Zadachi Dlya Prakticheskogo Ekzamena Khirurgia

Pacientul 68 de ani, fumător, suferă de diabet zaharat tip II mai mult de 10 ani.
A fost internat
cu gangrena uscată a degetelor I, II, III si a regiunii anterioare a plantei stângi. Pacientul acuză
dureri severe în picior, mai accentuate în timp nocturn. La examenul clinic pulsația pe artera
femurală stângă este prezentă, mai distal nu se determină. În proiecția arterei iliace si arterei
femurale stângi se auscultă suflu sistolic.
Despre care patologie si formă etiopatogenetică a acesteia este vorba?
Forma ISCHEMICĂ: picior diabetic , predomină Gangrena, pulsația artere magistrale, pe
ARTERE PLANTARE absent, claudicați intermitentă + durere severă
Care este gradul de afectare tisulară conform clasificării WAGNER? GRADUL 4
Ce investigații instrumentare trebuie de efectuat? Dopler Duplex, Angio CT,
Ce tratament necesită bolnavul? Excizia țesuturilor necrotizate, exarticulații + terapia
antimicrobiană
Un pacient, în vârstă de 58 de ani s-a adresat cu acuze la slăbiciune generală, fatigabilitate,

febră înaltă 400C însoțită de frisoane. Se consideră bolnav timp de 6 zile. La inspecția în
regiunea occipitală se observă un infiltrat inflamator, foarte dureros, de dimensiuni 6x8cm.
Pielea deasupra este hiperemiată cu o nuanță cianotică, cu orificii multiple, din care la
compresie se elimină puroi dens.
Care este diagnosticul prezumptiv? Carbuncul ( predispuii diabeticii)
Ce faza a bolii se constată la pacient? Faza de abcedare!!! În faza de infiltrație nu ne băgăm
chir. (asa POPA a zis)
Care este planul de examinare si de tratament ulterior? Examen obiectiv + incizii în CRUCE cu
excizia tuturor țesuturilor înconjurate cu puroi, terapia antimicrobiană si detoxifiantă.
În secția de internare de internare a fost adusă o femeie în vârstă de 76 ani cu acuze la dureri în
fesa stângă, frisoane. Temperatura corpului 38,9 0C. Se consideră bolnavă timp de 2 săptămâni,
când pentru criza hipertensivă de către personalul de ambulanță a fost efectuată o injecție de
MgSO4 în fesa stângă. La inspecția în cadranul superior superior-extern a fesei stângi se
determină hiperemie si edemul pielii, un infiltrat dur si dureros, în centrul căruia se remarcă o
zonă de ramolire. Leucocitele 12,2 x 109 neutrofile 7%
Ce patologie trebuie presupusă? ABCES post-injecție, lipsa antisepsiei si asepsiei!, din cauza
unor preparate care induc o reacție inflamatorie
Cum trebuie confirmat diagnosticul? Palaptor SEMNUL FLUCTUENȚEI, puncție diagnostică,
CT
Care este tactica ulterioară de tratament? Incizii pentru evacuarea puroiului, excizia țesuturilor
necrotizate, drenarea
În secția chirurgicală este spitalizată o femeie de 24 ani, cu 3 săptămâni după nastere cu acuze
la dureri în glanda mamară dreaptă, febră înaltă 39 0C si frisoane. Se consideră bolnavă mai
mult de o săptămână. S-a tratat de sinestătător, dar fără efect. Glanda mamară dreaptă este
mărită în dimensiuni. În adâncimea țesuturilor cadranelor inferioare ale glandei se palpează un
infiltrat dolor, dur cu rămolire. Ganglionii limfatici axilari centrali pe dreapta sunt măriți si
durerosi.
Care este diagnosticul prezumptiv? Mastită acută lactogenă PUERPERALĂ

Ce motede de investigații pot confirma diagnosticul? Examen obiectiv, semnele infecției clasice,
semnul fluctuenței, USG, puncție.
Care este tactica ulterioară de tratament? Dacă e faza de abcedantă, chirurgical, incizii
radiare, suprimarea lactației cu – bromocriptina, stoarece cu storcător electronic,
antimicrobian, antipiretic.
Cum trebuie de procedat cu alăptarea copilului ? Înlocuirea cu cele de la farmacie, în cazul
suprimării, sau stoarcere activă a laptelui.
Pacientul de 68 de ani a fost adus la spital cu acuze la durerea severă constatată în membrul
inferior stâng. Durerea a apărut treptat pe parcursul a 3 săptămâni, se intensifică în timpul
nocturn si deprivă pacientul de somn. Durerea puțin scade în intensitate dacă pacientul doarme
sezând pe fotoliu. Anamneza – pacientul este un fumător înveterat, suferă de HTA si angor
pectoral. Inspecția membrului inferior relevă edem moderat, tegumentele plantei sunt calde,
puțin hiperemiate. Se observă îngrosarea unghiilor si dispariția părului pe gambă.
Care este diagnosticul prezumptiv? ISCHEMIA CRONICĂ (dureri în somn cu schimb poziție)
Ce examinări clinice sunt necesare? Indice gleznă braț
Ce metode instrumentare pot confirma diagnosticul? Dopler- Dupplex, Angio CT,
O femeie gravidă cu sarcina 32 de săptămâni a fost transferată din maternitate cu acuze de

edem pronunțat si durere moderată în membrul inferior stâng. Edemul si durerea s-au dezvoltat
treptat pe parcursul a 24 ore fără nicio cauză evidentă. Examenul clinic obiectiv: întregul
membru inferior stâng este edemat, tegumentele sunt calde de culoare normală, venele
subcutanate usor dilatate. Palpația membrului este dureroasă în regiunea inghinală si fosa
popliteea. Flexia dorsală pasivă a plantei provoacă durere acută a muschilor
gastrocnemieni(Semnul HOMANS +) Pulsația arterei femurale este clară, pulsația arterei
popliteia si arterelor plantare diminuată.
Care este diagnosticul prezumptiv? Tromboza venoasă profundă

Ce metode instrumentale poate confirma diagnosticul? Doppler duplex
Tratament ( întrebare nu se vedea) Anticuagulante, bandaj compresiv, anularea imobilizării
Pacienta de 56 ani a fost internat cu un defect al țesuturilor moi, situat pe partea medială în
treimea inferioară a gambei. Din spusele pacientei leziunea a apărut spontan, a crescut treptat
în dimensiuni la nivelul leziunii, senzația de greutate în picior, edem moderat al plantei si
gambei. Obiectiv: tegumentele pe partea medială a gambei sunt de culoare brună, dure la
palpare, în treimea inferioară se observă defect al pielii de formă neregulată (4x3 cm) baza
defectului fiind acoperită cu țesut de granulație si fibrină. Pulsația pe arterele magistrale este
prezentă. Pe coapsă si gambă se observă vene subcutanate dilatate, cu traiec sinuos.
Care este diagnosticul prezumptiv? Ulcer venos trofic pe fon de insuficiență venosă ( picior
greu)
Ce investigații instrumentale sunt necesare? Doppler-duplex
Care sunt principiile de tratament? Revizia ulcerului cu sondă, antibioterapia în caz de infecție
1.Un pacient de 27 de ani se află în secția de chirurgie după o operație pentru apendicita acută
flegmonoasă. În primele zile perioada postoperatorie a decurs favorabil. Cu toate acestea, în
ziua a 5-a după operație la pacient s-a ridicat temperatura până la 38,5°C, s-au intensificat
durerile în plaga postoperatorie, au apărut hiperemia și edemul pielii din jurul plăgii. La revizia
plăgii cu sonda a fost obținut puroi.
Care este diagnosticul prezumtiv ?
- supurația plăgii postoperatorii
Sunt necesare investigațiile suplimentare pentru precizarea diagnosticului ?
- nu
Ce trebuie de întreprins ?
- deschidere focarului purulent
Cum în continuare se va vindeca plaga ?
- drenarea plagii cu soluții antiseptice, tratament antibiotic, tratament simptomatic
2.Pacientul de 32 de ani, prezintă dureri pronunțate în regiunea spațiului interdigital III a

suprafeței palmare a mâinii stângi, durerile intensificându-se la mișcări. La momentul adersării
pacientului are febră 39,0°C. Se consideră bolnav timp de 3 zile, când în timpul lucrului fizic a
suportat un traumatism minor al palmei stângi. Obiectiv: poziția mâinii stângi este forțată, cu
degetele ușor flexate. În regiunea spațiului interdigital III se determină o plagă mică, țesuturile
din jur sunt tensionate, hiperemiate și dureroase la palpare. Partea dorsală a mâinii este
edemațiată semnificativ. Leucocite – 16x109 /l.
Care este diagnosticul ?
- flegmon palmar superficial
Prin ce se explică edemul pronunțat al regiunii dorsale a mâinii?
- Infectia evolueaza spre interior, tegumentul palmar fiind foarte rezistent. Datorita comunicarii
tesutului conjunctiv palmar cu cel dorsal, edemul pronunțat apare pe fata dorsala a mainii.
Care sunt metodele posibile de tratament ?
- Incizia in zona de fluctuenta maxima (sau de maxima tensiune), evacuarea colectiei si excizia
tegumentului de la nivelul flictenei se face sub anestezie locala (kelen), tronculara sau generala,
in functie de reactivitatea bolnavului. Se asociaza antibiotice antistatafilococice si, apoi, pe
baza antibiogramei din puroiul evacuat.
3.Pacientul de 22 de ani, indică dureri puternice la nivelul policelui mâinii drepte, regiunea
laterală a palmei și distală a antebrațului. Este bolnav de 6 zile, după ce a cules măcieș. De
atunci durerile sunt în ascensiune permanentă, iar de 3 zile au devenit insuportabile și nu-i
permit să doarmă. Febră - 38°C, frisoane. Obiectiv: degetul I al mâinii drepte este ușor flexat,
edemațiat, țesuturile moi – tensionate și hiperemiate. Semnele de inflamație se determină și în
regiunea laterală a palmei, precum și în treimea inferioară a antebrațului drept. Leucocite 18x
9
10 /l.
- Tenosinovita purulentă
Cum explicați evoluția bolii ?
- Teaca sinovială a tendonului flexor al primului deget comunică cu bursa radială, iar teaca
sinovială a tendonului flexor al degetului V – cu bursa ulnară. La 80% din persoane există
comunicare între bursa radială şi cea ulnară. Ca urmare, procesele purulente, ce afectează
tecile sinoviale ale degetelor I şi V, pot să se răspândească până la bursele sinoviale ale
antebraţului (spaţiul Pirogov-Parona).
Care este tactica curativă ?
- Tratamentul include drenarea chirurgicală, antibioterapie, administrarea analgezicelor şi
imobilizarea degetului, precum şi poziţia elevată a mâinii.
4.La chirurg s-a adresat un pacient de 53 de ani cu acuze la durere și o plagă pe falanga distală
la nivelul policelui mâinii drepte cu eliminări purulente. Se consideră bolnav de 4 săptămâni,
când a observat formarea “furunculului” în regiunea respectivă. Peste 7 zile de la debut focarul
purulent s-a erupt spontan. Starea bolnavului s-a ameliorat, durerile au scăzut în intensitate.
După ajutor medical nu s-a adresat. La inspecție pe falanga distală se determină o plagă cu
eliminări purulente, se observă edemul marcat al întregului deget.
Care este diagnosticul prezumtiv?
- panarițiu cutanat
Cum explicați evoluția maladiei?
- epidermul sub presiunea puroiului s-a rupt
Ce investigații sumplimentare sunt necesare pentru precizarea diagnosticului?
- nu sunt necesare alte investigații
Care este tactica curativă?
5.După asistență medicală s-a adresat o femeie de 45 de ani cu acuze la slăbiciune, sete,
dispnee, dureri în inimă și hipocondrul drept. Pacienta se deplasează cu greu. Glicemia – 9,5
mmol/l, examenul ultrasonor a demonstrat prezența calculilor în vezica biliară. Înălțimea – 165
cm, greutatea – 130 kg, indicele masei corporale – 47,8.
Care este diagnosticul?
- Cardiopatie ischemica. Angina pectorala de efort CF II. Insuficienta cardiaca II NYHA.
Alterarea tolerantei la glucoza. Obezitate morbida. Colecistita litiazica acuta?
Care alte date clinice și de laborator pot confirma diagnosticul ?
- Test de efort pentru a determina prezenta anginei pectorale. Dar inițial Ekg și echoCord
- Test de toleranta la glucoza pentru a determina diagnosticul de diabet zaharat.
Analize : Ags, Markerii necrozei cardiace, Lipidograma cu transaminazele, bilirubinele, glucoza
repetat.
Ce trebuie de recomandat bolnavei ?
- dieta cu slăbirea în greutate
- independenta de rezultate tratament pentru cardiopatie ischemica, diabet, colecist.
- În dependență de descrierea calculilor și agravarea tabloului clinic colecistectomie
Care este tactica curativă și chirurgicală ulterioară ?
Colecistectomie laparoscopica sau laparotomica
6.Un pacient de 36 de ani a suportat rezecție gastrică pentru un ulcer duodenal hemoragic.
Perioada postoperatorie s-a complicat cu dehiscența anastomozei gastro-duodenale și formare
fistulei duodenale, cu debit de aproximativ 1500 ml în zi. Deși datele pentru progresia
inflamației peritoneale nu sunt, și temperatura corpului a revenit la normă, pacientul slăbește
rapid. În stomac a fost introdusă sonda nazo-gastrică și s-a început alimentația enterală
intensivă.
Care este diagnosticul?
- malnutriție din cauza fistulei duodenale (Pierderea integrității digestive și, consecutiv,
scăderea suprafeței de absorbție, cu exteriorizarea unei cantități importante de lichid digestiv
bogat în proteine și electroliți determină malnutriție și dezechilibre hidro-electrolitice
importante. În funcție de localizarea 6 anatomică a fistulei, dezechilibrele metabolice și
electrolitice variază ca severitate, în fistulele înalte, cu debit mare, putându-se ajunge până la
sindrom de insuficiență intestinală [19]. O fistulă duodenală poate determina o pierdere
importantă a ionilor de H, Cl și K, producând hipocloremie, hipokalemie și alcaloză metabolică.
Pe de altă parte, secrețiile biliară și pancreatică sunt bogate în sodiu și clor, respectiv anion
bicarbonic și sodiu)
A fost oare corectă tehnica aleasă de nutriție artificială ?
- nu, deoarece metoda enterală este indicată doar pacienților cu un tract gastrointestinal
funcțional
Care metodă de nutriție artificială este preferabilă în cazul dat și de ce ?
- metoda parenterală, deoarece porțiunea superioara a tractului digestiv este nefuncțională și
substanțele nutritive nu pot fi supuse procesului e digestie și absorbție
Ce preparate sunt disponibile pentru metoda aleasă de nutriție ?
- Nutriţia parenterală poate fi parentarală parţială şi totală (NPT), asigurând toate necesităţile
alimentare ale pacientului. Aceste soluții sunt numite “3 în unul”, ele conțin proteine sub formă
de aminoacizi (10%; 4 kcal/g), glucide sub formă de dextroză (50%-70%; 3,4 kcal/g), lipide sub
formă de emulsie (20%; 9 kcal/g). +Electroliţii (sodiu, potasiu, clor, calciu, magneziu),
microelementele (cupru, crom, zinc, fier) şi vitaminele (A, B, C, K) sunt adăugate zilnic în
soluţiile pentru nutriție parenterală completă.
7.O pacientă de 56 de ani aproximativ 2 săptămâni în urmă a suferit un accident vascular

cerebral sever, care a dus la hemipareză pe dreapta, afazie și pierdrea reflexelor de glutiție. În
prezent starea bolnavei este de gravitate medie: puls – 84/min, TA – 120/70 mmHg. Pacienta nu
se poate alimenta.
Care este tactica curativă ulterioară ?
- se recurge la alimentația enterală
Care metodă de nutriție artificială este preferabilă în cazul dat și de ce ?
- alimentația enterală prin sondă nazo-gastrică
Ce preparate sunt disponibile pentru metoda aleasă de nutriție ?
Amestecuri pentru nutriţie enterală. Amestecul standart conţine 1 kcal/ml. Există şi amestecuri
concentrate caloric (> 1 kcal/ml) pentru pacienţii la care volumul administrat trebuie să fie
limitat. Amestecurile disponibile actualmente pentru nutriţie enterală pot fi divizate în:
- Amestecuri alimentare naturale (blenderized diets) preparate din oricare produse, care pot fi
mărunţite şi amestecate. Valoarea energetică a acestor amestecuri corespunde produselor din
care sunt constituite.
- Amestecuri enterale standard balansate (standard enteral diets) alcătuite din proteine, glucide,
lipide. Amestecurile standart sunt comode, sterile. Sunt indicate pacienţilor cu funcţie intestinală
nealterată.
- Amestecuri modificate chimic (chemically defined formulas) numite şi diete elementale.
Substanţele nutritive din aceste amestecuri sunt deja prelucrate şi uşor se asimilează. Proteinele
conţinute în acestea sunt sub formă de aminoacizi. Amestecurile elementale sunt uşor asimilate
chiar şi de către pacienţii cu funcţie intestinală dereglată.
- Amestecurile modulate (modular formulas) destinate utilizării în cazul situaţiilor clinice
specifice (insuficienţă respiratorie, renală sau hepatică, dereglări imune).
8.Un pacient de 40 de ani, aflat la tratament îndelungat în secția de chirurgie cu diagnosticul

