SISTEME DE INTELIGENTA ARTIFICIALA

Laborator nr 1
Introducere in MATLAB
1. Scopul lucrării
Prezentarea principalelor facilitati ale mediului de modelare, programare si
simulare MATLAB-SIMULINK.

2. Notiuni teoretice

2. 1. Prezentare generală
Numele MATLAB provine de la Matrix laboratory
Firma producătoare este The MathWorks, Inc., SUA
Pagina oficiala a producatorului software este www.mathworks.com

Mediul MATLAB este un software performant şi cuprinzător destinat calculelor tehnice,

având o interfaţă grafica utilizator. El oferă inginerilor, cercetătorilor şi tehnicienilor un
sistem unitar şi interactiv, care include calcule numerice şi vizualizări grafice, prin aceasta
sprijinind creativitatea şi creşterea productivităţii.
Pachetul de produse MATLAB reprezintă un instrument puternic de cercetare, analiză
şi proiectare, de elaborare şi testare rapidă a soluţiilor propuse şi de rezolvare a celor mai
dificile şi complexe probleme tehnice. Poate fi considerat un limbaj de programare adaptat
pentru probleme ştiinţifice, graţie funcţiilor sale specializate, în care instrucţiunile pot fi sau
interpretate linie cu linie sau grupate in program. Matlab posedă capacităţi grafice pentru
prezentarea rezultatelor sau pentru crearea aplicaţiilor.
MATLAB-ul înglobează analiza numerică, calculul vectorial, calculul matriceal,
procesarea semnalelor şi realizarea graficelor într-un mediu uşor de utilizat, în care
problemele şi soluţiile sunt exprimate aşa cum sunt ele scrise matematic, fără a utiliza
programarea detaliata pentru multe din functiile deja incluse in mediu.
MATLAB-ul este un sistem interactiv care permite rezolvarea multor probleme
numerice într-un timp mult mai scurt decât cel necesar scrierii unui program într-un limbaj de
programare ca C, C++ sau Python.
MATLAB-ul este folosit atât în cercetare cât şi în industrie pentru rezolvarea unor
probleme practice de inginerie şi de matematică. Programul a evoluat de-a lungul timpului,
prin contribuţiile mai multor utilizatori şi are numeroase domenii de aplicare. Astfel, acesta
dispune de o serie de soluţii specifice pentru diferite aplicaţii, aşa-numitele toolboxes,
biblioteci de funcţii standard (fişiere M), care extind mediul MATLAB cu scopul de a rezolva
clase particulare de probleme. Dintre domeniile în care sunt utile aceste toolboxuri fac parte:
teoria reglării automate, statistica şi prelucrarea semnalelor, proiectarea sistemelor de reglare,
simularea sistemelor dinamice, identificarea sistemelor, reţele neuronale, etc.
Câteva dintre aceste biblioteci de funcţii, alături de domeniile de aplicaţii specifice, sunt
enumerate în continuare:
 Signal Processing Toolbox – procesare de semnal;
 System Identification Toolbox – identificarea sistemelor;

1
  Control System Toolbox – sisteme de control;
 Robust Control Toolbox – control robust;
 Optimization Toolbox – optimizare;
 Neural Network Toolbox – reţele neurale;
 Symbolic Math Toolbox – matematică simbolistică;
 Fuzzy Logic Toolbox – logică fuzzy.
Acest mediu de programare dispune de o notaţie simplistă - nu există o sintaxă
complicată de comenzi, care să trebuiască să fie învăţată cu greutate. Aceasta favorizează
concentrarea directă pe problemele respective şi nu pe aspectele tehnice privind programarea.
Prin biblioteca matematică cuprinzătoare a MATLAB-ului, sunt puse la dispoziţia
utilizatorului peste 500 de funcţii matematice, statistice, ştiinţifice şi tehnice.
MATLAB-ul oferă o viteză mare de calcul, deoarece codificarea sa în C a fost atent
optimizată, ciclurile interne principale fiind prelucrate în limbaj de asamblare. De aceea
MATLAB are avantaje importante, atât faţă de alte pachete software interactive pentru
aplicaţii matematice, cât şi faţă de subprogramele C corespunzătoare.
Putem efectua diverse calcule numerice cu ajutorul MATLAB-ului, dintre care amintim:
 matematică generală:
-operaţii cu matrice şi câmpuri de date;
-operatori relaţionali şi logici;
-funcţii trigonometrice şi alte funcţii elementare;
-aritmetica polinomială;
 algebră liniară şi funcţii de matrice:
-analiza matriceală, logaritmi, exponenţiale, determinanţi, inverse;
-sisteme de ecuaţii liniare;
-valori proprii, descompuneri după valori singulare;
-construirea de matrice;
-operaţii cu matrice;
 analiză de date şi transformări Fourier;
 metode numerice neliniare;
 programare.

