.

01

EIETATER E
REVISTA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE $11 ECONOMICIE
CUPRINZAND BULETINUL SECTIEI SOCIAL-ECONOMICE A ASTREI" -.
. t . . .

=1111111111111=11111111h. 14111111111611111111111MEN111111111111011111. 1111111111111111111111M11111

Comitetul de directie : V. Goldis, D. Gusti, M. Popovici, G. Bogdan-Duica, lb . '''

A Ann/ II .., I. Lupas, 0. Ghibu, M. $erban, N. Ghiulea, V. C. Osvada si Ion Clopotel 'o ,: Numgrul
1 1 .7
N-rul 42 b 0 u Lei 12 ,,.se
CLUJ, DUMINECA 18 OCTOMVRIE 1925
.

icbc9T .',i .J
,
.

81MOSIMMIIIIII IOW .
. .
, . -

11 3 141 '1 isofisle .mo0 ,nsals? 0 ,I7..Fd79 .11).,6DJOle '911e6v

.1r)oD ,L.Dti2 timci ,is1sn.c0-it:;
ttiwsD DttJilJe 15b:t1tti 1f6AAIIS2
JO SIV ticiAt ,nalsfi sisal tvosognai ,;.*Pa:1
nal 1) --71? ;07
.91RIS .-hrioV .0 .1 ,ssn'.-A,)
9r7I 1.
9. '407q
1091W
rI ilvatnb.:91gen
(,69011 tiaot 0
o1 :11 t$MC y ACAD:atiBI * r, s 9f1E) Oi*BV -^1"1
slit) "
itskul4 .n&
6. Lqn9ninJ
'
T1 0 .1. .'i,
CUPR INS L:
r_u .
.

..I. n
, .2%4A- shah
P '3 ittirts011.-1 .;
PAP
) 7
'10 TO
:

lq%
".416JS 7 VOs1
-.

PROBLEME SOCIALE: Doud morale E; Ion Clopotel °L'm

........... . .1, w
.

rImuri Poppratia Ardealului din cele mai vechi timpuri pang .a.i6 S :11160"/I
in 1890 (Sfarsit) . . . . Petru Suciu 1.0191
PROGRESE 5TIINTIFICE: Binbcularul stereoscopic Reichert
'C.' Victor Stanciu Dui '1st, t91.0
r1U).'d
ACTUALITATI: An.versarea de 1600 ani a Sinodului dela
Onisifor Ghibu
-rr. Niceea
. ...........
Hotaririle congresului dela Stockholm Ion Lupa
Ion Breazu
: rah ni ,

- Confesionalismul
. ... ..
.
Cleptomania o boala socials
PROBLEME ECONOMICE : improprietarirea si productia
.
. . .
.
. Horia Trandafir
agricola . . . . . . . . . . . N. Gliiulea_
SATE, ORASE, REGION!: In Muntii Rodnei Valeriu Ptiscariu
BIOPOLITICA : Cronica medico socials : Indrumarea profesio- 0.
nala. Doleante studentesti. Puericultura. I Dr. Aurel Voina
Teatrul si igiena Asociatia medicilor
I SAPTAMANA ECONOMICA-FINANCIARA: Daunatii de raz-
(VI;
boiu. Impozite Si control. Carnete de salarii. ??,
Pensionarii. Scoli complimentare. Reorganizarea ,
ministerelor. Chestiunea locuintelor N. Ghiulea t
BULETINUL .ASTREI": Dela Asociatia Sibiiu . . . . H. Petra-Petrescu
6 CRONICI CULTURALE SI ARTISTICE: Teatru (Medicul in )
dilema de Bernard Shaw). ®- Carp, reviste, ziare
rT (Datina, Lamura, Miocarea Literara) B. & B.
CRONICA SPORTIVA: 0 scrisoare Camil Manuila 1

FAPTE $1 OBSERVATIUNI SAPTAMANALE: Aneheta dela Fabrica de tutun din Cluj.

Irid> 0 gresalci. -
Colibile Clujului. Contra militarismului.
Legea administrative.
Doi artifti mari.
Almanahul presei romdne din Ardeal. Bibliografie. .

1 .as- #' :'351-.0i1 v ,01 e

fra *.111 r"").
LIO
C
k
op

INIMINNIONIONNINSIONNINIMMO

REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: CLUJ, PIATA UNIRII NR. 8

Abonamente: pe un an 600 lei. Autoritati $i intreprinderi particulare 1000 lei. Functio-
narii publici, preotii si. Invatatorii 500 lei. Pentru streinatate, abonamentele sunt indoite.
In America 10 dolari. Abonamentele se platen inainte, pe cel putin o jumatate de an

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA DE MAINE REVISTA SOCIAL-ECONOMICA
aomftetul de direetie: V. G Ad% D. Ousti, M. Popovici, 0. Bog-dan-Dulci,
loan Papas. Onisitor Ohibu, M. Serb 4, N. Ohiulee V. C, Ostradi fl Ion Clopojel. FAiRICA DE PIELARA
coleboratad: T. Alban', U. Antal, N. Bagdasar, Axente Bandu, A. P. Bartuj,
V. Bogrea, dr. 1.. Borcea, dr. AL Borza. Tr. Briileanu, N. Buta. 0. Boitoa. GRETA CURELE
. Breeze, A. Butaartu, S. Ciorae, AL R. Cotrua,
Clara, 1. Cristea,
dr. E. Daianu, N. Dascovici, dr. Aurel Dobrescu, Silvio Dragomlr, I. Duma, DE TRANSM1S1E
A. Esca, Mircea Florian, I. Muer" Vladimir Ghidionescu, N. Hoisescu,
Ovidite Hulea, dr. Daniil Ciugureanu, dr. Axente Iancu, dr. I. lacobovici, Petru
Ilcul, Emil !sac, D. B. Ionescu, dr. loan losif, dr. Victor jinga, losif Jumanca,
PIELARIE FINA
dr. C. Lacea, I. I. Lapedatu, Victor Lajiu, dr. Aural Lazar, dr. A. Magier, ing. Mac-
sal, Aug. Major, dr. Sabin Manuili, Simion Mehedinti, Stefan Metes, dr. Zaharia
Munteanu, Teodor Nes, dr. Ion Nandria, Sabin Oman*, Zenovie Picliaanu, Horia
Petra-Petrescu, Ecaterina Pitis, dr, Oh. Popovici. Septimiu Popa, OW Popp,
Constantin Popescu, dr. Oh. Preda, dr. Octavian C. Puscaritt. Sextil Puscariu.
dr. Cornet Radu, 1. Rem. Anselme, Ion losif Schiopul, Valeriu Seni, dr. Oh. Sglim-
bea, Victor Stanciu, Vasile Stoica, dr. M Serban, G. Serban, dr. Dom. Stanca,
Fl. Stefinescu-Goangi, Petru Suciu, Const. Sudejea'hu, 'tighter Sulujiu, Gavrii
FRATIt
Todici, D. Tomescu, lsaia Tolan, Vasile Vlaicu, dr. Aurel Voina, D. Voina. dr. Ion
Voinea, T. 0. Vornir. dr. N Zigre. RENNER
Reprezintanii In provincie :
Oradea-Mare: prof. losif Pogan 1udetul Figirag : preot Mircea Tomas &Co.
Cernauji: prof. dr. Vasile Gherasim (Tohanul-vechiu)
Arad: dr. Oh. Rusu gi Laurentiu Luca Sibiu: prof. Gh. Maior gi Elie Magean S. A. CLUJ
Alba-lulia: prof. Horia Teculescu Tirgul-Mures : Traian Popa
Blaj: prof. Alex. Lupeqnu qi Stet-an Pop Maramuria: I. Birlea si dr. V. Filipciuc
Turda: prof. Teodor Murasanu Mehadia: Coriolan Buracu
Bragov: ziarist Vasile Munteanu Hateg: prof. Stefan Gherman
Ludogul de Muria : proton. Romul Popa Sfantu-Gheorghe: dr. loan Popa
Lem* Pael Grecu, redacjia ,Cartea Satelor` Cohabit.: proton, Emilian Stoica ADRESA TELEGRAFICA :
Timisoara: ziarist Octavian David al Va- Beim): protop. Petru E. Papp.
leriu Linca Poiana-Sarati (Sicuime) pr. I. Rafiroin vDERNATA"
Careiimari: prof. Ghergariu SMiste: prof. Alex. losof
In Bucuresti: Oh. Vladescu-Ricoasa.
In Paris: Adrian Corbul.
In Roma : N. Buta.
In Berlin: N. Bagdasar.
I L:1MMIT
c-pC:24S-CPSWWW"%?11=c2W,72°=Z'241 ,`77P'cr:PlcC7PKVPmSTPS:P4iZocEZ*
,Cartea Romaneasca` Directiunea: Bulev. Academiei 3-5,
13ucUreqti.
Societate Anonimk rilicuroti
Capital Lei 50,000.000 Magazine de desfacere si Ateliere grafice.
Bucu rest': Bvd. Academie 3_5, Cal. Mosilor 62-64
(Libriria Sfetea). Str. Selari no. 12 (Libriria Joanitiu).
Institut de arte Grafice, Edituri sl Librarie. Carp didac- Str Paris No: 16 (Gobi-Rasidescu), $oseaua Bona-
tice si literare, 'romane ai straine. Registre si furnituri parte No. 68-72.
de birou, rechizite de scoala. Tipografie. Legatura,
Steriotipie, Litografie, Turnitorie de Mere, Cartonage. SUCURSALE:
Confeejiuni de hirtie. Cluj: Plata Unirli 7 si Calea Dorobanjilor No. 14-16
Sectie specialA de obiecte de arts, marochinerie, Timigoar a: Str. Eugen de Savoya No. 7 si Strada
TepesVocla No. 2.
cristaluri, juari, etc. Soc'etatea Afillata: ,Cartea Romaneasca din Valea Tar -
F o to g L o la' Atelier special de fotographie. naveic S. Al- Diciosantnirtin.
clth.M2b4Z7,2,67rn e4:7>e4b.:2=tyi .lw 2Q5 e41:s eeec!;b4e.4b.

Se pot vindeca bolile de plamani?

Aceasia importanta chestiune
este tratata de autor, de Dr. med. Ciuttmann, si prim-medic al lui Finsenkuranstalt din
Ererlik, rnteo. broSurar begat iristratU
-
Aceasta tbros'ora o obtine once medic gratuit si fafig taxa de porto' prin ftrma
PpktIL MArliN et, Coo, BERLIN Di Miiggeistr.' 2545a'

726

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA DE MAINE
REVISTA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE BSI ECONOMICE
Editor §i redactor-§ef:
ION CLOPOTEL
11111.1 111111 mm
DOU.A- MORALE
Una din binefacerile veacului
nostru este ca cercetatorul §tiintific
nu mai este nevoit a apela la sub-
terfugii pentru a trage, in complecta
libertate de con§tiinta, ultimele §i
cele mai inch dznete concluzii ale
muncii sale. Nu mai este pus in
situatia lelicpta de a face pentru
public o marturisire, iar in sinea
sa sa cultive alte adevdruri. Din
punctul de vedere al desvoltarii per-
sonalitdtii armonice suntem Intr'un
invederat progres.
Dacd omul de §tiintd s'a eliberat
de povara prejudecatilor, totus sun-
tern departe de a atinge acela§
rezultat iu celelalte categorii de
de munca sociald. Stdpaneste .incd
pe atatia obiceiul de a-si insu§i
mai multe atitudini morale, adap-
tandu-se imprejurdrilor diverse.
Sunt multi cari cred necenr sa
aibe in general cloud morale?' una
individuald, iar alta socials.
cred ca in sufletul lor, in mediul
for intim familiar pot sa rezolve
intr'un chip o problems, insd in
calitatea oficiald a slujbei for sunt
gata sa accepte sau sa formuleze
alta rezolutie. Conflictul acesta nu
_ poate ddinui decat in anume ra-
porturi anormale ale vietii publice.
De ce sa fie nevoie ca cineva
sä se dedubleze in fizionomii de
Janus ? Dintr'un sentiment de
teams, de constrangere, on dintr'o
necesitate" de tactics, de diplo-
matie ?
Tragicul celor cloud morale este
indelung desbdtut de catre autorii
volumelor de filosofie. Henri Bois
vorbind despre democrafie si evan-
gelie remarca valoare crestinismu-
lui de a fi creat o singurd morald
pentru om in viata sa individuald
§i in viata sa sociald si politica,"
pentru indivizi si nafiuni. P. P.
Negulescu in splendida sa Filosofie
a Rena#erii insists asupra teoriei
adevdrului dublu" profesatd de
Pomponazzi pentru a fi Idsat in
PIATA UNIRII 8 - TELEFON 308
RED ACTIA : Anul II Nrul 42
CL U7, DUMINECA 18 OCTOMVR. 1925
NUMARUL: LEI 12
mm11 n 11111111 .11111111 III 1111 1111111 111111111 111111 11111111 1I11nm 411111 1111 11111M noon IIun111 11 IIMIII 111111 mum nlwu Ilmnlf nise
pace sa -si continuie in voie acti- . Restabilirea unit* moralei
. vitatea §tiintifica independent de aceasta este tendinta vremii. Si tot
dogma §1 credinta oficiala a bisericii. omul de bine trebuie sa doriascd
In Istoria filosofiei moderne ce- si lupte pentru curmarea situatiu-
rebrul danez Hoffding diseacd opera nilor false. Cu toateca sunt atat
lui Machiavel §i desvaleste marele de grele rdnile morale ale vietii
mister al concepfiei de justificare noastre de stat, sa nu disperam,
a crimei cand este vorba de in- ci fiecare la locul sau sa-si luta-
deplinirea unui ideal ca acela al Hasa. voinfa §i sa facd in deplind
unitafii si grandoarei italiene. Pom- constiintd cultul moralei unice, caci
ponazzi din teams de a nu fi ju- are de partea sa increderea tot
decat de tribunalele inchizitoriale, mai dart si convinsa a societatii
Machiavel din dorinta profundd de in direcfia cea noud.
a servi patria sa, intocmesc sisteme Problema se pune si pentru
de gandire ce astazi nu. se mai publicisticd. In complexul proble-
pot sustine si ne apar tuturora melor sporite in lumea de dupd
caduce. rdzboiu este a§a de grea orientarea
Sunt §i astazi Imprejurari nesd- sigurd. Figurile reprezentative ale
natoase de apasare §i silnicie, cari vremii cari au pasiunea scrisului
pun pe oameni in situatiunea fal§a fac servicii intervenind cu spiritul
de a se dedubla. Ni se pare ca for de pdtrundere in mormanul ac-
mai ales trei cauze eficiente sunt tualit'atilor pentru a scoate la iveald
de notorietate in aceasta privinta : linia progresului maxim. Opera de
Ei pgrerea unora ca, nu se pot ridica continua discernere a presei face
decat aduland, ingrdmddind laude posibild ascutirea judecatii oameni-
si lingusiri la adresa celor cu in- lor si repedea for revenire la simful
fluinta; teama de prigoand si raz- realitdtilor. Ii incurajeaza in atitu-
bunare in administratiunile de stat, dinea for de distingere a moralei
si aviditatea de popularitate a celor duble atat de periculoasa pentru
sus pusi. Scaderile de caracter, la- viata sociald. N'am inteles niciodata
sitdtile si vanitdtile acestea thtrefin a face pe moralizatorii Si propagan-
un mediu tulbure ce vrea sa ascuncid distil, ci ne-am increzut in simful
valoarea celor buni. NiciodatA insd critic al publicului. Societalea de
n'a fost atatd libertate de a exprima maine pune problemele, arata solu-
libera gandire §i adevdrata opinie, tiile cele mai potrivite Idsand publi-
decat in vremea noastra. Niciodata cului facultatea de a se dumiri singur,
n'a fost data posibilitatea de a a-si forma judecata. Noi servim cu
duce cu deplin succes lupta contra materialul critic. Calea auto-persua-
puterilor oculte. Niciodata n'a fost ziunei ni se pare cea mai nimerita
atat de vie §i de manifests dorinta pentru a atinge scopurile sociale.
mulfimilor de a se devota cultului Pentru a putea fi cat mai folositori,
adevdrului. Se formeazd o opinie ndzuinta noastra permanents va fi
publica activd §i irezistibila, care sa cdutam a pdtrunde si descalci
consacra talentul, reabiliteazd cu- miezul actualiatilor §i a crea con-
rajul §i umorul celui prigonit, in- tinuu izvoare de informatie directd
frange apetitul vandtorului de popu- din lumea realitdtilor prin sistemul
laritate. Biserica nu se mai opune anchetelor. Publicistica este ca
cercetdrilor stiintifice. Diplomatii Anteu din anticitate : 1§i is pute-
nu mai sunt nevoifi sa -si is re- rile din atingerea cu realitdtile.
fugiul la instructiuni machiavelice,
cad pierd rdzboaiele. Ion Clopolel
72.7.
www.dacoromanica.ro
 SOCIETAL EA DE MAINti

