Bacterii sulfurose

Bacteriile sulfuroase activează pe fundul unor ape stătătoare. Unele oxidează oxigenul sulfurat (H2S)
pană la sulf. Altele duc oxisarea mai departe pană la sulfați (H2SO4 nu există liber in mediu). Astfel se
elimină din mediu H2S toxic și se formează depozite geologice de sulfați, mai ales de gips.

In adancul Mării Negre mediul este toxic din cauză că, in absența oxigenului, H2S nu poate fi oxidat.

Bacterii nitrificatoare

Bacteriile nitrificatoare sunt bacterii chimioautotrofe sau chimiolitotrofe care trăiesc consumand
compuși anorganici ai azotului. Sunt răspandite in soluri și in ecosisteme acvatice.Ele oxidează amoniacul
(NH3) rezultta din descompunerea substanțelor organice azotate. Unele duc oxidarea pană la stadiul de
nitriți (sărurile acidului azotos HNO2), iar altele in continuare produc nitrați (săruri ale acidului azotic
HNO3). prin activitatea lor, bacteriile nitrificatoare contribuie la circuitul azotului in natură. In absența
acestor bacterii, amoniacul ar crește toxicitatea mediului și, o parte din azot s-ar pierde in atmosferă.

Ca exemple, avem bacteriile din genurile: Nitrosomonas, Nitrosococcus, Nitrobacter, Nitrococcus.

Hidrogenbacterii

Hidrogenbacteriile sunt bacterii care oxidează hidrogenul cu eliberare de energie.

2H2 + O → 2H2O + 137 kcal

2H2 + CO2 + 115 kcal → (CH2O) + H2O

Sunt reprezentate de Bacillus pantotrophus și sunt răspandite in medii puțin aerate (gunoiul de grajd,
solurile mlăștinoase, tinoavele și apele stătătoare), in care are loc punerea in libertate a hidrogenului
(H2) prin fermentarea celulozei și care conțin și dioxid de carbon și oxigen

.
Bacterii feruginoase

Aceste bacterii obțin energia prin oxidarea compușilor feroși in forme ferice. Exemplu: Leptothrix.

2Fe (HCO3) 2 + H2O + O ~ 2Fe (OH) 3 + 4CO2 + Energie

4FeCO3 + O2 6 H2O ~ 4Fe (OH) 3 + 4CO2 + Energie

Capacitatea unor organisme (chemautotrofe) de a realiza sinteza substantelor organice din substante
minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2,
H2S, Fe, NH3, HNO3 este un tip de nutritie autotrofa.

Organismele chomesintetizante sunt bacteriile. Dupa substantele minerale pe care le oxideaza,

bacteriile chemoautotrofe pot fi de mai multe tipuri:

Bacteriile sulfuroase

Bacteriile nitrificatoare

Hidrogenbacteriile

Bacteriile feruginoase

Bacteriile metanogene

Bacteriile sulfuroase
Inlatura efectul toxic al hidrogenului sulfurat si redau sulful in circuitul biologic.

Ele se gasesc pe fundul apelor statatoare si oxideaza compusii minerali cu sulf. Sursa lor de energie este
constituita din hidrogenul sulfurat (H2S) pe care il trasforma in sulf (S), acid sulfuros (H2SO3) si acid
sulfuric (H2SO4).

Sulful astfel obtinut este absorbit si asimilat de plante.

2. Bacteriile nitrificaroare

Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii
acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor
si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din
corpul altor organisme.

Bacteriile nitrificatoare trasforma amoniacul (NH3) in acid azotos (NHO2) si pe acesta in acid azotic
(NHO3).

Din aceasta categorie fac parte nitritbacteriile, care traiesc in natura in prezenta altor bacterii saprofite,
ce descompun substantele organice din cadavre punand in libertate NH3 si nitratbacteriile (ex:
Nitrobacter, Azotobacter).

3. Hidrogenbacteriile
Sunt raspandite in gunoiul de grajd, solurile mlastinoase, tinoavele si apele statatoare.

Ele oxideaza hidrogenul si sunt raspandite in aceste medii putin aerate in care are loc punere in libertata
a hidrogenului prin fermentarea celulozei.

4. Bacteriile feruginoase

Oxideaza sarurile feroase in compusi ferici. Sunt raspandite in soluri si ape care contin cumpusi ai
fierului.

Fierul este utilizat de plante sub forma de saruri feroase si ferice . El este absorbit de plantele terestre
prin sistemul radicular, iar de plantele acvatice, submerse prin intreg corpul lor, sub forma de ioni.
Carenta ferului in corpul plantei determina ingalbenirea frunzelor si incetinirea cresterii.

Aceste bacterii contribuie la formarea zacamintelor de fier de pe fundul lacurilor si al mlastinilor. In lipsa
sarurilor feroase unele bacterii pot oxida si saruri manganoase, formand zacamintele de mangan.

Bacteriile feruginoase se inmultesc in tuburile de fier ale conductelor de apa, astupandule.

Bacteriile metanogene
Acestea sunt bacterii anaerobe care traiesc in namolul mlastinilor, lacuri si ape de canal, precum si in
stomacul animalelor erbivore, unde participa la degradarea hranei vegetale.

Bacteriile metanogene produc mari cantitati de gaz metan care se ridica la suprafata apei sub forma de
bule, in straturile profunde de namol al apelor statatoare.

Ele reduc dioxidul de carbon (CO2) la metan (CH4) in conditii anaerobe, in prezenta unor catalizatori
celulari.

4H2 + CO2 CH4 + 2H2O

La toate tipurile de bacterii chemosinteza se desfasoara in doua etape:

Faza de lumina

absorbtia luminii de catre pigmentii fotosintetizanti;

formarea agentului reducator in forma NADPH + H+

eliberarea oxigenului prin fotoliza apei

Formarea ATP-ului ca sistem de transfer al energiei

Faza de intuneric

preluarea dixodului de carbon de catre un acceptor

reducerea dioxidului de carbon

formarea de substante organice cu continut energetic ridicat (fructoza, glucoza)

regenerarea acceptorului