“Flegmon anaerob neclostridian posttraumatic al membrului inferior, Sepsis chirurgical”,
pierde progresiv în greutate. S-a efectuat corecția tratamentului, inclusiv terapia dietetică,
administrarea nutriției enetrale și parenterale, reieșind din valoarea 1500 kcal pe zi. Talia
pacientului este de 170 cm, masa corporală obișnuită – 70kg.
Este oare corectă terapia dietetică administrată ?
- nu, este insuficientă alimentația calculată pentru o zi
Cum trebuie calculate necesitățile energetice reale ale pacientului ?
- Cheltuielile energetice pot fi calculate cu ajutorul ecuaţiei Harris-Benedict. Pentru bărbaţi =
66,5 + 13,8 (masa кg) + 5 (talia сm) – 6,8 (vârsta ani).
În cazul dat pacientul are masa 70 кg şi talia 170 сm, vârstă 40 ani necesită: 66,5 + 966 (13,8 x
70) + 850 (5 x 170) – 272 (6,8 x 40) = 1610 kcal/zi.
Plus la asta în caz de sepsis coeficientul de corecţie pentru formula Harris-Benedict este 1,2 -
1,5, respectiv 1610 kcal/zi x 1,5 = 2415 kcal/zi.
Care este planul tratamentului ulterior ?
Pacientul va fi alimentat cu 2415 kcal/zi.
9.În secția de chirurgie a fost spitalizat un pacient de 68 de ani. Din anamneză este cunoscut, că
3 luni în urmă la bolnav a fost diagnosticat cancer gastric. Totodată, a fost efectuată doar
laparotomia diagnostică, deoarece pacientul a avut deja metastaze la distanță în ficat și în
peritoneum. Starea bolnavului este gravă: apatic, slăbit, pulsul – 88/min, TA – 110/60 mmHg.
Abdomenul este mărit în dimensiuni din contul lichidului liber, ficatul este mărit și dur, plantele
sunt edemate simetric. La talia de 180 cm, masa corporală este de 55 kg (greutatea înainte de
debutul bolii – 84 kg). Indicele masei corporale 16,9.
Cum trebuie considerată starea de nutriție a paientului ?
- insuficientă
Care alte date clinice și de laborator pot confirma diagnosticul ?
Rolul primordial în aprecierea gradului de deficit de nutriţie îl deţine examenul obiectiv. Gradul
de dezvoltare (grosimea) al stratului adipos subcutanat pe obraji, membre, peretele abdominal
anterior şi fese reflectă aportul caloric. Pot fi determinate următoarele semne de deficit de
nutriţie:
Piele: uscăciune, reducerea elasticităţii (turgor), schimbarea culorii, erupţii şi descuamare,
vindecarea întârziată a plăgilor.
Unghii: fragilitate şi deformare.
Părul: fără luciu, uscat, cade.
Dinţii: erozia emailului, căderea dinţilor, gingivita.
Ochii: cheratoconjunctivite, dereglări de vedere, cecitate.
Buze: fisuri şi cicatrici la nivelul unghiurilor gurii.
Limba: culoare roşie-aprinsă, cu papile accentuate (glosită), atrofia mucoasei linguale.
Faţa: cu aspect de lună plină (rotundă, edemaţiată), palidă.
Sistemul muscular: atrofie, slăbiciune, dureri musculare, crampe şi contracţii musculare.
Sistemul osos: demineralizarea şi deformarea oaselor tubulare.
Membre: atrofia musculară şi reducerea puterii musculare, edem al plantelor.
Inima: mărirea dimensiunilor inimii, sufluri cardiace.
Abdomen: hepatomegalie, tumori palpabile, stome sau fistule intestinale.
Rect: dereglări de scaun, fistule pararectale.
Sistem nervos: indolenţă, apatie, depresie, reducerea reflexelor, neuropatie periferică.
Examenul de laborator. Analiza generală de sânge: scăderea hemoglobinei, hematocritului,
numărului de eritrocite şi leucocite, limfocitopenie, trombocitopenie.
Conţinutul electroliţilor. Reducerea conţinutului de electroliţi plasmatici poate fi provocată de
pierderile marcate ale acestora (diaree), excreţie redusă (dereglarea funcţiei renale) sau în caz
de supradozare cu diuretice.
Teste funcţionale hepatice (AST, ALT, fosfataza alcalină, bilirubina, albumina, protrombina) pot
fi dereglate ca urmare a patologiei primare sau a administrării unui număr sporit de calorii în
caz de nutriţie parenterală completă (NPC). Nivelul de albumină plasmatică mai mic de 30 g/l
corelează direct cu nivelul de deficit proteic.
Dereglările imunologice deseori sunt prezente în caz de malnutriţie: Hipersensibilitate de tip
redus – lipsa de răspuns normal la efectuarea testelot cutanate cu antigeni uzuali. Numărul total
(absolut) de limfocite (NTL) se calculează conform următoarei formule: % limfocitelor x
numărul general de leucocite / 100. Limfocite 1500 - 1800 mm3 = deprimare uşoară, 900 - 1500
mm3 = deprimare moderată, mai mic de 900 mm3 = deprimare severă a imunităţii.
- Alimentație parenterală conform necesităților energetice ale organismului.
10. Pacienta de 65 de ani a fost operată un an în urmă pentru o tumoare a colonului. A fost
efectuată rezecția intestinului sigmoid cu restabilirea integrității tractului digestiv prin
anastomoză. La moment în proiecția cicatricei postoperatorii se determină un orificiu mic cu
diametrul – 2 mm, cu eliminări sero-purulente în volum redus. Marginile orificiului sunt
reprezentate de țesut de granulație. La revizia orificiului cu o sondă butonată se determină un
canal, care ajunge până la aponeuroza peretelui abdominal anterior.
Ce patologie trebuie suspectată ?
Ce investigații paraclinice pot fi efectuate pentru precizarea diagnosticului ?
Care va fi tratamentul în funcție de rezultatele investigațiilor ?
11.Un pacient de 40 de ani a fost adus la spital cu ambulanța. Din spusele echipei de urgență,
pacientul a pierdut cunoștința în loc public. Actele de identificare lipsesc. Obiectiv: tegumentele
sunt extrem de palide, pacientul inconștient, TA – 80/0 mmHg, pulsația se determină doar pe
arterele carotidiene. Abdomenul are formă obișnuită, indolor, ficatul și splina nu se palpează.
Hainele pacientului sunt murdare de sânge și “zaț de cafea”. Per rectum – melenă.
În ce secție trebuie spitalizat bolnavul ?
- secția de terapie intensivă
- hemoragie digestiva superioară (varice esofagiene, ulcer hemoragic)
Există sau nu indicații pentru operație ?
- da, stoparea hemoragiei digestive superioare
Cum este necesar de procedat dacă pacientul nu poate confirma acordul la operație (stare
inconștientă) iar rudele nu pot fi înștiințate (lipsesc actele de identitate) ?
- se face consiliu medical, unde medicii decid acțiunile ulterioare
12.În secția de internare a fost adus un pacient cu o plagă tăiată infectată a palmei stângi.
Traumatismul s-a produs cu mai mult de 24 de ore în urmă. Degetele sunt vascularizate bine,
calde, dar flexie activă a degetelor II-V este absentă.
Care este diagnosticul ?
- Leziunea nervilor periferici
Lezarea cărei structuri anatomice trebuie suspectată ?
- Leziunea joasă a nervului cubital, se află la nivelul articulaţiei pumnului
Tratamentul de bază
1. Toaleta chirurgicală a plăgii, dacă este, cu excizia ţesuturilor neviabile şi aplicarea suturilor
la piele şi evacuarea la medic specialist în chirurgia mâinii, microchirurgie şi chirurgie
vasculară.
2. Hemostază, în caz de leziune a arterei ulnare sau radiale legaturarea capetelor vaselor
lezate, în caz de leziune a ambelor vase – evacuarea fără rând, de urgenţă la următoarea etapă,
la medic specialist în chirurgia mâinii, microchirurgie şi chirurgie vasculară.
3. Administrarea analgezicelor: metamizol, dexalgin, tramadol, în caz de necesitate preparate
opioide.
4. Administrarea antibioticelor. 5. Imobilizare cu atelă ghipsată.
6. Evacuarea la următoarea etapă – la medic specialist în chirurgia mâinii, microchirurgie şi
chirurgie vasculară.
7. În caz de leziune masivă: administrarea analgezicelor, antibioticelor, schimbarea
pansamentului aseptic, imobilizare cu atelă ghipsată şi evacuarea la medic specialist în
chirurgia mâinii, microchirurgie şi chirurgie vasculară fără rând.
13.La un pacient în vârstă de 49 de ani, cu 8 zile în urmă a fost efectuată prelucrarea
chirurgicală primară a flegmonului posttraumatic al antebrațului drept. În prezent starea
pacientului este satisfăcătoare, temperatura corpului – normală. Pe suprafața dorsală a
antebrațului drept este un defect tegumentar 10x4 cm, acoperit cu țesut de granulație. Examenul
bacteriologic a evidențiat prezența în plagă a Staphylococcus aureus într-o concentrație de 103
(1000) microorganisme pe 1 gram de țesut.
Care este diagnosticul actual ?
- plagă contaminată (infectata este după 105)
Ce fază a procesului din plagă se constată la pacient ?
- faza de regenerare (țesut de granulație)
Când trebuie aplicate suturile pe plagă?
- se aplică sutura secundară precoce, aplicată după dezvoltarea ţesutului de granulaţie, dar
înainte de formarea ţesutului cicatriceal, în intervalul 6-21 zile de la producerea leziunii;
1.Un pacient a suportat transplant de rinichi cu 30 zile în urmă. Perioada precoce a evoluat
fără particularități. Cu trei zile în urmă a observat apariția durerilor în regiunea lombară,
edeme simetrice la membrele inferioare. Aceste modificări au apărut după ce pacientul a stopat
administrarea tratamentului indicat de către doctor.
Ce complicație s-a dezvoltat la pacientul dat? REJET ACUT DE TRANSPLANT
Care este cauza posibilă a apariției acestor complicații? Este condiționat de răspunsul imun
dependent de limfocitele T. Se caracterizează prin infiltraţie de celule mononucleare.
Care sunt acțiunile curative? Terapie imunosupresivă cu preparatul Solu-Medrul, sub formă de
puls-terapie (1gram timp de 3 zile). Cazurile refractare vor fi tratate cu anticorpi monoclonali
sau cu ser antilimfocitar. În cazuri grave este necesară retransplantarea.
2.Un pacient a suportat transplant de rinichi din cauza insuficienței renale cronice cu 10 ore în
urmă. Pacientul indică dureri în regiunea lombară. Obiectiv se determină oligurie, tendința
hemodinamicii către hipotensiune, puls accelerat. În analiza urinei se determină hematurie și o
concentrație mărită de cilindri și limfocite.
Ce complicație s-a dezvoltat la pacientul dat? REJET HIPERACUT DE TRANSPLANT
Care este cauza posibilă a apariției acestor complicații? Apare imediat după transplantare ca
rezultat al incompatibilităţii după sistemul ABO sau ca rezultat al preformării anticorpilor anti-
HLA. Se caracterizează prin tromboze intravasculare.
Care sunt acțiunile curative? Tratamentul rejetului hiperacut este foarte dificil şi cele câteva
posibilităţi existente în prezent (plasmofereza, ciclofosfamida, prostaglandina E) nu şi-au
dovedit eficienţa absolută, consecinţa fiind, de multe ori, retransplantarea.
3.Un pacient de 58 de ani a fost internat cu gangrena degetului II al plantei stângi. Suferă de
diabet zaharat de tip II timp de 15 ani. Sindromul algic la nivelul plantei lipsește, acuză doar
senzație de “amorțeală” și parestezii. Degetul II este mărit în volum, epidermisul pe alocuri este
detașat, pe partea dorsală a plantei se determină o zonă de hiperemie. Pulsația pe artera tibială
posterioară și artera dorsalis pedis - prezentă.
Care este diagnosticul prezumptiv? PICIOR DIABETIC
Care este forma etiopatogenetică a “piciorului diabetic” și gradul după Wagner? Picior
diabetic forma neuropatică, gradul 4 după Wagner (prezența gangrenei localizate degetul II al
plantei stângi)
Ce investigații pot fi utile pentru precizarea diagnosticului? Pentru confirmarea dereglărilor
senzoriale trebuie efectuat testul Semmes-Weinstein cu utilizarea monofilamentului care se
îndoaie la presiunea de 10 g. Sensibilitatea se testează pe partea plantară a degetelor şi
regiunea metatarsului prin apăsare timp de 1 secundă. Este important ca pacientul să indice
momentul de atingere fără să fie întrebat de examinator. Dacă sensibilitatea lipseşte cel puţin
într-un punct în timpul testării repetate se constată neuropatia senzorială, pacientul fiind
direcţionat la neurolog.
Ultrasonografie Doppler-Duplex pentru determinarea precisă a funcției vasculare la nivelul
plantei.
Cât de urgent trebuie efectuată intervenția chirurgicală și în ce volum? Se va efectua de urgență
amputarea degetului II al plantei stângi, pentru a preveni progresarea rapidă a gangrenei spre
plantă.
4.Pacientul cu diabet zaharat s-a adresat cu acuze la “furnicături”, senzații de frig și