2.2 Structura mediului de programare

Programul utilizează diferite tipuri de ferestre pentru introducerea de comenzi, date şi
vizualizarea acestora. Fereastra de comandă (vezi fig. 1) este acea fereastră în care utilizatorul
tastează instrucţiunile şi MATLAB-ul returnează rezultatele (se mai numeşte şi consolă).

2
 Figura 1. Fereastra de comandă a MATLAB-ului

În ferestrele grafice (vezi fig. 2), MATLAB-ul trasează graficele cu ajutorul funcţiilor
predefinite. O serie de alte ferestre grafice sunt disponibile din bibliotecile de funcţii speciale,
cele ale Simulink-ului sau ale altor obiecte predefinite.

Figura 2. Exemplu de fereastră grafică

Versiunea MATLAB-ului conţine un ansamblu format din diferite ferestre (vezi fig. 3),
pentru a vizualiza în acelaşi timp comenzile din consolă, istoricul comenzilor din sesiunea
curentă, precum şi din cele anterioare, ca şi fereastra spaţiului de lucru (Workspace), fereastra
care afişează proprietăţile variabilelor utilizate în sesiunea de lucru curentă.

3
 Figura 3. Fereastra principală a MATLAB-ului
În sesiunile de lucru ale pachetului de programe MATLAB, foloseste o serie de fişiere,
descrise în cele ce urmează:
 Fişierele cu extensia M sunt fişiere ce conţin linii de comandă şi pot fi apelate în
consola MATLAB pentru a executa setul de comenzi conţinute în acestea;
 Fişierele cu extensia P reprezintă versiunea predefinită a fişierelor de tip M;
 Fişierele cu extensia MDL sunt fişiere reprezentând modele Simulink;
 Fişierele cu extensia MEX sunt module executabile utilizate în MATLAB şi create
plecând de la surse în C sau Fortran;
 Fişierele cu extensia MAT sunt fişierele utilizate pentru importul sau exportul de
date în sau dinspre MATLAB.
Componenta Simulink a MATLAB-ului este o extensie grafică a acestuia şi permite
lucrul cu scheme bloc pentru modelarea şi simularea sistemelor. La rândul său, aceasta
conţine o serie de colecţii de obiecte, grupate după funcţionalitatea lor în biblioteca Simulink
Library. Pentru a deschide această bibliotecă, se apelează din linia de comandă “simulink”.
Pentru mai multe detalii despre această aplicaţie, deschideţi pagina Programul Simulink.
MATLAB-ul permite crearea de interfeţe utilizator (GUI) personalizate, prin apelarea
funcţiei “guide” în linia de commandă. Se va deschide o fereastră din care putem alege una
dintre mai multe variante.
Există două moduri posibile de funcţionare: modul interactiv şi modul executiv. În
modul interactiv, MATLAB-ul execută instrucţiuni care sunt date de către utilizator, iar în
modul executiv sunt executate, linie cu linie, programele scris într-un fişier M (sau P) sau într-
un fişier executabil de tip MEX.

4
 MATLAB cuprinde o serie de programe specifice de aplicaţii, aşa-numitele "toolboxes".
Acestea reprezintă biblioteci de funcţii MATLAB care adaptează mediul de lucru pentru
diferite probleme şi diverse domenii de utilizare.
Bibliotecile combină avantajele software-urilor gata produse (fabricate) cu
productivitatea şi flexibilitatea inerente unui mediu tehnic de calcul. Bibliotecile sunt
disponibile pentru toate platformele pe care rulează MATLAB (Unix, Windows).
Ca sistem deschis, MATLAB asigură accesul la codul sursă al bibliotecilor, astfel încât
algoritmii şi funcţiile să poată fi examinate, adaptate şi extinse pentru a corespunde
necesităţilor.
Astfel, metodele de optimizare şi funcţiile de la reţele neuronale pot fi folosite în
rezolvarea problemelor complexe de prelucrare a semnalelor, iar rezultatele pot fi reprezentate
sub forma unui grafic în culori cu trei dimensiuni, toate acestea realizându-se într-un singur
mediu unitar.

