UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică și Inginerie Electrică

Departamentul Energetică

Lucrare de an

la disciplina Termodinamica tehnică

Varianta 1

Analiza termodinamică comparativă a ciclului Rankine și a ciclului cu

supraîncălzire intermediară a vaporilor

Student: gr. EE-201

A verificat: CHELEMENCIUC Corina

lect. univ. dr.

Chișinău, 2022

1
 CUPRINS
Introducere 3
1. Descrierea succintă și destinația centralelor termoelectrice 4
2. Sarcina lucrării de an. 6
3. Ciclul Rankine 8
3.1. Schema instalației ciclului Rankine 8
3.2. Determinarea parametrilor vaporilor în punctele de bază ale ciclului 8
3.3. Calculul proceselor termodinamice ale ciclului. 8
3.4. Calculul caracteristicilor de bază ale ciclului 10
4. Ciclul cu supraîncălzire intermediară a vaporilor de apă. 12
4.1. Schema instalației ciclului cu supraîncălzire intermediară a vaporilor de apă 12
4.2. Determinarea parametrilor vaporilor în punctele de bază ale ciclului 12
4.3. Calculul proceselor termodinamice ale ciclului. 13
4.4. Calculul caracteristicilor de bază ale ciclului 15
5. Concluzii 16
6. Bibliografie 17
Anexe 1-3. Prezentarea ciclului Rankine în diagramele de stare p-v , T-s și h-s. 18
Anexe 4-5. Prezentarea ciclului cu supraîncălzire intermediară a vaporilor de apă în
diagramele de stare p-v, T-s și h-s.

2
 INTRODUCERE

Folosirea mai rațională a metodelor de utilizare a căldurii, analiza proceselor de funcționare a

instalațiilor termice din punct de vedere economic, dar și tehnic, necesită cunoașterea noțiunilor de
bază ale Termodinamicii tehnice. Din moment ce studiem această disciplină, acumulăm cunoștințe
ce prevăd calculul parametrilor de stare a agenților de lucru în instalațiile termice, calculul în diferite
condiții ale transferului de căldură, dar și aflarea randamentului ciclurilor termodinamice ale
instalațiilor termice.
Termodinamica tehnică oferă studenților posibilitatea de cunoaștere a particularităților constructiv
tehnice a sistemelor de alimentări cu căldură și gaze și utilizarea limbajului adecvat comunicării
profesionale, dar și obținerea unor competențe profesionale precum:
• Aplicarea principiilor termodinamicii în domeniul instalațiilor;
• Determinarea parametrilor vaporilor, aerului umed și a gazelor, folosiți la instalații de încălzire
și climatizare;
• Determinarea cantității de căldură transferate prin diferite moduri și prin diferite suprafețe;
• Compararea sistemelor, transformărilor și stărilor termodinamice.

