METODA FOCUS-GRUP

1. De ce era necesară introducerea clasei pregătitoare?

 153.000 pagini web din România fac referire la abandonul școlar din țara
noastră (sursa: Google.ro).
 22 de state europene stabilesc prin lege debutul învățământului obligatoriu
la 6, 5 sau chiar 4 ani. Majoritatea au optat pentru vârsta de 6 ani.
 aproximativ 80% este rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar din
România, pentru anul școlar 2010 – 2011. Obiectivul european pentru 2020
este de peste 95% cuprindere.
 20% din copiii cu vârstă între 3-6 ani nu au fost niciodată la grădiniță.

2. Ce este clasa pregătitoare?

 etapă de tranziţie de la grădiniţă la şcoală
 perioadă de trecere progresivă de la JOC la ÎNVĂŢARE SISTEMATICĂ
 univers al învăţării prin joc, nu un spaţiu rigid
 spaţiul formativ în care COPILUL devine ELEV

3. Care este valoarea ştiinţifică, pedagogică şi didactică a acestei clase? E o

inovaţie cu sens şi substanţă sau un nou experiment sortit eşecului?
Legea educaţiei naţionale şi documentele curriculare folosesc o singură
denumire pentru această nouă clasă introdusă în ciclul primar, şi anume cea de
clasă pregătitoare. Însuşi numele acestei clase precizează rolul pe care trebuie
să îl îndeplinească în cadrul parcursului educaţional al copilului, acela de a-i
pregăti intrarea în mediul şcolar într-un mod cât mai prietenos şi mai apropiat
de cel cu care a fost obişnuit la grădiniţă. Centrarea pe competenţe, abordarea
integrată a Curriculumului, modul special de amenajare a sălii de clasă, lipsa
manualelor, neacordarea de calificative sunt doar câteva dintre particularităţile
clasei pregătitoare care vin în susţinerea ideii de adaptare treptată, progresivă
şi repet, prietenoasă, la specificul şcolii, ca mediu educaţional formal.

4. Ce conţine curriculumul clasei pregătitoare?

Curriculum-ul pentru învăţământul primar specific clasei pregătitoare
reprezintă o noutate în învăţământul românesc, fiind conceput astfel încât să
 respecte principiul continuităţii între nivelurile sistemului de învăţământ şi în
atingerea nivelului de performanţă elementar în formarea competenţelor cheie
care determină profilul de formare al elevului. Abordarea integrată a
curriculumului propune apropierea şcolii de viaţa reală, astfel încât copiii să
poată veni în şcoală „cu lumea lor cu tot”. Accentul se pune pe formarea unor
competenţe, atitudini şi valori transversale şi transferabile, utile pentru
dezvoltarea personală şi socială a elevilor.
Pachetul curricular aferent clasei pregătitoare conţine programele şcolare
pentru disciplinele Comunicare în limba română, Educaţie pentru societate,
Religie, Matematica şi explorarea mediului, Muzică şi mişcare, Tehnologii de
Informare şi Comunicare, Educaţie fizică şi sport, Consiliere şi Arte vizuale şi
lucru manual.
5. Ce urmăreşte fiecare disciplină de studiu ?

a. Comunicare
 centrarea pe competenţe de comunicare, nu pe conţinuturi lingvistice

b. Matematică şi explorarea mediului

 învăţare holistică
 contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare
 armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai
eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor .

c. Educaţie pentru societate

 aplicarea normelor de conduită necesare în diferite contexte de viaţă
 dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi

d. Arte vizuale şi lucrul manual

 artele vizuale: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie,
ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor), fotografie artistică, arta
tiparului, sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului .

e. Muzică şi mişcare
 stimulează manifestarea expresivă a elevului (de la cea mai fragedă vârstă,
reacţia spontană şi naturală a copilului este mişcarea)
 valorifică exprimarea personală şi creativă
 pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră
intuitivă, accesibilă .

f. Educaţie fizică şi sport

 contribuie la dezvoltarea motricităţii elevului, la familiarizarea acestuia cu
deprinderile necesare unei vieţi sănătoase şi unei dezvoltări fizice
armonioase .

g. Dezvoltare personală
 dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o
manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de
relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la învăţare .

