Tesuturi de acoperire/aparare

Se intalnesc la suprafata organelor plantelor sau in scoarta si au rol de a

proteja organele plantei ( epiderma , suber , exoderma si endoderma ).

Tesuturile mecanice
Au rol in asigurarea rezistentei organelor planelor si sunt formate din
celule cu pereti acoperiti cu depuneri. Acestea pot fi :
1) Sclerenchim ( celule moarte )
2) Colenchim ( celule vii ) : tabular si angular

Tesuturi conjuctive
Tesutul conjuctiv este format din celule de forme diferite , cu spatii mare
intre ele , din fibre de colagen , elastina , reticulina si substanta
fundamentala. Acesta poate fi :
- moale
- semidur ( cartilaginos )
- dur ( osos )
- fluid ( sangele )

Tesut conjuctiv moale

A) Tesut conjuctiv moale adipos – este format din celule sferice numite
adipocite in care nucleul este impins la periferie de o picatura de
grasime. Se intalneste in hipoderm , in jurul unor organe
B) Tesut conjuctiv moale reticulat – este format din celule cu prelungiri
numite reticulocite care formeaza o retea in care se afla fibre de
reticulina si elastina .
 Tesut conjuctiv semidur
Tesut conjuctiv semidur – are substanta fundamentala mai
consistenta, cu o parte organica din condrina si o parte anorganica
din sarurile minerale ca Ca si Na. Celulele se numesc condrocite si se
afla in cavitati numite condroplate , sapate in condrina . Cartilajele
sunt avasculare, celulele hranindu-se din vasele de sange aflate in
pericondru.

Tesut conjuctiv dur

Tesut conjuctiv dur – intra in alcatuirea oaselor corpului. Substanta
fundamentala consistenta, formata din parte organica numita oseina
si parte anorganica din saruri de Ca si P . In substanta fundamentala
care se prezinta sub forma de lamele oasoase , sunt sapate cavitati
numite osteoplate

Nutritia
Nutritia autotrofa : organismele is produc singure substantele organice
pornind de la CO2
Nutritia heterotrofa : organismele iau substantele organice gata preparate
de alte organisme

Fotosinteza
Este procesul de sinteza a substantelor organice pornind de la apa cu saruri
minerale si carbon in prezenta energiei solare captata de pigmentii
asimilatori
Fotosinteza are 2 faze :
1) Faza de lumina ( necesita prezenta luminii ) – Etapa Hill
- energia solara este captata de pigmentii asimilatori si cedata clorofilei
a , care pierde un electron
- are loc descompunerea moleculei de H2O ( fotoliza ) , oxigenul se
degaja , iar hidrogenul intra in alcatuirea unor substante organice
 - se sintetizeaza ATP
2) Faza de intuneric ( nu necesita prezenta luminii ) – Etapa blackman
- CO2 este redus cu H2 , si energia din ATP rezulta o substanta organica
cu 3 atomi de carbon ( instabila ), iar in urma unor procese ulterioare se
obtine o substanta cu 6 atomi de carbon ( Glucoza – C6H12O6 ).
- Din glucoza rezultata in urma procesului de fotosinteza , prin reactii
ulterioare se obtin polimeri ai acestuia ( amidon , celuloza )
Importanta fotosintezei
- fotosinteza furnizeaza principala sursa de substante organice , hrana
pentru organismele autotrofe si heterotrofe
- prin fotosinteza , planeta este racordata la o sursa inepuizabila de energie.

Influenta factorilor de mediu

Lungimea de unda – plantele terestre au o intensitate a fotosintezei crescuta
pana la maxima in lumina rosie , iar algele in lumina albastra-verde
Concentratia de CO2 – fotosinteza incepe la o concentratie de 0,01% si
creste proportional cu concentratia de CO2 pana la 2% , peste 2% este
toxic

Chemosinteza
Chemosinteza se realizeaza cu utilizarea energiei rezultate din oxidarea
unor substante anorganice
Bacterii sulfuroase :
a) Se intalnesc pe fundul apelor statatoare
b) Unele bacterii oxideaza hidrogenul sulfuros ( toxic ) pana la sulf , iar
altele la sulfati
Bacterii metanogene : Se intalnesc in stomacul rumegatoarelor si in
namolul de pe fundul apelor statatoare. Ele reduc CO2 la metan in absenta
O2
 Nutritia heterotrofa

1) Nutritia heterotrofa saprofita

 Din categoria organismelor saprofite fac parte unele bacterii si

ciuperci
 Unele saprofite se pot hrani cu substante organice din cele mai
diverse provenite din resturi vegetale si animale, altele pot folosi
numai o anumita substanta
 Indeplinesc o actiune de igienizare
 Diferite saprofite descompun in intregime resturile organice ,
mineralizandu-le. Asigura in acest fel hrana necesara plantelor
 Saprofitele concureaza pentru hrana. Unele specii isi inlatura
concurentii, secretand substante numite antibiotice

2) Nutritia mixotrofa – plantele mixotrofe sunt plante verzi. Ele sunt

autotrofe , dar se hranesc exploatand alte specii
3) Nutritia simbionta – este o relatie reciproca avantajoasa pt 2 specii
 Licheni – este simbioza dintre o alga si o ciuperca . Ciuperca ii
da algei apa si saruri minerale , iar alga ii da ciupercii substante
organice
 Micoriza – este simbioza dintre radacinile unei plante si unele
ciuperci

Digestia
Digestia reprezinta totalitatea transformarilor suferite de hrana pana la
obtinerea unor substante simple numite nutrimente, care sunt absorbite in
sange si limfa
Digestia poate fi :
1. Digestia intracelulara
a. Se intalneste la protozoare si spongieri
b. Particulele sunt invaginate in citoplasma => vezicula digestiva
 c. Vezicula se contopeste cu lizozomii => hidroliza particulelor
d. Substantele nutritive sunt absorbite in citoplasma iar cele
nefolositoare sunt expulsate

2. Digestia extracelulara
a. A aparut si s-a perfectionat intr-un reactor in care se afla
enzime digestive , numit tub digestiv
Tubul digestiv este alcatuit din :
1) Cavitatea bucala – este sectorul de receptie al hranei , in cavitatea
bucala se intalnesc dintii si limba
a) Dintii – sunt fixati in alveole si diferentiati pentru
diferite sarcini :
1. Incisivii – taie hrana
2. Caninii – sfasaie hrana
3. Premolari si molari – maruntesc hrana
b) Limba – este un organ musculor cu rol in mastecatie si
deglutiti

3. Faringele – este locul in care se intalnesc caile digestive si

respiratorii. Are o componenta musculara striata cu rol in deglutitie

4. Esofag – este un tub flexibil ce face legatura dintre faringe si stomac

5. Stomac – este un organ cavitar , situat in partea superioara a cavitatii

abdominale. Dimensiunile sale depind de modul de nutritie al
organismelor :
a) Mamifere fitofage – stomacul este voluminos ,
consumand o cantitate mare de hrana
b) Mamifere pradatoare – Stomacul este voluminos
deoarece se hranesc ocazional
c) Mamifere omnivore – stomacul este de volum mediu
deoarece hrana este constanta si raportul nutritiv este
satisfacator