UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE ,,GR.T.

POPA”
FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ

Prezentare de caz – chirurgie

vasculară

Tupicica Gabriel
MG, anul III
Seria E, grupa 59
 Prezentare de caz chirurgical – chirurgie vasculară

1. Datele personale ale bolnavului

Am examinat bolnavul G. V., în vârstă de 74 de ani, pensionar, care s-a internat în clinica
de chirurgie vasculară în condiţii de programare, pentru următoarele acuze:
 dureri de repaus la nivelul membrului inferior stâng
 gangrenă la nivelul halucelui (membrul inferior stâng)
 celulită de antepicior (membrul inferior stâng)

Antecedentele heredocolaterale sunt nesemnificative.

Din antecedentele personale patologice este important de menţionat un infarct miocardic
vechi cu semne vizibile pe EKG (subdenivelarea segmentului ST), HTA – cea mai mare
valoare tensională fiind 200/120 mm/Hg, diabet zaharat de tip II depistat recent.
Pacientul este un fost fumător şi consumator ocazional de alcool.

2. Istoricul bolii

Pacientul în vârstă de 74 de ani, hipertensiv, cu un episod de IMA în antecedente, se

prezintă la medic acuzând dureri de repaus la nivelul membrului inferior stâng, însoţite de
gangrenă la nivelul halucelui şi celulită de antepicior, simptome instalate brusc. Pacientul a
fost recent diagnosticat cu diabet zaharat de tip II. Se internează pentru investigaţii şi
tratament chirurgical adecvat.
Tratamentele urmate până în prezent cuprind Enap 10 mg 1/zi, Disoprolol 2,4mg,
Bilobil, Clexane 0,4.

3. Din datele anamnestice m-am orientat asupra unei afecţiuni a aparatului cardio-
vascular, mai exact, la nivel arterial.

4. La examenul clinic general pe aparate şi sisteme am constatat următoarele aspecte:

1) Constituţie: supraponderal, greutatea: 80 kg, înălţimea: 175 cm. IMC= 26,12

2) Poziţie: normală
3) Stare de conştienţă: păstrată
4) Tegumente:calde, cu leziuni trofice la nivelul membrului inferior stâng,
celulită de antepicior, lipsa pilozităţii la nivelul membrelor inferioare.
5) Mucoase: normal colorate
6) Ţesut musculo-adipos: atrofie musculară la nivelul membrului inferior drept,
ţesut adipos bine reprezentat.
7) Sistem muscular: normoton, hipotrof, normokinetic.
8) Sistem osteo-articular: aparent integru; halux valgus bilateral.
9) Sistem limfatic: ganglioni superficiali nepalpabili
10) Fanere: nomal implantate, onicomicoză
 Aparatul respirator: Torace emfizematos, cu mişcări costale simetrice, fără sufluri
patologice, murmur vezicular fiziologic.
 Aparat cardio-vascular: şoc apexian palpabilîn spaţiul V i.c. stâng pe linia
medioclaviculară; zgomote cardiace ritmice; fără sufluri patologice;
T.A. 180/110 mmHg, FC: 59/min, puls prezent la nivelul arterelor poplitee şi
femurală
Puls nepalpabil la arterele periferice (art pedioasă şi art tibială posterioară).

 Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare, participă la mişcările

respiratorii, tranzit intestinal încetinit.
 Ficat: palpabil la 2 cm sub rebordul costal.
 Aparat uro-genital: loje renale nedureroase, rinichi nepalpabili.
 Sistem neuro-endocrin: orientat temporo-spatial, reflexe osteo-tendinoase
prezente bilateral.

5. Examenul local l-am axat pe sistemul arterial şi am constatat urmatoarele:

 Inspecţie: Gangrena halucelui stâng, celulită la nivelul antepiciorului stâng,
leziuni trofice la nivelul musculaturii gambei, lipsa pilozităţii
 Palpare: Tegumente calde, puls prezent bilateral la nivelul arterelor femurală şi
poplitee, puls nepalpabil la nivelul arterelor pedioase şi tibiale posterioare
 Semnal Doppler: Prezent bilateral, bifazic la nivelul membrului inferior drept
şi monofazic la nivelul MI stâng.

6. În urma analizei datelor anamnestice şi a examenului clinic obiectiv, m-am orientat

asupra unui diagnostic de probabilitate de arteriopatie obliterantă stadiul 4, însoţită
de necroza halucelui stâng şi celulită la nivelul antepiciorului.

7. Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, sunt necesare următoarele analize

paraclinice:

 Analize pentru diagnostic pozitiv/diagnostic diferenţial:

1) EKG: observăm sechela post-infarct – subdenivelare a segmentului ST

2) Angiografie – poate fi evidenţiat un obstacol la nivelul arterei poplitee distale

stângi care obturează complet lumenul acesteia, imagine sugestivă pentru
tromboza de poplitee distală.

 Alte analize:
 Glicemie: variaţii oscilante (diagnostic recent de diabet zaharat de tip )
 Colesterol: 154 – normal; nu reprezintă un factor de risc

Pacientul prezintă un risc crescut de a dezvolta o boală vasculară întrucât

prezintă următorii factori de risc:
- vârsta înaintată
- diabet zaharat
- HTA
- fumatul
8. În urma datelor anamnestice, a examenului clinic şi a datelor paraclinice, am stabilit
diagnosticul pozitiv de arteriopatie obliterantă stadiul IV şi tromboză a arterei poplitee
distale stângi.

9. Cu toate că diagnosticul este bine susţinut, se impune luarea în discuţie a unor

diagnostice diferenţiale:
o Ischemia acută: Diferenţa esenţială între cele două afecţiuni este
faptul că în cazul ischemiei acute, pacientul prezintă tegumente reci şi
palide (sau cianotice).
o Afecţiuni ortopedice şi reumatismul cronic (picior plat, hernie de
disc, poliartrită reumatoidă, gută, artrita şoldului, genunchiului). În
aceste cazuri lipsesc semnele de ischemie şi suferinţa care cedează la
diferite tipuri de tratament: ortopedic sau antiinflamator.
o Afecţiuni ale nervilor periferici (compresiuni)
o Boli vasculare venoase sau limfatice: flebite profunde şi
superficiale, limfangite, limfadenite. Durerea nu are caracter de
claudicaţie intermitenta şi nici nu vor observate semne de ischemie.

10. În cele din urmă, am stabilit următoarele diagnostice:

 arteriopatie obliterantă a membrului inferior stadiul IV (prezintă
gangrenă)
 ischemie critică de MI stâng
 tromboză de arteră poplitee distală stângă
 IM vechi
 HTA
 DZ de tip II

11. Boala are o indicaţie chirurgicală cu caracter absolut (tratamentul

chirurgical se recomandă începând cu stadiul III al bolii).

12. Evoluţia bolii netratate poate duce la complicaţii care sunt:

 agravare prin accentuarea tulburărilor trofice la nivelul halucelui

 în cazul ischemiilor prelungite şă ireversibile, o consecintă ar puea fi
amputarea unui membru
 suprainfecţie cu apariţia gangrenei umede
 stare toxico-septică urmată de deces

13. Tratamentul bolii este unul medico-chirurgical şi presupune întreruperea

medicaţiei anticoagulante, intervenţia chirurgicală recomandată şi îngrijirile
postoperatorii.

14. Operaţia propusă este bypass scurt între poplitee şi o arteră periferică
folosind un grefon venos inversat (pentru ca valvele de la nivelul vasului să nu
împiedice curgerea sângelui).