3
1. DESCRIEREA SUCCINTĂ ȘI DESTINAȚIA CENTRALELOR TERMOELECTRICE
O centrală termoelectrică reprezintă o centrală electrică care produce energie electrică pe baza
conversiei energiei termice obținută prin arderea unor combustibili. În cadrul unei astfel de instalații,
curentul electric este produs de generatoarele electrice antrenate de turbine cu abur, uneori turbine cu
gaze putem întâlni mai rar, cu motoare de ardere internă. Astfel de centrale termoelectrice folosesc
drept combustibili substanțele solide ce oferă căldură termică (cărbune, biomasă), substanțe lichide
(păcură) și substanțe gazoase (gaz natural).
Centralele termoelectrice se clasifică după destinație în:
• Centrale termoelectrice (CTE), producția cărora se bazează în special pe curent electric, iar
căldura primită de la acestea fiind un produs secundar. Centralele din această categorie, de regulă
sunt echipate cu turbine cu abur cu condensare sau întâlnim și turbine cu gaze. În ultimii ani au apărut
printre acestea și centrale construite pe baza unui ciclu combinat abur-gaz.
• Centrale electrice de termoficare (CET), aceste centrale produc în cogenerare atât energie
electrică, cât și energie termică, iarna predominând cea termică. Echiparea acestora fiind caracterizată
în special de turbinele cu abur cu contrapresiune.
De obicei termocentralele funcționează pe baza ciclului Clausius-Rankine. Este un ciclu
termodinamic motor care produce lucru mecanic pe baza căldurii introduse. Agentul termic folosit în
cadrul ciclului este apa. Acest ciclu se află la baza tuturor centralelor termoelectrice si centralelor
electrice de termoficare, iar cu ajutorul lui obținem peste 80% din cantitatea de energie electrică la
nivel mondial.
Principalele elemente ale unei centrale electrice cu termoficare care lucrează în bază de gaze naturale
sunt:
1) Instalația de cazane – un complex de utilaje care transformă energia chimică a
combustibilului sau a altor forme de energie în căldura aburului sau a apei fierbinți. Din toate
tipurile de cazane prezente în instalațiile de cazane, în cadrul centralelor electrice de
termoficare, se folosesc cazanele energetice. Instalații care produc abur pentru turbinele cu
abur (cu temperaturi de peste 500 °C și presiuni mai mari de 100 bar). Acestea sunt de obicei
de putere medie sau mare, având productivitatea de abur de cca. 50 t/h.
2) Turbină cu abur – este o mașină termică rotativă motoare, care are rol de a transforma
entalpia aburului în energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Această transformare are
loc prin intermediul unor palete fixate de rotorul turbinei cu care se rotesc în același timp,
rotație datorată aranjamentului special al paletelor și vitezei excesive a aburului din
tronsoanele prin care circulă ieșind din cazanul energetic.
3) Generator electric – dispozitiv care transformă energia mecanică primită de la turbină, în
energie electrică. Generatoarele sunt unite la turbine printr-o osie rotativă comună ce
antrenează rotorul generatorului, astfel acesta din urmă intrând în contact cu statorul, ne oferă
energia electrică.
4) Condensator – în cadrul unui circuit termic al unei instalații termoelectrice are funcția de a
condensa agentul termic din stare de vapori în stare de lichid, prin răcire. Astfel agentul termic
cedează căldura latentă de condensare fluidului de răcire, care de obicei este apa. Această
instalație este considerată precum un schimbător de căldură ce lucrează în baza convecției.
4
5) Pompa de alimentare – utilaj folosit pentru a menține o presiune constantă în circuitul termic,
astfel asigură o funcționalitate permanentă în condiții prestabilite în conformitate cu
proprietățile și capacitățile de rezistență a tuturor utilajelor din cadrul centralei electrice cu
termoficare.

5
2. SARCINA LUCRĂRII DE AN

Instalația de turbine cu vapori funcționează după ciclul Rankine, având următorii parametri: la intrare
în turbină presiunea vaporilor este p1 = 11 MPa și temperatura t1 = 530 o C , presiunea în condensator
este p 2 = 0,006 MPa , puterea turbinei este N turb = 110 MW . De calculat toate procesele
termodinamice, debitul de vapori și randamentul ciclului. De efectuat aceleași calcule pentru ciclul cu
încălzire regenerativă a apei de alimentare până la temperatura p5 = 1,8 MPa .

De făcut concluzii pe baza acestor calcule. De prezentat ambele cicluri în diagramele p-v, T-s, h-s.
Procesele în turbină și în pompă se consideră izoentropice. De prezentat schemele instalațiilor.

6
3. CICLULUI RANKINE
3.1. Schema instalației ale ciclului Rankine

Ciclul termodinamic reversibil care combină transformările realizate în fiecare modul component al
instalației, este cunoscut sub numele de ciclul Rankine.
Schema de principiu a instalației care funcționează după acest ciclul este prezentată în figura 3.1.

2
3
~
1

5 4

Fig. 3.1. Schema de principiu a instalației care funcționează conform ciclului Rankine:
1 - cazan, 2 – turbină, 3 – generator electric, 4 – condensator,
5 – pompă de alimentare.

3.2. Determinarea parametrilor vaporilor în punctele de bază ale ciclului

Pe diagrama h-s, sau cu ajutorul programului de calcul se determină parametrii punctului 1:
p1 = 11 MPa.
t1 = 530 o C.
v1 = 0,031 m 3 / kg.
h1 = 3439 kJ / kg.
s1 = 6,64 kJ /(kg  K ).
Pe diagrama h-s, sau cu ajutorul programului de calcul se determină parametrii punctului 2:
p2 = 0,006 MPa.
t 2 = 36,2 o C.
v2 = 18 m 3 / kg.
h2 = 2052 kJ / kg.
s 2 = 6,64 kJ /(kg  K ).
x = 0,79.