CHESTIUNI SOCIALE
Poporafia Ardealului
Din timpurile cele mai vechi pana In 1890.
Distribuirea acestei poporatii pe pamantul Ardea- conscrierii, parte din cauza efectelor revolutiei, 43)
lului era urmatoarea : ce se resimteau Inca.
Dintre Unguri 8-12,000 traiau pe pamantul Dupl. nationalitate Ardealul avea, in 1851, urma-
sasesc. Ceialalti traiau parte ca nobili pe mosiite for toarea situatie 44).
proprii, parte ca iobagi ai nobililor for naponali". Romani 1,227,276
0 parte insemnata traiau in ora§e si targuri cu drep- Unguri 536.011
turi municipale. Sasi (Hemp) 192,482
Tigani 78,923
Dintre Sacui erau 110,000 militarizati. Restul de Evrei . . . 15,573
270,000 traiau ca nobili, ca Sacui liLeri sau ca su- Armeni . . . 7,600
pusi pe, pamantul sacuiesc. Dintre Sa§i traiau cam Slavi 3,743
42,000 pe pamantul sacuiesc ca supu§i. Cam 172,000 Anti . , . 771
traiau pe pamantul privilegiat al Sa§ilor. Militarizati Total : 2,0624i 9
nu era (Ante ei nici-o par.e. Dupd religie: 45)
Dintre Romani locuiau pe pamantul sasesc Grecounili 6
Greconeuniii 638 037
233,000; in scaunele sacuiesti cam 62,000; in comi- Calvini . . . . . 295,790
tatele .unguresti aproape 1 milion. A§a ca ei formau R. Catolici . . . . . 219 721
5/6 din locuitorii Ardealului 39). Luterani . . . . . . 198,851

Preocuparea de a cunoaste toate provinciile

Unitari
lzraelili / 15574
4 57146

Monarchiei cu 'interne de cari dispun, n'a avut-o Pentru Infervalul 1851-56 ni-se da poporatia
numai losif II, ci §i altii aintre urma§ii sai. Francisc I, Ardealului dupa confesiune 46).
Inca in 1810, a ordonat infiintarea unui oficiu topo-
grafic-statistic: spre a cunoaste puterile Intregului

I
r.r...
stat sub toate raporturile si dupa singuratecele pro-

Unitari
....: -.-

cal

sera
oI

forr
o
vincii". Rasboaele napoleoniane au impedecat exc- Annl dl0 4J

ci
to
5- $4

cutarea acestui ordin. biroul s'a putut infiinta abea la 0 I CC

ht

1820. 0 activitate mai rodnica incepe abea la 1840,

cand, sub con&cerea lui Carol de C2 ornig, se ridica 1851 . . . 655163 644814 299266 222222 200535 46462 15850
pe acea§ treapta cu birourile similare din aite state 40). 1852 . . . 662188 651352 302717 424774 201529 46857 16173
1853. . . 6t6373 655717 304992 G26939 201537 47163 16380
Cu toate acestea. in Ardeal problema statisticei 854 . . . 666953 658256 305967 228715 200836 47387 16170
a stat rau. Neincrederea in dispozipile si ordinele 1855 . . . 671554 665394 308692 23150 199727 47682 1695
guvernului din \/iena deoparte, iar de alts parte o
pacatoasa neintelegere fata de rostul conscrierilor Conscr'ptia din 1851 n'a succes nici ca rezultat,
statistice, dar mai ales teama cu care nobilimea ar- nici ca metode de aplicare. Organele oficiale au
deleana Iii pazea privilegiile, au fost tot atatea cauz e, Inceput sa se convinga, abia acum, ca pentru o con-
cari au pus pedeci in calea unor c.iinscrierf ilemogra- scriptie buna se recer mai ales doua lucruri: legi pre-
lice exacte. Cei mai mare Impotrivire o facea nobilimea, cise si bani.
care socotia conscriptia ca un fel de violare a libertatilor In 1857 s'a adus o lege pentru conscrierea po-
ei nobiliare. Ei erau stapani absoluti ai mo§iilor §i ai poratiei. Conscrierea s'a si facut in acelas an cu
curtilor lor, collatione juris totius regii". Ei mare aparat, neobicinuit pana acum. 12,000 functio-
obicinuiau sa spuna, ca pe mosiile for sunt stapani nari au executat aceasta ccnscriere si s'au cheltuit
din maruntaele pamantului pana sus in vazduhul o sums de 750,000 fl. Dar si datele acestei con- .

cerului". De acea ei nu sufere..0 ca pe mosiile for scriere nu sunt, cu foate acestea, Intru toate, scutite
sa se faca tabele de const.riere Si ca sä fie pusi de greseli 47). Ardealul avea, in 1857, dupa nationali-
inteo categorie cu prostimea. Ardealul din acest motiv, tate, urmatoarea situatie :
a fost numit de catra unii si pe dreptul de Romani 1,104,322
parte nestatistka" a monarchiei austriace 41). Unguri 517,577
Sasi . . 400,364
0 schimbare in spre bine, in directia aceasta, Armeni 8,430
se incepe abea dupa evenimentele anilor 1848-49. Tigani . 79,350
Deaici incolo in Ardealul, legat de Viena, ca si In total erau: 2,085,640 sullete 48)
oricare dintre celelalte provincii austriace, se fac Dupa dualism prima conscriere s'a facut la
conscrierile unifar, dupa aceleasi principii 4-). 1870. De aici Inca) se fac din 10 in 10 ani. Nefiind
o lege generala de conscriere, primele trei s'au or-
Sub absolutism s'a facut o singura concriptie donat
cea din 1851. Rezultatele acestei conscriptii n'au fost fiecare prin articoli speciali de lege.
insa favorabile, parte din cauza duratei indelungate a 13) Bokor Gy. o. c. pg. 134.
41) E. A. Bielz 0. c. pg 160.
1. Sollner o. c. pg. 298.
50) 45) Acelas pg. 162.
40) L. Reissenberger: Zlr Kenntniss der Volksbewegung 48) L. Reissenberger o. c. 60
in Siebenbargen. Archly des Vereins, 1861 V. B. pg. 49. 47) Bokor Gy. o pg. 133 st urm.
41) L. Reissenberger o. c. pg. 50. 40) Hunfalvy I.: Statistikai Kozlemenyek. Pest, 1862,
42) L. Reissenberger o. c. pg. 50, v. IV. pg. 169.

728

www.dacoromanica.ro
edeizrATEA DB /*Mime

Prin dualism Ardealul devine parte intregitoarek
a Ungariei. Toate drepturile autonomice,ce le avea mai
inainte faja cu curtea din Viena, §i leperde. Cons-
crierile it inglobeaza, de aici incolo, la Ungaria. Cu
toate acestea, probabil din motive tehnice, gasim,
pentru anii 1870 §i 1890, redata poporajia §i deosebit,
numai pentru Ardeal. Pentru 1870 ni-se reds numai
ban, mai jos, tabloul resumativ al poporatiei
ardelene dupa religii. In tntervalul 1766-1890 mai
ale% credincio§ii alor (foul religii s'au sporit remar-
cabil greco-catolicii §i romano-catolicii. Grecocato-
licii eat4 sporit mai tare intre anii 1766 §i ,1832.
Tablou rezumativ dupd retie.

d
dupa religie. In 1870:
6_
ct 'v-
:
_-,--

Luterani
,
...
Annl ,.. E

Unitari
712 o LP o 0... 7._

Sum' 0 15 C.
t,
raf, "a.
CO
:". ,... V N3 g 73
co
OS
s,
O O
S. 4)
co
of 0 Q = N
U 0 -411
.... CC U
totala
c4 C7
¢U U O 1766 . . . 444219 11695& 93133 10043 130884 28647 2000
1832 . . 615000 505000 i83356 311000 200000 42000
1841 . . . 52o46: 525962 186245 309996 201047 45537 3577
2115024126945t 598916 654223141126 2/9 2102701298 65 53806 24995 1844 . . 622784 688088!82978 291658 200967 52681 3155
1851 . . . 644814 655163 222222 29946 200535 46462 15850
100% I 12 53 I 2 838 I 3106 I - 908 1 1415 1253 1870 . . . 654223 598816 269450 2987Q5 210270 53801 24905
i890 . . . 694890 633571 284808 3280b4 20758 5928? 39148
Dau mai jos un tablou recapitulativ al miccarii
populajiei in Ardeal intre 1761 §i 1890, cum §i un Ma opresc aici. Am redat situatia demografica
tablou grafic al acestei mi§cari. Cifrele pentru veacul numai a Ardealului propriu zis. Aceasta am facut-o
XIIX111 sunt numai aproximative. Cred a se apro- din motivul, ca e bine sä fie cunoscuta, in desvolta-
pie de realitate. Intreg Ardealul nu va fi avut, in acele rea ei istorico-demografica, structura etnica a Ardea-
vremuri, mai mult de 20-30,000 familii de Romani. lului, care in trecut a format o unitate politica foarte
De aici se explica faptul, ca unele diplome vechi vor- distincta, cu trecutul, cu tradijiile sale politice, admi-
besc despre Ardeal, ca despre o terra vacua". Cu o nistrative §i etnice deosebite.
poporajie sub 200,000 §i acea retrasa In munji Dupe aceasta excursie de cifre, se poate pune
Ardealul putea u§or sä face, asupra calatorilor treca- intrebarea : la ce bun aceasta lungs, plictisitoare In-
tori, Impresia unei jari nelocuite sau pujin locuite. §irare de numeri ?
0 poporajie rurala ca a noastra nu 1§i putea a§eza Orice stat, ba orice colt de jara are, pelangra
viata §i averea pe vaile neocrotitoare ale raurilor. structura, pe Tanga configurajia lui geografica, §i o
Rodnicia acestora avea sä fie exploatata de mana structura etnica. Importanta cea dintaiu pentru stabil:-
harnica §i civilizatorica a coloni§tilor straini, rea raporturilor economice ; Importanta cea din urtna
Tablou rezumativ dupd nationalitate. pentru stabilirea raporturilor traditionale politice §i
culturale. Sunt jari c'o suprafaja etnica omogena.
Ann1 I Romani I Unguri I Sasi I Evrei Acolo cultura §i politica urmeaza, in toate manifes-
1200 1300 104000 *) 20000 *)
%rile for de desvoltare, linia u§or de urmarit a unei
1761 547243 omogenitaji genuine. Acolo suprafata vietii publice e
1766 561177 261843 130884 .- perturbata periodic numai de convulsiunile interne ale
1786 507148 ,4 828165 302204 2832 unui organism care i§i cautd singur drumul spre
1832 1120 00 536356 200000 progres, spre perfecjionare. Acolo sunt excluse .con-
1841 1052423 541772 201047
1844 1310872 628316 200967 3155 vulsiunile produse de conflictele etnice ale masselor
1851 1227276 536011 192482 15573 eteroglote, can conflicte ,prin natura for de multeori
1857 1104322 517577 200364 acerba, prin ferocitatea for anticivilizatorica, dau unei
1870 1253139 622021 210270 24905 jari o suprafaja culturala cu o construcjie fatal de
1890 1276890 697975 208758 39148
variata.
Tablon grafic. O asffel de suprafata culturala, in care alaturea
de straturi etnice cu o civilizatie occidentals, ga-
se§ti straturi etnice c'o civilizatie primitive §i medic-
vala, are §i Ardealul. 0 civilizatie neomogena, neu-
niforma, care prezinta toata varietatile unei evolujii
culturale.
Pentru o bunk pentru o temeinica injelegere a
acestui fenomen, cunoa§terea situaliei demografice a
Ardealului, e prejioasa ba e chiar necesara.
Cifrele demografice talmacesc §i ele, de multe-
ori c'o elocvenja indiscutabila, multe fenomene:§i in-
tamplari din trecut.
Pitopo Neamurile conlocuitoare au purtat multa ura
neamului romanesc din Ardeal, ura manifestata pans
§i in dispozitiile for legislative.
Linia de ascenziune demografica a elementului
tfrt, ode
romanesc ne explica destul de limpede acest fenomen.
Pe vremea voivodatului ardelean raporturile erau prie-
(ri4000
tene§ti, de o convietuire pa§nica. Rcmanii, in unele
pArji, aveau organize is for politica independents.
Motivul: eram putini. SA fi fost, in veacul 12 §i 13
') Ciir3 aproximaiive,
.11 vre-o 100-150000, pentru ca 8A ne ridicAm in v. 14

