LUCRAREA DE LABORATOR N 1

TEMA: LABORATORUL MICROBIOLOGIC. MORFOLOGIA BACTERIILOR.

COLORAŢIA SIMPLĂ. EXAMEN MICROSCOPIC.

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL:

1. Tipurile de laboratoare microbiologice şi sarcinile lor.
2. Amenajarea şi utilajul laboratorului microbiologic. Locul de lucru al
bacteriologului. Regimul şi regulile de lucru în laboratorul microbiologic.
3. Noţiune de microorganisme. Clasificarea, categoriile taxonomice.
Particularitățile microorganismelor procariote şi eucariote.
4. Metodele microbiologice de diagnostic. Esenţa lor.
5. Morfologia bacteriilor (formele sferice, alungite şi încurbate).
6. Caracterele tinctoriale ale bacteriilor. Coloranţii utilizaţi în microbiologie.
Fluorocromii. Metoda simplă de colorare şi importanţa ei practică.
7. Etapele şi tehnica de pregătire a frotiurilor din culturi bacteriene, crescute pe
medii lichide şi solide. Pregătirea frotiurilor din biosubstrate: spută, puroi, sînge,
a frotiurilor-amprente din fragmente de ţesuturi. Metodele de fixare a frotiurilor.
8. Metoda microscopică. Microscopul optic cu imersie. Construcţia şi modul de
utilizare. Microscopia luminiscentă.
 LUCRAREA DE LABORATOR N 2

TEMA: ULTRASTRUCTURA BACTERIILOR.ELEMENTELE PERMANENTE.

METODELE COMPUSE DE COLORARE: GRAM, ZIEHL-NEELSEN

ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Elementele permanente (obligatorii) şi nepermanente (neobligatorii) de structură

ale celulei bacteriene.
2. Structura, compoziţia chimică şi funcţiile biologice ale peretelui celular al
bacteriilor. Metodele directe de evidenţiere.
3. Particularitatile de structură ale peretelui celular la bacteriile grampozitive şi
gramnegative. Coloraţia Gram. Mecanismul, componentele şi tehnica de
colorare. Importanţa practică.
4. Acidorezistenţa microorganismelor. Evidenţierea prin coloraţia Ziehl-Neelsen.
Mecanismele, reactivii şi tehnica de colorare.
5. Protoplaştii. Sferoplaştii. Formele L de bacterii. Importanţa.
6. Structura, compoziţia chimică şi funcţiile biologice ale membranei cito-
plasmatice şi citoplasmei. Metodele de evidenţiere.
7. Nucleoidul. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Metodele de evidenţiere.
Plasmidele bacteriene şi funcţiile lor.
 LUCRAREA DE LABORATOR N 3

TEMA: ULTRASTRUCTURA BACTERIILOR. ELEMENTELE NEPERMANENTE.

METODELE COMPUSE DE COLORAR ALBERT,
BURRI-GIN.
ÎNTREBĂRI PENTRU CONTROL

1. Elementele de structură nepermanente ale celulei bacteriene.

2. Sporii. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Evidenţierea.
3. Granulaţiile de volutină. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Metodele de
evidenţiere. Coloraţiile Loeffler şi Albert. Importanţa practică.
4. Capsula bacteriilor. Compoziţia chimică şi funcţiile biologice. Metoda negativă
Burri-Gin de evidenţiere a capsulei.
5. Flagelii. Clasificarea bacteriilor după amplasarea şi numărul flagelilor.
Compoziţia chimică şi funcţiile biologice.
6. Metoda directă de evidenţiere a flagelilor. Coloraţia Loeffler, mecanismul şi
tehnica de colorare.
7. Studierea bacteriilor vii. Metodele indirecte de evidenţiere a flagelilor. Pregătirea
preparatelor native: “picătura suspendată” şi “între lamă şi lamelă”.
8. Microscopul cu fond negru şi cu contrast de fază. Principiul microscopiei.
9. Fimbriile (pilii), tipurile, funcţiile biologice.
10.Variabilitatea caracterelor principale ale microbilor. Variabilitatea dirijată şi
importanţa ei practică.
11.Formele variabilităţii microorganismelor (fenotipică şi genotipică). Mutaţiile.
12.Transferul de material genetic (transformarea, transducţia, conjugarea) şi
recombinarea.
13.Importanţa geneticii microorganismelor pentru medicină. Ingineria genică,
importanţa practică.