Acatistul Sfântului Antonie cel Mare

Troparul Sfântului Antonie cel Mare

Râ vnitor lui Ilie cu obiceiurile asemă nâ ndu-te, Boteză torului cu

drepte că ră ri urmâ nd, Pă rinte Antonie, pustiului te-ai fă cut
locuitor și lumea ai întă rit-o cu rugă ciunile tale. Pentru aceasta
roagă -te lui Hristos Dumnezeu să mâ ntuiască sufletele noastre.

Condac 1: Glasul al 8-lea:

Podobie: Apă ră toare Doamnă ...

Fugind de întunericul cel negru al Egiptului, ai că utat pă mâ ntul

cel de viață dă tă tor al pustiului. Prin înfrâ nare și nevoință veș-
tejind să ltă rile trupului Preală udate, te-ai fă cut pildă monahilor, de Dumnezeu cugetă torule, celor
ce strigă : Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Icos 1:

Om cu firea te-ai ară tat, Pă rinte, dar te-ai vă zut împreună -cetă țean cu îngerii, că ci ai viețuit pe
pă mâ nt ca fiind fă ră de trup, Preacuvioase Antonie, lepă dâ nd toată purtarea de grijă
a trupului; pentru aceasta strigă m ție:
Bucură -te, odrasla cucernicului pă rinte;
Bucură -te, ramura credincioasei maici sfinte;
Bucură -te, vlă starul cel neveștejit al Egiptului;
Bucură -te, povă țuitorul cel mare al pustiului;
Bucură -te, că din tinerețe lui Hristos ai urmat;
Bucură -te, că firește de trup te-ai depă rtat;
Bucură -te, ară tă torule al că ilor monahicești;
Bucură -te, cel ce voiești mâ ntuirea muritorilor;
Bucură -te, izbă vitorul din înșelă ciuni al celor mulți;
Bucură -te, dă tă torul râ urilor de tă mă duiri;
Bucură -te, cel prin care Dumnezeu S-a preaînă lțat;
Bucură -te, cel prin care satana s-a rușinat;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 2:

Vă zâ ndu-te vră jmașul pe tine, de Dumnezeu purtă torule, la înă lțime ridicat, se ispitea a te împiedica
de la toate faptele bune; însă după puțin, s-a rușinat de sporirea ta prin care, nevoindu-te cu trupul
și înă lțâ ndu-te cu sufletul, strigai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 2:

Avâ nd cunoștința celor ce sunt ca și cum nu ar fi, ai trecut cu vederea pe cele trecă toare desfă tă ri
ale vieții; deci în mormâ nt închizâ ndu-te, prin multe necazuri te-ai înțelepțit, nă dejdea spre
Dumnezeu punâ ndu-ți; pentru care auzi acestea:
Bucură -te, insuflă torule al nă dejdii în Dumnezeu;
Bucură -te, pierză torule al nebuniei vră jmașului;
Bucură -te, cel ce nu te înspă imâ nți de ră nirile lui;
Bucură -te, biruitorul uneltirilor lui;
Bucură -te, lauda cea vestită a pă mâ ntului Egiptului;
Bucură -te, cel mai stră lucit decâ t toți monahii, lumina cea stră lucită ;
Bucură -te, floarea cea de Dumnezeu împodobită a cuvioșilor;
Bucură -te, frumusețea cea preastră lucită a sfinților;
Bucură -te, înțelepte deslușitor al înțelepților;
Bucură -te, luceafă rul lumină tor al luceferilor;
Bucură -te, izvorul cel viu al pustiei;
Bucură -te, glasul cel puternic, risipitor al trâ ndă viei;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 3:

Puterea Celui preaînalt tare te-a fă cut în toate, Antonie fericite, că , vă zâ nd pornirea vră jmașilor cea
neputincioasă venind asupra ta, neclintit ai ră mas și, cu darul înconjurat fiind de toate pă rțile, stri-
gai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Avâ nd dumnezeiască dorință încă mai mult a fi necă jit, Cugetă torule de Dumnezeu, ai vă zut dumne-
zeiescul har; că din cer lumină pogorâ ndu-se te-a cercetat pe tine în nevoință , și glas ai auzit
întă rindu-te, iar noi gră im că tre tine:
Bucură -te, fiu al dumnezeieștii lumini;
Bucură -te, locaș al Duhului Sfâ nt;
Bucură -te, fă clia cea nestinsă a liniștii;
Bucură -te, canonul cel preadrept al înfrâ nă rii;
Bucură -te, privirea cea preadulce a îngerilor și a oamenilor;
Bucură -te, mă rirea cea lă udată a celor aleși;
Bucură -te, izgonitorule al patimilor omenești;
Bucură -te, îmbogă țitorule de dumnezeiesc har;
Bucură -te, Pă rinte, întâ istă tă tor al Pă rinților;
Bucură -te, preacinstite iscusit pă zitor al celor neînsoțiți;
Bucură -te, cel ce covâ rșești întru cunoștință pe cei înțelepți;
Bucură -te, cel ce întă rești pe credincioșii cei că zuți, ridicâ ndu-i;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!
Condac 4:

Aprins fiind de dumnezeiasca dorință , că tre muntele pustiului ai alergat, Antonie, bucurâ ndu-te; iar
cel nă ră vit întru ră utate un disc mare de argint a pus înaintea ta, însă tu, ca pe un gunoi defă imâ n-
du-l, strigai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Nevoindu-te mai presus de fire, Pă rinte Antonie, și biruind relele vicleșuguri diavolești, mai presus
de acestea te-ai ară tat; deci, fă câ ndu-te cetă țean al pustiei, auzi de la noi acestea:
Bucură -te, canonul și temelia pustnicilor;
Bucură -te, plâ ngerea împotriva ră ilor vră jmași;
Bucură -te, slujitorul slujbelor celor mai bune;
Bucură -te, dă tă torule al celor care cer cele dumnezeiești;
Bucură -te, că ră u ai pă timit, vră jmașului împotrivindu-te;
Bucură -te, că , împreunâ ndu-te cu Dumnezeu, te-ai veselit;
Bucură -te, minunea cea preaveselitoare a îngerilor;
Bucură -te, cel ce ești rana grea a demonilor;
Bucură -te, credinciosule slujitor al lui Dumnezeu;
Bucură -te, înaintestă tă tor al credincioșilor;
Bucură -te, cel prin care s-au deșertat cetă țile;
Bucură -te, prin care munții în cetă ți s-au schimbat;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 5:

Vrâ nd a trece Nilul, Pă rinte de Dumnezeu purtă torule Antonie, luntre neaflâ ndu-se, te-ai suit pe un
crocodil, mergâ nd spre cercetarea rugă torilor tă i, strigâ nd împreună cu dâ nșii lui Dumnezeu:
Aliluia!

Icos 5:

Vă zâ ndu-te tinerii Egiptului în pustie locuind, ca pe unul mai presus de oameni, și auzind învă ță tura
ta, s-au schimbat cu dumnezeiască schimbare; pentru care, slă vind pe Dumnezeu, strigă m ție:
Bucură -te, cel ce ești om între îngeri;
Bucură -te, cel ce ești înger între oameni;
Bucură -te, cel ce, prin pildele tale, pă mâ ntul l-ai fă cut cer;
Bucură -te, cel ce, prin faptele tale, ai slujit lui Dumnezeu;
Bucură -te, că ai surpat sprâ nceana demonilor;
Bucură -te, cel ce ai înă lțat viața muritorilor;
Bucură -te, tă inuitorule al dumnezeieștii Stă pâ nii cea în trei Sori;
Bucură -te, povă țuitorule al dumnezeieștii petreceri;
Bucură -te, ridicarea celor că zuți;
Bucură -te, mâ ntuirea multora;
Bucură -te, că ne povă țuiești pe noi a urma ție;
Bucură -te, că , urmâ nd povețele tale, adună m sufletului bogă ție;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!
Condac 6:

Propovă duitor al dreptei credințe te-ai ară tat celor fă ră de Dumnezeu și, voind a te face mucenic, cu
bă rbă ție în oraș ai intrat; dar, neîmplinindu-ți dorința, cu singură bună voință te-ai fă cut desă vâ rșit
nevoitor, câ ntâ nd lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Ca un luceafă r în pustiul Egiptului stră lucind, întunericul înșelă ciunii ai gonit și, să vâ rșind pururea
tă mă duiri, prin tine Dumnezeu S-a preaslă vit; pentru care primești de la noi acestea:
Bucură -te, cel prin care se împodobesc cuvioșii;
Bucură -te, cel prin care oamenii se mâ ntuiesc;
Bucură -te, dumnezeiasca mâ ngâ iere a bolnavilor;
Bucură -te, harul cel dumnezeiesc al că lă torilor;
Bucură -te, că ai vindecat prin rugă ciune pe cea îndră cită ;
Bucură -te, preafericite, cel ce de toți te-ai depă rtat;
Bucură -te, că îndată în pustie ai fugit;
Bucură -te, cel ce ai râ vnit la viața îngerească ;
Bucură -te, cel ce te-ai fă cut dumnezeiesc slujitor;
Bucură -te, cel ce te-ai ară tat pentru noi mijlocitor că tre Domnul;
Bucură -te, povă țuitorul poporului că tre Dumnezeu;
Bucură -te, împă ciuitorul oamenilor cu Dumnezeu;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 7:

Ră mâ nâ nd în munții pustiului Marele Antonie, hrană de la cei de altă credință avea; apoi, lucrâ nd
pă mâ ntul, cu grâ u și cu finice se hră nea, fiarele înfricoșâ ndu-se, iar pe credincioși îndemnâ ndu-i a
câ nta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Nou oraș ai ară tat adâ ncimea pustietă ții, Antonie fericite, cel deopotrivă cu îngerii; că ci ca un alt Ie-
rusalim și Sinai muntele tă u s-a preamă rit și, ca un alt Moise și Ilie ară tâ ndu-te, auzi acestea:
Bucură -te, al doilea Moise cu faptele;
Bucură -te, al doilea Ilie cu chipurile;
Bucură -te, cel ce blâ ndeții lui David te-ai asemă nat;
Bucură -te, cel ce că ră rile Boteză torului ai urmat;
Bucură -te, cel ce ai izvorâ t apă monahilor în loc însetat;
Bucură -te, cel ce lui Pavel cel simplu te-ai asemă nat;
Bucură -te, cel ce în fiecare zi ai sfă tuit pe monahi;
Bucură -te, cel ce ai povă țuit îndeosebi pe cei greșiți;
Bucură -te, cel ce ai vindecat pe cei orbi;
Bucură -te, cel ce ai îndreptat pe cei slă bă nogi;
Bucură -te, cel ce ai gonit patimile cele sufletești;
Bucură -te, cel ce ai vindecat durerile cele trupești;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!
Condac 8:

Stră ină minune! Vă zâ nd vâ narea în multe feluri, nicidecum nu te-ai spă imâ ntat, de trei ori fericite;
iar vâ nă torul, dumnezeiasca ta față vă zâ nd, de frică fiind cuprins, îndată a murit, fă câ ndu-te tu pildă
tuturor celor ispitiți a striga lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul vesel te-ai ară tat, vă zâ nd înă lțarea sufletului lui Ammun, pe care ai ară tat-o celor împreună
cu tine întrebat fiind de dâ nșii, de Dumnezeu purtă torule Antonie; pentru aceea, vă zâ nd sfințenia ta,
minunâ ndu-ne, strigă m ție:
Bucură -te, însuți vă ză torule al tainelor;
Bucură -te, trecă torule cu vederea al pă mâ nteștilor lucruri;
Bucură -te, luminarea adevă rată a celor necunoscă tori;
Bucură -te, grabnica supunere a supușilor;
Bucură -te, că pe cele viitoare, ca pe cele de față le vedeai;
Bucură -te, că ară tai cu putință pe cele cu neputință ;
Bucură -te, că ai mâ ntuit pe tinerii cei îndră ciți;
Bucură -te, cel ce ai tă mă duit pe cei bolnavi de ochi;
Bucură -te, cel ce vedeai înă lțarea sufletelor;
Bucură -te, cel ce mai înainte spuneai ieșirea lor;
Bucură -te, toiagul cel bun al monahilor;
Bucură -te, cinstita împodobire a credincioșilor;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 9:

Tot darul cel dumnezeiesc ca și Pavel ai primit, ca cel ce te-ai fă cut și tu, toate tuturor, pe toți
covâ rșindu-i, Antonie, pâ nă și în vă zduh te-ai ră pit, Cuvioase; pentru care, încutremurat cu totul
strigai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Pe ritorii cei mult vorbitori ca pe niște pești fă ră de glas i-ai ară tat prin cuvintele tale, de Dumnezeu
purtă torule, că , ritorisind despre Dumnezeu, cuvintele tale asemă nâ ndu-le cu lucrurile, te-ai fă cut
minunat și slă vit; pentru aceasta câ ntă m ție:
Bucură -te, versul înțelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură -te, vistieria cuvintelor Lui;
Bucură -te, cel mai înțelept decâ t toți filozofii;
Bucură -te, cel mai iscusit și mai înalt în cuvinte;
Bucură -te, preaslă vită auzire și gră ire a celor înțelepți;
Bucură -te, preacinstită oglindire a monahilor și a tuturor celor ce te caută ;
Bucură -te, cel ce veselești auzul credincioșilor;
Bucură -te, cel ce ai dezlegat împleticirile filosofilor;
Bucură -te, fiu al lui Dumnezeu, după împă rtă șire;
Bucură -te, înă lțarea preacuvioșilor după stră duire;
Bucură -te, cel prin care s-a înființat monahismul;
Bucură -te, cel prin care s-au îndreptat credincioșii;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 10:

Gră bindu-te, de Dumnezeu purtă torule Pă rinte, după porunca dinainte primită de la Dumnezeu, te-
ai dus că tre Pavel Tebeul; și, împiedicâ ndu-te de multe ispite, nu te-ai înfricoșat de relele întâ m-
plă ri; și, dobâ ndind ceea ce doreai, ai încetat întristarea, strigâ nd lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

A doua oară fă câ nd că lă toria Marele Antonie și gră bindu-se că tre Pavel Tebeul, a vă zut înă lțarea su-
fletului lui; deci alergâ nd și gă sindu-l mort, l-a îngropat, luâ ndu-i îmbră că mintea; pentru care
strigă m lui:
Bucură -te, înger purtă tor de trup;
Bucură -te, omule cel ce cu Dumnezeu ai vorbit;
Bucură -te, cel ce ai vă zut nevoințele lui Pavel;
Bucură -te, slujitorul îngropă rii lui;
Bucură -te, cel ce ai istorisit viețuirea lui;
Bucură -te, cel ce te-ai îmbogă țit cu a lui fă ptură bună ;
Bucură -te, cel ce mai înainte ai cunoscut înșelă ciunea eresurilor;
Bucură -te, cel ce ai alinat tulburarea Bisericilor;
Bucură -te, cel ce ai gonit primejdia eresului;
Bucură -te, pă rtașul dreptei cunoștințe;
Bucură -te, buna mireasmă a pustiurilor;
Bucură -te, buna insuflare a monahilor;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 11:

Nevoind Valens, cel de cele arienești cugetă tor, a recunoaște pe Fiul Dumnezeu Preaînalt, te-ai
pornit împotriva lui, Antonie; și el, tică losul, luâ nd cele după faptele sale, de cal a fost ucis, iar tu lui
Dumnezeu strigai: Aliluia!

