‘Uniunea Avocatilor din Republica Moldova Cowes Axvoxav0o Pecny6mxu Monona Union of Advocates ofthe Republic of Moldova ‘MD-20%2, mun. Chipn, tr. Bucuresti 4, ‘mall pofnsenvocallgnrmGamalLen, sett [Ne UA/924/2022 din 14 decembrie 2022 Lan, 18-23-1193 din 09.12.2022 Republicii Moldova seereiaiai@jusiice,gov.nd copie: Cancelaria de Stat yneearin(@or md (Cu referire la proiectul de Lege privind implementarea misurilor restrictive internajionale Impotriva persoanclor implicate tn fapte ce au atentat Ia drepturile fundamentale ale fomului, la democrafie i statul de drept (numir unic 9S0/MI/2022), in continuare = ‘proiect", remis spre avizare, comunicam urmatoarele. 1, Necesitatea acestui proiect este argumentati de autori in nota informativi prin ‘modalitatea de punere in aplicare, distine:d de Legea nx. 25/2016 privind aplicarea mdsurilor restrictive international, a misurilor restrictive internationale obligatorii pentru Republica Moldova, precum si cele ale Uniunit Europene, ae alter state sau organiza internationale, care sunt neobligetorii pentr: Republica Moldova, dar la care ultima s-a alineat, precum $i a misurilor restrictive internationale impuse de Republica Moldova din proprie initativa. fn aceasti privints, subliniem ci modalitatea de punere fn aplicare a acestor misuri restrictive internafionale face obiectul de reglementare al art. 7-17 al Legii nr. 25/2016, care, in condifile une justificdri rezonabile, pot fi modificare in vederea reglementiri unei alte modalitgi de punere in aplicare a misurilor restrictive interaficnale Ia care Republica Moldova sa aliniat, Nici faptul cd profectul legit se seferd strict la masurile restrictive intemafionale la care Republica Moldova s-a aliniat nu constituie un argument valabil pentru adoptarea une legi noi, or Legea nr. 25/2016 reglementeaza deja aplicarea misurilor restrictive internationale adoptate de organele Uniunii Europene, de organizafii internafonale sau alte state, ‘neobligatorii pentru Republica Moldova, dar la care ultima s-aalint voluntar, ‘Argumentul autorilor proiectului, precum ei scopul urmirit ar f distinct celui avut in vedere de Legea nr. 25/2016, la fel na este unul valabil, deoarece atit proiectl, cit gi Legea nr. 25/2016 la art. 3, menfioneaz& drept scop asigurarea respectirii drepturilor Si libertitlor fundamentale ale omului gi dezvoltaea si consolidarea democratei gia statului de drept. Prin urmare nu putem vorbi nici despre existenfa unui scop special al proiectubti legii promovat de autor Cu referire la gama gi specificul masurior restrictive propuse prin poiect, care ar fi yin mdsurd considerabild diferte de masurile previzute la art. 4 din Legea nr. 25/2016", ‘menfionim c& nici acest aspect invocat nu constituie un motiv plauzibil pentru elaborarea si adoptares unei legi noi. Observam in acest context cd, atat Legea nr. 25/2016, cit gi proiectul, confin masuri restrictive internationale de ordin economic, financias, de tranzit,survolare, intrare, ambele reglementind acest gen de miisuri restrictive, inclusiv blocarea fondurlor gi resurselor economice ale persoanelor, aplicarea unor restrict la import, export, tranzit, serviei, de transport sau comunicatii pentru anumiti subieeti ai restricfilor gi/Sau pentru anumite eategorii de bunuri, cu singura diferenté c& proiectul confine reglementiri mai detaliate in acest sens, iar Legea wr. 25/2016 confine un spectra mult mai larg de misuri restrictive. Solutia optima rezidi in modificarea Legii nr. 25/2016 care are drept obiest, inclusiv, alinierea la masurile restrictive neobligatori pentru Republica Moldova, urméeste aceleasi scopuri, inclusiv, si presupune aplicarea inclusiv a mAswilor restictive internationale previzute de proiec. Imbunstajrea Legii r. 25/2016 este o soluje preferabila gi din punct, de vedere al claritajii leg gi evitiri paraelismelor de reglementare. 