“amorțeală” în ambele membre inferioare. Sensibilitatea tactilă a tegumentelor ambelor plante
este scăzută. Pulsația pe arterele plantare nu se determină bilateral. Pielea este palidă, uscată,
puțin hipotermică. Investigațiile instrumentale: indicele braheo-maleolar - 0,7 (fals elevat din
cauza calcinozei artereleor tibiale la pacienți cu diabet); presiunea transcutanată a oxigenului
31 mmHG; HbA1C- 9%.
Ce diagnostic presupuneți? ISCHEMIE CRONICĂ a ambelor membre inferioare (pe fundal de
arteriopatii obliterante în diabet zaharat, ce duc la stenoza sau ocluzia arterei)
Ce specialiști trebuie implicați în tratamentul bolnavului? Chirurg vascular, endocrinolog,
neurolog, cardiolog, dietolog, chinetoterapeut
Ce remedii farmaceutice sunt raționale în tratament?
• antitrombotice (Aspirin, Clopidogrel, Ticlid)
• prostaglandina E1 (Vasaprostan)
• statine (Simvastatin, Atorvastatin)
Ce complicații se pot dezvolta în viitor? Ulcer trofic, plantă diabetică, tromboză sau
trombembolie arterială, gangrenă
5.Un pacient în vârstă de 30 de ani cu diabet zaharat de tip I a fost spitalizat cu ulcer trofic
plantar, diametrul ulcerului 1,5cm, marginile sunt caloase, indolore. La revizia bezei ulcerului
cu o sondă butonată s-a strabilit contactul sondei cu suprafața uzurată a osului metatarsian.
Din ulcer sunt eliminări seroase tulbure neînsemnate.
Cum formulați diagnosticul? PICIOR DIABETIC NEUROPATIC
Care origine a ulcerului este mai probabilă: ischemică sau neuropatică? Neuropatică
(diametrul ulcerului 1,5cm, marginile sunt caloase, indolore)
Care este gradul de afectare tisulară conform clasificării Wagner? Gr. 3 – ulcer profund asociat
cu osteomielită sau abces/flegmon (suprafața uzurată a osului metatarsian, din ulcer sunt
eliminări seroase tulbure neînsemnate)
Ce investigații pot fi utile pentru precizarea diagnosticului? Pentru confirmarea dereglărilor
senzoriale trebuie efectuat testul Semmes-Weinstein cu utilizarea monofilamentului care se
îndoaie la presiunea de 10 g. Sensibilitatea se testează pe partea plantară a degetelor şi
regiunea metatarsului prin apăsare timp de 1 secundă. Este important ca pacientul să indice
momentul de atingere fără să fie întrebat de examinator. Dacă sensibilitatea lipseşte cel puţin
într-un punct în timpul testării repetate se constată neuropatia senzorială, pacientul fiind
direcţionat la neurolog.
Ultrasonografie Doppler-Duplex pentru determinarea precisă a funcției vasculare la nivelul
plantei.
Care sunt principiile de tratament?
Profilaxia unei ulterioare infecții
• prelucrarea chirurgicală adecvată
• tratamentul local cu antiseptice
• reducerea presiunii (regim de pat, suport)
Operaţii plastice reconstructive
• amputaţii şi exarticulaţii econome cu suturi primare sau secundare
• autodermoplastia
• transfer tisular (local, la distanţa, liber)
• Transpoziția V în Y
6.Un pacient de 50 de ani a fost rănit cu circa 30 minute în urmă cu un cuțit în abdomen. Starea
pacientului la spitalizare este relativ satisfăcătoare: conștient, pulsul 90 băt./min., TA - 125/90
mm Hg, abdomenul este dureros în jurul plăgii, semnele de iritație peritoneală sunt negative. La
revizia plăgii s-a stabilit că canalul plăgii pătrunde prin piele, țesutul subcutanat, aponeuroză și
parțial - prin mușchii peretelui abdominal.
Care este diagnosticul prezumptiv? Plagă deschisă nepenetrantă a abdomenului (nu implică
peritoneul parietal)
Cum ar trebui finalizată revizia plăgii? este indicată revizia pentru a determina dacă plaga este
penetrantă.
Care este tactica ulterioară de examinare și tratament? Pentru concretizarea diagnosticului la
pacienţii hemodinamic stabili pot fi utilizate metodele suplimentare de examinare: analize de
laborator, radiografia, ultrasonografia, tomografia computerizată şi laparoscopia.
Tratament: antibioticoterapia – atunci când este necesar (infectie sau risc de infectie a plagii)
Tratamentul local al plăgii: toaleta plăgii(aseptizarea), hemostaza, sutura strat cu strat,
drenajul și pansamentul antiseptic.
7.Unui pacient de 68 de ani, care a fost spitalizat în chirurgie cu anemie severă, timp de 1 oră i
s-a tranafuzat în bolus 600 ml de masă eritrocitară, 300 ml de plasmă și 1000 ml ser fiziologic.
După aceasta la pacient a apărut dispnee, durere în regiunea cordului. Obiectiv: acrocianoză,
pulsul slab, aritmic, 140 bpm (tahicardie), TA 80/20 mm Hg (hTA), PVC (presiune venoasă
centrală)-160 mm coloanei de apă.
Ce complicație trebuie suspectată? ȘOCUL HEMOLITIC Perioada I
Care este tactica ulterioară de tratament al pacientului?
• stoparea hemotransfuziei
• perfuzie intravenoasă cu soluţii cristaloide cu adăugare de noradrenalină sau dopamină
• glucocorticoizi (hidrocortizon)
• Ulterior bolnavul se transferă urgent în secţia ATI, iar containerul cu componentul sanguin se
păstrează în frigider pentru ulterioara analiză şi evaluare. Măsurile întreprinse în secţia de
reanimare includ: (1) Asigurarea respiraţiei (ventilării adecvate) şi administrarea oxigenului
(oxigenoterapie); (2) Combaterea şocului şi stabilizarea hemodinamicii prin administrarea
substituienţilor sanguini; (3) Stimularea diurezei; (4) Administrarea remediilor
antihistaminice şi a analgeticelor opioide; (5) Tratamentul sindromului CID.
Cum poate fi prevenită această complicație?
• Determinarea grupei de sânge şi a factorului Rhesus ale pacientului
• Verificarea integrității containerelor, aspectului vizual al componentului sanguin precum și a
etichetei cu datele ce indică denumirea produsului, termenul de valabilitate, grupa sanguină şi
Rh-factorul
• Efectuarea probei de compatibilitate individuală a concentratului eritrocitar sau trombocitar
cu plazma recipientului
• La transfuzia oricărui component sanguin – efectuarea probei biologice. După puncţia venei
periferice sau centrale, se va transfuza în jet 15 ml de component sanguin. Timp de 3 minute
se va evalua starea pacientului. În lipsa simptomelor unei reacţii transfuzionale această
procedură se mai repetă de 2 ori
• Transfuzia fiecărei doze de component sanguin va dura cel mult 4 ore de la momentul puncţiei
containerului. Transfuzia concentratului eritrocitar se realizează cu viteza de 40-60 picături
pe minut. Plasma şi concentratul trombocitar se recomandă a fi transfuzate în jet. Starea
bolnavului este evaluată peste 5 minute, peste 15 minute după începerea transfuziei, iar apoi
peste fiecare oră.
8.După finisarea transfuziei de sânge, sistemul de infuzie nu a fost imediat deconectat de la

cateterul subclavicular. În acest moment la pacient au apărut dureri violente în torace, dispnee,
tuse severă. Examenul obiectiv a remarcat cianoza părții superioare a trunchiului, pulsul slab
cu frecvența de 120 bpm, TA 70/30 mmHg. Pacientul este agitat, are o frică de moarte.
Ce complicație trebuie suspectată? EMBOLIE GAZOASĂ PULMONARĂ IATROGENĂ (Еstе o
сompliсaliе rară, dar foartе gravă. Еa aparе ca rezultat al introduсеrii aerului imprеună сu
sângele transfuzat. Аerul introdus pătrunde in partea dreaptăa сordului și apoi in artera
pulmonară (in trunсhiul prinсipal sau in ramurilе miсi), pe сare lе obturеază fоrmând un
obstaсol mесaniс pentru сirсulația sangvină)
Care sunt modalitățile prevenirii și tratamentului acestei complicații?
Prevenire: deconectarea la timp a sistemului de infuzie
Tratament:
In caz de colaps circulator se incepe resuscitarea cardio-respiratorie pentru a mentine debitul
cardiac si a disipa bulele de aer mari in unele mai mici.
Executarea operației Trendelenburg care constă în toracotomie, incizia arterei pulmonare și
suprimarea embolului.
9.În timpul transfuziei de sânge la pacient au apărut brusc cefalee severă, durere în mușchi și
oase, dispnee, temperatura corpului a crescut rapid la 39,2 C și a fost însoțită de frisoane. La
examinare pacientul are cianoza pielii, puls 120 bpm, TA 130/90 mmHg.
Ce complicație trebuie suspectată? REACȚII POSTTRANSFUZIONALE GRAVE pirogene
Care este cauza complicației? Cauzele acestor reacții sunt formarea în mediul de transfuzie a
substanțelor pirogene - a produselor de descompunere a proteinelor sângelui donator sau a
activității vitale a microorganismelor ce pătrund în sânge la prepararea, păstrarea lui, sau în
caz de încălcare a asepsiei în timpul transfuziei.
Ce măsuri curative trebuie întreprinse? Stoparea hemotransfuziei, administrarea anelgezicelor,
promedol și antihistaminice (dimedrol, suprastin, cetirizină).
10.În secția de chirurgie a fost transportat un pacient de 35 ani, cu o plagă a femurului drept, în
urma unui accident de circulație. Starea pacientului este relativ satisfăcătoare, puls 90 bpm, TA-
120/80 mmHg. Pe partea anterioară a coapsei se determină o plagă adâncă de 15 cm în
lungime, în formă stelată neregulată, cu dehiscență mare a marginilor tegumentare. La fundul
plăgii se observă fragmente de sol și de îmbrăcăminte, precum și cheaguri de sânge.
Care este diagnosticul? Traumă deschisă PLAGĂ INFECTATĂ
Cum se numește și în ce constă intervenția chirurgicală preconizată? Prelucrarea primară
chirurgicală a plăgii. Aceasta prevede următoarele etape:
Secţionarea ţesuturilor (plăgii);
Explorarea canalului plăgii;
Excizia marginilor şi a fundului plăgii;
Hemostaza;
Reconstrucţia ţesuturilor şi structurilor anatomice lezate.
Plaga nu se suturează, ci se lasă deschisă şi se tamponează cu meşe (contaminare cu sol,
îmbrăcăminte) + antibioterapie
Care sunt variantele posibile de finisare a operației?
Plaga nu se va sutura, se vor utiliza pansamente antiseptice
in sectia chirurgie septica a fost internat un pacient de 64 de ani cu acuze la durere si limitarea
semnificativa a miscarilor la niv. membrului inferior stang . bolnavul sufera de diabet zaharat
tip II de mai multi ani , insa tratament si tratament si regim alimentar adecvat nu urmeaza .
starea generala grava , t 38,2C, tegumentele plantei stangi sunt de culoare negriu , violacee , cu
multiple exulceratii si vezicule cu continut hematic tulbure . gamba este edematiata ,
hiperemiata. pulsatia mai distal de artera femurala nu se determina . Glicemia – 16mmol/l. LE-
18x10/l.
care este diagnosticul prezumctiv ? picior diabetic (gangrena )
care sunt cauzele principale ale patologie ? diabet zaharat tip II
ce investigatii sunt necesare pentru stabilirea cauzei modificarilor trofice ? Vizualizarea

circulației pe artere magistrale cu USG Duplex, angiografie
cat de urgent trebuie efectuata interventia chirurgicala si care este volumul acesteia ?
probabil amputatie
pacientul de 23 de ani , indica asupra durerilor puternice la divelul degetului aratator al mainii
drepte , este bolnav de 3 zile . Durerile sunt in ascensiune si din cauza acestora noaptea trecuta
nu a dormit. Febra – 38,3C insotita de frisoane , degetul 2 al mainii drepte este edematiat si
hiperemiat , preponderent in regiunea falangei distale , tesuturile – tensionate. leucocite –
12,3x10/l.
care este diagnosticul ? panaritiu subcutan
care este atctica curativa ? trataemnt chirurgical
ce tehnica de anestezie considerati mai rationala ? Anestezie locala troncukară după Oberst
Lucashevich
o pacienta de 52 de ani s-a adresat la chirurg cu acuze la aparitia unui defect tegumentar in
treimea distala a gambei drepte de aprox 2 luni , fara tendinta de vindecare . obiectiv se
determina o zona circulara de hiperpigmentare a pielii gambei in treimea distala , si prezenta
venelor varicosdilatate pe gamba si coapsa . in treimea distala a gambei pe suprafata antero-
mediala se obs un defect tegumentului de 4x3cm cu depuneri de fibrina si eliminari seros-
purulente . pulsatia arteriala se det la toate nivelele .
care este diagnosticul prezumtiv? Ulcer trofic venos din insufiecienţă venoasa cronică
ce investigatii sunt necesare pentru stabilirea cazelor modificarilor trofice ? Ecografia Doopler
in ce consta tratamentul leziunilor ? Tratament local aplicarea antiseptice, remedii ce
favorizează regenerarea
la un pacient de 58 de ani care a suportat apendicectomie pentru apendicita acuta gangrenoasa

perforativa , la a 3a zi post-op a crescut temperatura corpului pana la 39C si s-au intensificat
durerile in plaga post-op . leucocitoza pronuntata – 23,5x10/l la isnpectie in jurul plagii se
determina hiperemia si edem moderat al pielii . la revizia plagii – tesutul subcutanat si muschii
sunt edematiati , prezente eliminari tulbure din plaga cu bule de gaz . microscopia exudatului
din plaga a demonstrat bacteoides fragiles si a unui nr mare de luecocite .
care este diagnosticul prezumctiv ? Infecţia anaerobă neclostridiană
care este metoda de investigatie ce poate confirma diagnosticul bacteriologic ?
Cromatografia gazo-lichidiană
care este tactica ulterioara de tratament ? Prelucrarea chirurgicală, drenarea conținutului
purulent, aplicarea măsurilor de ameliorare a microcirculaţiei, sporirea oxigenării
ţesuturilor.Oxigenoterapia hiperbarică
un bolnav de 67 de ani s-a adresat la chirurg cu acuze la durere si parestezie la nivelul gambei
si plantei stangi , aparute de aproximativ o luna . de o saptamana a obs schimbarea culorii
pielii halucelui stang . sufera de hipertensiune arteriala de 20 de ani . oniectiv starea generala
relativ satisfacatoare . tegumentele plantei stangi sunt palide si uscate , insa falanga distala
halucelui este brun negrie . zona afectata este net deliminata de tegumentul adiacent . pulsatia
pe artera poplitee se det , insa mai distal – nu se apreciaza .
ce diagnostic presupuneti ? Gangrena uscată a halucelui
care este cauza principala a patologiei ? Hipertesniunea arterială cu predispunere la
ateroscleroza (probabil)
ce investig sunt necesare pentru stabilirea cauzelor modficarilor trofice? Ecografia Doopler,
angiografie
cat de urgent trebuie de efectuat interv chirurg si care este volumul acesteia ? amputatia
halucelui
o femeie de 50 de ani s-a adresat la medic cu o ,,plaga,, localizata in treimea inferioara a

gambei drepte. pacienta spune ca ,,plaga,, s-a dezvoltat fara nici o trauma , aprox un an in urma
. aplicatiile locale a ung si a sol antiseptice nu s-au soldat cu vindecarea ,, plagii,,. in pofida trat
local prolongat plaga treptat s-a marit in diemnsiuni . examenul clinic releva un defect rotund al
pielii (6x7cm) pe suprafata mediala a gambei . baza defectului este acoperita cu fibrina si tesut
de granulatie . tegumentele in jurul defectlui sunt de o culoare bruna , dure si edemate. pe
partea mediala a copasei si gambei se obs conglomerate de vene subcutanate dilatate .
care este diagn prezumctiv? Ulcer trofic venos din insufiecienţă venoasa cronică
ce metoda instrumentala poate confirma diagnosticul ? Ecografia Doopler
ce complicatii pot surveni in perioada precoce si tardiva? Tromboza venelor subcutanate????
un bolnav de 35 de ani a fost spitalizat cu acuze la dureri violente constante in canalul anal ,
constipatie . mictiunile si defecatia sunt foarte dureroase , starea oacinetului este de gravitate
medie , pulsul 100btm , t 39,5 . la inspectia reg anale la orele 3 se determina hiperemie si edem
al pielii , un infiltrat cu dimensiuni 4x5cm pronuntat , dureros la palpare , cu fluctuenta in
centru . orificiul anal este deformat si deplasat in dreapta ?
care este diagnosticul prezumctiv ? Paraproctita acută
care sunt masurile ulterioare de diagnostic si tratament ? Tratament chirurgical cu deschiderea
colecției purulente și drenarea
1.Un pacient de 68 de ani a fost internat în mod urgent în secția de chirurgie cu diagnosticul de
ocluzie intestinală obturatorie joasă cauzată de cancer al colonului.Durata maladiei este mai
mult de 48 ore. Pacientul e în stare gravă, are vome repetate, TA -100/60 mmHg, pulsul -100
băt/min. A fost indicat tratamentul chirurgical.
a.Ce măsuri de pregătire a pacientului pentru operație sunt necesare?
b.Care este gradul de urgență și gradul de infectare a internvenției în acest caz?
c.Ce intervenție chirurgicală poate fi considerată radicală și care paliativa(în cazul dat)
A) 1. Analiza sumară de sânge și urină