729

www.dacoromanica.ro

f )
§i 15 la 250-300,000,,CFand am tnceput sa ne, sporim,
atunci natiunile privilegiate au ,inceput sd aiba teams,
sä aiba oroare de, acest neam prolific. . z nica mai variata.
Linia demografica -a Sailor este foarte semni-
ficativa. Dela 130,000, cati au fost In 1761, s'au
ridicat, pand In' 1890, abea la-200,000. Aceasta steri-
litate de o consecventa Imperturabila, /§i are expli-
carea ei. Nu e provenienta unei degenerari de rassa,
ci e, in cazul -de fata, rez-ultanta unei situatii economice.
Sa§ii, popor cu o foarte -build situatie economics
au cercat toate mijloacele, "sail pastreze ace-
asta buns stare materials. privilegiata. Copiii; pe
langd acea ca sunt un element turburator al -unui
traiu thnit §i imbel§ugat, mai sunt §i o cauza de fa-
rimitare a proprietatii. Acestea au Incercat sä le
evite Sa§ii §1 le-a §i succes. Au uitat . de aceasta
natiune monstrtiogsa, care prin simpiicitatea sa §i
prin putinele pretenziuni ce le are a intrecut ca nu-
mar celelalte natiuni ale tarii" 40).
0 mare ingrijorare arata, In punctul acesta, §i
nobilimea maghiara. Un aristocrat maghiar, dela In-
ceputul veacului 18, recomanda, cu toata francheta
aplicarea principiilor lui Malthus fata cu natiunea
valaha", exagerat de spornica §i lipsita de aptitudini
industriale 50).
Compatriotul nostru sas avea multa dreptate.
Neamul romanesc din Ardeal are de a-§i multdmi
spornicia sa mai ales pauperismului §i inculturii in
care a trait. Nu avem de a face cu o spornicie in-
franata prin con§tiinta culturala proprie popoarelor
binesituate, ci cu spornicia primitive a unei vitalitati
generice neinfranata prin catu§ele culturii §i ale butlei
stari economice.
Nu e tot acela§ lucru la celelalte popoare con-
locuitoare §i in special la sa§i, inst un lucru : ca
traiesc in mijlocul unui popor, sarac §i spornic, care
ginduie§te dupe masa for putina §i bogata. Este o
lege in demografie, ca popoarele cari Innoata in bel-
§ug sunt inghitite de popoarele flamande. Sa§ii, popor
con§tiu §i disciplinat, sunt in curat cu acest lucru.
Sterili Vaud acum din consideratii economice, se vor
spori de aici InColo din consideratii de conservare
nationald.
Dar poate sä n'o facd. Buni, irepro§abili gos-
podari In economia for casnica §i rurala, o sä rdmana,
probabil, §i de aici incolo acea§i gospodari §i in eco-
nomia for demografica. Ei nu au de cucerit, ci numai
de pastrat ceace au. Unde prisose§te bogatia, acolo
nu prisosesc copiii.
Structura etnica a Ardealului. mai are §i o alts
semnificatie §i importanta.
Un stat, in fixarea conduitei politicei sale In-
terne, trebuie sä tins seams de fealiatatile date.
Neamurile conocuitoare din Ardeal sunt realitati, peste
cari nu se poate trece. Aceste entitati etnice sunt
fixate in organismul Ardealului, ca bucatile un
mozaic. Sunt, prin traditiile for culturale, concrescute
cu pamantul Ardealului. A Incerca sa le strive§ti, in-
seamna a viola traditia acestui pamant.
Conflictele cu alte popoare, Cum §1 lupta cu as-
peritatile naturei, sunt factorii cariformeaza, in sens
meliorist, caracterul unui popor. In tarile cu structure Cara noastra; foloasele cari s'au dobandit $i can se pot do-
etnica omogend posibilitatile de creare ale unor carac- bandi din aceste asociatiuni, un premiu de 10,000 lei. Va cu-
49) M. Lebrechf: Erdbeschreibun4 des Grossfiirstentliums
-
Siebenbilrgen. Hermannstadt 1804. pg. 51
50) Autor anonym :-Ansichrien von Sielyenbilrgen. Cibinii
1818. pg. 24.
730
www.dacoromanica.ro
SOCIRTATBA DE MAINE
fere etnice mai pronuntate sunt de multeori mai re-
duse, ca in tarile cu configuratie geografica on et-
La not in Ardeal structura etnica variata s'a
avut- inrauririle sale binefacatoare. Din conflictele
interetnice s'a format caracterul national al romanuliii
ardelean. Aspectul mai occidentalizat al vietii rurale
in uncle parti ale Ardealului, este de a se multami
contactului cu popoarele conlocuitoare.
Contactul panic ne-a dat o culture mai pro-
nuntata, jar oprimarea politica ne-a dat caracterul
national pe care-1 avem.
i aka dintr'o convietuire cu atingeri pa§nice
§i cu conflicte iriteretnice s'a creat aici in Ardeal un
fel de gens transylvanica".
In arta de a gasi drumul de bund convietuire, de
umana reconciliere a du§maniilor din ti ecut, de rcdnica
colaborare a tuturor neamurilor de aici std viitorul Ode
consolidare §i de fericire al acestei parti de tara.
Dace structura etnica eteroglota a foz,t, pentru
Ardealul de ieri, o calamitate, trebuie si devina,
in manile unei politici de stat cuminti §1 circum-
specte, o fericire pentru Ardealul de mane §i pentru
Intreaga Romania. Petra Suciu
AL PATRULEA CONCURS
PENTRU PREMII AL SOCIETATII CARTEA ROMANEASCA"
Va acorda pentru anul 1925, urmatoarele premii cu
subiectele :
1. Carte de povestiri pentru copii, un premiu de
10 000 lei. Va fi o lucrare destinata varstei de 12-15 ani. Va
avea o intindere de circa 100 pagini de lipar format 80.
2. Un roman cu once fel de subject, un premiu de
20.000 lei. Va cuprinde cel mult 250-300 de pagini si va fi
incheiat intr'un singur volum.
3. Un stuchu asupra vietii Pi operelor poetulpi Vla hut&
un premiu de 20,000 lei. Va cuprinde biografia amanuntita cu
cat mai multe descrieri ale locurilor pe unde a trait pi cu
tasaturile caracteristice ale omului. Cartea va fi scrisa asa ca
sa fie Inteleasa de toata lumea sliutoare de carte $i va cu-
prinde cel mull 200 pagini tip. 80.
4. Pamantul neamului romanesc, doua premii de cafe
10,000 lei. Va cuprinde descrierea uneia din provinciile urma-
toare ale Iarei romanesti: Ardealul, Banatul cu Crisana, Basa-
rabia, Bucovina, Dobrogea veche si noua.
Volumele vor avea 11-16 coale de tipar, forma 80.
Va fi o carte de popularizare, frumos scrisa, In care
eruditia sä serve ca temeiu, dar sä nu fie aparenta.
5. Hrana muncitorului satean if ora$an, un premiu de
15,000 lei. Se va arata cari sunt substantelor hranitoare din
cele doua regnuri: vegetal si animal; se va starui asupra lap-
tului ca alcoolul nu e hrana, ci otrava.
Va cuprinde circa 150 pagini 80 si va fi o carte de po-
pularizare pentru cilitori chiar cu o culturala generala redusd.
6. 0 scriere populara contra alcoolismului, un premiu
de 15,000 lei. Va avea circa 150 pagini 80 $i va cuprinde
temeiurile stiintif ice ale Iuptei contra alcoolismului Infatisate
in mod popular, prin exemple nor de fnteles si prin statistici
serioase. Va fi o carte de propaganda, scrisa cu convingere
puternica $i insolita de cateva tablouri sugestive (In culori).
7. Ma rile descoperiri $i inventiuni $trintifice din ultimul
timp, un premiu de 10,000 lei. Se va vorbi despre: telegrafia
fare fir, aeroplane, submarine, cinematograf. Va fi o lucrare
de popularizare, cuprinzand cam 250 pagini de tipar 80.
8. Agricultura $1 gospodarla rurala in legatura cu noul
regim al gospodariei in Romania, un premiu de 10,000 lel.
Va fi scrisa mai ales pentru folosinta sateanului. Va cuprinde
cel mult 200 pagini de tipar 80.
9. Asociatiunile tarane$ti: lstoricul for pe scurf, rezul-
fatele experienfei in alte fad $i la noi; situatia for actuala din
prinde circa 150 pagini 80. Va fi o carte de propaganda a ideilor
cooperatiste.
10. Industrializarea produselor agricole, un premiu de
10,000 lei.
11. Educafia fizIca, un premiu de 15,00b lel.
 50CIETATEA DE MAINE

PROGRESE (FTIINTIFICE
Binocularul stereoscopic Reichert
S'ar parea ca nu poate sa intereseze publicul
.

roscop sunt §i trebue sa .fie in fata elevului, care

mare existenta sau neexistenta binocularului stereos- invata stiiniele naturale, vietati ca toate vietatile cari
copic, un aparat cu ajutorul caruia se vad plastic cele se hranesc cu carnea si leguma invizibila ochilor
mai mici lucruri marite cu microscopul. Si mai ales nostri, dar existents in pleural de apa din helesteie.
la noi, cine are microscop, si cine are interesul sa Dincolo de vederea ochilor nostri mai este o lume,
examineze lucrurile cu mi,croscopul ?! Activitatea oame- in parte protectoare in parte potrivnica noun, pe care
nilor politici, singura care ne intereseazd in tara trebue sa o cunoasca absolventii liceului.
noastra, nu se poate si nici nu este bine sa o exa- i cu toate acestea lumea campului microscopic
minezi la microscop. Fraudele, talhariile si minciunele a ramas la noi asa de putin cunoscuta intelectualilor
gazetelor sunt destul de marl ca sa nu mai aiba ne- nostri. In parte fiindcd scoalele n'au avut aceste apa-
voie sa mai fie privite cu microscopul. Doar franzelufa rate, in parte fiincica erau atat de imperfecte, that
bucurestenilor si lefurile functionarilor mai au nevoie trebuia exercitii speciale ca din tabloul, ce se forma
de ocularul microscopului, dar §i aici acest instrument in un ochiu, si din rotirea micrometrulai, care aseaza
este inlocuit de speranta ca curba lui Lalescu va de- campul vizual in alt si alt strat at obiectului, sa-ti
veni o linie dreapta. Si atunci ce nevoie mai avem poti forma o idee clara despre ceea ce aveai inaintea
noi de microscop si mai ales de un binocular stereo- ochilor. Elevii vedeau alergarile infuzoriilor din picurul
scopic adaptat la microscop;? de apa ca mici pete colorate ce se deplasau in o parte
Orice aparat e o cucerire a culturii omenesti. si alta a campului microscopic,ivedeau lupta ce se da
N'am avea cultura §i bunastarea de astazi, daca micile pentru existenta intre aceste pete, dar nu aveau un
aparate intruchipate din bucatele de sticla, din sarma, tablou clar si real at micelor organisme ce se miscau
din lemn, piele si matase, nu ar fi verificat, pe me- inaintea lor, nu be vedeau plastic. Acest neajuns at
sele de cercetari si experiente, legile naturii pentru microscoapelor vine sa -1 inlature binocularele ste-
inaintemergatorii inginerilor si constructorilor. Buca- reoscopice.
tele de Farmg, cari deviaza in jurul unei axe cand S'a cercat si mai fnainte cu ajutorul microscoa-
trece un curent electric in apropierea lor, pot fi privite pelor stereoscopice (microscopul Greenough, constata-
ca o jucarie a oamenilor cari se joaca de-a fizica, a tor din cloud microscoape indreptate ambele spre
elevilor de licea cand invatA principiile electricitatii, acela§ object) sa aduca campului microscopic plastici-
dar aceasta mica jucarie a dat omenimei toate minu- tatea, datatoare de viata a formelor. Greutatile tehnice
natiile electricitatii tie astazi. Inchise in dulapioarele si scumpetea acestor aparate s'au pus de-acurmezisul
lor de sticla, adeseori cu geamuri sparte, neclaite de Incercarilor de acest fel. DouA objective, doud oculare,
sau, batute de praf, descomplectate, zac in muzeele nu numai stint mai scumpe decat un singur microscop,
scoalelor micile aparate demonstrative, silabele culturiidar nici nu pot fi asezat astfel ca sa poti privi obiec-
omenesti, dar ele au dat lumii lucitoarele masini puse tele destul de aproape, jar cu distanta focara mare
in serviciul omului. nu poti marl indeajuns obiectele. S'a incercat ca
Microscoapele, la inceput miraculoase si intere- ocularele sä mareasca mai mult si sa compenseze
sante instrumente prin cari se vedeau purecii marl agrandismentul redus al obiectivelor, dar in acest fel
cat prunele", au astazi mil si mil de intrebuintari sufere claritatea i.maginelor din microscop. Astfel s'a
practice, Cercetarile de laborator, faeute adeseori tot ajuns la ideea ca mentinand un singur obiectiv, at
in vederea practicitatii, nu se mai pot dispensa de microscopului sa duplifice ocularele, si asa cu un
microscoape, pe cum nu se mai pot dispensa de ele singur obiectiv, care poate sa mareasca obiectele in
analizele medicale, industriile chimice, uzinele meta- mod obicinuit, prin aplicarea untii ocular dublu in care
lurgice etc. Microscoapele nu mai sunt astazi aparatele privesti cu amandoi ochii, sa putem vedea obiectele
ascunse in dulapioarele muzeelor de stiinte naturale suficient marite si plastic totodata.,
ale scoalelor ci masini lucitoare, des intrebuintate In Aproape toate casele optice, au facut constructii
unele industri, si absolut necesare productiei perfec- de acest fel. Cel mai perfect dintre toate binocularele
tionate. Am putea chiar sä spunem ca daca nu am stereoscopice este astazi binocularul stereoscopic Rei-
avea aceste aparate cari analizeaza structura interns chert. (Fig. I) Acest binocular spre deosebire de con-
a metalelor, noi n'am avea astazi multe din materia- structiile altor case optice, mareste relativ putin, astfel
lele resistente intrebuintate in aviatie. Fara microscop ca imaginea obiectelor este totdeauna foarte clara. Bino-
nici cand n'ar fi ajuns omenimea sa cunoasca cauzele cularul casei Zeiss, cu toata, fineta lentilelor ce be pune
boalelor §i astazi n'am avea tamaduitoarele seruri ale in acest aparat, fiind ca are nu agrandisment prea
diferitelor boale si nu le-am putea combate. Principiile mare, nu are claritatea pe care ne-o presinta binocu-
ce le avem astazi despre lume, despre natura, sunt ade- larul Reichert. Binocularul sterescopicReichert consta
seori formate, intregite,sau descoperite pe deantregul din din un sistem de prisme,cari despart imaginea marita de
campul restrans al microscoapelor. Deci sa nu ne lentilele obiective ale microscopului in cloua imagini,
miram daca un admirator at acestor instrutnente a pe, cari le poti privi cu aMandoi ochii. Constructia
spus ca astazi traim in epoca microscoapelor. este atat de ingeniow a§i atat de perfecta incat inlaturA
Introducerea acestui instrument in §coale este multe dintre neajunsurile altor aparate construite spre ace-
absolut necesara. Pentru ca elevii sä poata cunoaste las scop. La unele binoculare trebue sa acoperi jumatate
temeinic gandirea lumii de astazi, trebue sa cunoasca din campul vizual at fiecarui ochiu, binocularul Reichert
minunatiile campului microscopic. Pestii, despre cari n'are nevoe dq aceasta operatiune, fiind ca prisniele
,