Icos 11:

Lumină trimisă de Lumină torul cel mare ară tâ ndu-te tu, Antonie, ai luminat pe toți, și pe ucenicii tă i
sfă tuind, mai înainte le-ai ară tat mutarea ta din viața de aici; iar ei, de întristare fiind cuprinși,
câ ntau ție acestea:
Bucură -te, mâ ngâ ierea noastră ;
Bucură -te, încurajarea tuturor;
Bucură -te, hră nitorul celor flă mâ nzi de cele cerești;
Bucură -te, sfă tuitorul celor doritori de cele sufletești;
Bucură -te, că ieșirea ta mai înainte ai cunoscut-o, de Dumnezeu purtă torule;
Bucură -te, urmă torule al înțelepțiților de Dumnezeu Apostoli;
Bucură -te, cel prin care pă mâ ntenii se laudă ;
Bucură -te, cel prin care înțelepții se apă ră ;
Bucură -te, desfă tarea slavei celei negră ite;
Bucură -te, amintirea hranei tale celei sfinte;
Bucură -te, că învă ță turile tale cu drag le primim;
Bucură -te, că ne mâ ntuim sufletul urmâ ndu-ți sfaturile;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 12:

De mare dar s-a învrednicit marele Atanasie, luâ nd amâ ndouă hainele tale, de Dumnezeu
purtă torule Antonie; și scriind dumnezeiască viața ta, cea de una sută și cinci ani, striga lui
Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Câ nți acum împreună cu îngerii, ca mai înainte cu oamenii, în ceruri veselindu-te, Fericite, câ ntarea
cea întreit-sfâ ntă lui Dumnezeu, pe Care roagă -L pentru cei ce te cinstim pe tine, Antonie, și cu
dragoste câ ntă m acestea:
Bucură -te, locuitorul celor cerești;
Bucură -te, împodobitorul celor pă mâ ntești;
Bucură -te, cel ce împreună -petreci cu îngerii;
Bucură -te, împreună -vorbitorule cu sfinții;
Bucură -te, pururea lă udă torule al Preasfintei Treimi;
Bucură -te, fierbinte mijlocitorule al tuturor că tre Dumnezeu;
Bucură -te, povă țuitorul și sprijinitorul celor ce te laudă pe tine;
Bucură -te, stră lucitule pă stor și învă ță torule al ucenicilor tă i;
Bucură -te, înaintestă tă tor al tuturor cuvioșilor;
Bucură -te, preacinstitule conducă tor al celor necă să toriți;
Bucură -te, cel ce ești cald mijlocitor al celor ce poartă numele tă u;
Bucură -te, mare apă ră tor al celor ce te cinstesc pe tine;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 13:

O preaînțelepte de Dumnezeu purtă torule Antonie, că petenia pă rinților și slava cuvioșilor, primește
de la noi aceste laude ce cu tot sufletul le aducem ție și roagă -te lui Dumnezeu pentru noi cei ce
strigă m: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iară și se zice: Icosul întâ i: Om cu firea te-ai ară tat...; Condacul întâ i: Fugind de întunericul...

Icos 1:

Om cu firea te-ai ară tat, Pă rinte, dar te-ai vă zut împreună -cetă țean cu îngerii, că ci ai
viețuit pe pă mâ nt ca fiind fă ră de trup, Preacuvioase Antonie, lepă dâ nd toată
purtarea de grijă a trupului; pentru aceasta strigă m ție:
Bucură -te, odrasla cucernicului pă rinte;
Bucură -te, ramura credincioasei maici sfinte;
Bucură -te, vlă starul cel neveștejit al Egiptului;
Bucură -te, povă țuitorul cel mare al pustiului;
Bucură -te, că din tinerețe lui Hristos ai urmat;
Bucură -te, că firește de trup te-ai depă rtat;
Bucură -te, ară tă torule al că ilor monahicești;
Bucură -te, cel ce voiești mâ ntuirea muritorilor;
Bucură -te, izbă vitorul din înșelă ciuni al celor mulți;
Bucură -te, dă tă torul râ urilor de tă mă duiri;
Bucură -te, cel prin care Dumnezeu S-a preaînă lțat;
Bucură -te, cel prin care satana s-a rușinat;
Bucură -te, Pă rinte Antonie!

Condac 1:

Fugind de întunericul cel negru al Egiptului, ai că utat pă mâ ntul cel de viață dă tă tor al pustiului. Prin
înfrâ nare și nevoință veștejind să ltă rile trupului Preală udate, te-ai fă cut pildă monahilor, de Dum-
nezeu cugetă torule, celor ce strigă : Bucură -te, Pă rinte Antonie!

și se face otpustul.