2. Cu privire la conceptul proiectuli legii, de principiu Iegislatia Magnitsky urmireyte scopul aplicirii anumitor masuri restrictive de ordin administativ, economic gi de alt gen Pentru cazurile in care persoana nu poate fi trast la rispundere penala, contraventionala, administrativé sau civild conform legii nationale a statului care @ adoptat gi aplic legislajia deta, Prin urmare, aceasti legislate este aplicatd in mod preponderent asupra cetifenilor straint si apatrizilor fayi de care nu poate fi aplicati legea penalé, contravenfional, administrativi sau civild a stautului in cauzd, dacd existé dovezi sau acte jurisdictionale definitive e& aceste persoane au comis fapte in afara jrisdictiei teritoriale a statulu, prin care au adus atingere grav valorilor democratic, drepturilor i libertfilor oma. {In nota informativa la proiect este menjionat e¥, proiectul este elaborat pentru stabilirea unui mecanism permanent de insttuire din propric inifiativi si de aplicare a misurilor restrictive internafionale, care nu au caracter obligatoriu pentru Republica Moldova, stabilite de Uniunea European, organizatile internationale si alte state, pe care Republica Moldova decide si le punt in aplicare In acest sens, remarcim cB, 1a nivel nafional, existi deja reglementiri in acest sens, instituite prin Legea nr. 25/2016. Drept acte normative ale ator state, care, in mod similar au institut un cadru normativ de aplicare a misurilor restrictive internationale, din care autoci s-au insprat, sunt indicate exemplul Statelor Unite ale Americi, ale Uniunii Europene gi altle Astfel, potrivit actuluiadoptat de Congreso Statelor Urite ale Americit (8.284 in 18.0420%6), denumit,Global Magnitsky Human Righs Accountability Act rez et cesta este aplcabil doar ,strnlor” (Gefinité dept pesca care ct aartine Statelor Unite ale Americi conform seni 2 3), care sunt respnsabili de viol grave ale Arepturilor omulu, recunoscute la nivel international, i baza unor doved credible, omise fmpotriva persoanelor pe teritorial orearei {iri strine, De asemenca,§! domeniulTncacaitr care pot const’ temei pentru impunerea restcfilor este liniat doar i asasinate exajudsiare, tortura sau alte viol ale depturilor oul reeunoscute le nivel international gi ia fapte de coruplc 1a nivel ima, comise de reprezentanf ai agave, precum cei care a olde complice in acest fate Jn privina sanefinior, i aici Global Magntsky Human Rights Accountability Act” a limitatacestesanctun la limitareadrepolu stinilor de a obfine vik sau de air pe teritorsl SUA sa revoesren vast si ator document care permit intarea gi aflarea pe "apeirwn compres: ow thconeesaat- hill 284teritoriul SUA, blocarea tranzactilor persoanelor strline cu resurse economive $i fonduri care se afl, vin in SUA, sau sunt sau intr jn posesia sau controlul unei persoane din SUA. {In raport cu acest exemplu, observim c& proiectul propus nu se limiteazi doar Ia cetienii stini si apatrizi nerezidenti, ci 1a orice persoand fizieH sau juridicd din Republica Moldova, inclusiv tn privinja persoanelor aflate in exercitiul wnei functii_publice {importante Ia nivel national si membrilor organelor de conducere ale partidelor politice din Republica Moldova, firi si specifice, similar sursei de inspirajie din SUA, c& se limiteaza doar la strini. La art 3 din proiect se utilizeazi cuvinte‘e ,Masurile restrictive intemajionale... pot viza urmitoarsle persoane fizice sau juridice din tari.” De asemenea, proiectul extinde domeniul de aplicare a legii la un spectra mult mai larg de Incilcar, fir a justifica necesitatea acestei extindei. precum gi prevede o list mai mare dde misuri restrictive. fn special, spre deoscbire de legea americana, care se aplica iniactiunilor comise de ction strini in alte state, dar nepedepsite de acesta, proectal moidovenese se propune Si abi aplicere asupra astelor de coruptic majord, comise pe teritoriul Republic Moldova de cetifeni ni Republict Moldova. In ceea ce priveyteactele similar ale Uniunié Buropene, Regulameatal UE 2020/1998, dex eglementrile UE, spre deosebire de reglementarile din SUA, au menfioneazl expres ‘eX sancjunile se aplica pentru () nafionali altor state pestrs i (i) pentru infracfiuni comise in state strine, totus, din textl replementrlor UE (Deciza Consiliuui (PESC) 2020/1999") rezults cd acestereglementari consttue “nstrumeate de potica externa” Gi ‘nu inter) ale Uniunii Buropene! Preambulul Deciziet Consililui Uniunit Buropene nx. 2020/1999 din 7 decemibrie 2020 prevede cared normele respective sunt adoptate in carul politi externe gi de securitate comune, care insituie miu restrictive, avand in vedere SITUATIA IN ANUMITE TAR TERTE yi care vizeazinclcari ale dreprurilor omului sau abuzar ipotiva aestora Reglementirle europene susmenjionateIndeamni stale membre cle ULE. sk stabileasct nonme privind sancjunile aplicabile gis se asgure c8 acesteasust puse in eplicare. La ‘moment, numai 4 state europene (Letonia, Lituania, Estonia si Cehia) au adoptat leg Magnitsky la nivel national. ‘Acest mecanism global al Uniunii Furopene de sanefionare a incslcivlor dreptucilor fomului ~ EU Global Human Rights Sanctions Regime (EUGHRSR)” vine si suplimentez® mecanismul anterior de sanetionare, care era limitat geografic gi impunea stabilrea unui mecanism si regim separat de sanctionare pentru fisare caz apart, ins ap eu le cups cullega-onteneRO/TXT/TMLeri-CELEX:32020819988500-EN 2 haps eux europa egal ores ROVTXTHTMLteri-CELEX 32020019998 ENASES219- “Alina 0) al Preabuli Desa Conta (PESC) 202071999 ~ rez deci nite ae pera mis restive speice meat ce iaclee pave ale repro oma abuute pave impocve tcovors snc onal} Pemontn deine mu afte apleaee shor devil exces evita le Conic nor poli exeme de sects sna cr nae mse resected vere ‘stuia din enum fr tee care aes Ineesn ale depres aun inpolna ces” "inet (5) .) Auld mii erie spec vor wm cleive de polish ene yd saa emi, "stl cu st eetzute I roll 21 dn TUE, vor sone nail Uni concise © dlmocric a stats de det 2 reptrlr om a appr cept eterna, conform frill 21 inet (2 he (0) dn TUE. Aplin uae al dems ericive meio af concer apie global Union Sos comense sv sonslisncapectaen Us de 2 brmove epee ‘Sepunior mais 3EUGHRSR nu novesiti un cadru de reglementare separat si decizie a Consilintui UE pentru fiecere Jari sau caz de incileare pent a adluga noi persoane in lista de sancfionare. {in raport cu acest mecanism de sanctionare, observiim eX acesta este partial transpus in legislatia nationald prin intermediul Legit nr, 25/2016, care la fel face posibil aplicarea la nivel na{ional a msurilor restrictive internationale impuse de UE prin EUGHRSR. ‘Totusi, proiectul nu dosr cd dubleaz mecanismul existent deja Ia nivel national, ci extinde spectrul sfu de aplicare asupra unor fncdledri, care nu au fost incluse in Regulemnental UE 2020/1998, precum ar fi faptele de coruptic,colaborarea cu servicile de informatiistrine Subliniem c& Uniunea European nu a introdus in lstele proprii de sanctiuni nicl un functionar public sau politician din Uniunea Europeand, sau lider de partid politic din Usiunca European. De altfel, in contrast cu prevederile din proce, EUGHRSR uu reglementeaz’ in mod special cine sunt victime sau fiptuitori $i nu fintese functionari publici din UE gi lideri de partie politce din UE. Jn concluic,reglementrile de sanctionare a fncdledtlor depturilor omulu a nivetal UE repreznt instmente de poitcsextema ale UE, orientate spre cetifen tiny, aczai de acfiuniilegale grave pe tertori Sin (in anumite fai terfe’, in afara UE). In aca timp, proictal de lege atalizat confine clemente de natu permit caracterarea accstuin dept 0 inoereare a Republicii Moldova de a uiliza insumentsle de plied extoma ale SUA/UE, apliate de SUAUE in raport sate tere gi cetien stn, in Scopul sanctionfrit proprllr cetient pencu inci comise pe tentonul Republi Moldova, care au au put fsanctonate pein mecanismele juridice nationale. special, proiectal pemmite Republici Moldova sa urmireasci funefionari publici st lideri de partide politice din Republica Moldova, pentru fapte comise pe teritoriul Republicii Moldova, fapt care Ml transformi in instrument de politied intern in rraport cu cetifenii propel (contrar conceptului gi doctrine legilor ,Magnitsky’). 