2. analiza biochimică a sângelui
3. Coagulograma
4. Determinarea grupei sangvine și Rh factorului
5. Cateterizarea vezicală
6. Realizarea accesului venos central
7. efectuarea măsurilor de majorare a volemiei și tensiunii arteriale
B) gradul de urgență- gradul IV după ASA(pacientul cu tulburări severe ce pun în pericol
viața) Gradul de infectare- operație infectată (operații pe organe sau cavități contaminate)
C)Intervenție chirurgicală radicală- înlăturarea porțiunii de colon în care este prezent cancerul
Intervenție chirurgicală paliativă- aplicarea stomei
2.O pacientă de 68 de ani este internată în secția de chirurgie cu acuze la durere abdominală
difuză cu caracter intermitent,vome multiple,lipsa scaunului și a emisiei de gaze timp de 2
zile,slăbiciune generală. În antecedente cu 35 de ani în urmă a suportat apendicectomie prin
laparotomie mediană pentru apendicită acută distructivă complicată cu peritonită difuză.La
examenul obiectiv abdomenul este asimetric,dolor difuz,semnele de iritare peritoneală sunt
negative,La radiografia panoramică a abdomenului se determină multiple nivele hidroaerice.
a.Care este diagnosticul prezumptiv?
b.Explicați principiile tehnicii de decompresie preoperatorie a tractului digestiv
superior
c.Care complicație poate fi prevenită prin utilizarea decompresiei gastrice
preoperatorii?
A) Diagnostic prezumptiv: ocluzie intestinală
B) 1) Se introduce o sondă nazogastrointestinală de tip Miller-Abbot și se efectuează aspirația
contină. Astfel se minimalizează distensia intestinală și se ameliorează microcirculația peretlui
intestinal.
2) Se efectuează clister evacuator.
C)Se previne necroza peretelui intestinal prin comprimavea vaselor
Se previne ruperea ansei intestinale
3.La un pacient cu erizipil al regiunii articulației cotului drep după prelucarea chirurgicală s-a
format o plagă granulată de dimensiuni 15/9 cm.Pentru prevenirea formării cicatriciului
cheloidal necesită transplantare depiele.
a.Ce fel de transplantare va fi utilizat în cazul dat?
b.Care sunt complicațiile posibile ce pot apărea în perioada postoperatorie?
c.Care este tratamentul în cazul apariției acestor complicații?
A)Tipul de transplantare- Autogenă (donator și ecipient același om)
Dacă de la acelașiom nu e posibil atunci deja: sinegenă(de la geamăn) sau alogenă (alt om)
B)Dacă este transplant de la alt om: rejet hiperacut (incompatibilitate ABO), rejet acut (răspuns
imun dependent de limfocite T, in primele 6 luni), rejet cronic (neimun prin proliferarea
miointimală a arterelor transplantului cu ischemie și necroză)
C) Rejet hiperacut- retransplantare
Rejet acut- preparat Solu-Medrolul
Rejet cronic- ciclosponină, cel mai des va trebui retransplant
4.Un pacient a suportat transplantde rinichi cu 30 de zile în urmă.Perioada precoce a evoluat

fără particularități. Cu 3 zile în urmă a observat apariția durerilor în regiunea lombară,edeme
simetrice la membrele inferioare. Aceste modificări au apărut după ce pacientul a stopat
administrarea tratamentului indicat de cătrdoctor.
a.Ce complicații s-a dezvoltat la pacientul dat?
b.Care este cauza posibilă a apariției acestei complicații?
c.Care sunt acțiunile curatice?
A) S-a instalat rejet acut- dependent de limfocite T
B) Cauza este sistearea medicației imunosupresive
C)Reluarea tratamentului imunosupresiv. Dacă nu va fi efect și starea pacientului se va
înrăutăți-retransplant.
5.Un pacient a suportat transplant de rinichi din cauza insuficienței renale cronice cu 10 ore în
urmă.Pacientul indcă la durei lombare. Obiectiv se determină oligurie,tentința hemodinamicii
către hipotensiune,puls accelerat.În analiza urinei se detrmină hematurie și o concentrație
mărită de cilindre și limfocite.
a.Ce complicație s-a dezvoltat la pacientul dat?
b.Care este cauza posibilă a aparișiei acestei complicații?
c. Care sunt acțiunile curative?
A) S-a instalat rejet hiperacut- consecința incopatibilității după sistemul ABO
B) Consecința incopatibilității după sistemul ABO
C)Retransplant
6.Un pacient de 58 de ani a fost internat cu gangrena degetului II al plantei stângi.Suferă de
dabet zaharat tip II timp de 15 ani.Sindromul algic la nivelul plantei lipsește,acuză doar senzație
de amorțeală și parestezii.Degetul II este mărit în volum,epidermisul pe alocuri este detașat,pe
partea dorsală a plantei se determină o zonă de hiperemiePulsația pe artera tibialis posterior și
artera dorsalis pedis-prezentă.
a.Care este diagnosticul prezumtiv?
b.Care este forma etiopatogenetică a piciorului diabetic și gradul după Wagner?
c.Ce investigații pot fi utile pentru precizarea diagnosticului?
d.Cât de urgent trebuienefectuată intervenția chirurgicală și în ce volum?
A) Picior diabetig grad 4 după Wagner
B)forma etiopatogenetică- neuropatică, grad 4 după Wagner
C)Doppler
Determinarea transcutană a presiunii oxigenului
Aprecierea presiunii sistolice (fotopletismografie)
Test Semmes-Weinstein cu utilizarea monofilamentului pentru determinarea sensibilității cutane
D)Intervenția chirurgicală este urgentă. Trebuie efectuată amputarea degetului.
7.Pacientul cu diabet zaharat s-a adresat cu acuze la ,, furnicături,, sunzații de frig

și ,,amorțeală,, în ambele membre inferioare.Sensibilitatea tactilă a tegumentelor ambelor
plante este scăzută. Pulsația pe arterele plantre nu se determină bilateral.Pielea este
palidă,uscată,puțin hipotermică.Investigațiile instrumentale –indicele
braheo-maleolar-0,7/presiunea transcutanată a oxigenului 31mmHg/HbA1C-9%.
a.Ce diagnostic presupuneți?
b.Ce specialiști trebuie să fie implicați în tratamentul bolnavului?
c.Ce remedii farmaceutice sunt raționale în tratament?
d.Ce complicații se pot dezvolta în viitor?
A) Neuropatie somatică(sensibilitatea diminuată) cu ateroscleroză(indicele gleznă-braț
micșorat(1,0-1,4), presiunea transcutană la limita minimă)
B)Specialist vascular și specialist neurolog
C)Antitrombotice -aspirină, clopidogrel, ticlid
Prostoglandina E1- vasoprestan
Statine- simvastatina, atorvastatina
Medicamente ce ameliorează metabolizmul glucozei (insulină) pentru micșărarea hemoglobinei
glicolizare sub 7 mmol/l și a hemoglobinei glicolizate (HbA1C) sub 7%
D)Se poate instala piciorul diabetic
8.Un pacient în vârstă de 30 de ani cu diabet zaharat tip I a fost spitalizat cu ulcer trofic
plantar.Diametrul ulcerul-1,5 cm,marginile sunt caloase,indolore.La revizia bazei ulcerului cu o
sondă butonată s-a stabilit contactul sondei cu suprafața uzurată a osului metatarsian.Din ulcer
sunt elimimări seroase tulbure neânsemnate.
a.Cum formulați diagnosticul?
b.Care origine a ulcerului este mai posibilă: ischemică sau neuropatică?
c.Care este gradul de afectare tisulară conform clasificării Wangner?
d.Ce investigații potfi utile pentru precizarea diagnosticului?
e.Care sunt principiile de tratament?
A)Picior diabetic grad 3 după Wagner cu osteomielită
B)Mai posibilă este originea neuropatică (se întâlnește la 70% și in cazul dat este menționată
lipsa durerii-semn al acestui tip de ulcer.
C) Gradul 3 după Wagner cu osteomielită
D) Controlul metabolizmului glucozei cu menținerea nivelului nu mai mult de 7 % (insulină)
Antitrombotice -aspirină, clopidogrel, ticlid
Pansamente umede impregnate cu antiseptic
Limitarea mișcărilor
Aspirarea asistată prin vacuum (VAC)
Pentru osteomielită: terapie antibacteriană, analgezice, terapie detoxifiantă, remedii
imunostimulatoare
9.Un pacient de 50 de ani,a fost rănit cu circa 30 min în urma cu un cuțit în abdomen.Starea
pacientului la spitalizare este relativ satisfăcătoare-conștient,pulsul 90 băt/min,TA 125/90
mmHg,abdomenul este dureros în jurul plăgii,semnele de iritație peritoneală sunt negative.La
revizia plăgii s-a stabilit că canalul plăgii pătrunde prin piele,țesutul subcutanat,aponeuroză și
parțial prin mușchii peretelui abdominal.
b.Cum ar trebui finalizată revizia plăgii?
c.Care este tactica ulterioară de tratament?
A)plagă ocazională , prin tăiere, oarbă(prezent doar orificiul e intrare), nepenetrantă (organele
interne intacte), infectată.
B)trebuie finalizată cu excizia marginilor plăgii și a fundului plăgii
C) ulterior se efectuează hemostraza și reconstrucția țesuturilor și structurilor anatomice și
suturarea
10. In secția de primire a fost adus un pacient cu o plagă prin taiere a dejetului I
a mânii drepte. Din anamneză s-a stabilit, cu o ora in urmă in timpul lucrului la
aparatul de strung pacientul a primit o plagă prin tăiere a degetului a mânii
drepte. La revizia plăgii s-a constatat o plagă tăiata la nivelul treimei medii a
falangei proximale a degetului I a mânii drepte. Degetul este practic dezmembrat
(este fixat numai printr-un lambou mic de piele).
a.Ce operatie necesită pacientul dat?
A) Pacientului trebuie să i se resutureze

degetul la loc.
11. Un bolnav a fost adus la spital cu ambulanța peste o oră după accident rutier
Pactentul acuză dureri pronunțate in membrul interior stâng Examenul obiectiv releva
- gamba stânga e deformată,edemată, palpația in 1/3 medie este foarte dureroasă.
semnul de crepitatie osoasă – pozitiv.

b.Ce investigații instrumentale pot confirma diagnosticul?
c.Care sunt principiile generale de tratament ?
A) Fractură închisă a gambei în 1/3 medie

B)Inestigația cea mai rațională- radiografia în 2 proiecții
Se mai poate de efectuat TC sau RMN dar nu are sens așa de complicat
C)Intervenție chirurgicală urgentă cu remodelarea reconstrucția și replasarea la loc a

fragmentelor osoase și posibil amplasarea de tije metalice. Ulterior imobilizarea prin
gipsare.
12. Un bolnav după catatraumatism a fost adus la spital cu acuze la dureri pronunțate în
regiunea articulației , humerusułul drept. Obiectiv - regiunea cu edem moderat,
mișcările active ałe bratului sunt imposibile,mișcările pasive - foarte limitate și,
dureroase. Pałpatia osulu humeral nu releva deformatii, mobilitate patologicâ și
crepitație osoasa.
b. Ce investigații instrumentale pot confirma diagnosticul?
c.Care sunt principiile generale de tratament?
A)luxație acută a articulației humerale
B) Inestigația cea mai rațională- radiografia în 2 proiecții
Se mai poate de efectuat TC sau RMN dar nu are sens așa de complicat
C) Repoziționarea articulației cu instalarea ulterioară de bandaj elastic.
13.Un pacient de 32 de ani a fost adus de la locul unui accident rutier cu o fractură închisă
a oaselor gambei drepte. Bolnavul nu-și poate aminti circumstanțele traumatismului,
indicând asupra pierderii de conștientă pe termen scurt. Acuze dureri in membrul afectat,
grețuri șl amețeli. Starea bolnavului este de gravitate medie: obnubilat, somnolent, puls -
72 băt/min. TA 150/100 mm Hg. In regiunea parietală stângă se determină excoriații și
hematom subcutanat.
Fractură închisă a gambei drepte
Comoție cerebrală
b.Care sunt partcularitățile biomecanicii traumei?
Apar în urma compresiei țesuturilor în urma loviturii
c. Ce semne clinice generale și de focar pot clarifica gradul de severitate al
leziunii cerebrale?
Generale:Hipertonie, hipertermie, bradicardie şi bradipnee, cefaleea şi vertijul,

greţurile şi voma, amnezia retrogradă (pierderea din memorie a evenimentelor
precedente traumei), somnolenţa şi depresia, pierderea cunoştinţei şi coma
neurologică
Semnele de focar sunt urmatoarele: hemipareza (diminuarea amplitudinii

mişcărilor voluntare), paralizia (imposibilitatea mişcărilor voluntare prin
pierderea funcţiei muşchilor), afazia, dereglările de sensibilitate, anizocoria
(diametre diferite ale pupilelor) și lipsa fotoreacţiei.
d.Ce investigații suplimentare confirma diagnosticul?