doar antialcoolistii mai pot crede CA traesc numai cu dislocate prin surubul dintre cele 2 oculare inde-
apa, a§a cum credea multa fume inainte de mic- parteaza automatic raiele de prisos." Carl a_ r turbura
ti J .

731

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA DE MAINE

plasticitatea imaginei. Constructia acestui binocular planul sectiunei. 7) Sagrinajul sectiunei §i astfel indi-
este astfel fAcutA ?twat aparatul poate fi Intrebuintat cile de refractie, dedus din acest sagrinaj, se deter-
§1 ca lupA binoculars. Lentila de sub pris- mina cu mai multe precisiune. 8) Examinarile macro-
mele aparatului fiind prinsa fn scopice ale mineralelor si rocelor sunt de cele mai
un tub special se poate lungi pans multe on examinarile formelor cristaline, iar aceste
cand dA o imagine clara a obiec- examinari se pot face cu ajutorul binocularului ste-
telor ce le examinam, chiar si reoscopic fail sectiuni, pe esantioanele luate din natura.
daca nu avem un microscop la In- Aceste examinari se pot face cu atata usurinta si pre,
demana. Mai mult chiar, aplicand un cisiune Meat adeseori nici nu mai descoperim ceva
obiectiv (lentils obiectiva de micro-
nou cu ajutorul microscopului polarizant. 9) Un alt
scop) In partea inferioarA a acestuiavantaj mare al acestui fel de a examina este faptul
aparat, putem examina cu bino- ca fara sa mai facem sectiuni putem cerceta suprafete
cularul stereoscopic Reichert Intoc- estinse si adeseori gasim §i granule, cari &spar prin
mai ca cu un microscop complect. slefuirea sectiunei. 10) La examinarea corpurilor opace
Astfel acest aparat este instrument vom putea distinge pe langA forma caracteristica a
universal de cel mai mare interes granulei si coloarea ei, luciul fefelor etc. si astfel
si poate fi Intrebuintat si ca lupa chiar fara alte examinari, rapitoare de timp, putem
si ca microscop iar prin pretul distinge d. e magnetitele de pirite, galene etc.
relativ mic este accesibil tuturor Toate aceste avantaje vor face ca Intrebuintarea
§coalelor §i institutiilor cari au binocularului stereoscopic sa fie generalizatA la cer-
(Fig. 1) nevoie de a cerceta cu microscopul. cetarile mineralogice, petrografice si microchimice.
S'au Inlaturat In acest fel toate neajunstaile micros- Microscopul simplu nu a putut sa ne dea suficienta
coapelor, mentinand Insa toate avantajele pe cari ni adancime la studiul substantei anorganice si a fost
le presinta ultimele perfectionari ale acestor aparate. Inlocuit cu microscopul polarizant (Fig. 3) care pans
Cand avem un microscop, binocularul se pune In lo- acum singur a dominat studiul a-
cul ocularului (Fig. 2) si putem examina obiectele stereo- cestor substante. In viitor binocu-
scopic, cuamandoi ochi Cand ne lipseste microscopul larul stereoscopic va injumatati
binocularul poate fi pus pe un stativ campul de munca cu microscopul
improvizat, si chiar fsre se avem polarizant. Mineralogia si petro-
microscop ne face acela§ serviciu grafia atat de master tratata In
ca si un microscop stereoscopic. scoalele secundare, va avea In
Mai ales In scoalele noastre unde noul aparat un ajutor de nepre-
microscoapele lipsesc cu desavar- fuit. Formele cristaline, Invatate
sire,sau sunt atat de primitive adeseori numai dupa modele de
tuck abia poti examina cu ele, lemn, vor putea fi aplicate pe forme
binocularele stereoscopice vor fi de minerale, cAci micile granule ale
cel mai mare folos. rocelor §i mineralelor sunt de
Pentru demonstrari In siiintele cele mai multe on cristalizate.
biologice, pentru uzinele industriale, Chiar si In praful vantului si In
analize de materiale etc. binocu- (Fig. 3) nisipul raurilor se vor putea re-
larul este indispensabil. In labora- cunoaste cu ajutorul acestui aparat ruini si tanduri
torul nostru de mineralogie am in- de cristale.
cercat practicitatea acestui aparat si Poate publicul mare nu va lua cunostinta de exis-
am ramas incantat de multiplele tenfa sau neexistenta acestui aparat, dar 11 va cunoaste
(Fig. 2) intrebuintari si servicii neprefuite publicul de maine fiindca se impune Intrebuintarilor
ce le aduce examinarii mineralelor si rocelor. Astfel multiple prin multele avantaje pe cari le prezinta.
cu ajutorul binocularului 1) grosimea secfiunilor micro- In povestea Sarmanului Dionis Eminescu ne spune
scopice, atat de necesara cercetarilor, e aflata cu multaca cu un ochiu se vad lucrurile mai mici, decat cu doi
precisiune si usurinta, avand posibilitatea ca sa de- ochi. In primul moment tncercand sa patrunzi aceste
terminam aceasf a grosime din inclusiunile mineralelor, randuri ale marelui ganditor stai nedumerit cad Inza-
2) studiul inclusiunilor, adeseori neglijate In cerceta- dar Inchizi un oehiu, lucrurile nu se vad mai mici cu
rile cu microscopul simplu sau polarisant, incepe o celalt ochiu. Dar gandindu-ne mai bine, Intelegem sen-
noun faza, avand posibilitatea a le determina de cele zul cuvintelor dela inceputul povestei Sarmanul Dionis :
mai multe on prin forma lot cristaline. 31 Aranjarea Cu un ochiu nu vedem decat imaginea din fata
incluziunilor in interiorul cristalelor ne fixeaza ade- a obiectelor, obiectele an numai lunoime si if ime, pri-
seori anumite directiuni a caror descifrare nu era po- vite cu amandoi ochii, lucrurile Imbraca forme, au o
sibila la microscopul simplu si la microscopul pola- adancime, grosime, perspective. Deci ne intrebam : daca
rizant, dar o putem cu usurinta fixa cu ajutorul bi- voim sa vedem lucrurile mArite, de ce nu le-am privi
nocularului stereoscopic. 4) Direcfiunile de clivaj ni cu amandoi ochii sa vedem obiectele cu tntindere in
se prezinta ca-planuri de divaj si astfel datele rapor- toate trei dimensiunile spafiului, mai ales ca avem
tate la aceste directiuni pot fi utilizate cu mai mult posibilitatea data prin aplicarea la microscop a bino-
folos. 5) Din doua planuri de clivaj, atat de distincte cularului stereoscopic ?
cu ajutorul binocularului, putem orienta cu usurinta DR. VICTOR STANCIU
secfiunea, ceea ce la determinarea mineralelor si mai profesor de mineralogie la Univ.
din Cluj
ales a feldspatilor este un avantaj de neprefuit. 6)
Conturele cristalelor idiomorfe nu mai sunt simple 11118
huh, ci planuri cari au o anumite ?nclinare fata de

732

www.dacoromanica.ro
SOCIBTATBA DB MAINE
Congresul ecumenic dela Stockholm
Drept incheiere §i rezultat al ce-
lor 42 de sedinte, congresi§tii s'au
maltumit sa adreseze cre§tinatatii
intregi urmatorul apel:
Conferinta mondiala pentru cre§-
tinismul practic publics solia aceasta:
I.
1. Conferinta mondiala a biseri-
cii lui Christos, intrunita la Stok-
holm §i sprijinita de representantii
bisericilor din 37 de state deose-
bite ale lumii vechi §i noua, ale
Orientului apropiat si departat, tri-
mite prin aceasta tuturor urmatori-
lor lui Christos o solie frateasca
rugandu-i cordial sa se uneasca cu
conferinta in rugaciune, in martu-
risire si multumita, in meditatiune
§1 in serviciul evangheliei. Regretdm
ca n'au simtit 'ode bisericile cre-
stine necesitatea de a primi invitarea
la conferinta. Caci pentru proble-
mele de importanta vitals §i de o
extindere asa de vastd, cu care
ne-am ocupat, trebue sa speram
inteo colaborare a tuturor partilor
bisericiii lui Christos.
2. Prin munca si rugaciunea bar-
batilor §i femeilor crestine a fost
pregatita timp de cinci ani confe-
rinta aceasta. Staruinta serioasa si
legatura stransa dintre biserici ne-a
ajutat sa netezim calea acestei con-
ferinte, care s'a dovedit drept ex-
presiunea cea mai cuprinzatoare
pana acum, a comunitatii §i cola-
bordrii bisericilor crestine peste
granitele nationale si confesionale.
Grijile, luptele §i pierderile biseri-
cii crestine in cursul razboiului si
dupa razboiu s'au silit sa recunoa-
sca cu amaraciune, ca lumea este
prea puternica fata de o crestinge
tate desbinata inlauntrul sau. LA-
sand la o parte toate chestienile
de confesiune si organizare bise-
riceasca, conferinta §i-a fixat sco-
pul de a se, afirma prin o munca
comuna de interes practic. Cu toate
acestea conferinta, oricare ar fi
fost proportiile infati§erii sale, este
un prim incenut.
3. Noi recunoastem inaintea lui
Dumnezeu si inaintea lumii plea-
tele §i neglijenta, de care s'a facut
biserica culpabila prin lipsa de
dragoste si intelegere compatimi-
toare. Chemarea clipei de fata catre
biserica trebue sa fie o chemare la
pocainta, dar totodata si o chemare
la un nou inceput curajos, cu aju-
torul nesecatului isvor de putere al
lui Isus Christos.
ACTUALITATI
4. Ne umple de adanca gratitu-
dine constatarea, ca pe langd toata
diversitatea puternica a conceptii-
lor actuate, am fost totu§ in stare
a ne intelege, in dragoste §1 ade-
var, asupra unui numar asa de
mare de probleme grele avand
pentru oricine respectul cuvenit asa
cum numai duhul evangheliei ni-1
poate darui.
II.
5. Conferinta §i-a recunoscut da-
tnria de a face din evanghelie, in
toate domeniile vietii omene§ti, o
putere hotaratoare pe taramul in-
dustrial, social, politic §1 interna-
tional.
6. Astfel in ce priveste taramul
vietii economice industriale am
facut marturisirea, ca sufletul este
valoarea supremd, care nu e per-
mis a se subordona drepturilor le-
gii sau mehanismului industriei, §i
ca sufletul are dreptul la propria sa
mantuire. Deaceea luptam pentru o
desvoltare libera §i deplina a per-
sonalitatii umane. In numele evan-
gheliei am accentuat din nos ca
industria nu e permisa sa se inte-
meieze numai pe pofta castigului
personal, ci cd, ea, ca un serviciu
catre ob§te, trebue sa.. priveascd
proprietatea ca un bun, ce i s'a
incredintat §1 pentru a carui chi-
vernisire are datoria sa dea soco-
teala inaintea lui Dumnezeu. Cola-
borarea trebue sa pa§easca in lo-
cul concurentei egoiste. Stapanii si
muncitorii 'sa" fie pu§i in sit Iatia
de a-§i considera fiecare partici-
parea la industrie ca o implinire a
propriei sale chemari.
7. Ne-am ocupat apoi de pro-
blemele morale §i sociale : lipsa
de locuinte, lipsa de lucru, imora-
litatea, abuzul de alcool $i crima.
Am ajuns la constatarea, ca aceste
probleme grele nu pot fi solutionate
aevea numai prin incordarea indi-
vidului, ci comunitatea insas tre-
bue sa -si is raspunderea pentru ele
§i sa exercite asupra actiunilor in-
dividuale un control social, intru-
cat acesta in fiecare parte singu-
ratica e necesar din punctul de ve-
dere al binefui obstesc. Ne- am ocu-
pat apoi si cu problemele, cari de-
riva dintr'o pretuire mai Malta a
femeli, a copilului §i a muncitoru-
lui, in domeniul educatiunei, al fa-
miliei si al profesiunei. Biserica nu
va interveni pentru I drepturile in-
dividului _ca atare, ci pentru drep-
733
www.dacoromanica.ro
futile personalitgtii morale,
. deci
pentru tot ce poate face omenirea
mai matura prin deplina desvoltare
a fiecarui suflet individual.
8. Am discutat principiile cres-
tine cari pot da directive pentru
relatiile internationale, principii de
o rotriva indepartate §i de autoglo-
rificarea nationald §i de cosmopo-
litismul masselor vreunei tdri oa-
recare, aiba aceasta once fel de
importanta. Am stabilit indatorirea
con§tiintei individuale fata de stat,
am recunoscut caracterul universal
al bisericii, precum si datoria ei de
a propovedui si infaptui dragostea
frdteasca. Am cercetat problema ra-
selor, chestiunea arbitrajului si pe
aceea a restaurdrii unui aranjament
international, care ar putea garanta
metode pacinice pentru inlat ,rarea
cauzelor de razboiu tot atatea
chestiuni cari, in situatia tragica a
zilelor noastre, ne ating asa de
profund.
9. Rugdm bisericile sa aiba unul
si acelas sentiment fata de ororile
razboiului, precum si fatd de inca-
pacitatea lui de a Oa solutiuni ade-
varate in chestiunile de dicerend
international. Nu am incercat sa
dam solutiuni precis formulate. nici
nu am fixat prin votari rezulta`ele
disculiunilor noastre prietinesti. La
aceasta nu ne-a Indemnat nici res-
pectul profund fata de convingerile
altor oameni si altor grunari, cu
atat mai putin constiinta, ca bise-
rica fixeaz4 principii si ideale dar
lass In grija singuraticilor $1 a co-
munitdtilor, sa caute grin iubire. in-
telepciune si curaj metodele de a-
plicare a acelor principii.
10. Dar pentru ca sco-ul aeesta
sa poata fi atins, treue admi0 ne-
cesitatea stringenta a upei educa-
tiuni a individului prin efort inte-
lectual si schimb de opinii rsa, ca
ea sa fie puss in sitiatia de a prc-
mova in mdsurd tot mai mare men-
talitatea cresting, povatuita de du-
hul adevarului.
11. Noi inorep+am solia aceasta _
in primul rand catre toti crestinii.
Fiecare sa-si urmeze propria con-
stiinta, sa-si valorifice intreagd res-
ponsabilitatea pentru infaptuirea vo-
intii lui Dumnezeu.
12. Indreptand apelul acesta in
primul rand catre biserici, recu-
noa§tem cu gratitudine, ca pe dru-
mu! acesta sfant cautam sp aliati.
Ne intoarcem privirile asupra oa-
menilor tineri din toate tarile. Am
auzit cu intimA bucurie despre na-
zuinta si lupta tinerimii tuturor po-
 SOClETATEA DE MAINE'