2.3. Sesiunea de lucru Matlab

Pornirea MATLAB-ului
Activarea ferestrei de comandă MATLAB se poate realiza:
- în Unix: într-o fereastră cmdtool, tastaţi "MATLAB";
- în Windows: daţi clic pe iconiţa corespunzătoare de pe desktop sau din meniul de
programe. Prompterul de comandă ">>" permite tastarea instrucţiunilor linie cu linie,
fiecare linie fiind executată imediat după apăsarea tastei Enter.

Figura 4. Fereastra de ajutor help

În fereastra de comandă se tastează instrucţiunile (print, etc.), se definesc matricele şi

vectorii precum şi operaţiile cu acestea. O linie poate conţine mai multe instrucţiuni separate
cu virgulă sau punct şi virgulă.
Pentru a obţine informaţia ajutătoare referitoare la un anumit subiect, instrucţiune sau o
funcţie se tastează comanda "help" urmat de un subiect, funcţie sau instrucţiune dorită (cu
litere mici). În fig. 4 am cerut informaţii despre funcţia trigonometrică sinus ("sin").

5
 Sunt folosite totodată şi o serie de funcţii de control a sistemului de calcul pe care
rulează MATLAB-ul:
clock - funcţie pentru citirea ceasului calculatorului;
 cputime - funcţie pentru determinarea timpului de calcul al microprocesorului ;
 date - funcţie pentru citirea datei;
 etime - funcţie pentru cronometrarea intervalului de timp între două
evenimente;
 tic, toc - funcţii pentru pornirea şi oprirea unui cronometru.

Variabilele şi spaţiul de lucru (Workspace-ul). Operaţii uzuale

Tipurile de date utilizate în MATLAB

Cel mai utilizat tip de date este matricea de dimensiune mxn, unde m este numărul
liniilor, iar n, numărul coloanelor maricei. De asemenea, mai sunt folosite şi strucuturi de date
cum ar fi tablourile, vectorii de date numerice sau de caractere.

Definirea variabilelor
În MATLAB nu există instrucţiuni pentru declararea sau dimensionarea unei variabile.
O variabilă nouă se poate defini în moduri diferite, atribuindui-se direct o valoare numerică
(singulară, vector, matrice, şir de caractere, etc) sau prin expresia sa matematică.

EXEMPLUL 1. Mai jos, este atribuită o valoare reală variabilei ts, lui v îi este atribuit un
vector de tip linie cu patru componente, iar lui text, un şir de caractere:

>> ts=0.85
ts =
0.8500
>> v=[1 6 3 0]
v=
1 6 3 0
>> text='buna'
text =
buna

EXEMPLUL 2. Atribuirea de expresii ce se vor calcula:

>> x=[-5 sqrt(3) (3+9)*8/9]

x=
-5.0000 1.7321 10.6667

Dacă variabila există deja, MATLAB-ul schimbă conţinutul şi dacă este necesar, realocă mai
mult spaţiu în memorie.
Variabilele astfel definite sunt stocate în spaţiul de lucru şi pot fi folosite în calculele
ulterioare. Afişarea unei variabile din spaţiul de lucru se realizează prin tastarea în linia de
comandă a numelui acesteia.

6
 Figura 5. Informaţii despre spaţiul de lucru (Workspace-ul)

EXEMPLUL 3. Exemplu de reapelare a variabilei ts:

>> ts
ts =
0.8500
Rezultatul unei instrucţiuni este afişat din start. Dacă se doreşte ca instrucţiunea să fie
executată fără afişarea rezultatului trebuie adăugat caracterul ";" la sfârşitul liniei.

EXEMPLUL 4. Declararea unei variabile (r), fără afişarea valorii acesteia:

>> r=3*5/pi;

EXEMPLUL 5. Declararea explicită a unei matrice A2x3, de 2 linii şi 3 coloane.