Din tabelele termodinamice pentru apă și vapori de apă se determină parametrii punctului 3:

7
 p3 = p2 = 0,006 MPa.
t 3 = t 2 = 36,2 o C.
v3 = v' = 0,0010064 m 3 / kg.
h3 = h' = 152 kJ / kg.
s3 = s' = 0,52 kJ /(kg  K ).

Se calculează parametrii punctului 4:

p4 = p1 = 11 MPa.
h34 v ( p − p3 ) 10−3
t 4 = t3 + = t3 + 3 4 =
cp 4,19
0,0010064 (11106 − 0,006 106 ) 10−3
= 36,2 + = 38,8 o C.
4,19
v4 = v3 = 0,0010064 m 3 / kg.
h4 = h3 + h34 = h3 + v3  ( p4 − p3 ) 10−3 =
= 152 + 0,0010064 (11106 − 0,006 106 ) 10−3 = 163 kJ / kg.
s4 = s3 = 0,52 kJ /(kg  K ).

Din tabelele termodinamice pentru apă și vapori de apă se determină parametrii punctului „a”:

t a = t s = 318 o C .

m3
v = 0,0014813 .
kg

h = 1451 kJ / kg .

kJ
s  = 3,4316 .
kg  K

Din tabelele termodinamice pentru apă și vapori de apă se determină parametrii punctului „b”:

t b = t a = 318 o C .

m3
v  = 0,01597 .
kg

h = 2705,4 kJ / kg .

kJ
s  = 5,5531 .
kg  K

3.3. Calculele proceselor termodinamice ale ciclului

Procesul 1-2:
Variația entalpiei:
h12 = h2 − h1 = 2052 − 3439 = −1387 kJ / kg.

8
Variația energiei interne:

u12 = h12 − ( p2 v2 − p1v1 ) 10−3 =

= −1387 − (0,006 106 18 − 11106  0,031) 10−3 = −1153 kJ / kg.

Lucrul tehnic efectuat de vapori în turbină:

lturb. = −h12 = 1387 kJ / kg.

Variația entropiei:
s12 = 0 kJ /(kg  K ).

Lucrul de destindere a vaporilor:

l12 = −u12 = 1153 kJ / kg .

Cantitatea de căldură:
q12 = 0.

Procesul 2-3:
Variația entalpiei:
h23 = h3 − h2 = 152 − 2052 = −1900 kJ / kg.

Variația energiei interne:

u 23 = h23 − ( p3v3 − p2 v2 ) 10−3 =

( )
= −1900 − 0,006 106  0,0010064− 0,006 106 18 10−3 = −1792 kJ / kg.

Variației entropiei:
s23 = s3 − s2 = 0,52 − 6,64 = −6,12 kJ /(kg  K ).

Lucrul de destindere:

l 23 = p 2  (v3 − v 2 )  10 −3 =
= 0,006  106 (0,0010064− 18)  10 −3 = −108 kJ / kg.

Căldura evacuată:
q23 = h23 = −1900 kJ / kg.

Procesul 3-4:
Variația entalpiei:
h34 = h4 − h3 = 163 −152 = 11 kJ / kg.

Variația energiei interne:

9
 u34 = h34 − ( p4 v4 − p3v3 ) 10−3 =
= 11 − (11106  0,0010064− 0,006 106  0,0010064) 10−3 = 0,06 kJ / kg.

Lucrul de destindere:
l34 = −u34 = −0,06 kJ / kg .

Variația entropiei:
s34 = 0.

Cantitatea de căldură:
q34 = 0.

Lucrul tehnic consumat în pompă:

l pompa = −h34 = −11 kJ / kg.

Procesul 4-1:
Variația entalpiei:
h41 = h1 − h4 = 3439 − 163 = 3276 kJ / kg.

Variația energiei interne:

Δ𝑢41 = Δℎ41 − (𝑝1 𝑣1 − 𝑝4 𝑣4 ) ⋅ 10−3 =
= 3276 − (11 ⋅ 106 ⋅ 0,031 − 11 ⋅ 106 ⋅ 0,0010064) ⋅ 10−3 = 2945𝑘𝐽/𝑘𝑔.

Căldura introdusă:
q41 = h41 = 3276 kJ / kg.

Variația entropiei:
s41 = s1 − s4 = 6,64 − 0,52 = 6,12 kJ /(kg  K ) .

Lucrul de destindere:

l41 = p4 (v1 − v4 ) = 11106 (0,031− 0,0010064)10−3 = 331 kJ / kg.

