Capitolul 12 DIAGNOSTICAREA LA BORDU AUTOVEHICULULUI Cele mai bune rezultate tn depistarea defec' iunilor imediat dupa apari ia lor © constituie supravegherea permanent a func” ionarii sistemelor autovehiculului, ceea ce presupune dezvoltarea unor tehnice (i echipamente de diagnosticare la bord. Evolu_ia acestora a fost “ii este strins legati de evolu lia construc! jiei automobilului. Astfel, aparivvia sistemelor comandate de microprocesoare a permis © lirgite considerabila a numérului de obiective urmarite i a numarului de parametri inregistra ‘i li analiza Sistemele motorului_monitorizate electronic “laprindere, _alimentare, distribu: ie, récire)2transmisiile automate Si automatizate cu supraveghere i comand electronica,)sistemele moto-propulsoare capabile si evite patinarea rollilor in regim de trac. iune(ébistemele de franare cu evitarea blocarii ro™ilor, Dsistemele de direc. ie \ i suspensiile asistate de microprocesoare sunt prevazute cu propriile sisteme de supraveghere "i control necesare fine indi algoritmilor de autoreglare, dar care pot fi utilizate (li pentru a semnaliza apari. ia vreunei defec'iuni, chiar in faza sa. incipient. Informa\ iile captate de lan’ urile de riisurd respective sunt prelucrate ji stocate in memoria calculatorului de bord care, in cazul dep&irii valorilor normale ale parametrilor masura. i, avertizeazi conducitorul automobilului asupra defec\ iunii Verificdrile pot fi executate "i la cererea expresi a | oferului sau a tehnicianului de intreinere, ori de efte ori se dore’"te. Controlul cel mai amplu i detaliat al tuturor sistemelor [i subsistemelor automobilului raméne in continuare a fi realizat in cadrul sta’ illor de mentenan’ 3% preventiva a automobilelor, unde se poate utiliza o gam mult mai largé. i mai complexa de sisteme de mésuri i verificari decat 0 pot permite condi iile de Ia bord. Sistemele de control (i reglare asistate de microprocesor la bordul automobilului ofera posibilitatea efectuatit unor opera: iuni de diagnosticare in perioadele intermitente in care microprocesorul nu este complet ocupat cu rezolvarea calculelor necesare func ionarii propriu-zise a sistemului respectiv. Schema de principiu a acestei activité este prezentat in figura 12.1. verificd singur, de exemplu prin memoria care are un model de test inmagazinat i care se cite’ ite periodic. La memoriile de program se face 0 compara ie prin intermediul sumei de control care verificd datele i programale; concomitent se verified i bus-ul de date \1i de adrese. La ser verified dacdi semnalele se incadreaza in limitele normale ale valorilor lor in eviden' 4 scurtcircuitele (i intreruperile, Verificarea elementelor de ac’ ionare se poate face prin intermediul valorii’ maxime a curentului in timpul eomenziPa ay il ce v Diagnosticarea ta bordul autovehiculului ut ‘Senzori Dispozitiv de comandi Elemente de ac ionare Domeniu de masurd Autotest Seurteircuite |, t Scurteireuite {intreruperi 2 fertreruperi Nivel de incredere Alarcon — Punere la dispozi’ ie a marimilor | | Memorarea erorilor statistice i sporadice de referin _% prin software care au rezultat in urma diagnostic&rii Fig. 12.1: Schema de principiu a diagnosticarii la bordul autovehiculului Atunei_ cand este detectat o defec“tiune, informal ia este stocati in memorie sub forma respunzator codului de defec' iuni conceput de constructor. In acela. i timp, la tabloul de bord este activat un avertizor optic sau sonor ‘li este afi ati defectviunea produsi. Func. iunile de diagnosticare la bord pot fi activate ©i_manual prin comanda transmis controlerului de a intra in modul de diagnosticare. Atunei ciind se produce 0 defee' iune trebuie urmériti o anumita procedura pentru a o localiza, procedurl prezentatd de regula sub forma unei organigrame in cartea de diagnosticare a automobilului. Cu tila de exempln, se considera ca sistemul de diagnosticare semnalizeazi o defeo™iune cu cod 12are arati ci senzorul de oxigen al sistemuluisde:injeeie de benzind 7) i men’ ine permanent tensiunea de 0,SV, caracteristicd situa ei in care senzorul nua ajuns la regimul termic normal |i deci, nu este inc’ pregitit s& lucreze. Cauzele_posibile stat senzorul de oxigen nu func lioneazi corect; conductori sau conexiuni defecte; unitatea de control nu proceseazi semnalul provenit de la sonda, Sunt deo necesare investiga( ii ulterioare pentru identificarea defecciiunii. 