6. Diferenţiere sau integrare a conţinuturilor?

 În societatea de astăzi, când cunoaşterea umană se află într-un proces
continuu de diferenţiere, când apar noi discipline care se adaugă celor deja
existente, în învăţământ, tendinţei de diferenţiere încearcă să i se opună
tendinţa de integrare. Explozia informaţională conduce nu numai la
creşterea cantitativă a cunoştinţelor, ci şi la esenţializare, la integrare.
În locul coincidenţelor dintre obiectul de învăţământ şi disciplina ştiinţifică,
se optează pentru “câmpuri cognitive integrate” care transced graniţele
dintre discipline (L. Vlăsceanu).
Predarea integrată cunoaşte o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită
faptului că răspunde unor preocupări privind natura ştiinţei. Cei mai serioşi
paşi în predarea integrată s-au făcut în învăţământul preşcolar şi primar, dar
şi în cel gimnazial şi liceal.

7. Enumeraţi câteva argumente ale integrării :

 Planul cadru este structurat pe cele şapte arii curriculare, care exprimă
intenţia evidentă de a găsi soluţii pentru integrarea conţinuturilor. Ariile
curriculare reprezintă un grupaj de discipline ce au în comun anumite
obiective de formare. Între cele şapte arii curriculare există un echilibru
dinamic. Raportul dintre ariile curriculare se modifică în funcţie de vârsta
celor care învaţă şi de specificul ciclurilor curriculare.
 La nivelul unor programe pentru învăţământul preuniversitar se operează cu
“teme”, cu “orientări tematice” de fapt, care semnifică faptul că profesorul
are o anumită libertate de a alege sau de a propune conţinuturi.

8. Enumeraţi câteva dificultăţi şi limite ale integrării curriculare:

 Dificultatea pregătirii cadrelor didactice care să predea într-o asemenea
manieră. Sistemul de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice din
România este predominant axat pe predarea pe discipline, în funcţie de
specializarea de pe diploma de absolvire a facultăţii;
 Imposibilitatea aprofundării de către elevi a cunoaşterii ştiinţifice
specializate;
 Lipsa de tradiţie pedagogică a integrării;
 Opoziţia latentă sau activă a cadrelor didactice privind tendinţele
integratoare.

9. Ţinând cont că această clasă are o situaţie cu totul specială, un spaţiu de

tranziţie, ancorat între grădiniţă şi şcoală, ce puteţi spune în legătură cu
timpul şcolar,orarul şcolar, spaţiul şcolar, resursele materiale, metodele
didactice folosite, evaluare?
 Timpul şcolar pentru clasa pregătitoare este bine organizat: 35 minute
activitatea propriu-zisă+ 15 minute activităţi complementare.
 Orarul şcolar e organizat tematic (poziţionarea disciplinelor în orar poate
varia de la o săptămână la alta) .
 Sălile de clasă din şcoală sunt adaptate vârstei copiilor, în aşa fel încât să
permită învăţarea prin joc şi pregătirea pentru clasa I, utilizând resurse de
învăţare adecvate. Sunt folosite resurse ale învăţării moderne, adaptate
scopului clasei pregătitoare.
 Pot fi folosite toate metodele didactice tradiţionale, la cere se adaugă cele
moderne, activ-participative, adaptate particularităţilor de vârstă ale elevilor
clasei pregătitoare. Accentul se va pune pe abordarea integrată a
Curriculumului, astfel încât copilul să conştientizeze aplicabilitatea celor
învăţate la şcoală în situaţii reale, concrete. Un loc foarte important îl va
avea jocul didactic, care îmbină armonios jocul, ca activitate predominantă
specifică vârstei de şase ani, cu învăţarea, ca activitate a cărei pondere va
creşte treptat, pe măsura avansării în şcolaritate.
 În clasa pregătitoare elevii nu dau niciun fel de testări şi nu primesc nici
note şi nici calificative, cadrul didactic utilizând modalităţi de încurajare şi
de recompensare specifice vârstei. Evaluarea copilului se va face la sfârşitul
anului şcolar sub forma unui raport scris întocmit de învăţător. Din acest
raport părinţii vor putea afla care este gradul dezvoltării fizice şi psiho-
intelectuale, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării
capacităţilor de învăţare şi a atitudinilor faţă de învăţare ale copilului. Acest
raport va fi întocmit pe baza observării sistematice de către cadrul didactic a
 progresului elevului, pe tot parcursul anului şcolar. Rolul raportului este să
stabilească priorităţile pentru copil în clasa I.
10.În ce constă suportul didactic al actului educaţional? Ce fel de materiale
didactice sunt folosite la clasă? Există manuale, materiale auxiliare,
caiete, precum la celelalte clase?