poarelor pentru o mai buna tritoc- ANIVERSAREA DE 1600 ANI A SINODULUI DELA NICEEA
mire a vietii colective. 0 MANIFESTATIE CRE*TINA CU ORIZONTURI STRAMTE -
Spiritul si puterile proaspete ale
tinerimii am dori sa fie devotate La Iasi, In capitala Moldovei de -tCu toate aceste pregatiri, sinodul
In serviciul spiritului Divin. Adre- odinioara, unde s'a tinut sinodul ecumenic proiectat n'a /ut loc si
sam apelul acesta In numele fiului dela 1642 care a stabilit doctrina p noi ne-am ales pe Irma Lturor
omului, in numele teslarului din Bisericii ortodoxe fata de cea a pregdtirilor nutnai cu patriarhatul
Nazaret si catre muncitorii lumii, celorlalte Bisericii crestine, a avut national.
plini de gratitudine fata de toti loc, in ziva de 11 Oct, a. c. ser- In foul unui sinod interortodox,
ceice si in imprejurarile grele ale zi- barea aniversara de 1600 ani dela supt conducerea virtuala a Roma-
lei de azi consimt ca actiunile for primul sinod ecumenic care, in niei, am avut insa, In toamna a-
sa fie determinate de vointa lui anul 325 d. Chr., la Niceea, a sta- ceasta, congresul protestant-ortodox
Dumnezeu. Deploram cauzele exi- bilit o p :rte esentiala a doctrinei dela Stockholm, la care au luat
stente Inca ale Instrainarii (dus- Bisericii crestine MO de ereziile parte, alaturi de fostul patriarh
maniei) si ale lipsei de build invoire timpului. dela Alexandria, regretatul Fotie,
si cautam a be Inlatura. Noi Im- Serbarea dela Iasi n'a fost o mort de curand, si cativa reprezen-
partasim nAzuintele for pentru o manifestatie propriu zis religioasa ; tanti ai Bisericii romanesti, In
astfel de ordine socials, in care ea s'a prezentat ca un act al unor frunte cu mitropolitul dela Sibiiu.
sa fie data prin dreptate §i tralie serbari de stat, organizate mai mult Iar acum avem, la Iasi, o sedinta
putinta unei evolutii si Intreg nea- de Puterea civila cu prilejul inau- aniversara a sinodului niceean, or-
mul omenesc sa fie asigurat potri- gurdrii Palatului administrativ §1 a anizatd de catra Sfantul Sinod al
vit cu vointa lui Dumnezeu. vizitei Familiei Regale. Romaniei si sub conducerea patri-
* arhului roman.
13. Conferinta noastra e numai Orice s'ar zice, dela planul ini-
un Inceput, dar nu ne putem des - De ani de zile s'a vorbit prin
parti fail a lua oarecari masuri Inaltele corporatiuni bisericesti si tial si pane la serbarea dela Iasi
pentru continuarea unui lucru in - prin presa religiose a tarii, ca a- este o distanta enorma.
ceput In mod asa de fericit. Dea- mintirea Intaiului consiliu ecumenic Nu vrem se insistam mai mult
ceea am decis, sa formam un co- va tebui sa fie prilejul unei largi asupra acestui moment, dar nici
mitet de continuare, menit sa clued si puternice manifestatiuni a lumei nu putem sa-1 lasam neinregistrat.
crestine din Intreg Orientul si ca, *
mai departe opera Inceputa, sä
chibzuiasca mai departe asupra di- in cadrele acesteia, Biserica roma- Cat priveste serbarea dela Iasi,
feritelor propuneri si sa le aducd neasca trebuie sä aibd un rol quasi credinta noastra este ca ea a fost
la Indeplinire, sa examineze posi- conducdtor, luand in cadrul orto- din toate punctele de vedere o
bilitatea unei viitoare intruniri a doxiei, locul Rusiei. La un moment gresala.
conferintei mOndiale si, in deosebi, dat se fixase ca serbarea aniver- Mai Intaiu Iasii, ca loc al serbarii,
sä Intreprinda pasii necesari pentru sara sa alba loc la Niceea, unde n'a fost bine ales. Daca ar fi fost
examinarea continuative a proble- sa se strange cu acest prilej un vorba de o aniversara a sinodului
melor grele, cari ne-au preocupat, nou sinod ecumenic, a carui ordine dela 1642, de sigur ca nu mai
apoi sa promoveze propriile noastre de zi era, in parte, chiar jalonata. putea fi nici o vorba asupra locu-
lucrari in domnul acestor probleme Mai tarziu, s'a vorbit apoi ca, cu lui, lasul fiind dela sine indicat.
si prin toate acestea sa stea in considerare la Imprejurarea ca Dar ce- are a face Ift§ul dela 1642
serviciul acelei autoeducatiuni a in- Niceea de astazi nu mai prezinta si dela 1925 cu Niceea dela 325 ?
dividului si a bisericii care este din nici un punct de vedere un Daca ar fi existat vr'un mo'iv
fundamentul judecatii si al actiunii interes care sä justifice concen- contra Bucurestilor, trebuiau asite
noastre. trarea Intre zidurile ei, a Intregii motive plausibile pentru o alts lo-
lumi ortodoxe, sinodul sa se tie calitate, in conformitate cu inte-
Acest comitet de continuare a rese religioase si politice de actua-
fost alcdtuit din 67 representanti ai la Pena
Sfantul Munte.
la sfarsitul anului trecut, litate. (Poate ca cea mai indicate
diferitelor biserici crestine. Arhie- pe aceste baze se pregatea aniver- ar fi fost din toate punctele de
piscopul Nathan SOderblom, sufle- sarea din chestiune si, in Sep- vedere, Alba-lalia).
tul acestui congres mondial, a putut temvrie 1924, cand a venit in tare In al doilea rand, intercalarea ser-
sa rosteasca la Incheierea lui ace- patriarhul dela lerusalim, se vorbia, barii, ca o simple manifestatie oficiald
ste cuvinte semnificative : abia ca unul din motivele principale in cadrul unor sent ari de caracter
mai tarziu se va putea §ti, dace care 1-ar fi adus in mijlocul nostru, profan cu totul strain, este deaseme -
congresul acesta a insemnat vre-un a fost tocmai discutarea mai dea- nea cel putin curioasa. Aniversarea
lucru mare in istoria universals ; proape a acestui punct. n'ar fi trebuit redusa la o simply festi -
in orice caz noi 1-am simtit ca Mai mult chiar, infiintarea ne- vitate, ci ar fi trebuit sa fie, dace nit un
atare". asteptat de grabita a patriarhatului sinod ecumenic lucru, pentru
El avea deplina dreptate. Cei ce romanesc se datoreste in prima moment, absolut imposibil cel
au participat la desbaterile acestui linie tocmai consideratiunii, ca la putin un mare congres religios
congres si la intreaga desfasurarea sinodul dela Niceea, respectiv dela crestin, care sa lase urme adanci
lui grandioasa, unica dace au Sf. Munte, Biserica noastra trebuia In sufletul tuturor locuitorilor tarii.
putut urmari cu interes superior si sa se prezinte In primele randuri, Si, In sfarsit, caracterul stramt
cu intelegere crestineasca toate ceeace n'ar fi fost cu putinta, dace ortodox dat amintirii unui moment pe
momentele edificatoare, nu-1 vor ea ar fi avut in frunte un simplu nature general crestineasca este,
contrazice. mitropolit-primat, iar nu un patriarh, §i din punct de vedere religios si
j. Lupq egal in rang cu cei din Orient. din punct de vedere politic, o mare