3.4. Calculul caracteristicilor de bază ale ciclului

Temperatura termodinamică medie în procesul de introducere a căldurii:
q41 3276
T1m = = = 535 K .
s41 6,12

Temperatura termodinamică medie în procesul de evacuare a căldurii:

q23 − 1900
T2 m = = = 310 K .
s23 − 6,12

10
Debitul masic al vaporilor în turbină:
• N 110 103
m= = = 79,3 kg / s.
lturb 1387

Puterea lucrului tehnic consumat în pompă:

  l pompa = 79,3  (− 11) = −872,3 kW .
N pomp. = m

Puterea instalației de forță cu aburi:

N = N turb + N pomp. = 110 103 − 872,3 = 109124 kW = 109127 kW .

Randamentul termic al instalației:

Tm 2 310
t = 1 − = 1− = 0,42 sau 42%.
Tm1 535

h2 − h3 2052 − 152
t = 1 − = 1− = 0,42 sau  42%.
h1 − h4 3439 − 163

Observație: În rezultatul efectuării calculelor au fost obținute valori aproximativ egale ale
randamentului termic, ceea ce demonstrează corectitudinea calculelor efectuate.
Pe baza rezultatelor obținute se prezintă ciclul Rankine în diagramele p-v, T-s și h-s (Anexele 1-3).

11
4. CICLULUI CU SUPRAÎNCĂLZIRE INTERMEDIARĂ
4.1. Schema instalației
Supraîncălzirea intermediară a vaporilor (aburului) este o metodă de sporire a randamentului termic
ce acționează asupra sursei calde a ciclului termodinamic. Schema de principiu a instalației care
funcționează după acest ciclu este prezentat în figura 4.1.

CJP
SAP SAS
CIP

Fig. 4.1. Schema de principiu a instalației care funcționează conform ciclului cu supraîncălzire
intermediară a aburului:
SAP și SAS – supraîncălzitor primar și respectiv secundar de abur; CÎP și CJP – cilindru de înaltă și
respectiv joasă presiune ale turbinei; celelalte elemente au semnificația din fig.3.1.

4.2. Determinarea parametrilor vaporilor în punctele de bază ale ciclului

Parametrii punctelor 1, 3 și 4 sunt aceiași ca și în paragraful 6.2, la fel și rezultatele calculelor
proceselor 3-4 și 4-1 rămân neschimbate. Se determină doar parametrii punctelor 5, 6 și 2.
Pe diagrama h-s, sau cu ajutorul programului de calcul se determină parametrii punctului 5:
p5 = 1,8 MPa.
t5 = 260 o C.
v5 = 0,128 m 3 / kg.
h5 = 2936 kJ / kg.
s5 = s1 = 6,64 kJ /(kg  K ).

Pe diagrama h-s, sau cu ajutorul programului de calcul se determină parametrii punctului 6:

p6 = p5 = 1,8 MPa.
t 6 = t1 = 530 o C.
v6 = 0,2034 m 3 / kg.
h6 = 3536 kJ / kg.
s6 = 7,57 kJ /(kg  K ).
12
Pe diagrama h-s, sau cu ajutorul programului de calcul se determină parametrii punctului 2:
p2 = 0,006 MPa.
t 2 = 36,2 o C.
v2 = 21 m 3 / kg.
h2 = 2328 kJ / kg.
s2 = s6 = 7,57 kJ /(kg  K ).
x = 0,9.
4.3. Calculul proceselor termodinamice ale ciclului
Procesul 1-5:
Variația entalpiei:
h15 = h5 − h1 = 2936 − 3439 = −503 kJ / kg.

Variația energiei interne:

Δ𝑢15 = Δℎ15 − (𝑝5 𝑣5 − 𝑝1 𝑣1 ) ⋅ 10−3 =
= −503 − (1,8 ⋅ 106 ⋅ 0,128 − 11 ⋅ 106 ⋅ 0,031) ⋅ 10−3 = −391𝑘𝐽/𝑘𝑔.

Variația entropiei:
s15 = 0 kJ (kg  K ).

Lucrul de destindere a vaporilor:

l15 = −u15 = 391 kJ / kg .

Lucrul tehnic produs în CÎP al turbinei:

lturb1 = −h15 = 503 kJ / kg.

Procesul 5-6:
Variația entalpiei:
h56 = h6 − h5 = 3536 − 2936 = 600 kJ / kg.