3. Suplimenter, findnd cont de principiul universalitiijurisdictici penale asupra actelor de ‘genocid, crimelor impotriva umanitiit i altor fapte, care cad sub incidenta jurisictiei universal, legile Magnitsky nu ar trebui si se risfdngd si asupra unor astiel de fapte $i subiecti, care le-au sivirit, or in acest caz pot f aplicate alte instrumeate jurdice, inclusiv recunoasterea gi executarea pe teritoriul Republicii Moldova a deciiilor instanjelor de judecatd ale altor state gi a wibunalelor internajionale a elror statut @ fost ecunoscut de Republica Moldova, Sub acest aspect, proiectul legii trebuie s specifice in mod expres limita de aplicare @ acesteia doar in privinfa cazurilor in care nu sunt incidente instrumentelejuridice najionale pentru atragerea la rispunderejuridicd a persoanelor date, 4 Este important de subliniatc&, avocait mu pot cidea sub incidena dispoziilor an. 3 sbp. 4), 5), sbp. 6) lit. a) (ii), (i) s¢ sbp. 6) lit. b) (i) i (iv), or acordarea asistenct juridice de cite avocat clientului six, in conformitate cu Tegislaga si in temeiul contracului de asistenfi jurdicd, mu poate fi apreciat drept asociere cu. sublet ‘estrifillor gi nu trebuie si constitue temei pentru includereaacestoravocafi in rindul subiecfilorrestitllor. In acest context, sunt eloevente Principle de Bazi ale Rolufui Arocatul,edoptate la Congresul al Optlea al Nafunilor Unite despre Preveires Crimei sia Tratamentil Delincvenfilor, Havana (Cuba), 27 august-7 septembrie 1990, potrivt Cirora, la § 16 este stablit && ,Guvernele sunt obligate 3d asigure of avocoi! (a) sunt capabili adil tndeplincased tate funcleprofesionae frd intimidare, pled, harjure ‘‘sau ingeringd improprie", iar la § 18 al Principilor de Baza ale Rolului Avocatului este stabilt : ,Avocafif nu vor fi identficati cu elienit lor sau cauzelor cientilor lor ca turmare aindeplinirié functilor lor.” In consecingd, considerimm necesera completarea proiectului eu 0 dispozitie expresi care si specifice cd normele prezentei legi nu se aplicd avocatilor care, in exercitarea activi profesionale de avocat, au accrdat asisten}a juridicd clienjilor ce ced sub incidenja prezentei legi. Mai cu seama, stragem atenfia la art. 20 din proiect, care obliga orice ‘persoang, inclusiv avocafii si avocafi-stagiar, care au ,date gi informafii” despre subiectit restriilor gi despre bunurile acestora, despre tranzactii legate de bunur, de a inginfa autortatea competenti despre acestea, ceea ce incalci seeretul profesional al profesiei de avocat $i principiul confidenfialitfii informatilor comunicate dintre avocat si client in legituri cu acordarea asistenei juridice. Accleagi considerente sunt aplicabike si dispozitillor at. 32 dia proiect. 5. fn continuare, tinem si mention e@ proiectal abunda in expresi si nofiuni neclze gi care nu corespund limbajulu urd. fn continuare vom expune unele dine el, dup cum 1) La art. 3, sbp. 3) nofunile ,oxéonarea, controful sau diijare fn alt mod” a actelor de comupfie,.detumarea de bunu private seu publice", ,acte de corupfe majori” nu sunt clare si ua corespondent in legisla nafional, contar princpiuliiunifcdi terminologice la claborarea actelor normative, oF aceste nofiuni na sunt clare si au corespund terminologie juridice agionale 2) La art. 3, sbp. 4) cuvintele ,ostile Republicii Moldova” au corespund princpiuhi Claritti epi gi previzibilii:normelorjurdice, care tebuie formulate astfl ca senstl acestore i efecteleaplicisi loc sf fe previrbil,inclusiv, in caz de necesitte, cu ajutor unui profesionist. 6, De asemenea, existenja ase-nemitor ,indici, iformapi oficial sau in spaiul public” despre colaboraree” cu amumite ,servci de informa staine™ mu tebuie s fe calificta {in mod automat drept compliciate Ia acfuni Impowiva seeuritifit statului, deoarece prezenja unorinformaii in spatul public despre o anumité colaborare cu astfel de Servicii tw reprezintlo dovadd a unor fate indrepate impotriva securtitsatuli, ct doar rept cireumstanfe care trebuie verifiate si examinate de organele competente in vederea Stabilint exstenfei faptei prejudciabile, sivargite cu intenjie gi indreplate tmpouva secuititstaului, fapte care sunt pasible de rispundere pensla gi trebuie umilrite i Jiuecate in corespundere cu egea penal de procedura penal. 