734

www.dacoromanica.ro
SOC1BTATBA DB MAINE

gresalk am putea zice chiar, o

epocala gre§ala, ale care' urmari
se vor resimti timp foarte inde-
Confesio nalismul
La orizontul vietii sociale ardelenesti, binecuvantate be gdsim in tot progresul
lungat. atat de solidara inainte de razboiu, s'a vietii social-economice ardelene$ti.
Aniversarea sinodului dela Niceea ivit un nou dusman, care este cu atat
trebuia sä fie pentru intreaga cresti- mai primejdios cu cat se coboara mai Dupa marea unire preotimea noastra
nat tea din cuprinsul nouii noastre adanc in inima satelor noastre. Ali- se pare a a deviat dela frumoasa ei
patril, un prilej potrivit pentru afir- mentat de politicianism, un alt ferment menire de educatoare a satelor noastre.
marea solidaritatii crestine mai de desagregaie socials, el Indusmaneste Ne mai avand in fata marele ideal
presus de barierele confesionale §i pe putinii intelectuali ai satelor noastre care-i strangia rAndurile si -i stimula
nationale. Este regretabil, ca oa- $1 ce e mai trist sacleste ura in fortele inainte de razboiu, ea se .lass
menii cari inteleg necesitatea cola- inimile taranilor si paralizeaza actiunea taritd in luptele marunte politice $i, ce
borarii Bisericii crtodoxe cu Pise- de culturalizare a satelor atat de im- e mai trist, ea tareste in noro si
rica anglicana §1 cu cea protestanta perios reclamata de vremurile de azi. biserica. Caci cum putem califica tfel
din toate tarile din lume, nu inteleg Acest dusman este confesionalismul. murdarele certuri pe cad be citi in
ca este cel putin tot asa de ne- oficioasele" celor doua confesiuni,frsau
cesara c laborarea confesiunilor vestile triste despre Invrajbirile sa elor
crestine din cuprinsul Romaniei Inainte de razboiu confesionalismul
pentru realizarea idealurilor crestine otravia arareori inimile catorva fete pe chestiuni confesionale, cleat sti opi
comune. bisericesti ; era Insd aruncat din casa de noroiu aruncati In fata imaculata, a
Ce inaltator moment ar fi fost de cateori interesele maxi ale natiei bisericii. Ti-se frange inima cand au zi,
Ca, cu prilejul marei aniversari o cereau. Mai ales de cand viata poli- sau citesti, aproape cotidian, vesti c a :
crestine, sa fi pt tut vedea 14 un tics si culturala ardeleneascd a castigat In cutare sat de pe Muras, vestit
loc, patrunsi de sfanta dragoste intelectualitatia noastra de toate cafe- pentru bunastarea lui, taranii invrdjbiti
frateasca, alaturi de ortodoxii ro- goriile, el a fost sugrumat sau inchis de confesionalism bat cu cuie usa
man', pe unitii no§tri, apoi pe ca- In micile turnulete ale discutiilor dog- scoalei, in care propunea invatatorul
tolicii, unguri, germani §i poloni, matice. Massele mari ale natiei nu-1 celeilalte" confesiuni, sau privesc cu
pe luterani, pe reformat' §i pe uni- cuno.steau. La marile sarbatori cultu- ochi de dusmanie pe preotul celalalt",
tari §1 chiar §i pe disidentii sec- rale taranii nostri vedeau In fruntea considerat pang mai eri de parinte
tari, cari sunt condu§i §i el de in- lor pe fruntkii ambelor biserici ferm sufletesc ; Intealtul preotii se cearta in
vatatura lui Christos, ca §i ceilalti decisi a lupta mans In 'nand pentru fata taranilor adunati la sarbatoarea
cre§tini. Oare, cum au stat orto- progresul lor politic, cultural $i eco- instalarii unei case de cetire de catre
doxii roman' la Stockholm alaturi nomic $i ei se intorceau acasa cu sen- o societate studenteasca, discutandu-si
cu cre§tini de alts confesiune, si timentul de indestructibila solidaritate Intaietatea in comuna ; in alts localitate
au predicat in aceeasi biserica a natiei, sada in adancul inimii. Ce din Banat mortul de alts confesiune nu
alaturi de prelli unguri n'ar fi stralucite exemple sunt in aceasta pri- mai poate antra in cimitirul stramosilor
putut face acelas lucru §i aici vinta serbdrile Astrei", cari erau, sAi, comun Ora eri. Etc., etc. Exemplele
acasa ? Oare religia crestina, trebue pentru preotimea noastra, de ambele se 'ngramddesc zilnic.
sa fie §1 ea un factor de izolare confesiuni, o adevarata emulatie de
fata de celelalte nationalitati con- jertfd. Satele noastre au luat astfel, Preotimea noastra trebue sa Inteleaga
locuitoare, de cari ne deosebim prin aceasta campanie culturala a celor ca procedAnd astfel Isi tae $iesi craca
prin limbs, prin traditii si prin cari-si duc vieata in inima lor, fru- de. sub picior. Autoritatea bisericii nu
aspiratiuni politice ? Oare nu este mosul avant cu care ne mAndrim astazi poate esi decat scazuta din aceste cer-
ea, In imprejurarile date, aproape in Romania intregitd. turi $i Cu ea si a preotului. Ea trebuie
unica legatura care ne mai poate Partea ieului in acest real progres sa revina la apostolatul ei cultural si
Linea la un loc ? al tardnimii de dincoace de Carpati ii social caci fara de ea zadarnice sunt
De ce atunci, nu s'a intretuintat revine, fart indoiala, preotimii noastre zecile de societati de culturd cari se nasc
aniversarea sinodului dela Niceea de ambele confesiuni. Preotul nostru isi cotidian in orasele noastre. Ea trebuie
pentru c , dupa ce ea n'a putut fi tinea de sfanta datorie sa cunoasca sa fie patrunsa de marele ideal cultural,
o manifestare generals a intregei inainte de toate abecedarul nevoilor pe cari 11 strigam astazi on decateori
cre§tinatati sau macar cna inter- culturale ale natiei ; el Intelegea ca schitam drumuri de mare viitor acestei
ortodoxa, sa fie cel pL tin o mani- pentru inlaturarea lor, alaturi de Inva- natii.
festare general cre§tina pentru tam tator, el va trebui sa lupte zi de zi, Imbunatatirea starii economice a ta-
noastra ? fiindcd el este in cel mai intim contact ranilor prin Impropietarire, votul uni-
Cu mete da intrebuintata si de cu cei multi si incatkati de intunerec. versal nu-si vor aduce roadele lor
astadata, Biserica noastra nationals Indeferent de confesiunea careia ar fi dacd nu li-se va da acestora cultura,
se departeaza tot mai mult de con- apartinut, taranul nostru gasea in el cu care sa-$i valotifice aceste doud
ceptia veritabil crestina si, in foe pe cel mai apropiat parinte sufletesc. mari cktiguri. Ori cate legi ar des-
sa contribue la progresul tariff Fiind el Insusi un frunta$ gospodar al carca autoritatea la sate, on cate so-
prin intarirea solidaritatii crestine, satului, sfatul lui In cele economice cietati s'ar abate de Cate doud on pe
contribue la slabirea ei. era totdeauna ascultat. Slujitorul bise- an, cu Cate un discurs si 20-30 de
Dar poate ca ce nu s'a facut la ricii era privit ca un pazitor al celor cacti, cari raman netaiate aceasta
11 Octomvrie la Iasi, sä se mai sfinte, dar in acelas timp si un luminat cultura nu va putea fi strecurata in
poata face ulterior, dand dovada sfatuitor in vindecarea ranilor sociale $i satele noastre. Ei ii trebue omul care
inaintea lumii intregi ca nu sun- economice. Conceptia despre biserica a sa-i rosteascd zilnic intelesul in ure-
tern numai Romani, ci §1 cre§tini. taranului nostru era astfel mai lipita chile celor ce n-o au.
Onisifor Ghibu de reali tate si de aceea urmele ei Acest om, nimbat de autoritatea mo-

735

www.dacoromanica.ro

rala a bisericii nu poate fl decat preotul.
Invatatorul plamddeste inimile plapande
,ale celor mici, preotul intra cu faclie
de credinta si de lumina in casele celor
mari si multi. Daca se va lasa Insa
tarit in noroiul confesionalismului ta-
ranul se va departa tot mai mutt de
el si in acelas timp si de biserica, pe
care el o concepea semanatoare de cre-
dinta si de cuitura. Prestigiul intelec-
tualitatii, sadit in sufletul taranilor de
preotimea si invatatorimea noastrd, se
va intuneca tot mai mutt si, ce-i mai
--%14
Improprietarirea §i productiunea agricola
Chestiunea rezultatelor reformei agrare
preocupa in eel mai mare grad pe
sustinatorii acestei reforme si pe spe-
cialisti. Critica acestei reforme, chiar
daca ea n-ar fi fost favorabila econo-
miei nationale, nu are nici o valoare
practice. Pamantul nu mai poate fi luat
din mainile taranilor, care it muncesc.
Sunt nemultumiti numai acei cari aveau
campuri intinse, si-si trageau bogatia
din exploatarea taranimei.
Cu toate acestea, reforma agrara in
loc sa fi coborit a inallat economia na-
tionals, si improprietarirea nu a adus
folos numai taranimei ci si tariff intregil
51 rezultatele acestei reforme nu sunt
de cat fericite. - unii pretind ca taranul nu era pregatit
Intr'o foarte interesanta lucrare cu
titlul Reforma agrard si productiunea
d. G. lonescu-z>isesti, profesor la Aca-
demia agricola, din Bucuresti si Direc-
tor general al indrumarilo agricole,
discuta in chip magistral, ca unul din
cei mai straluciti specialisti ce-i are
Romania in chestia agrara, rezultatele
reformei agrare asupra vietei noastre
economice si sociale.
Agricultura a lost principals bogatie
a Rornaniei inainte de rasboiu si este
si astazi. Aceasta se dovecleste usor
prin proportia de 2/3 pe care o ocupa
exportul produselor agricole in totalirl
exporttilui si astazi. Prin urmare o prima.
observatie : Romania prin reforma agrara
nu a pierdut situatia ei de tarn agri-
cola, si exportatoare in primul rand de
produse agricole, adica in regimul de
mica proprietate agrara Romania nu
si a schibat situatia de mai inainte.
De altfel reforma agrara romaneasca
nu std contra timpului si a conceptiei
moderne a proprietatii agrare. In toate
tarile europene si chiar in America este
o tendinta de transformare a regimului
agrar, si in cele mai multe par4i s'a
si realizat introducerea micei proprietati,
a proprietatii de munca. E surprinza-
tor cum pretutindeni chestiunea agrard
trist, taranii insisi se vor sfasia in cer-
turi marunte.
In noroiul moral de astazi not cerem
bisericii sa fie mama care frange mul-
timii panea calda si vesnica a Evan-
ghelii, pentru hrana ei sufleteasca si-i
toarna, in acelas timp, unt de lemn pe
ranile ei trupesti. Glasul preotului sa
nu fie rostit numai din usa altarului.
El trebuie sa rasune cald si luminat in
orisice actiune sociald a satului. $i el
trebuie sa fie mai intaiu glas de pace,
de solidarizare sufleteasca. Ion Breazu
PROI3LEME ECONoMICE
s'a pus dupa razboiu la fel, si a fost
rezolvata la fel, Para o consultare
prealabila.
Critica micei proprietati de altfel nu
std in picioare. Din punct de vedere
doctrinar nu are dreptate nici liberalis-
mul economic, nici socialismul. Mica
proprietate e superioaa, relativ, si ca
productivitate, si ca rentabilitate, fats
de marea proprietate. Cat priveste fo-
carele de cultura care erau conacurile
boerilor si castelele baronilor, ele nu
reprezentau nimic pentru cultura roma-
neasca erau in schimb stavilarele, con-
tra ridicarii culturale a taranimei.
Din punct de vedere al oportunitatii,
economiceste si tehniceste pentru a i se
Incredinta intreaga Logatie a tarii. Afar&
de faptul ca inainte marea proprietate
era cultivata tot de acesti tarani, carora
li se contests, azi once capacitate, dar
chestiunea noastra agrara se invartea
intr'un cerc vicios care trebuia orcum
rupt pentru rezolvarea chestiei. Taranul
era decazut si inapoiat pentruca munca
lui nu era libera si lucra intr'o quasi
robie pe pamantul altuia, si fiindca era
decazut si inapoiat nu putea fi impro-
prietarit. Cum supt vechiul regim de
exploatare taranul nu ar fi putut esi din
situatia lui mizerabila, nu ar mai fi fost
improprietatit nici odata. Trebuia sa se
inceapa odatd, si bine s'a facut ca nu
au fost ascultati cei cuminti".
Reforma agrard nu a dus la scdde-
rea suprafetei cultivate. Chiar daca in
primii ani dupa razboiu, ca pretutindeni,
s'a cultivat mai putin, aceasta se dato-
reste imprejurarilor post-belice, pierde-
rilor de brate, distrugerei inventarului,
imputindrii vitelor, lipsei de saminte,
si daca s-a facut ce s-a facut, si dada
astazi intreg parnantul tarii e lucrat, se
datoreste tocmai sfonarilor, pe care nu-
mai taranul proprietar pe bucatica lui
de pamant ar fi putut sa le face. Su-
pra rata cultivata crete din an in an,
736
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DB MAINE
productia pentru fiecare fel de produs
creste din an in an si ceeace e mai imbucu-
rator Ca productia la hectar creste din
an in an.
Reforma agrard a ndscut o problemci
a grciului dar nu una in detrimental
tdrei. Daca in vechiul regim, cand pa-
mantul si taranul erau storsi nu exploa-
tati, proprietarii scoteau mai mult gran
de cat se cuvenea pentru crutarea pa-
mantului si era exportat in strainatate
mai mult de cat se cuvenea fiindca
taranul era subnutrit. Astazi Baca. se
cultiva gran ceva mai putin se cultiva
alte cereale cu mult mai mult fiindca
sunt mai rentabile pentru Oran si Ii_
(la putintd sa -si creasca mai bine vitele.
Pe langa aceasta locul graului in mica
parte a 'fost luat de plante industriale
care aduc taranilor castiguri man. De
altfel pentru dezvoltarea agriculturei
noastre, pentru rationalizarea ei, trebuia
sa trecem de la faza cereals la faza
culturei alterne, care este mai crutatoare
si mai imbelsugata, si trebuie sa fim
fericiti ca reforma agrara a ajutat a-
ceasta trecere.
Reforma agrard n'a micsorat expor-
tul. Daca din cauza imprejurarilor de
dupa razboiu productia a lost mai mica,
fatal si exportul a suferit, totusi inca
Romania este cea mai importanta taxn
exportatoare de produse agricole de pe
continent, si in acela.si timp taranul e
mai bine hranit si mai puternic.
Influenta reformei agrare asupra vii-
torului tarei noastre este din cea mai
fericite. Taranul e altul, constiinta lui
de producator si intreprinzator s'a tre-
zit, azi taranul traeste mai bine, e mai
sanatos, si mai accesibil culturei.
Marea proprietate ramasa va putea
deveni centre de culture rationala si
stiintifice. Industria se va descolta gratie
ridicarii enonornice a taranului, orcum
eel mai valoros consumator in aceasta.
Ora.
Evident ca pentru maximul de folos
trebuie sa se urmeze un program agrar,
o politica agrara pentru ridicarea tara-
nimei, sporirea pr oductiei si consoli-
darea reformei agrare.
N. Ghiulea
Bibliografie
A apa rut in editura Cartea" Romanescl:
Biblioteca Minerva No. 109. Pretul 8
lei. H. Sienkiewitz: Doamna Elzen, tra-
ducere de Mihail'Negru.
Biblioteca Minerva No. 74. Pretul 5 lei.
Maxim Gorki: Conovalov, traducere de
I. Radut,
Biblioteca Minerva No. 124. Pretul 5
lei. Leon Tolstoi : Povestiri Populare,
traducere de Ion Barseanu.
Biblioteca Minerva No. 121. Pretul 8
lei. V. Veresaghin : Amintiri din rasbo-
iul dela 1877, traducere de N. Pandelea.
Biblioteca Minerva No. 48. Pretul 8 lei.
L. Tolstoi : Amintiri din Sevastopol vol. 11.
SOUETATEA DE MAINE
N MU,NTII RODNEI
RODNA VECHE - VALEA VINULUI
Dela Nasaud in sus, pe valea So-
mesului mare, dupace ai trecut de
=rile sate romanesti Scingiorzul $i
Maierul, lasand la stanga Magura
Porcului si inconjurand Magura de sus,
la poalele careia sunt acivate baffle
Anies, te opresti la Rodna veche, ultima
statiune de cale ferata in aceasta re-
giune.
Targusorul de munte din calea Ma-
ramuresului si a Bucovinei apropiate,
cu numire batrana slavona, careia Ro-
manii ii zic Rogna e una din cele mai
vechi asezari In Ardeal. Aici s'au a-
sezat Sasii Inca de pe la inceputul sec.
XIII-lea, momiti de minele de aur, de
argint si de plumb.
In navalire pustiitoare au trecut apoi
Tatarii spre Maramures, acum sapte
sute de ani si mai bine. Urmele for
sunt lasate In ruinele vechIului templu
catolic dada pela 1200. Parte din zi-
durile uriase, acoperite. de ierburi si
mancate de vreme ddinuiesc Inca, ald-
turi de biserica cu acoperisul si catapi-
teazma de sindila, zidita cu piatra ye-
chiului lacas pela 1780 de catre taranii
romani. Se spune ca ar exista si astazi
uricul", care arata cu cati bani au
contribuit ei la zidirea, inzestrarea si
Impodobirea bisericii.
Bogatia pamantului Rodnei a fost
bine cunoscuta de domnii Moldovei,
care si-au intins mult timp stapanirea
prin aceste locuri. Steampurile lui Petru
Rare* au sfaramat in Rodna piatra in-
carcata cu metale pretioase, care lua
apoi drumul curtei dela Suceava.
Astazi din faima de odinioara a tar-
gului n'a mai ramas decat amintirea,
cad argintul, plumbul si platina au
secat de mult in Mile parasite si sa-
paturi not se fac cu multd greutate.
Asezare neaos romaneasca °data,
Rodna veche a vazut infiltrandu-se tot
mai mult, mai ales dela razboi incoace,
elementul ratacitor al Evreilor goniti
din Galitia spre Maramures.
Dughenile for murdare unde se valid
bucatele stranse de pe la taranii romani
Impreund cu sarea, rachiul si fitilurile
de lamps fac sa te crezi in Visaul In-
strainat al Maramuresului.
Zilele de targ sau de sarbatoare dau
o infatisare deosebita Rodnei vechi. Poti
admira atunci portul frumos al femeilor,
care n'au prins Inca pe aid moda"
stambelor targovete. Catrinta rosie si
sortul verde cu dungi inflorite dau
tiparul locului. Buna voie intalneste
alaturi de rodnence pe flacaiivbistriteni
Imbracati in sumane albe si pe sprin-
SATE, ORA$E, REGIUNI
tarele bucovinence, Infasurate intr'o
singura iota.
a
Dela Rodna veche, 6 km. spre Miazd
Noapte e Valea Vinului sat mic de
munte situat pe o vale ingusta incola-
cad ca un same la poalele batranilor
munti ai Rodnei, ale cdror varfuri ating
inaltimi aproape cat Negoiul $i Moldo-
vanul din Muntii Fagarasului.
Drum ul coteste dealungul Izvorului
Bclilor prin bungete de fagi si paduri
de brazi. Valea presarata cu bolovani
enormi, adusi de paraiele ce-si pornesc
apele de primavara dinspre Varful Cd-
pcItlinei se ingusteaza din ce in ce,
pana cand la o cotiturd apar cele dintai
case ale satului Valea Vinului, ascunse
in bradet si rasfirate la diferite inal-
timi dealungul drumului.
Aid sunt si baffle cu ape minerale
feruginoase, pe care medicii be pun a-
laturi de cele din Karlsbrunn si Krynica.
Dela ultimile case ale satului dacd
{iii cararea in sus pe Izvorul Bailor dai
de pozitii din ce in ce mai pitoresti,
pand la locul unde se extrage minereul
de plumb.
Linistea adanca e curmata doar de
apa pardului devenita din ce in ce mai
rosie, cu cat te apropii de imbucatura
lzvorului Bailor cu lzvorul rosu.
Deodata, valea pare ca e inchisa de
stanca care o inconjoara, soarele dis-
pare dupa frunzisul ce se leagand pe
piatra cand lucie, cand Intunecata de
cuprinsul ferului.
Numai pe alocuri umezeala stancei
da ospitalitate lichenilor galbeni ca
pulberea de pucioasd sau muschiului in
care-si prind radacinele puii de brad.
E numai o inchipuire, cad cararea
sapata in lespede de piatra isi face loc
pe langa firul de apa, ce-si asvarle
spuma intr'o nebunatica cascade.
Pasul Dracului, cum ii zic oamenii,
reprezinta In miniature aceeasi numire
a fenomenului natural dela St. Got-
hard. De aici minele nu mai sunt de-
parte. Cu rasunet prelung se and zgo-
motele ciocanelor in stand, intretaiate
in rastimpuri regulate de ecoul vaii.
Un uruit de vagonete si pe gura neagra
a minei apar lucratorii manjiti, purtand
materialul scos din intunecimile Oman-
tului. Mineralul scos are 40-6504
plumb cu urme de argint, productia lui
scade Msa din an in an. Exploatarea
rudimentary scoate deabia cheltuelile
%cute ; acelas lucru e cu grafitul a
carui vine ies la iveala mai jos de Iz-
vorul Bailor.
737
www.dacoromanica.ro
Depe tnaltimile care domina mina,
privirea e atrasa tie varful Indului si
de spinarea de munte care se sfarse$te
cu varful Corongisului. Inspre luau!, pe
sub care past pcicuinele" (turmele)
pdcwarilora , pornind pe Valea Vinului
pe la mine .si apoi peste pddure prin
aura Mica si Coasta Netedd, te In-
deamna paraiele cu pastravi si o bo-
gata flora alpina, din care nu lipse,te
chipesa floarea reginei on mirositoarea
ruja de munte cu petalele inrosite, ca
muiate in sange. Val. Puscariu
Cronica sportivi
Nutt Stimate Domnule Clopotel
Va marturisesc ca 7m'am bucurat
mult cand mi-ati adresat tntrebarile dv.
relativ la ancheta intreprinsd de catre
CCFBA, pentru a restabili raspunderile
asupra felului cum a fost pregatita e-'
chipa nationala de FBA, care ne-a re-
prezentat tam la Olimpiada VIII din
Paris. Am ferma convingere, ca apari-
tia in coloanele revistei dv. a lamuri-
rilor de mai jos sunt absolut necesare
nu numai pentru a repara nedreptatea
facuta unuia dintre cei mai inimosi
sportsmani romani, caruia pasiunea, cu
care unii adversari au inteles se dis-
cute chestiuni demne de mai multd o-
biectivitate, i-a creat nemeritate ne-
placeri, ci aceasta si in interesul ade-
varului, care a facut totdeauna cinste
Societatii de Maine".
De fapt in Societatea de Maine",
au aparut cateva observatiuni putin
magulitoare la adresa capitanului nati-
onal de atunci. Ancheta a constatat ca
versiunile absurde, cari la un moment
dat au napadit coloanele sportive ale
unor gazete, au fost nefondate.
Raspunderea pentru felul cum a fost
executata aceasta intreprindere nu poate
fi aruncata in carca persoanelor insar-
cinate cu compunerea si conducerea
echipei.
Nenorocirea a fost, si de data asta,
lipsa de fonduri. lata faptele :
Selectionarea echipei s'a facut din
timp. Federatia insa, careia nu i-s'a pus
la dispozitie suma necesara si promise
de catre d. ministru de finante, a con-
tramandat plecarea la Paris. In urma
unor mari presiuni, ministerul, in ceasul
al 12-lea, a avansat suma. Federatia
a dat ordin telegrafic pentru plecarea
echipei, care, adunata in pripa_ a por-
nit la drum, WA parale insa, deoarece
delegatul financiar (al Comitetului Olim-
pic Roman), urma sa o ajunga in
timpul calatoriei.
Acest delegat a avut intreaga ras-
pundere materiala a deplasarei, iar nu
capitanul national, caruia nu i-s'a dat
din partea Federatiei nici un ban. De-
legatul financiar dupa sosirea in Capi-