Variația energiei interne:

u56 = h56 − ( p6 v6 − p5v5 )  10−3 =

( )
= 600 − 1,8  106  0,2034 − 1,8  106  0,128  10−3 = 463 kJ / kg.

Lucrul de destindere a vaporilor:

l56 = p5  (v6 − v5 )  10−3 =

1,8  106 (0,2034 − 0,128)  10−3 = 135,7 kJ / kg.

Calculul variației entropiei:

13
 s56 = s6 − s5 = 7,57 − 6,64 = 0,93 kJ /(kg  K ). .

Cantitatea de căldură introdusă în ciclu:

q56 = h56 = 600 kJ / kg.

Procesul 6-2:
Variația entalpiei:
h62 = h2 − h6 = 2328 − 3536 = −1208 kJ / kg.

Variația energiei interne:

u62 = h62 − ( p2 v2 − p6 v6 )  10−3 =

= −1208 − (0,006  106  21 − 1,8  106  0,2034)  10−3 = −1448 kJ / kg.

Lucrul tehnic produs în CJP a turbinei:

lturb2 = −h62 = 1208 kJ / kg .

Lucrul de destindere a vaporilor:

l62 = −u62 = 1448 kJ / kg.

Variația entropiei:
s62 = 0 kJ /(kg  K ).

Procesul 2-3:
Variația entalpiei:
h23 = h3 − h2 = 152 − 2328 = −2176 kJ / kg.

Variația energiei interne:

u 23 = h23 − ( p3 v3 − p2 v2 ) 10−3 =
= −2176 − (0,006 106  0,0010064− 0,006 106  21) 10−3 =
= −2050,6 kJ / kg.

Lucrul de destindere a vaporilor:

l 23 = p2  (v3 − v2 ) 10−3 =
= 0,006 106 (0,0010064− 21) 10−3 = −126 kJ / kg.

Variația entropiei:
s23 = s3 − s2 = 0,52 − 7,57 = −7,05 kJ /(kg  K ).

Căldura evacuată:
q23 = h23 = −2176 kJ / kg.

14
4.4. Calculul caracteristicilor de bază ale ciclului
Temperatura termodinamică medie în procesul de introducere a căldurii:
𝑞1 (ℎ1 − ℎ4 ) + (ℎ6 − ℎ5 ) (3439 − 163) + (3536 − 2936)
𝑇𝑚1 = = = = 550𝐾.
𝑠6 − 𝑠4 𝑠6 − 𝑠4 7,57 − 0,52
Temperatura termodinamică medie în procesul de evacuare a căldurii:
h2 − h3 2328 − 152
Tm 2 = = = 309 K .
s 2 − s3 7,57 − 0,52

Calculul lucrului tehnic produs în turbină:

lturb. = lturb1 − lturb2 = (h1 − h5 ) + (h6 − h2 ) =
= (3439 − 2936) + (3536 − 2328) = 1714 kJ / kg.

Debitul masic al vaporilor în turbină:

• N turb 110 103
m= = = 64,2 kg / s.
lturb. 1714

Puterea lucrului tehnic consumat în pompă:

•
N p. = m l pompa = 64,2  (− 11) = −706,2 kW .

Puterea instalației de forță cu aburi:

N = N turb + N p = 110 103 − 706,2 = 109294 kW .

Randamentul termic al instalației:

Tm 2 309
t = 1 − = 1− = 0,438 sau 44%.
Tm1 550

(ℎ1 − ℎ5 ) + (ℎ6 − ℎ2 ) (3439 − 2936) + (3536 − 2328)

𝜂𝑡 = == = 0,44 𝑠𝑎𝑢 44%.
(ℎ1 − ℎ4 ) + (ℎ6 − ℎ5 ) (3439 − 163) + (3536 − 2936)

Observație: În rezultatul efectuării calculelor au fost obținute valori aproximativ egale ale
randamentului termic, ceea ce demonstrează corectitudinea calculelor efectuate. Totodată, pentru
ciclul cu supraîncălzire intermediară, a fost obținută o valoare a randamentului mai mare cu 2% decât
pentru ciclul Rankine, ceea ce demonstrează corectitudinea calculelor efectuate în lucrare.
Pe baza rezultatelor obținute se prezintă ciclul cu supraîncălzire intermediară în diagramele p-v, T-s și
h-s (Anexele 4-5).

15
5. CONCLUZII

16
6. BIBLIOGRAFIE

17
ANEXE

18