7. La a. 3 sbp. 6) lit 8) (iv) relevm 8 simpla deiner a piilor sociale saa afiunitor lune persoane juridice, fondarea acesteia, mu trebuie sA atragi in mod obligatoria includerea ttulérului in réndal subiecilor restiefilr, or webuie evaluat in ce mésurd acest fapte au urmarit acelasiseop, sub aspect intentional, eu eel urmarit de persoana cu care se presupune ci aceasa est asocat, Acelegi afinamente sunt eplicabile iin Drvinja adminisratorlor persoanei juridice - art 3 sbp. 6) lit a) (¥) si repistratorilor perscaneijuriice, reprezentnfilor fondatorilotularilor de drepuri, care eu acorat supor I inregistrareapersoanelor juridice, bunurilor persoane juriice~ at 3 sbp. 6) lit a). 8. La at 10 alin (1) lit, sugerim si se yink cont de acelay criti de rezonabiltam al cheltililor, dup exemplu lit.b) alin. (1) art. 10 din proiect.9. Art 10 alin, (1) este lipsit de previzibititate, deoarece nu este reglementat clar in ce consiau acele conditii adecvate, la care fece trimitere norma juridicd. Tot aici, considerém oportund comasarea alin. (1) gi alin. (2) 10, La art. 11 alin. (6), propunem calcularea termenului sé se realizeze de la data adopt avizului consultativ gi ma dela data intrunirii Consul LL, La art. 11 alin. (7) propunem substituirea cuvantului ,seeretariatul” cu cuvintele slucriile de secretariat ale”. 12, La art. 15 alin. (1) nu este clar la ce se referé textul ,impreund cu textel in limba romand al actelor prin care se instituie masurile respective", or dacd acestea se refer a deciziile adoptate conform art. 14 alin. (I), atunci aceste decizii de drept sunt emise in limba de stat limba romang, $0 mengiune suplimentara in acest sens na este necesar, iar daci se refer la actele emise de alte state, organizatii internationale, atunei remarcim c& aceste decizii nu se emit in limba romani (cu exceptia Romaniei) si nu se poste asigura ppublicarea acestoracte in limba roménd, in condiile in care aceste acte nu au fost emise in limba roman. In acest din urmé caz, este vorba despre publicarea traducerii in limba romind a textului actelor date 13, La alin, (1) art. 17 considerim impropric i ineficientS modalitatea propust de supraveghere de citre Uniunea Avocajlor din Republica Moldova a aplicisi de citre avocafi_a misurilor restrictive internationale, or avocafii exerciti activitatea lor profesionala in mod liber si independent de organul de autoadministrare profesional. Prin lurmare, acesta nu raporteaz organului de autcadministrare profesional despre actvitatea sa profesionala gi rispunde personal pentru calitstea asistenfi juridice acordete clientulu si are obligafi fap de client, cAruia {i datoreazd loialitate, diligent. profesional. i confideatilitate. Prin urmare, modal in care sunt respectate misurile restrictive intemafionale de cétre ‘avocafi nu pot fi puse in sarcina Uniunii Avocatilor din Republica Moldova, In mésura in care Uniunii Avocajilor din Republica Moldova ii vor deveni cunoscute informafi relevante si pertinente, care indic’ in privinja unor fepte pasibile de rispundere disciplinaré a avocatului, Consiliul Uniunii Avocatilor poate sesiza Comisia de eticd si dsciplin& al ‘Uniunii Avocatilor din Republica Moldova pentru examinarea acestora. Relevim ci, potrivit alin. (1) art. 56 al Legii nr. 1260/2002 cu privize la avocaturi, constituie temei pent tragerea la rispundere disciplinarl a avocatului doar incdlcarea prevederlor prezentei legi, ale altor acte normative ce reglementea7a activitatea de avocat, precum $i Inedlcarea grava a normelor Codului deontologic al avocatului, Pe de alti parte, respectarea misurilor restrictive intemationale nu face incidenti activitatea profesional de avocat, or acestia nu defin competent’ in vederes aplicdti restritilor previzute la art, 4 — 9 din proiect. Genurle de asistentéjuridicd calificaté acordati de avocaji si raportuile juridice institute intre avocat gi cliental acestuia mu permit avocatului si blocheze fondurile sau resursele economice ale clientuui, or nici misurile restrictive prevazute de proiectul leg, astfel dupa cum sunt acestea formulate, nt sunt presupun obligaii in sercina avocafilor si nu sunt impuse spre respectare avocatuli, chiar gi atunci cénd