>> A=[1 4 7; 3 9 2]
A=
1 4 7
3 9 2

Comanda următoare are rolul de a returna elementul de pe prima linie şi a doua coloană al
matricei A:

>> A(1,2)
ans =
4
Expresiile utilizează operatori aritmetici uzuali:
+ Adunare

7
 - Scădere

* Multiplicare

/ Împărţire

\ Împărţire la stânga

^ Ridicarea la o putere

' Transpusa complex conjugată

Operatorul de specificare a ordinii
()
de evaluare

Operaţii cu matrice
Fie X şi Y două matrice. Operaţiile executate în MATLAB sunt ilustrate în cele ce
urmează:
1) Adunarea şi scăderea sunt definite în cazul în care matricele au aceeaşi
dimensiune.

"A=X+Y;"
"B=X-Y;"
2) Înmulţirea este definită atunci când matricea X are dimensiunea m*n, iar Y,
dimensiunea n*p:
"C=X*Y;"
3) Împărţirea la stânga:

"D=X\Y;" este identică cu "inv(X)*Y;".

4) Împărţirea la dreapta este definită când matricele X şi Y au aceeaşi dimensiune:

"E=X/Y;" este identică cu "X*inv(Y);".

5) "F=X’" calculează în F matricea X transpusă. Acest lucru face ca pentru o
matrice cu dimensiunea n*m să se obţină o matrice F cu dimensiunea m*n.

EXEMPLUL 6. Calculul determinantului unei matrice A se realizează prin utilizarea funcţiei

det:

>> A=[1 3 5; 0 6 2; -1 0.7 4]

A=
1.0000 3.0000 5.0000
0 6.0000 2.0000
-1.0000 0.7000 4.0000

>> det(A)

8
ans =
46.6000

EXEMPLUL 7. Ridicarea la putere Xp reprezintă matricea pătratică X, ridicată la puterea p

(scalar):
>> x = [1 2; 3 4];
>> x^2

ans =
7 10
15 22

EXEMPLUL 8. Calculul valorilor proprii ale unei matrice A se realizează prin apelul
subrutinei eig, cu matricea trimisă ca parametru de intrare:

>> A = [1 2 3; 4 3 4; 7 6 5];
>> eig(A)
ans =

11.6847
-2.0000
-0.6847

Operaţii element cu element

Operaţiile element cu element ale vectorilor şi matricelor sunt efectuate adăugând punct
"." în faţa operaţiilor "*","\", "/" şi "^".

EXEMPLUL 9. Operaţii element cu element:

>> x = [4 3 7 9];
>> y = x.^2

y=
16 9 49 81

>> x.*y

ans =
64 27 343 729

Operaţia de concatenare
Operatorul […] permite combinarea de matrice sau de vectori între ele în scopul
formării unor matrice sau vectori mai mari.

9
EXEMPLUL 10. Operaţii de concatenare:

>> x = [4 3 7];
>> y = x.^2;
>> z = [x y]
z=
4 3 7 16 9 49
>> z = [x; y]
z=
4 3 7
16 9 49

Câteva matrici speciale utile în toate tipurile de reprezentări matematice:

- Matricea identitate (unitate)

Este o matrice cu elementele de pe diagonala principală egale cu 1 iar restul elementelor
sunt nule. Notaţia matematică I provine de la denumirea matricii şi nu este folosită în
MATLAB, pentru evitarea unor confuzii. Se utilizează sintaxa:
eye(m,n)
Această funcţie returnează o matrice identitate mxn. Dacă se foloseşte:
eye(n)
atunci este vorba de o matrice identitate pătratică nxn.
- Matricea ones
Este o matrice care are toate elementele egale cu 1. Forme posibile:
ones(n) este o matrice nxn cu elemente de 1
ones(m,n) sau ones([m,n]) sunt matrici mxn cu elemente de 1.
ones(size(A)) are aceeaşi dimensiune cu o matrice A şi are elemente de 1
- Matricea zeros
Este o matrice care are toate elementele egale cu 0. Forme posibile:
zeros(n) este o matrice nxn de zerouri
zeros(m,n) sau zeros([m,n]) sunt matrici mxn de 0
zeros(size(A))are aceeaşi dimensiune cu o matrice A şi are elemente de 0

Ştergerea variabilelor din spaţiul de lucru

Ştergerea variabilelor din spaţiul de lucru se execută cu ajutorul următoarelor
instrucţiuni:
 "clear var1 var2" ştergerea var1 şi var2;
 "clear(all)" ştergerea tuturor variabilelor.
Pentru închiderea unei sesiuni de lucru se tastează "quit" sau "exit". Terminarea sesiunii
de lucru are ca efect pierderea variabilelor din spaţiul de lucru, asta în cazul în care nu au fost
salvate în prealabil într-un fişier cu extensia "mat".

