CAPITOLUL IV

CIRCUITE ELECTRICE ÎN REGIM STAŢIONAR

​Circuite de curent continuu liniare

​Se defineşte circuitul electric ca un ansamblu de medii fizice conductoare parcurs de curent
electric .
Un circuit electric este liniar dacă acesta conţine numai elemente liniare (dependenţa între
tensiune şi curente la borne este liniara).
Elementele unui circuit electric sunt:
a) Surse de energie (surse de tensiune, surse de curent);
b) Receptoare (rezistoare, bobine, condensatoare);
c) Conductoare de legătura.

Din alt punct de vedere elementele unui circuit sunt:

a) Latura (o porţiune de circuit neramificată);
b) Nodul (intersecţia a cel puţin trei laturi);
c) Ochiul sau bucla (un contur închis de laturi).

4.1. Surse de energie

​Sunt dispozitive care convertesc diverse forme de energie în energie electrică. Acestea sunt
de două tipuri:
1. Ideale (nu există în realitate);
2. Reale (există în realitate).
Generatoarele de energie utilizate în studiul circuitelor electrice sunt următoarele: a)
Generatorul ideal de tensiune electromotoare ​– este un bipolar activ a cărui tensiune la
borne este constantă, independentă de curentul debitat.

E
(r = 0) 27 I
E
b) ​Generatorul real de tensiune electromotoare ​– este un element bipolar activ a
cărei tensiune la borne este dependentă de curentul debitat.

r​
U
E
E
 r​
I​0​ U
0​
I​ I

I​0​R

Tensiunea la bornele generatorului:

U=E-I​0​r

c) ​Generatorul ideal de curent​-este un element bipolar activ ce debitează curent

constant, independent de tensiune la borne.
U

I​0
g = ​∞

I I​​ 0
d) ​Generatorul real de curent –​ este un element bipolar activ ce debitează curent
dependent de tensiunea la bornele sale.
GU gU I​0 I​​ g

g
U
I​0​ ​I​g

I
​ ​g −
Curentul debitat: ​gUII0​ = ​ ​28

U​b ⇔g
​ I​0
E
I​g

O sursă reală de tensiune poate fi înlocuită cu o sursă reală de curent în baza

următoarelor relaţii de echivalenţă:
E​ r
I
E​
⎪​ ⎧​ g​ I
⎨​ −=​−= gUII ​ g ​0 U
⎪​
⇒
⎪​ ⎨​⎧ =
1 ​0
⎪​ r ⎪​ g r
⎩ r ⎪​ ⎩ =

​Din puncte de vedere energetic o latură a unui circuit poate fi generatoare sau receptoare în

funcţie de sensul de circulaţie al puterii intre latură şi exterior.

I
I
W​
W
r
r
U​b
U​b
E E

​a) latura generatoare b) latura receptoare

4.2. Teoreme ale circuitelor electrice

4.2.1. Teoremele lui KIRCHHOFF

Teorema I
a) Se referă la noduri de circuit şi afirmă că: suma algebrică a intensităţilor curenţilor ce
străbat laturile legate la un nod este nulă.

∑ =​
I
k​ 0
k 1
=

Convenţii de semn:

​Curenţii care intră in nod se iau pozitivi;

​Curenţii care ies din nod sunt negativi.

29
Teorema a II-a
b) Se referă la ochiuri (bucle) şi afirmă că :
 Suma algebrică a căderilor de tensiune de-a lungul unui ochi de reţea este egală cu suma
algebrică a surselor de tensiune electromotoare din ochi.

I​k

Rk

E​k
k
k
n k
∑∑
±=±
kk ​ERI
n
==
11

Sensul de parcurgere al ochiului este arbitrar.

Convenţii de semn:
​Dacă sensul de parcurgere al ochiului coincide cu sensul curentului prin latură,
căderea de tensiune (I​k​R​k​) se ia pozitivă, si negativa in caz contrar;
​Dacă sensul de parcurgere coincide cu sensul sursei de tensiune aceasta se ia
pozitivă, si negativa in caz contrar.

4.2.2. Teoreme de transfigurare

4.2.2.1. Transfigurarea circuitelor serie

Considerăm mai multe laturi active conectate în serie şi dorim să determinăm rezistenţa
echivalentă la borne precum şi sursa de tensiune electromotoare echivalentă a reţelei.