tallaa prezentat chestiunea sa Comi-
tetului Olimpic, care i-a dat deslegarea
cuvenita.
Faptul, ca echipa a sosit In tarn in
coaditiuni rele, se datoreate imprejura-
rei, ca delegatul financiar, care avea
cu sine intreaga cassa, a ramas in Pa-
ris, pentru a aplana un incident, ivit
intre conducerea echipei si proprietarul
hotelului unde echipa a fost, gazduita,
prin urmare echipa a plecat la drum
fara nici o rezerva de bani, astfel ca
prezenta sau absenta capitanului natio-
nal nu putea schimba aceasta stare
preCara a lucrurilor, el fiind lipsit de
fonduri.
Primiti va rog, Domnule Director,
expresiunea deosebitei mete consideratii.
Bucureati, Septamvrie 1925.
alma Manuilci,
PrefedinMe Corn. Cen. de FBA
(110}1101 C111111111411 $1 01111S1ICf
TEATRU
Medicul in dilema
5 acte de Bernard Shaw.
Dupe Candida, reprezentata stralucit in
stagiunea trecuta, Medicul in dilema, ne
arunca in inima teatrului lui Shaw, in
vartejul problemelor cu cari dramaturgul
englez framanta gandirea europeana din
ultimate decenii. Dace in Candida mani-
era ibseniana e doininantapentru aceea
piesa nu e tmpedecata de a ramanea o
capod'opera In Medicul in chledui
srepticismut moral, caractenstic teatru-
lui shawian se degajaza cu toata Duterea
lui distrugatoare de idoli, atat de dragi
burgheziei contimporane. Biciul ironiei
loveste fara mils conceptii morale, pe
cari ne-am dada intreaga noastra civi-
lizatie" Imo terna; radem umorul lui
Shaw este atat de tragic In fond de
propriile noastre idealuri, de ceeac-e)ne-a
incalzit co vieata intreaga.
In Medicul in dilema Shaw satirizeaza
stintifismul modern, miop fats de ade-
varatele valori sufleteati ale umanitatii,
neintelegator al framantarilor geniului,
care creaza pentru eternitate. Dor orul
Ridgeon (d1 Dimitriu), ridicat pe cea mai
Inaba trepta socials, datorita, unei stiinti
de care el insuai se indoeste cand e sin-
ter, e pus sa aleaga intre vindecarea
unui pictor genial, insa dispretuitor al
conventiunilor sociale (dl Braborescu)
al a unui coleg de al lui, (DI Popovici)
un biet om, cinstit in fond, insa ale carui
opera nu au pentru umanitate valoarea
tablourilor pictorului. In dilema aceasta
atat de puternic dramatizata, decide fru-
moasa sotie a pictorului (dna Stanca
Alexandrescu) Inamorat de ea ai crezand
ca prin moartea pictorului va castiga-o,
doctorul salveaza pe colegul sau sal lass
pe genialul pictor sa se stanga, atunci
cand talentul lui a ajuns in culmea des-
voltarii. Sofia pictorului si -a iubit barba-
tul pentru ca ea singura, cu intuitia sa
femenina, a palms in genialitatea
Intelegand-o. Deaceea cand doctorul fi
destainue crima lui on cat ar sustine
el ca a salvat-o si pe ea de infectie
dispretueate, biciuindu-i crud odioasa
fapta.
SOCUITATEA DE MAINE
Spatiul nu ne ,Dermite sa analizam Principele Caror", imbratiseaza in studiul
multimea de probleme ae care piesa le d-sale aspectul sanitar al vietii in mijlo-
aruncd in public cu o repezicinne din care cul careia traesc invatatorii nostri, fara ca
abia to poll reculege. Maniera intelectu- ei sa incerce a intra stiintific in tainele ei.
alista a lui Shaw reclama o intense acti- Pentru o buns aranjare a materialului
vitate cerebrala din partea spectatorului. d-sa da si cateva chestionare atat de u-
Ceeace pare a fi insa ideea centrals a pie. tile in astfel de anchete sociale. Recoman-
sei e apologia artistului genial, care calca dam studiul invatatorilor si preotilor nostri.
in picioa re legi de morals burgheza insa cid Miacarea Literara (Nr. 48) da un rezu-
umanitatii opefe de arta de neperitoare mat dupe comunicarea d-lui prof. V. Par-
valoare. Pentru lumea incunjuratoare el van, facute la Academia Romana despre
este un imoral, pentru sine insa el este de sapaturile arheologice din vara acestui
o moralitate superioara: increderea ne- an. Sub conducerea directs a eruditului
stramutata in arta lui si sinceritatea fata arheolog, cu colaborarea profesorilor de
de sine insusi ntal paraseate niciodata. specialitate dela toate patru Univetsita-
Aceste doua insusiri fi imprumuta un tile noastre, se fac de cativa ani intinse
nimb de supraom, it ridica peste veacuri. cercetari arheologice in diferite puncte
Ceeace constitue insa maniera shawiana ale tarii, a caror rezultate sunt menite
e punerea ac( stor principii in gura unui sa face mai multa lumina in viata unet
dispretuitor crud al moralei, pe care se epoci stravechi, care nu ne-a stiut trans-
bazeaza intreaga noastra stru- tura socials. mite dovezi is1orice directe. Dintre sapa-
De aceea un scepticism moral bate ca turile facute in vara aceasta mai intere-
un vent uscat In intreaga pies& sante sunt cele din regiunea Hateg, cari
Interpretarea a fost plina de intelegere, tind sa descopere civilizalia necunoscutA
intrain ritm sustinut in toate cele cinci pans acum, si nebanuita chiar a vechilor
acte fungi. Dl Braborescu indeosebi a Daci s,ramosii nostri a caror glorie stra-
fost pe culmea uneia dintre cele mai luceste tot mai tare In timpul din urma
marl creatii ale d-sale pe scena noastra In constiinta noastra, alaturea de ceea
clujana, atat lipsita de actori de drama. de mull incrustata in marmura nepieri-
Tot d-sale avem sa-i multumim pentru toare a Romanilor. Conducerea cerceta-
montarea care a fost tntr'adevar superba. rilor In aceasta parte o are profesurul
In deosebi actul al 11-lea ne-a incantat dela raniversitatea noastra d. Teodorescu,
prin originalitatea si poezia montarii. care inhao conferinta din anul trecut a
Ceialalti artistl au fost cu totii la, inaltia Imparta5it si puhlicului clujan rezultatul
mea interpret irii. Rar ni-sa dat ocazia unor sapaturi facute in aceleaai regiuni
sa vedem o astfel de colabc rare a tutu- in vara anului trecut, a caror continuare
ror puterilor noastre artistice, pentru a sunt sapaturile din asta vara.
ne oferi un spec acol Intra'devar euro-
pean. Ce pacat insa, de locurile goale
din sala! si era doar premiera! Ce vor Buletinul Astrei.
fi celealalte reprezentatii ?
CARTI, REVISTE, ZIARE Dela Asoeiatiunea Astra", Sibiiu
Datina (Anul iii No- 7-8). Intre re- In seara de 8 Octomvrie a. c. s'a
vistele de provincie cari curg bogate gi tinut in Sibiiu, la sediul As!rei", o
pline de un entusiasm tineresc in ade- §edinta a comitetului central, pre-
varata alvie a natiei, revista otteana o-
cupd un loc de frunte. Spiritul ei tradi- zidata de insu§ dl pre§edinte V.
tionalist este insufletit de cateva condeie Goldi§. Punctul principal al §edintei
tinere, pline de vlaga ; un scapa nici un a fost darea de seams a dlui pre -
eveniment de o importanta nationala pe §edinte despre vizitarea capitalelor
marginea caruia ale sa nu Insemneze
considerati isv rite din& o adevarata con- a 14 judete din Transilvania, pentru
vingere. Aceste meritate cuvinte de lauda organizarea cat mai intensive a
ne indeamna sa le rostin acest ultim nu- propagandei culturale. (Ora§ele au
mar, In fruntea caruia, dl Const. D. lo- fost: Timi§oara, Lugoj, Alba Iulia,
nescu, inching lui Ion S'avici un adevarat
imn de lauda. Nu putem sa nu spicuim Deva, Arad, Oradea-Mare, Cluj,
si not cateva caracterizart pline de miez : Turda, T.- Mures, Miercurea-Ciu-
Temperament optimist, artist clasic, a cului, Sf.-Gheorghe, Bra§ov, Fa-
trait in perioada cand romantismul isi suns garas).
ecourile, and cel mai mare at mai a- Pretutindeni reprezentantul Astrei
propiat prietin al sau, Eminescu, se adapa
din misticism si zidia castele din fanta- a fost primit cu mare bucurie §i
zia peisajului de un pitoresc si vraja ro- reprezentantii judetelor §i ora§elor
mantics. El totusi a ramas neclintit in i-au promis cel mai mare sprijin.
firea lu.i Patriarhal si aspru, bun si in-
crezator ca §i eroii sal este o note diso- Conferintele tinute de dl pre§edinte
nanta din concertul veacului. Poate de au fost ascultate de un numeros
aceea calmul lui era suparator in atata public. In urma interventiilor e pe
vijelie romantics si contimporanii. nu cale Astra" de a avea in fiecare
1-au pretuit in deajunsa. Restul numa-
rului cuprinde o juste caracterizare a capitals de judet cate un local
scriitorului italian Panzini 5i o traducere propriu §i cate un secretar retribuit,
din opera lui de dl 1. Cetina ) versuri care sä ingrijasca de intensificarea
scriu dnii Giurgica, vigurosul Aron Co- propagandei in judet.
trua, Ghiorghinescu Vania al D. Sandu ;
critici si cronici bogate. Dl presedinte va intreprinde zi-
Lamna incepe in n-rut 6 ai continua lele viitoare alte vizite, in alte 8
in n-rele 7-8 instructiunile dlui Dr. V. capitale de judet din Ardeal, cu
Voiculescu pentru alcatuirea de mono- acela§ scop.
grafii comunale. D-sa, fiind insuai un bun
Tot in sedinta din 8 1. c., s'a luat
cunoscator at nevoilor satelor noastre,
pe care le cutreera cu Fundatia culturala cu bucurie la cuno§tinta infiintarea
738
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
unui nou desparfamont: Panda al
Astrei", pentruintteg judetul Putna.
S'au format cercurile cutturale Pan-
ciu §i Crucea dejos, cu catunele
Dumbrava §i Satu-nou.
Astra" a primit cu bucurie ideia
plasarii pentru studil In Ardeal a
unor tineri Si tinere transnistrieni.
Au §i sosit 3 fetike §1 4 tineri, cari
au fost plasati parte la internatul
din Sibiiu al Astrei" (fetele), parte
la §coala din Orlat (elevii tinuti pe
spesele Albinei")
La serbarile in legatura cu des-
velirea bustului poetului national
Mihail Eminescu in S'annicolaLl
Mare, Dumineca, in 11 Octomvrie,
de sub patronajul Acad. Rom., a
Ministerului cultelor, .a Soc. Scrii-
torilor, a Fundat, Princ. Carol §i
al Astrei", a fost delegat de catre
Astra" dl prof. univ. G. Bogdan,
Duicd, pre§edintele sectiei literare-
filologice.
N. Petra-Petrescu
Cronica medico socials
Doleante studentelti.
Ziarele au publicat un protest semnat
de un grup de studenti dela facultatea
de medicind din Bucure$ti, determinat
de modificdrile aduse de noul regula-
ment al acelei facultAti. Se sere pre-
lungirea anilor de studiu pentru corn-
pletarea educatiei medicate". Nu dis-
cutdm legitimitatea acestui protest, vrem
numai sit scoatem in evident di un sim-
ptom nou ai imbucurator. Inthia oara
ne afldm in fata unor doleante, prin
care nu se formuleazd o eerere de a-
vantajii prin reducerea timpului de sco-
laritate, ci se pretinde prelungirea ani-
lor de studiu pentru a se da putinta
studentimii sä aprofundeze cu temeinicie
invatatura spinoasa a medicinii. Este o
manifestatie demnd de remarcat. Medi-
cina este o stiintd in plin progres. A-
chizitiile ei not ai aproape cotidiane
amplified doctrinele, pe cari se bazeazd
$i pretind augmentarea materialului
strict indispensabil al programelor ana-
litice. In acelas timp $i paralel cu me-
dicina curativd face progrese medicina
preventiva ; igiena cu multiplele ei as-
pecte lArgindu-$i incontinuu campul de
actiune, are repercusiune asupra invd-
tdmantului medical, obligat sa se tins
la nivelul impus de progresele
Aceastd stare de lucruri a fost sesizata
de Facultatea de medicind din Cluj cand
a elaborat noul regulament cu sase ani
de studiu, care infra in vigoare in a-
cest an $colar. Deaceea considerdm ca
un simptom imbucurator interesul ce
$1-1 poartA sie$I $i invatamantului me-
dical romanesc grupul de studenti dela
facultatea de medicina. din Bucuresti
atunci cand cer, sa li se dea putinta
sa -$i asimileze un capital cat mai bo-
gat de cunostinte, pentru binele sdnd-
tatii publice.
Puerieulturk
In August s'a tinut la Geneva pri-
mul congres international de puericul-
turd. Au participat peste 800 de de-
legati din toate pariile lumii. In urma
discutiunilor s'au adoptat o serie de
norme de conducere in opera puericul-
turald universald : Copilului trebuie sa
se dea putinta ss se desvolte in mod
i
normal; bolnavii vor fi ingrijiti cu a-
ceeasi atentie ca $i inapoiatii mentali.
Cei apucaLi pe cai gresite vor fi in-
drumati. Orfanii se vor ocroti $i s,: vor
proteja contra exploatdrii. Instructia $i
educatia vor fi astlel brodate, incat sa
dea putintd copilului sa -$i castige sin-
gur existenta, atunci cand desvoltarea
fizicA e destul de inaintata, ca sa poatd
munci. Adevdrata cruciadd contra mor-
talitatii infantile deabia acum incepe.
Indrumarea profesionalL
Alegerea carierii in majoritatea ca-
zurilor nu se face dupd criterii reale.
Analiza aptitudinilor se face in mod
sumar sau nu se face deloc. Conside-
ratiile can prezideazd la alegerea unei
cariere sunt mai mult determinate de
oportunism decat de realitatea inclina-
rilor si a calitatilor psihicofizice. Exista
chiar o anarhie a vocatiunilor, cum zice
cu mutts dreptate Bloomfield. Maria de
lucru de cele mai multe on este tau
adaptatd ; nu fiecaree pus acolo unde
it indreptatese insu$irile. S'a calculat
cu aproximatie, evident cd proa-
sta adaptare a muncitorului cauzeazd
Angliei o pierdere anuald de o suta
milioane de lire sterline iar Americei
de 30 milioane de dolari. Un om
utilizat la o munch, la care trebuie sa
intre in jot anumite grupe musculare
sau facultati mentale, cari-i lipsesc,
nu va putea inregistra decat un produs
minim. Aiurea s'au fondat birouri, in
can se analizeaza aptitudinile tinerilor
pe tale de a-si alege o cariera. In or-
dine cronologicd Statele Unite stau in
frunte (1908). Italia are la Modena un
institut de orientare profesionald, in
Praga consultatii de acest fel dd bi-
roul munch. Spania are un organism
anolog la Barcelona. Nu se poate con-
testa, a antrenamentul poate sd creeze
de multe on profesionisti excelenti in
profesii care nu pareau indicate, totu$i
exists unele incompatibilitdtii clasice,
can exclud dela'nceput anumite pro-
fesiuni, in can s'ar consuma ener-
gie In mod inutil iar cei interesati nu
$i-ar gasi in ele niciodatd nici succesul,
nici multumirea.
73 )
www.dacoromanica.ro
Teatrul $i 'glen*.
Societatea Natiunilor prin Biroul in-
ternational at muncii a elaborat, iar
statele au aderat la conventia privitoare
la neutilizabilitatea in industrie $i la
muncile agricole a copiilor pand Ia a-
numitd varsta. Un alt teren de activi-
tote, in care copii nevarstnici sunt ex-
pusi la o oarecare degradare fizica, e
teatrul $i mai ales arta coreografied.
Baletul intrebuinteazd de multe on
copii foarte tined pentru nevoile scenice,
Repetitiile $i reprezentatiile serale im-
plied pentru ace$ti copii un surmenaj
peste puterile tor. Noptile pierdute Intre
culise in asteptarea exibitiunii for ar-
tistice debiliteazd $i expune la tuber-
culizare, simultan cu epuizarea ner-
voasa nerenta eforturilor fizice ai su-
fletesti. Lipsa de somn cauzeazA o chel-
tuiald considerabild de energie ner-
voasa. Figuratia hi dansul consuma $i
istove$te. Dar setea artistica a publi-
cului trebuie satisfAcutd. Spectacolul
oferd privitorului o relaxare nerVoasa
indispensabild spiritelor intelectualizate,.
can la randul for sunt dotoare sa se
gandeasca Ia sanatatea fizica $i morald
a fragezilor figuranti, can le oferd 'dis-
tractii. Remediul e simplu : controlul
medical periodic ar avea darul sa depi-
steze elementele, a caror debilitate be
face improprii pentru scend. Trebuie sS
intre in conceptia generals, ca rolul
medicului nu are un caracter exclusiv
curativ. Cel putin in aceea$ mdsurd
medicina intervine in perturbatiunile so-
ciale prin laturea sa preventiva, care
tinde sa diminue morbiditatea cu toate
consecintele ei, funeste uneori. 0 ast-
fel de conceptie a ghidat atentia uma-
nitard a celor can au infiintat societa-
tea Madeleine" pentru ocrotirea micilor
balerine dela Opera mare din Paris.
Iatd un aspect asa de impresionant al
solicitudinii filantropice din Apus.
Asociatia medicilor.
Comitetul de 25 al Asociatiei gene-
rale a medicilor din Romania", ales la
congresul tinut in Julie la MO $i-a
constituit biroul sub pre,identia dlui
prof. SlAtineanu, avand ca vicepre$edinti
pe domnii prof. Moldovan $i Gheorghiu
$i Dr Mitrea. Restul biroului e intregit
prin doctorii Crdiniceanu, Vlad, Komo-
rovschi, Tomoviu si Olinescu.
Dr Aurel Voina
Reviste primite 14 redactie :
Alizuinta, Nr. 3, Revista teologica Nr.
8-9, Tara noastra Nr. 40, Legea Roma-
neasca, (Oradia Mare) Nr. 19, Infralirea
Romaneasai, Nr. 11, Suflet Roma' nese,
Nr. 2, Allgarea literara, Nr. 47, Adeva'rui
literar fi artistic, Nr. 252, Typograph, Nr.
40, Vera f colara (Sibiu, An. II Nr. 1),
Revista generals a invaliimantului Nr, 7.