Radiografie
CT RMN
14. Pacienta în vârstă de 35 ani s-a prezentat cu acuze la dureri în glanda mamară, care sunt de
caracter ondulant și se intensifică cu 5-7 zile inainte de menstruație. Palparea in poziție
Ortostatică a pacientei determinâ indurație localizată, granulară a țesuturilor in porțiunile
externe ale ambelor glande. Testele standard de laborator nu au evidențiat modificări .
a.Care este diagnosticul prezumptiv?
Mastopatie (fibrochistică benignă)
b.Ce simptom poate fi determinat la palparea glandei mamare prin metoda Velpeau?
Dilatarea lobulilor glandulari
c.În ce perioada examinarea glandei mamare este mai informativă?
În primele 1-2 săptămâni după și terminarea menstruației (deși unele surse zic 5-7 zile)
d.Cu care patologii trebuie de efectuat diagnosticul diferențial
Tumorile maligne ale glandei mamare
15. In secția de internare a fost un băiat de 12 ani,care cu aproximativ o oră în urmă a fost
mușcat de un câine maidanez. Starea pacientului este satisfăcătoare,acuze durere în gamba
stângă unde se observă două lacerații mici 1,5/1.0 cm,fărâ hemoragie externâ. Chirurgul a
prelucrat zona defectelor cutanate cu soluție de peroxid de hidrogen, a suturat plăgile și a
aplicat un pansament aseptic.
a.Care este diagnosticul?
Plagă mușcată (prin mușcătură de câine)
b.A fost oare corectă
tactica chirurgicală?
Nu trebuia suturată imediat,
ci se tamponează meșe
(pentru a monitoriza
evoluția)
Corect ar fi următorul
tratament:
Tratamentul general va fi antibiotic.
Tratamentul local va consta în:
 toaleta mecanica si chimica (de 1-2 ori pe zi) prin spalarea cu solutii antiseptice; se
îndeparteaza puroiul, detritusurile tisulare si secretia plagii
 pansament uscat, absorbant
În cazul în care dupa 2-3 zile nu apar semne clinice de infectie a plagii se practica sutura
(eventual cu un drenaj) – care se numeste în acest caz sutura primara întârziata.
c.Ce pericole comportă

astfel de plăgi?
Există pericol de transmitere
a rabiei (mai ales la
mâți și câini)
16.Un bărbat cu o plagă prin armă de foc a hemitoracelui drept.Pacientul este în

conștiintă.Acuze dureri în torace,dispnee,slăbiciuni.La inspectie se determină cianoza difuza a
pielii,frecvența respirației-26 inspirații/min,puls -124 bat/min,TA 80/40 mmHg.În spațiul
intercostal 4 pe linia axilară anterioară pe drapra se constată un defect în cutia toracică cu
diamentrul peste 2 cm,și se aude zgomotul fluxului de aer,care trece prin acestea.Respirația
pulmonului drept nu se ascultă.
Pneumotorace deschis
b.Ce examinări suplimentare pot confirma diagnosticul?
Radiografia toracică (frontal, profil, în poziție ortostatică, semișezândă sau decubit dorsal)
Hemoleucograma
Analiza gazelor sanguine
c.Ce măsuri urgente curative sunt necesare?
Tratamentul pneumotoraxului spontan isi propune obtinerea reexpansiunii plamanului prin
evacuarea aerului acumulat intrapleural si tratarea leziunilor generatoare de pneumotorax.
Metoda optima de tratament este reprezentata de drenajul aspirativ pleural, mai exact
pleurotomia minima tip Bülau.
17.Un pacient de 47 de ani se spitalizază peste doua luni după operația de transplantare a
rinichiului uman.Rinichiul transplantat a fost amplasat pe locul rinichiului stâng înlăturat.La
moment pacientul prezintă edeme la nivelul membrelor inferioare,durere în regiunea lombară
stângă,diureza-700 ml timp de 24 de ore.În analiza sângelui –urme de limfocitokine,în urina-
limfocite.Din anamneza s-a constatat ca pacientul timp de o saptămână a întrerupt tratamentul
imunosupresor recomandat.
a.Ce tip de transplantare s-a efectuat la pacient?
Transplantare alogenă
b.Ce diagnostic se suspectă la momentul spitalizării?
Rejet de transplant, acut
c.Care este cauza apariției acestei complicații?
Condiţionat de răspunsul imun dependent de limfocitele T. Se caracterizează prin infiltraţie de
celule mononucleare.
d.Care este tactica ulterioară de tratament?
Administrarea celui mai întrebuinţat preparat - Solu-Medrolul, sub formă de puls-terapie (1
gram timp de 3 zile). Cazurile refractare vor fi tratate cu anticorpi monoclonali sau cu ser
antilimfocitar. În cazuri grave este necesară retransplantarea.
18.Bolnav de 35 de ani a fost adus în secția de chirurgie cu o plaga penetranta de cutit în zona
anterioară centrală a toracelui.Starea pacientului este extrem de gravă-pulsul-130 bat/min,TA
90/30 mmHg,tonurile cardiace sunt atenuate,se determina dilatarea venelor gâtului.
Tamponada cardiacă
b.Ce date suplimentare pot fi obtinute prin punctia si radiografia cutiei toracice?
Dilatarea difuză a umbrei cordului la examenul radiologic precum şi prezenţa sângelui la
puncţia pericardului.
c.Care pot fi consecințele întârzierii tratamentului?
Deces
19. Medicul chirurg a fost solicitat pentru a consulta un pacient de 72 de ani cu paraplegie
(paralizia membrelor inferioare). Timp de 2 luni bolnavul este imobilizat la pat. De o săptămână
remarcă apariția durerilor în regiunea sacrală, unde se observă un defect extins al tegumentelor
și țesuturilor moi cu depuneri de fibrină și eliminări purulente.
a. Ce diagnostic presupuneți?
Escare(ulcer de decubit/presiune)
b. Care este cauza leziunilor depistate?
Imobilizarea pacientului
c. Ce regiuni mai necesită a fi examinate cu precauție?
Punctele declive- reg. Occipitală, partea posterioara a pavilioanelor urechii, zonele scapulare,
calcaneul.
d. Care sunt măsurile de profilaxie a leziunilor respective?
Schimbarea poziției în pat a pacientului (de ex. În decubit lateral)
20. La un pacient vârstnic cu hemipareză după accident vascular cerebral suportat în trecut, se
observă următorul tablou clinic: febră peste 38C, frisoane, tahicardie- 100 băt/min, TA-110/60
mm Hg, escare extinse în zona lombosacrală. Pe pielea abdomenului și a toracelui- erupții
peteșiale multiple. Leucocitele sângelui 16x109/l, neutrofilele – 12%. Hemocultura, prelevată ka
înălțimea febrei, a stabilit creșterea Staphylococcus aureus.
a. Ce patologie trebuie presupusă?
Sepsis
b. Care este planul de examinare ulterioară a pacientului?
Antibiograma stafilococului sa determinam la ce antibiotice e sensibil
c. Care este tactica ulterioară de tratament?
Tratatementul focarului primar de infecție (cel mai posibil escarele), tratament cu antibiotice
contra Staphylococcus aureus.
21. Un pacient spitalizat în chirurgie cu diagnoza de insuficiență renală cronică necesită

transplant de rinichi. La un moment s-a anunțat despre apariția organului donator potrivit
pentru transplantarea acestui pacient.
a. Ce se subînțelege prin noțiunea de „organ donator potrivit pentru transplantare”?
Organ compatibil conform sistemului ABO, sistemului antigenilor leucocitari umani.
b. Cum se va numi operația, care va fi efectuată acestui pacient?
Transplant de rinichi
c. Ce măsuri organizatorice vor fi aplicate pentru prevenirea rejetului de transplant?
O să se verifice compatibilitatea organului după- sistemul ABO, antigenii leucocitari umani
(HLA, antigeni majori ai histocompatbilității), antigenii minori ai histocompatibilității.
Tratament cu imunosupresoare pe durată lungă.
22. Un pacient de 24 de ani, a fost adus în secția de internare în stare de ebrietate, cu dureri
acute în abdomen după căderea de la etajul trei. Plăgi penetrante cu se observă. Starea
pacientului este gravă, pielea e acoperită cu transpirații reci, se află în poziția pe partea
dreaptă, cu picioarele flexate spre abdomen. Puls – 100 băt/min, TA- 90/60 mm Hg. La palpare
abdomenul este foarte dureros, încordat, simptomul Blumberg- pozitiv pe toată area
abdominală.
a. Care este diagnosticul prezumtiv?
Abdomen acut (hemoperitoneu)
b. Care sunt particularitățile biomecanicii traumei?
Catatraumatism- trauma in urma căderii de la o înălțime mai mare decât înălțimea propriuului
corp.
c. Cum este posibil de a specifica, ce organ anume este lezat?
Prin laparocenteză, pentru a confirma prezența sângelui sau a conținutului intestinal. Prin alte
investigații (de jos)
d. Ce investigații urgente sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului?
Ultrasonografie, Radiografie, laparoscopie, tomografia computerizată
1) Pacientul de 33 de ani a fost adul la spital cu acuze la slabiciunea generala pronuntata,

virtij, durere abdominala difuza. Durerea abdominala se accentuiaza la schimbarea
pozitiei bolnavului. Anamneza> 2 ore in urma jucind fotbal pacientul a primit o lovitura
directa in abdomen. Examenul obiectiv releva> tegumentele sunt palide, acoperite cu
transpiratii abundente. TA 90/60 mmHg. Pulsul 110b pe minut. Palparea abdomenului
este foarte dureroasa, preponderant in hipocondriul sting. Semnele peritoniale sunt
positive. Analiza singelui HB – 80g/l Er -2,2x 10¹²/l, Ht -28%
traumatism închis al abdomenului(sindrom himoragic)
Ce metode diagnostic sunt indicate?
diagnostice-percutia-matitatea abdomenului,palaparea dureere , auscultatia-absenta
garguimentelor, hemoleucograma,analiza urinei, radiografie toracica abdomenala fara
subst de contrast, ecografia, tomografia
Ce tratament trebuie efectuat
interventie chirurgicala(se face punctie pentru a afla daca in abdomen este continut
sangvinolent este semnul ca a fost lezat un organ plin cum ar fi ficat pancreas splina)
2) Pacientul de 23 ani a fost adus la spital cu acuze de fatigabilitate severa, virtij, scaun
lichid de culoare neagra. Anamneza bolnavul sufera de dureri periodice epigastrale,
dispepsie. Examenul clinic obiectiv: tegumentele sunt palide, TA 105/60mmHg, pulsul
96pe 1 min. palpatia abdomenuluieste indolora, semnele peritoniale sunt negative. In
timpul examinarii pacientul a vomitat cu un continut de culoare bruna inchisa. Analizele
singelui HB – 100g/l Er -3 x 10¹²/l, Ht -28%
Ulcer hemoragic duodenal
Ce metode diagnostic sunt indicate?
Endoscopie(fgds),radiografia cu substanta de contrast, TC, RMN
Ce tratament trebuie efectuat
Tratament-chirurgical prin metode minim invazive laparoscopice pentru abordarea
complicatiilor ulcerului: oprirea hemoragiei gastrice si dilatarea stenozelor pilorice cu
ajutorul endoscopului. ] Medicamentos Antiacide - pentru tamponarea secretiei gastrice
crescute (cu efect imediat dar de scurta durata datorita efectului de rebound secretor, adica
cresterii secretiei gastrice in mod reflex dupa tamponarea continutului acid al stomacului).
Antisecretorii - care reduc sau inhiba secretia gastrica acida.
Mucoprotectoare - care cresc capacitatea de aparare a stomacului.
Antibiotice pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori.
3) …. A unui om tinar de 19 ani a fost descoperita asimetria glandelor mamare. Palparea
glandei drepte releva prezenta unei formatiuni clar delimitate, mobile, discoidale, situate
nemijlocit sub areola. Formatiune indolora. Alte acuze pacientul nu prezinta.
ginecomastie
Cum trebuie continuata examinarea obiectiva si ce date ar trebui de clarificat in
anamneza?
Anamneza afectiunile associate si medicatia administrate
Cum trebuie continuata examinarea obiectiva- examenul clinic, explorari imagistice: usg
si mamografia, ex de laborator – determinarea estrogenului, testosterone, prolactina,
TSH,
Care este tactica ulterioara de examinare si tratament?
Autocontrolul, metode de tratament: daca e fibroza interventie chirurgicala –
mamoplastie,ginecomastie tranzitorie pubertara- supravegherea- mai mare de 5 cm
interventie chirurgicala. Ginecomastie medicamentoasa - inlocuirea medicatiei.
Ginecomastie
Idiopatica – tratament anti estrogenic. Ginecomastie indusa de tumori – ablatia
tumirilor.
4) La chirurg s-a adresat o femeie de 46 ani cu acuze la eliminari sanguinolente periodice

din mamelonul sting .Se considera bolnava timp de 3 luni.La inspectie deformatii vizibile
ale glandelor mamare nu se constata,dar la palpare chiar sub aureola se apreciaza o
formatiune rotunjita,mica(d 1 cm).La comprimarea usoara a aureolei din mamelon s-a
eliminat o picatura de sange.
Care este diagnosticul prezumctiv?
Ce examinari suplimentare sunt indicate pentru a confirma diagnosticul?
Diagnostic-Cancer in situ al mamelonului stang
Examinari suplimentare:Analize de laborator,Biopsia,USG,Mamografia(profilaxia odata
la 2 ani),Radiografia cutiei toracice,TC si RMN
5) O femeie de 65 ani la inspectie se vizualizeaza o retractie mica a pielii pe conturul

inferior al glandei mamare drepte.La palpare prin metoda Velpeau in cadranul inferior-
extern al glandei se apreciaza o formatiune dura ,indolora ,cu contur neregulat,cu
diametrul de aproximativ 3 cm.
care este diagnosticul prezumctiv?
Cum este determinata mobilitatea formatiunii in raport cu pielea,fascia pectorala si
peretele toracic?
Care sunt factorii de rist pentru aceasta boala,care trebuie clarificati in anamnestic?
Care este tactica ulterioara de examinare?
Diagnosticul:Carcinom a glandei mamare drepte
Palpator: la miscarea in diferite directii daca pielea se retrage impreuna cu formatiunea
se constata sindromul umbilcatiei (cand pielea se retrage in forma de palnie),iar daca
formatiunea invadeaza fascia pectorala si peretele toracic atunci se determina sindromul
terenului
Factorii de risc:-Factorii exogeni: agentii fizici: radiatiile
ionizante,ultraviolete,expunerea la soare
-agenti chimici:fumatul,abuzul de alcool,alimentatia incorecta,abuzul de grasimi
animaliere
-factorul social-stresul acut sau cronic
-Factorii endogeni:-factorul genetic-mutatii
-Functia reproductiva-menarha precoce,ciclul menstrual neregulat,avorturi,menopauza
tardiva(mai mult de 55 ani)
Factorul endocrino-metabolic
patologiileorg genitale,patologiile gl tiroide,hemopatiile,obezitate si DZ,patologie
precanceroasa a gl mamare,adm preparatelor hormonale sau anticonceptionale timp
indelungat
Examinarea:Autoinvestigarea,examinarea gl mamare si a foselor axilare,analiza
generala a sangelui,biochimica a sangelui,USG glandei mamare(profilaxia numai la
depistarea patologiei),Mamografia ( 1 data in an la depistarea patologiei),Radiografia
cutiei toracice
6) La chirurg -cosmetolog s-a adresat o femeie de 24 ani pentru inlaturarea unui nev
pigmentar,situat pe suprafata anterioara a toracelui,imediat sub glanda mamara
dreapta.La examinarea minutioasa s-a stabilit ,ca de fapt aceasta reprezinta o mica
aoreola cu mamelonul.Totodata,ambele glande mamare sunt dezvoltate normal,boli
ginecologice in anamneza nu sunt.
Care este diagnosticul prezumctiv?
Pe ce linie este situata afectiunea?
Care este tactica ulterioara de investigatie si tratament?
Diagnostic:Anomalie a sanilor-polithelia (polimamelon)
Linia sternala transversala(Linia Medioclaviculara)
Diagnosticarea anomaliilor tine de examenul clinic,mamografie,radiografie si ecografie
pentru determinarea unei posibil malignizari, se poate adauga si CT si RMN
Tratament: inlaturarea chirurgicala in caz de deranj estetic,mamoplastia(la necesitate)
7) Un pacient a fost operat cu 3 sapt in urma pe caile biliare.Se interneaza repetat cu un

tub de dren exteriorizat in timpul operatiei in regiunea hipocondrului drept.Din tub se
elimina bila.In cantitate de 50 ml/24h.La moment bolnavul se interneaza pentru
inlaturarea drenului
care sunt posibilele cauze ale eliminarii bilei din dren?
Cum trebuie formulat diagnosticul la internare?
Ce interventie trebuie efectuata obligator inainte de extragerea tubului?
1. Probabil nu o fost suturate sau clampate caile biliare
2. Reoperatie sau revizia cavitatii abdominale
3. Usg sau rezonanta( ca sa observam prezenta lichidului liber in
cavabdominala),,, colecistopancreatografia retrograda
8) Unui pacient ,cu fractura deschisa a oaselor gambei complicata cu hemoragie arteriala
externa,in calitate de prim ajutor medical,I s-a aplicat un garou in treimea superioara a
gambei,apoi s-a efectuat repozitia fragmentelor osoase din plaga si s-a aplicat un
pansament aseptic.Ulterior s-a efectuat imobilizarea de transport cu atela Diterix si
pacientul a fost transportat in regim de urgenta la spital
Ce greseli au fost comise in acordarea primului ajutor medical?
Ce complicatii pot surveni din cauza aceasta?
Care trebuie sa fie masurile corecte de prim ajutor di principiile de tratament
spitalicesc?
Greseli:Garoul nu se aplica pe membrul cu 2 oase ,se aplica pe coapsa