3​
R​1 R​
​ I R​
​ 2
​ 1​ ​V​2 V​
V​4 V​ ​ 3
R​e

V​4
E​e
V​1

Legea conducţiei electrice aplicata fiecărei laturi si circuitului echivalent, conduce la:
 30

V​1​- V​2 + ​ E​1 + E​3 =

​ IR​3
= IR​1​ ​V​2
-V​3 -​ E​2 = ​
+
IR​2 ​ ​V​3 -V​
​ 4

V​1​-V​4 ​+ (E​1​-E​2 ​+ E​3​) = I (R​1​+R​2​+R​3​) ​⇒ ​R​e​=R​1​+R​2​+R​3

V​1​-V​4 ​+ E​e ​= IR​e ​E​e​=E​1​-E​2​+E​3

Pentru cazul general de n laturi conectate in serie:

∑
RR
=
ek
k

∑
EE
±=
ek
k

4.2.2.2.Transfigurarea circuitelor paralel

​Se considera trei laturi active conectate in paralel: I

I​1 I​2 I​3 I

U E​
​ e
E​1

U
R​2 R​3
R​1 E​3 R​e
E​2

Legea conducţiei electrice aplicata fiecărei laturi si circuitului echivalent, conduce la:

⎪​
⎪⎪⎪​ ⎨​⎧
EU ​
IRIEU
=⇒=+ + ​R 1
1111 1

EU ​
IRIEU
 =⇒=+ ⎪​ 2

2222 ⎪⎪⎪​ ⎩ 2
+ ​R
EU ​
IRIEU
=⇒=+ +++​ ⎟​
3333 ⎟​ ⎠​⎞
+ ​R ⎜​ ⎛​ E
3 ⎜​ ⎝​ ++=+
+=
3
UIIII 111 RRR ER ER 2 R
321 1 3

321
1
2
3

EU ​
IIREU
=⇒=+ + e 1 +=​ ​U E
e
ee ​
R
R

Din ultimele doua relaţii se obţine:

​

R
ee​ 31

e
1111 ​++=
RRRR
321
e
E E ++​ ​2 E
1 3

R R R
E = 1 2 3
e
11 ++
I

În cazul general : 11
RRR ​321
= ∑
 RR ​e ​k ​k n
∑ ± GE k​ k
e k
E = =
1 n

∑
k
G =
1
k

4.2.2.3.Transfigurarea stea - triunghi

Trei rezistoare pot fi conectate in stea sau triunghi, ca in figura de mai jos:

11

R​1 R​13

R​12
R​3 ​R​2

2​ 2​
3 ​ 3 R​23
)( 0​ RRR RRV​
​a) conexiune stea b) conexiune triunghi ​ RRR​ ++​+

Dacă: =+⇒= ​1 32 131223​ 231312

)( 0​ RRR RRV​
RRR ​ ++​+
231213​ 231312
Dacă:
=+⇒= ​2 31
)( 0​ RRR RRV​
RRR ​ ++​+

​ acă:
D 132312​ 231312

=+⇒= ​3 21

​Sistemul de ecuaţii de mai sus conduce la obţinerea relaţiilor de transfigurare: ​32

Relatiile de transfigurare triunghi – stea:

 ++ =
​
2
⎪​
⎪⎪⎪​ ⎨​⎧
⎪​
⎪⎪⎪​ ⎩
RRR 2313
RRR 3
231312

RR RR
1312
++ =
​
++ =
​
1

RRR RRR
231312 231312

RR
2312

R​ = ​

​ acă: ​Δ ​⇒=== ​132312

D Δ​
R​ 3​1
RRRR

Relatiile de transfigurare stea – triunghi:

⎪​
⎪⎪​ ⎨​⎧

+
RR ​
RRR
++= ​2112 3
21​ ​R
+
RR ​
RRR
⎪​ ++= ​3113 31​ ​R
⎪⎪​ ⎩ 2

RR ​
RRR
++= ​3223

​Dacă ​= = ​RRR RR ​λ ​= ⋅ ​Δ
3 32​ ​ R
1
321 = ​ ​ ⇒
​ R ​

4.2.3. Teorema transferului maxim de putere

Se considera o sursa reala de tensiune electromotoare ce debitează putere pe un

rezistor extern R. Se caută condiţia pentru ca acest transfer de putere sa fie maxim.
 r R

O sursă reală de tensiune electromotoare transmite putere maximă unui rezistor R

atunci când rezistenţa acestuia este egală cu rezistenţa internă a sursei.