Vectorizarea

10
 Pentru a obţine o viteză de calcul mare, este foarte importantă aşa-numita vectorizare a
algoritmilor în fişierele MATLAB. Acolo unde alte limbaje folosesc bucle de tip for sau DO,
MATLAB-ul poate utiliza operaţii matriceale sau vectoriale.
Un exemplu simplu este următorul:

for x = 1:100
y(x) = sin(x);
end
plot(x,y);
Versiunea vectorizată a aceluiaşi program este
x = 0:1:100;
y = sin(x);
plot(x,y);

Operatorul :

Operatorul vi:pas:vf creaza siruri de elemente intre valoare initiala si finala cu

incremental specificat in pas. De exemplu, expresia
» 1:10
este un vector linie
ans =
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Expresia
A(1:k,j)
Se referă la primele k elemente ale coloanei j a lui A.
Dacă este utilizat fara valori operatorul : atunci înseamnă că ne referim la toate
elementele unei linii sau coloane

EXEMPLUL 11. Trasarea graficului unei functii

Se va trasa graficul functiei:

avand n  [-2, 2] cu precizia de 0,1.

Pentru a trasa graficul functiei de mai sus se introduc urmatoarele comenzi in fereastra
grafic Command Window:

>> n=-2:0.1:2
>> plot (n, logsig(n),'r');grid

11
 Se obtine urmatoarea reprezentarea grafica din figura 6, unde se observa o serie de
instrumente ale editorului grafic din Matlab, cu ajutorul carora se poate edita si personaliza
graficul si anume :
- se poate introduce denumirea abscisei x si a ordonatei y (modifica font, culoare, marime, tip
de font etc.)
- se poate modifica background-ul graficului, tipul si marimea liniei de reprezentare a
graficului
- se poate da un titlu graficului
- se pot introduce sageti cu legende
Graficul poate fi salvat in memorie ca un fisier cu extensia .fig, putand fi transportat
intr-un document word, intr-o prezentare power point sau poate fi editat.

Figura 6. Graficul functiei pentru exemplul 10

Se poate realiza şi reprezentarea mai multor funcţii pe acelaşi grafic.

Plotarea datelor din matrici

Atunci când funcţia plot este utilizată cu un singur argument de tip matrice:
plot(Y)

12
va fi realizat un grafic pentru fiecare coloană a matricii, cu axa x reprezentând indexul de linie
1:m, cu m numărul liniilor din Y.
Comanda plotyy permite crearea unor grafice pentru două seturi de date şi cu
reprezentare dublă a axei Y, pe partea stângă şi pe partea dreaptă.

MATLAB-ul dispune de mai multe tehnici de interpolare, alegerea unei metode sau alteia
făcându-se în funcţie de acurateţea necesară.
Generarea unei suprafeţe mesh fine pentru interpolare:
[xi,yi] = meshgrid(-3:0.25:3);
z = peaks(x,y);
surf(x,y,z)

Operatorii MATLAB pot fi clasificaţi în trei categorii:

 Operatori aritmetici
 Operatori relaţionali care compară operanzii cantitativ
 Operatori logici

Operatori aritmetici
+ Adunare : Operatorul două puncte
- Scădere .^ Putere
.* Înmulţire .' Transpusa
./ Împărţire la dreapta ' Transpusa complex conjugată
.\ Împărţire la stânga * Înmulţire de matrici
+ Plus unar / Împărţire matriceală la dreapta
- Minus unar \ Împărţire matriceală la stânga
^ Putere de matrice

Cu excepţia unor operatori matriceali, operatorii aritmetici lucrează cu elementele

corespondente ale unor tablouri de dimensiuni egale. Pentru vectori şi tablouri

dreptunghiulare ambii operanzi trebuie să aibă aceeaşi dimensiune, cu excepţia situaţiei în

care unul dintre ei este scalar. În acest caz MATLAB-ul aplică scalarul fiecărui element al

celuilalt operand (proprietatea de expansiune scalară).

13
 Operatori relaţionali
< Mai mic
<= Mai mic sau egal
> Mai mare
>= Mai mare sau egal
== Egal cu
~= Diferit de

Operatorii relaţionali compară elementele corespondente ale unor tablouri de dimensiune

egală. Operatorii relaţionali lucrează totdeauna element cu element.