Repozitionarea fragmentelor osoase fara radiografie (pot fi posibile prezenta aschiilor
osoase)
Complicatii: ischemia tesuturilor locale cu necroza,sindrom de compartiment,amputatii
-MAsuri corecte:Aplicarea corecta a garoului ,treimea medie a coapsei,nu mai mult de 1
h jumatate cu pauze la fiecare 20 min.
Depistarea si oprirea hemoragiei
Repozitionarea fragmentelor osoase (sub anestezie si dupa efectuarea renghenului)
Osteosinteza sau fixarea in aparat tijat
1. O pacienta de 54 de ani a fost internata astazi dimineata in mod programat in sectie

de chirurgie pentru colecistomie laparascopica. Din patologii concomitente se
remarca obezitate (IMC=31 kg/m2), vene varicoase dilatate la ambele membre
inferioare. Pacienta este programata pentru operatie in ziua de miine.
Ce masuri de pregatire a pacientei pentru operatie sunt necesare?
Ce complicatii postoperatorii sunt posibile in acest caz si cum acestea pot fi prevenite?
Argumentati pozitiile “pro” si “contra” referitor la operatia simultana
1.Nu se mananca in seara inaintea operatiei

2. Dupa orice operatie, indiferent de dificultate, pot surveni complicatii. Complicatiile
sunt mai reduse dupa CL comparativ cu colecistectomia deschisa.Complicatii locale:
sângerare, leziune accidentala a CBP, duoden, etc.;La pacienti tarati (pulmonari,
cardiaci diabetici, renali, etc.), la cei cu aderente postoperatorii,la cei cu colecistita
acuta, pancreatita acuta, icter, complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente.
3.CL este riscanta pentru pacienti care prezinta risc crescut de sngerari, aderente
dupa alte operatii,manipularea si vizualizarea organilor limitata. In aceste cazuri se
trece la operatia clasica.
2. Un pacient de 35 de ani s-a adresat la chirurg in policlinica cu acuze la prezenta unei

formatiuni elastic indolore in regiunea inghinala dreapta. Pentru prima data aceasta
formatiune a aparut cu 2 ani in urma dupa un effort fizic major. Alte patologii nu
prezinta. Dupa examenul clinic chirurgul a stabilit diagnosticul hernie inghinala
reponibila pe dreapta.
Ce indicatie pentru operatie este in cazul respective- absoluta sau relativa?
Ce investigatii instrumentale si de labarotor sunt necesare preoperator?
Care este gradul de urgenta in interventie?
Care este gradul de risc operator conform ASA?
1. ABSOLUTA
Indicatii:· Şocul hipovolemic. · Dereglări exprimate ale echilibrului acido-bazic,
stabilite clinic şi/sau prin metode de laborator. · Vârsta bolnavului de peste 60 ani
şi/sau afecţiuni concomitente grave, ce necesită corijare imediată. · Durata
maladiei de peste 24 ore, însoţită de simptome exprimare ale ocluziei intestinale
şi/sau peritonitei difuze. · Reţinerea neprevăzută a intervenţiei chirurgicale
(tehnice, organizatorii, sau alte motive).
2.-Leucocitoza înaltă poate mărturisi despre necroza peretelui intestinal,
Hemoconcentraţia sugerează despre nivelul dereglărilor hidro-electrolitice în
cazul ocluziei intestinale associate
-Hematuria este caracteristică pentru strangularea peretelui vezicii urinare în
cazul herniei inghinale glisante
-Biochimia sângelui (proteina generală, urea, creatinina, bilirubina, glucoza,
ALAT, ASAT, protrombina, fibrinogenul)
-Numărul eritrocitelor, nivelul hemoglobinei, şi hematocritul, timpul de coagulare
-Radiografia panoramică a cavităţii abdominale
-USG cavităţii abdominale şi/sau proeminării herniare
3. Indreptarea în regim de urgenţă în instituţie medicală cu secţie chirurgicală
specializată.
4. Scor ASA III-IV
3.Un pacient de 77 de ani a fost adus la spital cu dureri acute in abdomen. Dupa examenul
clinic si instrumental a fost stability diagnosticul de ulcer gastroduodenal perforat.
Concomitent pacientul sufera de hipertensiune arterial si diabet zaharat de tip II. In perioada
tratamentului permanent cu antihypertensive si antidiabetice TA la internare –
180/100mmHg, glucoza sangelui-11 mmol/l. Pacientului I sa propus tratamentul chirurgical.
Ce indicatie pentru operatie este in cazul respective- absoluta sau relativa?
Care este gradul de urgenta a intervetiei
Care este gradul de risc operator conform ASA?
Este necesar sau nu acordul bolnavului la operatie?
1.Absolut-tratament chirurgical urgent

2 La orice suspecţie de UGP (clinică şi / sau imagistică) este indicată internarea în
regim de urgenţă în secţie chirurgicală, unde sunt asigurate condiţii adecvate pentru
asistenţă medicală de urgenţa
3.Gradul 4
4. In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta,
consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar(art.15)
4.In sectia chirurgicala in mod urgent a fost internat un pacient cu diagnosticul. Traumatism
toracic inchis, fractura oaselor II-IV pe stanga, hematorace. La punctia pleurala din stanga s-
a evacuate aproximativ 500 ml de sange lichida , care timp de 10 minute nu s-a coagulat.
Tegumentele sunt palide, pulsul filiform, 120bat/min,TA-90/50 mmHg. Eritrocitele-
2.6x10la12/l, hemoglobin 70 g/l, hematocrit-42%.
Care este diagnosticul? Traumatism thoracic inchis,fractira de coaste, hematorax, soc
hipovolemic
De ce nivelul hematocritului este in limete normale? In hemoragie scade si una si alta
Care este tactica de tratament? Evacuarea sangelui, aplicarea drenului,sol cristaloida
Cum se va proceda cu sangele colectat?
5.In sectie de internare s-a adresat o femeie de 56 de ani cu acuze la durere la gamba
dreapta, cefalee,slabiciune. Este bolnava timp de 2 zile. Temperatura corbului seara se ridica
pana la 39C. Pe pielea treimii inferioare si medii a gambei se observa o zona larga, de culoare
rosie aprinsa, cu cateva vezicule mici, cu continutul seros-hemoragi lichid. Hotarele
hiperemiei sunt clare neregulate. Pielea afectata este foarte dureroasa la palpare. Pacienta
indica ca asemenea stare a suportat si in trecut. In anamneza a fost prezenta tromboflebita
extermitatilor inferioare.
Care este diagnosticul prezumtiv? Ischemia acuta
Care factori au contribuit la dezvoltarea patologiei? I. Ischemia acută non-traumatică. 1.
Embolia:  cu mase trombotice (trombembolie)  cu fragmente de țesut (vegetații valvulare,
mixom)  cu fragmente de placă ateromatoasă 2. Tromboza:  pe fondal de placă
aterosclerotică (aterotromboză)  anevrismelor arterelor periferice  pe fondal de stări de
hipercoagulare
Daca trebuie pacienta sa fie izolata? nu
Care este tactica ulterioara de tratament? TEE- Tromb-embolectomie efectuată cu anestezie
locală infiltrativă reprezintă intervenția standard în cazul ischemiei acute a membrului
superior. Se recomandă: utilizarea accesului chirurgical prin fosa cubitală, mobilizarea
a.brahiale, a.radiale și a.ulnare, efectuarea arteriotomiei transversale deasupra bifurcației și
trombectomie selectivă din 3 artere cu ajutorul cateterului Fogarty. În cazul TEE repetate și
prezenței cicatricelor semnificative în fosa cubitală poate fi utilizat abordul mai proximal pe
traiectul a.brahiale cu introducerea „oarbă” a cateterului Fogarty în arterele outflow
6.O pacienta de 60 de ani a fost spatalizata in mod urgent cu febra inalta (>38C) dureri acute
in palnta dreapta, slabiciune generala. Sufera de diabet zaharat tipII de gravitate medie timp
de 5 ani. Starea pacientei este grava. L aexamenul obiectiv: planta dreapta marita in volum,
se evedentiaza edem pronuntat si hiperemie pe suprafata dorsala, la palpatie durere,
preponderant pe partea plantara. Tot aici se observa un ulcer trofic superficial-0,5 cm in
diametrul. Puls- 110/min, Le 13, neotrofile nesegmentate-12%.
Care este diagnosticul? Picior diabetic
Care este gredul de severitate conform clasificarii international? Gradul 3
Ce sindrom este responsabil de starea grava a pacientei? Diabet zaharat
Care sunt componente de baza ale tratamentului? Controlul medicamentos al diabetului
sistemic, al infecțiilor cronice asociate, al bolii renale cronice, stimularea imunității
reprezintă primul pas în tratarea pacientului.
7.Un pacient de 59 de ani s-a adresat in sectia de internare cu acuze la cefalee, dureri in gat si
imposibilitatea de a deschide gura din cauza spasmului muscular. Temperatura corpului este
normal. Aproximativ o saptamana in urma, in timpul lucrului in gradina a calcat pe o sarma
ruginita. La inspectie pe suprafata plantara a piciorului drept este o plaga intepata, curate,
acoperita cu o crusta, fara semen de inflamatie. Aditional sa identificat rigiditatea si convulsii
musculare ale gamnbei drepte.
Care este diagnosticul prezumtiv? Forma generalizata a tetanusului
Ce factori ar putea contribui la dezvoltarea patologiei?imunizarea incomplete,
Care este tactica ulterioara de tratament? Tratamentul se va efectua in sectia de reanimare
cu aigurarea ventilatiei pulmonare si tratamentul va fi orientat spre diminuarea spasmului
muscular( diazepam, sedative, analgezice)+ metronidazol
In ce consta tratamentul local al plagii? Prelucrarea chirurgicala a plagii, cu inlaturarea
complete a tesutului devitavizat
Care sunt masurile de prevenire ale acestei patologii? Imunizarea active
8.Pacientul de 58 de ani a fost adus la spital cu acuze la durere severa, constanta in membrul
inferior drept si senzatie de amorteala a plantei drepte. Durerea a aparut acut, cu 45 de
minute in urma. Anamneza-bolnavul a suportat un infarct miocardic masiv cu 4 ani in urma.
Pe parcursul ultimilor luni remarca accese frecvente de fibrilatie atriala. Examenul clinic al
extrimitatii afectate releva: tegumentele plantei sunt palide si reci, pulsatia atriala plantara-
lipseste. Auscultatia arterilor femurale si iliace nu sa depistat sufluri sistolice. Pulsatia
arterial la membrul conlateral este prezenta la toate nivelurile.
Care este diagnosticul prezumtiv? Tromboza venoasa profunda
Ce examinari clinice sunt necesare pentru evaluarea severitatii maladiei?
Numărul leucocitelor sângelui, formula leucocitară.
Numărul eritrocitelor, nivelul hemoglobinei, şi hematocritul, timpul de coagulare
Numărul trombocitelor în sângele periferic (la internare și la a 5-10-a zi de tratament cu
heparine).
Indicele protrombinic, INR
Ce examinaro clinice si metode diagnostic instrumentale pot indica localizarea patologiei?

USG-C a sistemului venos,ECG, Radiografia toracelui, Tomografia computerizată toracică cu
contrastare (CTangiopulmonografie).
9. Pacientul de 54 de ani sa adresat la medic cu acuze la dureri periodice la gamba dreapta.
Durerea este numai in timpul mersului si dispare dupa o perioada scurta de odihna. Pe
perioada ultimilor 6 luni pacientul remarca scurtarea treptata a distantei parcurse de la 200
pana la 50 metre. Este fumator cu stagiu mare si sufera de hipertensiune arterial.
Care este diagnosticul prezumtiv? Ischemie cronica a mebrului inferior
Ce examinari clinice sunt necesarw pt evaluarea severitatii maladiei?
Numărul eritrocitelor, nivelul hemoglobinei şi hematocritul, Numărul trombocitelor în
sângele periferic, Numărul leucocitelor sângelui, formula leucocitară, Indicele protrombinic,
INR, Nivelul fibrinogenului plasmatic, Teste pentru funcția renală (urea, creatinina), Glucoza
sângelui
Metode instrumentale ce confirma diagnosticul? ECG,USG
10. Triunghiul nasolabial pe stanga edematiat+ nod deasupra bezei superioare(biletul care
nu se vede)- furunculul feţei. Furunculul, localizat în regiunea buzei superioare, se poate
complica cu tromboza acută a sinusului cavernos intracranian.
11. Pacientul de 69 de ani, a fost spitalizat in stare grava cu acuze la durere in membrul
inferior drept, slabiciune generala, sete. Durere in membrului afectat sunt prezente pe
parcursul a mai multor ani, nu s-a tratat. Obiectiv planta dreaptra-edematiata pronuntat,
pielea de culoarea cianotica-visinie, pe partea dorsala-flictene unice cu lichid seros. Edemul se
raspandeste pana la treimea medie a gambei. Se percepe un miros fetid. Palpator tegumente
platei sunt reci.
Diagnostic: gangren umeda
Ce masuri clinice diagnostic trbuie interprinse obligator?radiografia, tomografia-semnul
Crause
Prin ce metoda puteti confirma diagnosticul?absenta leucocitozei, bacterioscopie, . O metodă
potenţială de diagnostic este ELISA, ce poate pune în evidenţă prezenţa alfa-toxinei în
ţesuturile afectate.
De ce este determinate starea grava a bolnavului? . Edemul tisular sporește presiunea locală
în compartimentul fascial urmată de dezvoltarea ischemiei ţesuturilor. Microcirculaţia locală
este dereglată de dezvoltarea trombozei venoase. Producerea de gaz induce disecţia
longitudinală a straturilor fasciale şi musculare. Microorganismele se propagă, în comun cu
lichidul edematos, printre spaţiile perivasculare şi intermusculare. Aceste fenomene cauzează
o răspândire extinsă a infecţiei
Ce tratament trebuie efectuat si care este gradul de urgenta? Tratamentul general constă în
administrarea antibioticelor cu eficienţă înaltă. Deseori aceşti pacienţi necesită tratament în
condiţiile secţiei de reanimare sau terapie intensivă. Este recomandată utilizarea
oxigenoterapiei hiperbarice. Asistenţa chirurgicală include efectuarea inciziilor largi, cu
secţionarea şi excizia ţesuturilor moi în regiunea afectată sau a inciziilor longitudinale pe
extremităţi (fasciotomie), cu repansări şi prelucrări chirurgicale zilnice
12.Pacient cu dureri in abdomen. Bolavul acuza marirea treptata in volum a abdomenului pe
parcursul ultimilor 5 luni, durere abdominala moderata fara localizare clara. Obiectiv-
pacientul este astenic, tegumentele sunt icterice. Hemodinamica-stabila(puls 79b/min, TA-
130/90mmHg). Abdomenul-marit enorm in volum, simetric. Pe perete abdominal se observa
retea venoasa subcutanata accentuata.Palpator –durere abdominala moderat difuza, semen
peritoniale nu se determina.Le 6.
Diagnostic:Ciroza hepatica
Ce metode paraclinice de confirmare a complicatiei respective sunt necesare?
Screeningul/examinarea grupurilor de risc: - ALT, AST, bilirubină USG; - markeri virali.
Ce metoda de decompresie abdominala este necesara? TIPS este o metodă de decompresie a
circulației portale. Se realizează prin tehnici de radiologie intervențională și constă în
introducerea unui stent, cel mai frecvent între vena hepatică dreaptă și ramul drept al venei
porte.
13.Un pacient de 64 de ani a fost internat in mod urgent in sectia de reanimare cu clinica de
hemoragie digestive superioara. Din anamneza cu circa 3 ore pana la internare a avut voma
repetata de 2 ori, cu cheaguri de sange. C aproximativ 30 de ani in urma a suportat hepatita
virala B. Obiectiv- tegumete palid ixterice. Puls-80 b/min, TA-90/50 mmHg. Abdomenul este
marit in volum, palpator se determina lichid liber in cavitatea pritoniala. La
fibrogastroduodenoscopie efectuata in mod urgent se determina un varice in 1/3 distala a
esofagului cu hemoragia active dintr-un nodul varios dilatat. In lumenul stomacului si
duadenului surse de hemoragie nu au fot depistate.
Metoda de hemostaza- Clamparea sau ligaturarea varicelor esofagiene hemoragice
Tip de sonda- Sonda nazogastrica- Majoritatea leziunilor (plăgilor) penetrante ale esofagului
îşi au originea din lumen, multe dintre acestea fiind de natură iatrogenă. Cauzele principale
includ: esofagoscopia, dilatările esofagiene, leziunile prin compresiune exercitată de sonda
Blakmore, arsuri chimice şi procedee chirurgicale. Semnele precoce sunt: durerea în cutia
toracică şi disfagia, eliminarea de sânge prin sonda nazogastrică, mai târziu, odată cu
dezvoltarea inflamaţiei, apare emfizemul subcutanat şi febra înaltă.
Principiile tehnicii de instalare si principiile de extragere a sondelor pentru tamponade
hemostatica a esofagului-  identificarea pacientului; explicarea manoperei (pt. pacient)
 colectarea materialelor necesare
 îmbracarea manusilor
 pacientul este asezat în pozitie semisezânda
 examinarea narinelor pentru a aprecia care este potrivita pentru introducerea tubului
o se solicita pacientului sa ocluzioneze câte o narina si sa respire pe cealalta
 se alege nara prin care aerul trece mai usor
 masurarea lungimii potrivite pentru introducerea tubului
o capatul tubului se tine la vârful nasului si tubul se aplica pe lobul urechii