avoeatul actioneazi din numele clientului 14, Art. 17 alin, (4) suferd de lips de precizie, or este formulat la timpul viitor retrage”) si confine cuvinte inutile precum ar fi ,in mod obligator”. Formularea verbulal la timpul prezent, forma afirmativi, presupune o obligati, iar presizarea suplimentari in aceasti normé 8 aceasta constituie © obligati poate ridica semne de inrebare In privinjsaltor situa in care o asemenea precizare nu s-a realizat. Pe de alté parte, semnalim reiragerealicenfei poate fi consideratlo Sancjiune disproportionatl si care nu este necesard inte-un stat democratic, in conditile n care nu s-a analizat existenfa altor misuri mai putin restrictive care pot inlitura sau preveni ,promovarea imaginil si intereselor” subiectului restricfllor, pecum ar fi modificarea condiilor de emisie, a autorizatiei de retransmisie, aplicarea altor masuri ce jin de politica editorialé sau aplicarea de sancjiuni pecuniare in ‘mod gradual, pnd la aplicarea sancfiunii cele mai severe retragerealicenfei de emisie. 15, La art. 20 alin, (2), termemul de 24 de ore mu fine cont de faptul eB, constatarea se poate cefectua la sfaryitul zilet de munci ce precedi o zi de sarbatoare nelucratoare sau 0 Zi nelueritoare, caz in care termenul dat rscd si fie incleat. 16, Atrbutile Consiliului previzute la art. 23 alin. (6) impune completarea dispozitilor an, 12 din proiect. 17. La art. 26 alin. 2) si (3), propunem modificarea mecanismului de raportare despre fondurile gi resursele economiceidentficate de entitle raporcoare in legatur cu aplicarea misurilor restrictive intemafionale, astel incit raportarea acestora s& fe efecruata direct care autoriile publice competete, care au apicat masurile restritive interayionale in Cuzi, (ari u {i ioccsaré raponarea suplimentard cStre organele de suproveghere ale ntti raportoare. in asa mod, mecanismul va deveni nai rapid i mai eficient, oF Uniunea Avocafilor din Republica Moldova, de excmplo, nu fine evidena gi mu dubeazt rapoartele despre fondurile gi resurscle economice identificate ia legituri cu eplicarea rmisurilor restrictive intemajionale. Auibuirea un asemenea sarcini nu este justificaté gi nici nu este asigurati din punct de vedere financiar, of organul de autoadministare profesional a avocailor igi formeazi bugetl din contribufile avocailor gi taxele Incasate entra servicileprstate 18, La art, 27 alin, (4) denumirea sursei de publicare se va indica in mod corect (denumirea oficiala depling), 19, La art 27 alin. (5) norma jurdicd tebuie revazutd,astfel init s8 excluda echivocul in privinja necesitajii respectirii sau nu a procedurii prealabile la contestarea actelor administrative respective, or utilizarea sintagmei ,proceduri de contencios administrativ" presupune etapa examina in fala instanjei de contencios administrativ, conform Cisqi a trcia a Codului administrativ 20, Art. 29 propunem a fi completat similar alin. (S) art. 27 in privinje obligatci ‘utoritijilor publice competente de a revizui periodic n caz de necesitate misurd apicati gi cconditile aplicirii ei gi de a o revoca din oficu sau la cerere dack meafinerea acesteia su ‘mai este necesari (de exemplu, in situafia in care, au dispérut temeiurile care au impus aplicarea misuri date). 21, La art. 30 alin, (3), cuvintele yin masura posit Clarita legi, care trebuie si fie previzibila 22, La art, 34 alin. (1), im contextul alin. (2) care prevede necesitatea aducerii in ‘concordant a legislatci cu prevederile prezentului proiect de lege, precum gi in vederea obligafieieutortiilor si institutilor responsable de a emiteactele necesare pentru punerea {n aplicare a proiectului de lege dat, propunem stabilirea la ain. (1) a unui termen de 3 luni pentru intrarea in vigoare a legi, cu ajustarea in mod corespunzator a prevederilor alin. (2) 31 G). Semnalim cf, la alin. (3) termenul de 10 zile se poate dovedi insuficient pentru ‘laborarea proiectelor de acte aormative, respectarea tuturor procedurilor impuse de legslatia privind transparenta in procesul decizional si aprobarea acestora ‘nu sunt conforme eu prineiplul 7Cu respect, Vid Can ‘acta D910, nail