Operatori logici
& AND (ŞI)
| OR (SAU)
~ NOT (NU)

În MATLAB există mai multe tipuri de instrucţiuni de control al buclelor:

 if, împreună cu else şi elseif execută un grup de instrucţiuni pe baza unei condiţii
logice.
 switch, case şi otherwise execută diverse grupuri de instrucţiuni în funcţie de valoarea
unei anumite condiţii logice.
 while execută un grup de instrucţiuni de un număr nedefinit de ori, pe baza unei
condiţii logice.
 for execută un grup de instrucţiuni de un număr fixat de ori.
 break termină execuţia pentru o buclă for sau while.
 try...catch schimbă controlul buclei dacă o eroare este detectată în timpul execuţiei.
 return provoacă întoarcerea la funcţia care a apelat prcedura.

Toate instrucţiunile de salt folosesc comanda end pentru a indica sfârşitul blocului
respectiv.

Observatii generale privind lucrul cu Matlab

a. Comentarii în Matlab Un comentariu într-un program Matlab are forma: % comentariu
Dacă pe o linie de program apare caracterul %, atunci partea de linie care urmează după acest
caracter va fi omisă de către interpretor. Dacă un comentariu se întinde pe mai multe linii,
fiecare dintre aceste linii trebuie să aibă la început caracterul %.
b. Denumirea fisierelor in Matlab. Numele fisierelor in Matlab nu trebuie sa contina spatii
goale, operatori matematici, caractere alfa numerice. Numele trebuie sa fie continuu, legat

14
eventual prin underline. Daca nu se respecta aceste reguli fisierele nu pot fi executate, (ele pot
fi insa salvate).
Important! Căi de căutare
MATLAB-ul utilizează o cale de căutare (search path) pentru a găsi fişierele .m . Aceste
fişiere sunt organizate în directoare, din care unele sunt furnizate de MATLAB şi altele sunt
disponibile separat ca toolbox-uri.
Dacă de exemplu tastăm numele fis la prompterul MATLAB, interpreterul MATLAB va
face următoarea căutare:
1. Caută pe fis ca pe o variabilă.
2. Verifică dacă fis este o funcţie tip buit-in.
3. Caută în directorul curent fişierul numit fis.m.
4. Caută în directoarele aflate în calea de căutare fişierul fis.m.

Path Browser
MATLAB-ul furnizează şi un browser al căii de căutare (Path Browser) cu o interfaţă
grafică pentru vizualizarea şi schimbarea căii de căutare. Pentru startarea acestui browser se
utilizează pathtool, sau se selectează Set Path din meniul File, sau se face click pe
butonul Path Browser din toolbar.

c. Utilizarea aceleiasi versiuni de Matlab. Portarea si rularea fisiereleor realizate intr-o

versiune de Matlab pe alt calculator necesita aceeasi versiune de Matlab sau o versiune
ulterioara. Altfel apar erori.

3.Desfasurarea lucrarii

1.Sa se verifice in Matlab operatiile de introducere a datelor in matrici,

calcul transpusa, inversa, inmultirea unei matrici cu un vector descrise
anterior.
2. Sa se verifice afisarea grafica (pe acelasi grafic) a rezultatelor functiilor
hardlim() –treapta unitate si hardlims() (care vor fi utilizate in lucrarile
viitoare) pentru intervalul x din [-2,2] cu pasul de 0.1 si apoi cu pasul de
0.01.
3. Tinand cont ca in studiul metodelor de instruire a sistemelor de
inteligenta artificiala se va folosi P+ pseudoinversa Moore-Penrose a
matricii reale P care este unica matrice care satisface:

15
iar cand numarul r de randuri al lui P este mai mare decat numarul de coloane q
al lui P si coloanele lui P sunt independente, pseudoinversa poate fi calculata cu
formula:

Sa se calculeze folosind Matlab pseudoinversa matricii:

(se va folosi functia pinv() ) si sa se verifice tot in Matlab cele 4 proprietati

ale acesteia.

4.Se va rezolva in Matlab aceiasi problema pentru matricea:

 k k 1 
 k k 0 
P  k – nr. de ordine din lista grupei ordonata alfabetic.
 2k  2*k 0 
 
 k k 0 

16