homolaterale
 apoi se masoara distanta de la lobul urechii la vârful apendicelui xifoid
 la locul stabilit se aplica un semn (cu o banda de leucoplast sau cu un marker)
 se lubrifiaza vârful sondei (4-5 cm)

 cu pacientul având gâtul extins se introduce tubul în nara aleasa si se directineaza tubul
inferior si posterior; când sonda ajunge în faringe pacientul poate avea o senzatie de sufocare
sau de greata
 se solicita pacientului sa coboare barbia în piept si sa înghita (apa cu paiul)
 cu fiecare deglutitie se avanseaza tubul cu câtiva cm; nu se avanseaza când pacientul
inspira; nu se introduce tubul fortat; daca e nevoie se poate roti tubul
o daca pacientul se sufoca sau tuseste persistent se verifica pozitia sondei

apasând limba cu o spatula si inspectând faringele
 se avanseaza sonda pâna la marcaj
o se scoate tubul daca statusul respirator al pacientului se altereaza sau daca

tubul a trecut în gura si se rasuceste aici
 verificarea pozitiei sondei
o se ataseaza o seringa la sonda si se aspira si se observa aspectul aspiratului
 de asemenea se poate introduce cu seringa aer pe sonda si concomitent se face

auscultatia regiunii epigastrice cu stetoscopul; borborismele care se aud
confirma pozitia corecta a sondei
 testarea aspiratului cu o banda de pH arata aciditatea (pH < 6)
 fixarea sondei cu leucoplast lipit pe aripile nazale

 atasarea pungii colectoare
 asigurati-va ca starea pacientului e buna
14.La un pacient internat in sectia de reanimare in stare generala grava dupa cateterizarea
venei subclaviculare drepte a aparut dispnee si tahipnee(24 miscari respiratorii pe minut). La
monitorizarea cardio-respioratorii a fost observata scaderea presiunii partiale a oxigenului
in sangele periferic. La examenul clinic se observa limitarea excursiei cutiei toracice,
preponderant pe dreapta. Percutor-timpanism de-asupra hematoracelui drept, iar ascultativ-
murmur vezicular abolit.
Ce complicatii suspectati? Pneumotorax
Ce investigatii sunt necesare in confirmarea diagnosticului? Radiografie toracica,
Care este tactica chirurgului? evacuarea aerului din pleură şi drenaj
Repere anatomice si principiile generale ale tehnicii de evacuare a continutului din cavitatea
pleurala? Procedura de aspiraţie pe ac pentru evacuarea în urgenţă a pneumotoraxului
Echipament dispozitiv preasamblat cu ac de teflon şi stopcock (robinet cu 3 căi) seringă de 20
ml soluţie antiseptică bandă adezivă mănuşi sterile Tehnică - administrarea de analgezice de
tip Fentanil 2 mcg/kgc/doză. - pregătirea tegumentelor hemitoracelui afectat prin
antiseptizare - puncţionarea tegumentelor exact deasupra coastei cu acul la 45 grade într-
una din poziţiile următoare: abordul lateral – spaţiul IV i.c. pe linia medioclaviculară
anterioară, linia axilară anterioară, la aproximativ 1 cm sub linia intermamelonară sau
abordul anterior – spaţiul II i.c. pe linia medioclaviculară - aspirarea aerului în seringa
conectată la robinetul cu 3 căi şi evacuarea prin poziţia deschisă - continuarea procedeului
până la evacuarea aerului sau în timpul pregătirii pentru instalarea unui tub de toracotomie.
- aplicarea pansamentului steril la locul intervenției
15. Medicul chirurg a fost invitat in sectia de terapie la consultantia unui paccient de 53 de
ani cu bronhopneumonie pe drapta. Bolnavul prezinta tuse, dispnee in repaus, tahipnee(22 de
miscari respiratorii pe minut), transmiratie,febra(38,2C). La percutia hemitoracelui drept se
determina matitate pana la nivelul coastei a 3-a. Deasupra ariei pulmonare respective
murmur vezicular nu se asculta.
Ce complicatie presupuneti ca s-a dezvoltat la pacient? Sinrom de condensare pulmonara
Ce metode de examinare sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului? Radiografie
toracica
Care va fi tactica chirurgului? In cazuri foarte rare este posibil sa fie necesara eliminarea
unei mici zone sau a unui lob de plaman. Aceasta se face, de obicei, dupa ce ati incercat toate
celelalte optiuni sau in cazurile care implica plamanii afectati permanent.
Repere anatomice si principiile generale ale tehnicii de evacuare a continutului din cavitatea
pleurala
16.
1.
Șoc hemolitic
2. Tahicardie, hipotensiune, urina de culoare roșie
3. Transfuzia sângelui incompatibil conform sistemului AB0, factorului Rh sau, foarte, rar și
altor antigeni eritrocitari.
4. Tratamentul şocului hemolitic în faza de debut prevede stoparea hemotransfuziei, perfuzie
intravenoasă cu soluţii cristaloide cu adăugare de noradrenalină sau dopamină, precum şi
glucocorticoizi (hidrocortizon). Ulterior bolnavul se transferă urgent în secţia ATI, iar
containerul cu componentul sanguin se păstrează în frigider pentru ulterioara analiză şi
evaluare. Măsurile întreprinse în secţia de reanimare includ: (1) Asigurarea respiraţiei
(ventilării adecvate) şi administrarea oxigenului (oxigenoterapie); (2) Combaterea şocului şi
stabilizarea hemodinamicii prin administrarea substituienţilor sanguini; (3) Stimularea
diurezei; (4) Administrarea remediilor antihistaminice şi a analgeticelor opioide; (5)
Tratamentul sindromului CID..
17.
1. Escare
2. Paralizia membrelor inferioare
3. Chirurgie septică
4. Reducerea presiunii, curățare, aplicarea pansamentelor, intervenție chirurgicală
18.
1. Gangrena gazoasă
2. Prelucarea aseptică incorectă, suturarea plăgii fără drenarea ei
3. Cheia succesului tratamentului pacienţilor cu gangrenă gazoasă o prezintă asocierea
tratamentului chirurgical agresiv cu terapia antibacteriană oportună şi eficientă
contra bacililor cauzali. 61 Tratamentul general constă în administrarea
antibioticelor cu eficienţă înaltă. Deseori aceşti pacienţi necesită tratament în
condiţiile secţiei de reanimare sau terapie intensivă. Este recomandată utilizarea
oxigenoterapiei hiperbarice. Asistenţa chirurgicală include efectuarea inciziilor largi,
cu secţionarea şi excizia ţesuturilor moi în regiunea afectată sau a inciziilor
longitudinale pe extremităţi (fasciotomie), cu repansări şi prelucrări chirurgicale
zilnice. În cazul evoluţiei clinice nefavorabile poate fi indicată chiar amputaţia
extremităţii afectate cu scop de a salva viaţa pacientului. Implicarea ţesuturilor
peretelui abdominal va dicta necesitatea efectuării inciziilor largi şi a exciziilor
musculaturii afectate de la nivelul respectiv. Profilaxia gangrenei gazoase prevede
efectuarea precoce a prelucrării chirurgicale a diverselor tipuri de plăgi
19.
1. Restabilirea volemiei
2. Nu au fost efectuate testele de laborator şi aprecierea deficitului volumului sângelui
circulant, nu a fost efectuată hemostaza chirurgicală?
În caz de hemoragie în mod obligatoriu se vor determina următorii indici:
- Numărul de eritrocite în sângele periferic (norma – 4,0-5,0 x1012/l);
- Nivelul hemoglobinei (norma – 130-160 g/l);
- Hematocritul (norma – 40-45%).
Pentru aprecierea deficitului volumului sângelui circulant (VSC) sunt utilizate următoarele
metode: Indicele de şoc Allgower: frecvenţa contracţiilor cardiace (FCC) / presiunea arterială
sistolică (PAS).
 - FCC / PAS = 0,5 – valoare normală;
 - FCC / PAS = 0,6-0,8 – deficit de 10% din VSC;
 - FCC / PAS = 0,9-1,2 – deficit de 20% din VSC;
 - FCC / PAS = 1,3-1,4 – deficit de 30% din VSC; - FCC / PAS ≥ 1,5 – pierdere 40% din
VSC.
În baza valorii eritrocitelor sângelui pacientului:
 - Nivelul eritrocitelor 4,5-3,5 mln corespunde pierderii sangvine de aproximativ 500
ml (15% din VSC);
ml (15-20% din VSC);
ml (25-35% din VSC);
 - Nivelul eritrocitelor sub 2,5 mln indică pierderea sangvină peste 1500 ml (deficitul
VSC mai mare de 35%)
4. Hemostaza definitivă
20.
1.
2. Inspecție chirurgicală, radiografie, ultrasonografie?
3. Prelucrarea aseptică a plăgii, hemostaza definitivă, repoziția fragmentelor osoase,
suturarea plăgii cutanate
21.
1. După administrarea antibioticului embolul infecțios din plagă a fost înlăturat astfel că
pacientul a dezvoltat o hemoragie pulsatilă.
2. Artera femurală
3. Drenarea plăgii, prelucrarea aseptică
4. Lipsa prelucrarii primare a plagii la internare
22.
1. Hemoragie intraperitoneală
2.
3. R adiografie, ultrasonografie
23.
1. Sarcină extrauterină
2. Referitor la menstruaţie anamneza trebuie să releve: -regularitatea sau
neregularitatea menstruaţiei -data exactă a ultimei menstruaţii; cu cate zile a
intarziat sau a venit mai devreme decat normal (dacă e cazul) -fluxul de sange (dacă
din punct de vedere cantitativ a fost/este mai abundentă sau nu) La o pacientă cu
sarcină extrauterină o sangerare uterină patologică care coincide cu momentul in
care ar trebui in mod normal să survină menstruaţia poate să ducă uşor la o eroare de
diagnostic. Totuşi, printr-o anamneză minuţioasă se poate diferenţia o hemoragie
anormală de una normală urmand recomandările obişnuite ale anamnezei:
menstruţia a survenit la momentul aşteptat?; fluxul sanguin a fost/este obişnuit?
durata a fost/este cea obişnuită?; aspectul sangeui a fost/este cel obişnuit? a fost/este
insoţită de durere? menstruaţia este de obicei insoţită de durere? durerea la ultima
menstruaţie a avut/are ceva particular comparativ cu durerea la menstruaţiile
anterioare? etc. Apariţia unei dureri mari ce insoţeşte menstruaţia, la o femeie care in
mod obişnuit nu prezenta dismenoree, poate ridica suspiciunea unui avort precoce, a
unei sarcini tubare sau a unei alte stări patologice neasociate cu sarcina
3. Examen pelvian, ecografie
Testele standard de sange şi urinǎ sunt:
 -hemoleucograma
 -coagulograma (pacientul ar putea avea nevoie de o operaţie!)
 -probele renale -examenul sumar de urinǎ -amilazemia
 -glicemia
 -gonadotrofina corionicǎ umanǎ****
 – se recolteazǎ pentru diagnosticul sarcinii ectopice, daca tabloul clinic nu impune o
intervenţie chirurgicalǎ in urgenţǎ imediatǎ
 -parametrii acido-bazici, ionograma, proteinemia
 – in toate formele de abdomen acut care evolueazǎ cu şoc
24.
1. Obezitatea
2. Percuție, palpare, invetigații clinice(ultrasonografie abdominală, radiografie
abdominală simplă)
3. Fibroduodenoscopie
4. Modificări ale integrității pereteluigastric
25.
1. Ocluzie intestinală
2. Palpare, percuție, radiografie, tușeu rectal
3. Ocluzia intestinalǎ se trateazǎ de obicei ca o urgenţǎ amànatǎ (operaţie dupǎ 6-24 de
ore); excepţie de la aceastǎ regulǎ face ocluzia intestinalǎ prin strangulare herniarǎ,
situaţie in care se recomandǎ operaţia dupǎ o minimǎ echilibrare volemicǎ şi
electroliticǎ pentru a preveni necroza ansei strangulate. Pregǎtirea preoperatorie
constǎ in tratamentul volemic, electrolitic şi acidobazic, aspiraţia gastricǎ, tratament
antibiotic şi antialgic, oxigenoterapie
26.
1. Diagnosticul prezumtiv – Ileus

2. Diagnosticul prezumtiv nu exclude prezența emisiei spontane de mase fecale, deoarece
poate exista trecerea unor cantități ușoare de scaun apos.
3. Diagnosticul de ileus
 Un examen medical. Un medic aude puține dintre sunetele emise în mod normal de
un intestin funcțional (zgomote intestinale) sau deloc printr-un stetoscop.
 Raze X. O radiografie a abdomenului arată bucle bombate ale intestinului.
 O CT cu contrast poate ajuta la diferențierea dintre obstrucția intestinală și ileus și
poate sugera o cauză de bază a ileusului.
Tratamentul Ileusului
 Restricționarea temporară a alimentelor și a lichidelor pe cale orală
 Fluide date prin venă
 Aspirarea prin sonda nazogastrică
Odată cu restricția de alimente și lichide pe cale orală, ileusul se rezolvă de obicei de la sine
după 1 până la 3 zile. În acest timp, fluidele și electroliții (cum ar fi sodiul, clorura și potasiul)
sunt administrați pe cale venoasă (intravenos). Ori de câte ori este posibil, analgezicele
puternice numite analgezice opioide sunt oprite sau reduse.
Vărsăturile severe sunt rare, dar dacă apar, acumularea de gaz și lichid cauzată de ileus
trebuie atenuată. De obicei, un tub este trecut prin nas în stomac sau intestinul subțire (sondă
nazogastrică), iar aspirația este aplicată pentru a reduce presiunea și expansiunea
(distensia). Persoana nu are voie să mănânce sau să bea nimic până când funcția intestinală
normală nu revine. Uneori, dacă problema implică în principal intestinul gros, un tub este
trecut prin anus în intestinul gros pentru a reduce presiunea.
27.
1.
28.
1. Ocluzie intestinală acută
2. examenul imagistic de primă intenţie este reprezentat de radiografia abdominală cu
substanțe de contrast radiopozitive (bariu, iod)
3. Proba Schwartz este indicate pentru precizarea diagnosticului, nivelului de ocluzie
29.
1. Diagnosticul – traumatism toracic închis.