33
Demonstratie:

⎪​
⎬​⎫
2
=
2
RIP 2​
=⇒
E​
I
R​
EP
dP ⎪​ + )(
+=​ ⎭ rR
2

rR 2

22
​
=+−+⇒= ​rRRrR

dR 22

0)(2)(0 =⇒=
rRRr
22 2
=−−++
RrRRrrR

0222

E ​ MAX ​ 2
Valoarea maxima a acestei puteri: ​ P ​ 4​
 2​=
r

Puterea cedata de sursa:

E EEIP​
2​2
E
=​
+ ==
​ r
rR
Aceasta putere se disipa in cantităţi egale, jumătate pe R, iar cealaltă jumătate pe
rezistenta interna a sursei r.

4.2.4. Teorema conservării puterilor

​Se mai numeşte şi teorema bilanţului puterilor şi afirmă că într-un circuit de curent continuu
suma algebrică a puterilor cedate de surse este egală cu suma puterilor disipate pe rezistoarele
circuitului. Pentru o latură a circuitului se poate scrie:

b kkk ​ IRIEU k​ k +
​ =
2

kkkkkb IRIEIU
​ k​ =+
​

Pentru toate laturile circuitului:

∑∑∑​ 2

RIIEIU ​=+
kb kk ​k k k
kk
k

∑
IUCum kb 0
=
k
k

∑ =±⇒
​ ​
∑
kk ​ RIIE​2
kk
k
k

Conventii de semn:

E
E
I
I
 ​ < 0 ​34
EI > 0 EI

4.2.5. Teorema generatorului echivalent de tensiune

(Teorema lui Thev​è​nin)

Enunţ: ​Curentul electric ce străbate o latură a unui circuit de curent continuu este egal
cu raportul dintre tensiunea la mers în gol în raport cu bornele laturi şi suma dintre rezistenţa
laturii şi rezistenţa reţelei pasivizate.

I​AB

I​AB R​AB
E​k​≠​0

R​AB0
AB
≠​0 ​
R​k​ R​AB​ Dipol activ U​AB0
Dipol activ

I​
+=​ ​0

RR A​ B AB
AB ​
0

- U​AB0​ ​– se numeşte tensiune la mers in gol si reprezintă tensiunea intre A si B atunci

când latura AB lipseşte;
- R​AB​0 ​- rezistenţa reţelei pasivizate şi reprezintă rezistenţa echivalentă a reţelei între
punctele A si B în situaţia în care:
- sursele de tensiune se înlocuiesc cu scurtcircuit (sau cu rezistenţa lor internă
dacă aceasta există);
- laturile ce conţin surse de curent dispar.

4.2.6. Teorema generatorului echivalent de curent

(Teorema lui Norton)
 Enunţ: ​Tensiunea de la bornele unei laturi a unui circuit de c.c. este egală cu raportul
dintre curentul de scurtcircuit al laturii şi suma dintre conductanţa laturii şi conductanţa reţelei
pasivizate.

I​AB

AB0 ​
AB​ U​ G​AB0
E​k​≠​0 U​ ⇔
G​AB
I​AB
≠​0 ​
G​k​ G​AB
ABsc ​
I​ Dipol activ Dipol activ

35
I U​
+=​
ABsc
AB ​
GG
AB AB0​

- -curent de scurtcircuit al laturii şi este curentul ce străbate latura AB în cazul în

I
AB​sc ​

care ea este înlocuită cu scurtcircuit;

- - ​conductanţa reţelei pasivizate: ​AB0​ ​G
0
1
I​
​ ​R G =
G ​= ​, AB ​ AB
​ ​R
0 AB
AB

4.2.7. Divizorul de tensiune şi divizorul de curent

​Reprezintă o aplicaţie a proprietăţilor conexiunilor serie şi paralel. a)

Divizorul de tensiune

1 R

U
U 2
U2

R​1

R​
UU
⎪​
⎪​ ⎨​⎧
 1

+=
​
1
RR ​21
U RIRU​
+​ == ⇒
111 ​
RR 2​ 1 R​
​ =
UU + ​
⎪​
⎪​ ⎩
2
2
RR ​21
​ ele doua tensiuni se distribuie pe rezistoare direct proporţional cu valoarea rezistentei
C
acestora.

b) Divizorul de curent

I​1​ ​I​1
1​
U R​
​ R​2
⎪​ =
⎪​ ⎨​ ⎧
2
R​
II ​+
1
RR ​21
IRI​ 1​
+ = RR ​ ​ ⇒
​ 21
11 ​
RRR ​21 1 R ​
​ =
II + ​
⎪​
⎪​ ⎩
1
2

36
RR ​21