 La clasa pregătitoare nu există manuale. Există materiale auxiliare, în

funcţie de modul în care îşi proiectează activitatea fiecare profesor.
11.Sunt suficiente materialele puse la dispoziţie de minister pentru
acoperirea necesităţilor didactice şi pedagogice ale clasei pregătitoare?
 Având în vedere faptul că, pe lângă Curriculumul pentru clasa pregătitoare,
care consituie fundamentul oficial al resurselor educaţionale, ministerul a
asigurat şi derularea unui program de formare care s-a finalizat cu un număr
impresionant de produse (fişe de lucru, proiecte tematice, jocuri didactice,
materiale didactice etc.), consider că am avut un început promiţător pentru
clasa pregătitoare în acest an şcolar. Desigur, totdeauna este loc pentru mai
bine şi ne vom strădui să spijinim în continuare rezolvarea oricărei situaţii
neprevăzute sesizate de colegii noştri odată cu intrarea la clasă.

12.De vreme ce aceste materiale puse la dispoziţie de minister sunt

orientative, cum se vor descurca dascălii în continuare? Au ei mijloace să
realizeze, mai departe, alte fişe pentru continuarea procesului
educaţional? Ce vor face cei mai puţin creativi?
 Creativitatea este o trăsătură definitorie pentru învăţător. Totuşi, chiar şi
pentru cei mai puţin creativi, vor fi destule surse de inspiraţie pe platforma
cursului de formare ICOS, didactic.ro, edu.ro etc.

13. Luând în calcul toate beneficiile, neajunsurile şi dificultăţile acestei

inovaţii, cum priviţi clasa pregătitoare la nivelul reformei: un pas înainte
sau un pas înapoi?
Puncte forte:
 formarea timpurie a copiilor în contextul în care noile generaţii deprind
abilităţi de la vârste din ce în ce mai fragede;
  creşterea ratei de cuprindere a copiilor în învăţământul obligatoriu, ceea ce
este un efect extraordinar în lupta cu abandonul şcolar; (o parte din copii
mergeau la grădiniţă, alţii nu, asa că învăţătorul avea probleme în clasa I).
 programă şcolară axată pe învăţare prin joc;
 copilul învăţa prin metode adecvate vârstei tot ceea ce îi este necesar pentru
a face faţă cu succes clasei I;
 existenţa unui mobilier reglabil, adecvat vârstei;
 cadre didactice cu experienţă;
Puncte slabe:
 număr de elevi prea mare (ideal ar fi o clasa de 20 elevi);
 lipsa unor mijloace de învăţământ adaptate predării la clasa pregătitoare;

Consider că introducerea clasei pregătitoare este un proiect benefic, un pas

înainte. Integrarea conţinuturilor şcolare este o necesitate şi un deziderat.
Strategiile de predare/ învăţare integrată, precum şi nivelurile la care acestea se
realizează sunt condiţionate de o multitudine de factori, de natură obiectivă şi
subiectivă.
În dorinţa noastră de a fi moderni, de a inova practica şcolară, trebuie prudenţă,
deoarece echilibrul dintre extreme (diferenţiere pe discipline vs integrare totală) se
pare că este soluţia cea mai eficientă.