2. Hematocritul este în limitele normale, deoarece volumul plasmatic este scazut (puls
filiform, 120 bat/min, TA – 90/50 mm Hg), eritrocitele și Hb scazute și respective
proporția dintre aceste doua rămâne în echilibru.
3. Instilarea intrapleurala de agenti fibrinolitici este o optiune in unele centre pentru
evacuarea hemotorax rezidual in cazul in care drenajul toracoscopic initial pe tub este
inadecvat. Se foloseste streptochinaza sau urochinaza.
Controlul ventilatiei progreseaza in functie de statusul respirator al pacientului. Terapia
antibiotica inceputa inainte de chirurgie este intrerupta la 48 de ore.
Toracoscopia
Daca hemotoracele este indeajuns de mare pentru a obstrua santul costofrenic sau se gaseste
in asociere cu un pneumotorax bazindu-se pe elementele radiografice necesita drenaj prin
tub toracoscopic. In cazul hemopneumotoracelui se introduc doua tuburi, in care cel pentru
pneumotorace este plasat superior.
Toracoscopia reprezinta plasarea unui tub intrapleural in spatiul 6-7 intercostal pe linia
axilara posterioara. Dupa efectuarea toracostomiei se repeta radiografia pentru a identifica
pozitia tubului, evacuarea hemotoracelui si alte patologii intratoracice ascunse de
hemotorace anterior.
30.
1.
31.
1. Piceor diabetic
2. Conform sistemului de clasificare a severității Wagner-Meggitt și cel elaborate de
Universitatea din Texas (SUA), pacienta are gradul 1.
3. Sindromul inflamator (infecțios).
4. TRATAMENTUL Tratamentul piciorului diabetic este complex şi variază în funcţie de
forma clinică a bolii. Pentru corecţia dereglărilor circulatorii se utilizează
următoarele grupe de preparate farmaceutice: antitrombotice (Aspirină, Clopidogrel,
Ticlid), prostaglandina E1 sintetică (Vasaprostan), statine (Simvastatina,
Atorvastatina). Revascularizarea chirurgicală este posibilă pe două căi – angioplastia
endovasculară percutanată transluminală cu implantarea stentului sau intervenţii de
by-pass prin abord deschis. Rezultatele intervenţiilor chirurgicale arteriale printre
pacienţii diabetici sunt mai proaste faţă de cele obţinute la non-diabetici din cauza
caracterului difuz de afectare în diabet, prevalenţei leziunilor distale şi calcificării
peretelui vascular. Pentru combaterea infecţiei se indică antibioterapia parenterală
prolongată (Cefalosporine, Fluorchinolone, până la 2-6 săptămîni în caz de
osteomielită) şi, obligator, debridarea chirurgicală adecvată. Tratamentul local
include aplicarea pansamentelor umede impregnate cu antiseptice chimice şi enzime
proteolitice. Orice tip de tratament trebuie combinat cu limitarea mişcărilor în
extremitatea afectată prin regim la pat, iar pentru deplasare bolnavul va utiliza atele
sau căruciorul pe rotire. O metodă nouă şi de perspectivă în tratamentul plăgilor
cronice purulente este aspirarea asistată prin vacuum (VAC). Metoda este bazată pe
inserarea în plagă a unui burete din poliuretan modelat astfel ca să acopere exact
cavitatea plăgii. După aceasta plaga se acoperă cu un pansament adeziv şi se creează
o presiune negativă (125 mm Hg sub cea atmosferică) generată de către o pompă de
aspiraţie. Efectele VAC sunt sporirea fluxului sangvin local, diminuarea edemului şi a
colonizării bacteriene, formarea rapidă a ţesutului de granulaţie şi contracţia plăgii
(micşorarea dimensiunilor).
32.
1. Tetanus
2. Cl.Tettani
3. Imunizarea pasivă cu imunoglobuline tetanice umane (TIG) scurtează perioada de
evoluţie a bolii şi poate diminua severitatea acesteia. De regulă, este necesar
tratamentul în condiţiile secţiei de reanimare şi terapie intensivă cu asigurarea unei
ventilaţii pulmonare adecvate. Tratamentul medicamentos va fi orientat spre
diminuarea spasmului muscular (diazepam, sulfatul de magneziu, sedative,
analgezice, remedii blocante neuromusculare şi miorelaxante). Metronidazolul posedă
o activitate antimicrobiană bună în cazurile respective.
4. Medicii trebuie să efectueze cu precauţie prelucrarea chirurgicală a plăgilor, cu
înlăturarea completă a ţesutului devitalizat. Plăgile suspecte se supun unei conduite
deschise, fără aplicarea suturilor primare. Prelucrarea chirurgicală a focarului nu are
un beneficiu demonstrat în tratamentul pacienţilor cu tetanos.
5. Profilaxia programată constă în imunizarea activă. O bună eficienţă posedă remediul
– toxoid tetanic (anatoxină). Administrarea acestuia în asociere cu toxoidul difteric şi
vaccinul antipertusic (DTP) la copii este metoda preferabilă de imunizare.
Revaccinarea se va efectua o dată la 10 ani.
33.
1. ischemie cronică (ateroscleroză obliterantă)

2. Examenului fizic
Anamneza este continuata cu efectuarea examenului fizic general, acesta fiind de im
Auscultatia arterelor renale, femurale este importanta in decelarea eventualelor
sufluri aterosclerotice prezente aici, ca marci ale procesului patogen subiacent
importanta critica in corecta evaluare a pacientului.
Probe clinice - scopul lor este de a evalua gradul si sediul obstructiei:
- Proba Buerger - pacientul este in decubit dorsal si ridica membrul inferior la 60 de

grade, efectuand miscari ale gleznei si degetelor pana oboseste. In caz de afectare
vasculara, segmentul va deveni palid.
- Proba Moskowicz - consta in ridicarea verticala a membrului afectat (pacientul fiind

in decubit dorsal) si infasurarea sa cu un bandaj elastic care se mentine 5 minute.
Dupa acest timp piciorul este coborat, iar bandajul se indeparteaza, urmarindu-se
recolorarea membrului - coloana de sange va inainta pana la nivelul obstacolului,
ceea ce va determina modificarea de culoare intre zona indemna si teritoriul aflat in
suferinta.
Angiografia (sau arteriografia) consta in introducerea unui cateter prin artera

femurala, al carui traseu vascular este apoi ghidat spre artera posibil afectata. Se
injecteaza apoi substanta de contrast radiodensa, in acest timp fiind realizate clisee
radiografice. Pe radiografie se pot identifica astfel, cu foarte mare precizie, stenozele.
Ultrasonografia include ecocardiografia transtoracica, transesofagiana, eco Doppler

si reprezinta cea mai utilizata metoda de diagnosticare a patologiei vasculare.
Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este si ea, asemenea ecografiei, o explorare

neinvaziva. Se bazeaza pe crearea unui camp magnetic pentru a obtine imagini ale
structurilor interne. Are o rezolutie superioara ecografiei si ofera o imagine de
ansamblu asupra sistemului vascular.
Computer tomografia (CT) standard este utilizata in special pentru investigarea

trunchiurilor arteriale mari, cand nu se pot efectua investigatii ecografice sau
radionucleare. Astfel se pot investiga complet aorta si vasele membrelor inferioare,
fara a mai fi nevoie de injectarea de agenti de contrast. Mult mai bun este CT spiral,
insa costurile sunt mai ridicate.
3. Angioplastia reprezinta o metoda de largire mecanica a lumenului - in cadrul

arteriografiei se poate umfla un balonas prezent la capatul cateterului care va
distruge astfel obstacolul.
Procedura se realizeaza in special in cazul arterelor mari: artera iliaca comuna,

artera iliaca externa, artera femurala, artera poplitee si doar in cazul stenozelor mici,
de sub 3 cm.
Angioplastia este realizata doar de catre cardiologul interventionist si reprezinta de

fapt, marele avantaj al arteriografiei, deoarece nici prin ecografie, nici prin alte
investigatii imagistice nu se poate realiza aceasta tehnica.
34.
1. Furuncul
2. faza (1) de infiltraţie
3. In general, antibioticele se recomanda in cazul unui furuncul daca anumite conditii
sunt indeplinite:
 daca este vorba de un carbuncul, adica daca este o infectie a pielii si a tesutului subcutanat
(produsa de un stafilococ);
 daca febra este mare;
 daca pacientul are dureri sau un disconfort sporit;
 daca exista tendinta de a dezvolta o infectie suplimentara, la nivelul profund al pielii (celulita
infectioasa);
 in cazul in care un furuncul se dezvolta pe fata. Trebuie spus ca furunculele de pe fata pot
dezvolta unele complicatii.
Important de retinut!
Este important ca pacientul sa termine tratamentul cu antibiotice recomandat de medic pana
la capat, chiar daca furunculul a disparut intre timp. Daca tratamentul cu antibiotic nu este
terminat, infectia are sanse mari sa reapara.
4. Tratament local cu unguent

Fucidin crema/unguent
Medicul specialist (sau farmacistul) poate recomanda pacientului diferite creme sau
unguente. Fucidin unguent sau Fucidin crema sunt recomandate pentru tratamentul
infectiilor cutanate de tipul furunculelor. Aceste produse se administreaza cutanat, la nivelul
zonei afectate, dar numai dupa ce pielea este spalata si uscata. Daca totusi, dupa 5 zile, nu se
observa o ameliorare, trebuie ca pacientul sa se adreseze unui medic specialist.
Baneocin pulbere
Baneocinul pulbere este o combinatie de antibiotice care se foloseste doar pentru uz extern si
care are o puternica activitate locala. Baneocinul pulbere se aplica pe piele intr-un strat
subtire.
Betadina solutie
Betadina solutie este un agent antiseptic, are un spectru larg și actioneaza impotriva
virusurilor, bacteriilor, fungilor. Betadina solutie se foloseste in infectia bacteriana sau
fungica a pielii.
Drenarea infectiei
Daca furunculul nu se sparge si este foarte dureros dupa doua saptamani, apeleaza la medic,
deoarece ai putea avea nevoie de medicamente pentru a scapa de infectie. Medicul poate
alege sa dreneze manual furunculul cu ajutorul unor ustensile sterile. Nu incerca sa spargi
furunculul de unul singur prin stoarcere, intepare sau taiere, deoarece poti creste riscul de
infectie, sau poti ramane cu cicatrici mai pronuntate.
In cazul furunculelor care nu se sparg si rezista vreme indelungata, provocand durere si un
disconfort accentuat, pacientul poate apela la tratamentul de drenare a infectiei.
Tratamentul consta in drenarea lichidului din interiorul furunculului. Medicul recomanda
aplicarea unei comprese calde pe furuncul pentru a drena puroiul, dar și pentru a atenua
durerea si a grabi vindecarea, dupa ce furunculul s-a spart. Dacă furunculul nu se vindecă,
medicul poate decide să-l spargă amorțind zona și folosind un ac sau bisturiu steril.
Trebuie avuta o atentie deosebita la igiena: pacientul trebuie sa se spele pe maini si trebuie sa
spele locul unde s-a dezvoltat furunculul, cu apa calda si sapun antibacterian, cu scopul de a
stopa raspandirea stafilococului in alte zone ale corpului.
35.
1.

Zadachi Dlya Prakticheskogo Ekzamena Khirurgia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zadachi Dlya Prakticheskogo Ekzamena Khirurgia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pacientul 68 de ani, fumător, suferă de diabet zaharat tip II mai mult de 10 ani.

Un pacient, în vârstă de 58 de ani s-a adresat cu acuze la slăbiciune generală, fatigabilitate,

Care este diagnosticul prezumptiv? Mastită acută lactogenă PUERPERALĂ

O femeie gravidă cu sarcina 32 de săptămâni a fost transferată din maternitate cu acuze de

Care este diagnosticul prezumptiv? Tromboza venoasă profundă

2.Pacientul de 32 de ani, prezintă dureri pronunțate în regiunea spațiului interdigital III a

7.O pacientă de 56 de ani aproximativ 2 săptămâni în urmă a suferit un accident vascular

8.Un pacient de 40 de ani, aflat la tratament îndelungat în secția de chirurgie cu diagnosticul

4.Pacientul cu diabet zaharat s-a adresat cu acuze la “furnicături”, senzații de frig și

8.După finisarea transfuziei de sânge, sistemul de infuzie nu a fost imediat deconectat de la

care sunt cauzele principale ale patologie ? diabet zaharat tip II

ce investigatii sunt necesare pentru stabilirea cauzei modificarilor trofice ? Vizualizarea

la un pacient de 58 de ani care a suportat apendicectomie pentru apendicita acuta gangrenoasa

o femeie de 50 de ani s-a adresat la medic cu o ,,plaga,, localizata in treimea inferioara a

A) 1. Analiza sumară de sânge și urină

4.Un pacient a suportat transplantde rinichi cu 30 de zile în urmă.Perioada precoce a evoluat

7.Pacientul cu diabet zaharat s-a adresat cu acuze la ,, furnicături,, sunzații de frig

A) Pacientului trebuie să i se resutureze

a.Care este diagnosticul prezumtiv?

A) Fractură închisă a gambei în 1/3 medie

C)Intervenție chirurgicală urgentă cu remodelarea reconstrucția și replasarea la loc a

Generale:Hipertonie, hipertermie, bradicardie şi bradipnee, cefaleea şi vertijul,

Semnele de focar sunt urmatoarele: hemipareza (diminuarea amplitudinii

d.Ce investigații suplimentare confirma diagnosticul?

Tratamentul general va fi antibiotic.

Tratamentul local va consta în:

c.Ce pericole comportă

16.Un bărbat cu o plagă prin armă de foc a hemitoracelui drept.Pacientul este în

21. Un pacient spitalizat în chirurgie cu diagnoza de insuficiență renală cronică necesită

1) Pacientul de 33 de ani a fost adul la spital cu acuze la slabiciunea generala pronuntata,

4) La chirurg s-a adresat o femeie de 46 ani cu acuze la eliminari sanguinolente periodice

5) O femeie de 65 ani la inspectie se vizualizeaza o retractie mica a pielii pe conturul

7) Un pacient a fost operat cu 3 sapt in urma pe caile biliare.Se interneaza repetat cu un

Greseli:Garoul nu se aplica pe membrul cu 2 oase ,se aplica pe coapsa

1. O pacienta de 54 de ani a fost internata astazi dimineata in mod programat in sectie

1.Nu se mananca in seara inaintea operatiei

2. Un pacient de 35 de ani s-a adresat la chirurg in policlinica cu acuze la prezenta unei

1.Absolut-tratament chirurgical urgent

Ce examinaro clinice si metode diagnostic instrumentale pot indica localizarea patologiei?

o se solicita pacientului sa ocluzioneze câte o narina si sa respire pe cealalta

 se alege nara prin care aerul trece mai usor

 masurarea lungimii potrivite pentru introducerea tubului

o capatul tubului se tine la vârful nasului si tubul se aplica pe lobul urechii

 apoi se masoara distanta de la lobul urechii la vârful apendicelui xifoid

 la locul stabilit se aplica un semn (cu o banda de leucoplast sau cu un marker)

 se lubrifiaza vârful sondei (4-5 cm)

o daca pacientul se sufoca sau tuseste persistent se verifica pozitia sondei

 se avanseaza sonda pâna la marcaj

o se scoate tubul daca statusul respirator al pacientului se altereaza sau daca

o se ataseaza o seringa la sonda si se aspira si se observa aspectul aspiratului

 de asemenea se poate introduce cu seringa aer pe sonda si concomitent se face

 fixarea sondei cu leucoplast lipit pe aripile nazale

1. Diagnosticul prezumtiv – Ileus

1. Diagnosticul – traumatism toracic închis.

1. ischemie cronică (ateroscleroză obliterantă)

Probe clinice - scopul lor este de a evalua gradul si sediul obstructiei:

- Proba Buerger - pacientul este in decubit dorsal si ridica membrul inferior la 60 de

- Proba Moskowicz - consta in ridicarea verticala a membrului afectat (pacientul fiind

Angiografia (sau arteriografia) consta in introducerea unui cateter prin artera

Ultrasonografia include ecocardiografia transtoracica, transesofagiana, eco Doppler

Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este si ea, asemenea ecografiei, o explorare

Computer tomografia (CT) standard este utilizata in special pentru investigarea

3. Angioplastia reprezinta o metoda de largire mecanica a lumenului - in cadrul