9p avon t In-acest-seop se masoarA tensiunea ¢ din senzorul de oxigen. Daca ea este mai mic decat 0,37 V sau mai mare 0,57 V, trebuie-si-ic verificate‘cablurile Dac& tensiunea se incadreazA intre cele dou valor, trebuic-s& se verifice dact defectul se situeazit Ia nivelul senzorylui de oxigen sau la unitatea de comandi. Pentru aceasta se cupleazi conductorifce vin de la sonda la intrarea in dispozitivul de comanda, simulindy-se un scurteireuit al senzorului ji se masoar’ din nou tensiunea. Daca sareste mai micd de 0,05V, defec.iunea se situeazi Ia nivelul senzorului, iar in eaz contrar dispozitivul de control este defect ii trebuie inlocuit. a dow2 MENTENAN®A MIJLOACELOR DE TRANSPORT Schema logic de diagnosticare a defec: iunilor este prezentati in figura 12.2. = Cupla i sisternul de aprindere ~Introduce i modul de diagnosticare | = Deconectai senzorul de oxigen ~ Citi i tensiunea ¥ ¥ U<037V 0,37 V057V ¥ | Verifieai conduetorii Verifica\ i conductorit Ia seurteireuit la masa Ia scurteircut la masa sau intre ei. (Cup pin sau intre senzorului de oxigen Tei enunea | ¥ Verifiea ji conectorit |i Verifica i conectorit “i unitatea de comands. unitatea de comanda. U2057V U>0,05 V i t Verifica” i conductorié la intrerupere Verifica’ ii senzorul de oxigen. Verifica™ i conectorii 7i unitatea de comanda, Fig. 12.2 Schema de diagnosticare a senzorului de oxigen, Subsistemele de control electronic, care echipeazi in numar tot mai mare automobilele moderne, operau ini’ ial cu precddere in mod independent. Avand jinsi in vedere ca toate aceste subsisteme sunt cuplate -prin—intermediel _automobilului-iest-=i, activit’! ile dintr-un sistem de control oarecare pot genera interferen e nedorite in celelalte subsisteme. Pentru a evita astfel de situa ii trebuie introdus'suplimentar un element de optimizare a controlului care st opereze* impreund cu subsitemele existente. Se ajunge astfelleun sitem cuprinzénd mai multe microcomputere distribuite in diferite zone ale structurii automobilului. cMiwDiagnosticarea la bordul autovelieululut U3 Test th al here aecewe a outhre Bxisti-tipuri-detegituri de-comuniea‘tic care permit nu numai comunicarea intre sistemele electronice de control, dar sus/in i prelucrarea informa’ ilor in Paralel de cétre controlerii distribuili in structura automobilului. Ele oferd mecanismele de baz pentru sincronizarea proceselor ji manipularea corecta a datelor. Pentru fiecare mesaj este creat un obiect de comunicare care cuprinde urmdtoarele: ~ identificatorul, preciznd numele “i ruta mesajuluis ~ segmentul de control, con’ indnd toate informa “ile de control; + segmentul de date, numariind de Ia 0 la 8 bytes. in figura 12.3 este prezentati amplasarea unei astfel de re“iele in structura unui autoturism. Fig. 12.3 Amplasarea reCielei de control electronic al sistemelor unui autoturism EB ~ Injeciie eletronie de benzind CPM ~ Control putert motoruui; CED Controlul electronica ‘ireeSek; CSV —Contrlul sehimbitoraui de viteze; BD Bloc de diagnostcere: CAN ~ Magistrala ‘reCelei de control; ABS/ASR ~ Sistem de frinare eu aniblocare Sistem de replare antipatinare Componentelor care asiguri func" ionarea dupi criterii de optimizare a 1» _ Sistemelor automobilului, li se alatura elementul de control al diagnosticirii, Pentru a Sy ey vedea cum func jioneazi o astfel de re ea, se considera cazul mai simplu al ye AY grupului moto-propulsor prevazut cu trei subsiteme electronice separate (1 12.4): oe: ~~ pentru controlul motorului + pentru controlul transmisiei; = pentru controlul opera’ liunilor de diagnosticare, Aceste subsisteme comunic’ intre ele prin intermediul magistralei CAN-bus care prime te ~ informa’ ii privind regimul de deplasare al automobilului i rapoartele de transmitere utilizate, presiuni in sistemele de ac\ lionare, tura’ ie, temperaturi etc. (de la controlul transmisiei); + informal privind sarcina ‘Ji tura’lia motorului, temperaturi, presiuni, debite, intensitii ale curen‘lilor “i tensiuni electrice ete. (de la controlul motorului), ~ semnale standard de testare (de a contorulul diagnosticari).4 MENTENAN™A MULOACELOR DE TRANSPORT ’ viteza automobilulu Vehicul t turaClia | conaotas | tertvinde Lo} presiunea | "omit | Sommay F Transmisie treapta de vitezal 2 4 turaDia, ae | tee g semnale de control | conto | somnise pee Cone) mor Motor fe I temperaturi, presiuni, ae debite etc, | Coat | Sicue dirt Fig. 12.4 Schema de control al grupului moto-propulsor Fiecare subsistem de control i'1i culege informal iile de care are nevoie din ‘magistrala comuné, conform unui protocol de priorita’ i la momentele disponibile le prelucreazi oferind rezultatele, tot prin intermediu CAN, celorlalte subsisteme de control ce ar putea fi interesate. ‘Avantajul principal al unui astfel de sistem de control descentralizat consti intt-o diponibilitate superioara a intregului sistem in cazul apari\ iei unor defecte, De exemplu, in cazul defectarii calculatorului care controleaza transmisia, aceasta va fi cuplata automat in treapta superioard. Automobiulul raméne opera' ional, devi cu o func” ionalitate degradata. Contrar situa(iei unui sistem centr controlul motorului nu va fi cu nimic afectat