FAPTE $1 OBS'ERVATIUNI SAP7AMANALE
CLEPTOMANIA 0 B OAL A SO CIAL A
0 anchetd feicutd de cdtre Fursac
pela marile magazinuri din Paris a
demonstrat un numdr foarte mare 0
mereu crescdnd de cazuri cdnd indivizi
sub pretinsa infiuintd a unei impulsiuni
obsedante i,Ii insusesc obiecte streine
expose. In timpul din urmd cazurile
au devenit atilt de frecvente Inc& ele
an luat proportiile unui fiagel social.
Din curiozitdtile can rezultd din an-
cheta intreprinsd este demn de remarcat
faptul, ca nici mdcar o singwrei datd
nu* s'a intamplat cd vreunul dintre
cleptomaniaci, dupci incetarea perioadei
maladive cand s'ar fi putut emancipa
din ccitusele fortei obsedante, nu s'a
gtindit sd reinapoieze obiectele insusite.
La indivizii surprinsi asupra faptei
for (de cele mai multe on acestia apar-
tineau sexului delicat), examinati find
de clitre cele mai autorizate capacitati
medicale, s'a constatat cd ei nu sufere
de nici o boald. Im,boldul la instrei-
narea obiectelor issi afid sediul deci in
altd parte deceit in domeniul patologiei.
Propunerile pe cari le face Antheaume
la academia de medicinci din Paris in
vederea prevenirii acestei boale sociale
sunt urmdtoarele :
1) set se facet o profilaxie mintald
orgusizand o supraveghere *am qi
vizibild nu ocultd ca pcinci acum ;
2) pseudo-cleptomaniacii sd fie inti-
midati prin arestarea celor surprinsi
asupra faptului si prin punerea in
misstate a arsenalului judiciar ;
3) condamnarea for severs fcird drept
la apel fi publicarea prin preset a pe-
depselor date.
HORIA TRANDAFIR
Colibele Clnjulni. Pela periferiile
orasului Cluj Impuiaza continu colibi de
cute o camera si bucatarie in forma cea
mai intamplatoare a zidariei. Se distruge
ogorul foarte fend care ar trebui sa dea
Clujului inepuisabile si superioare calitati
de alimentatie: cereale, verdeturi. In acest
chip se rezolva problema locuintei? N'ar
fi mai nimerit ca statul on Intreprinderi
particulare sa planuiasca constructii mad
cu multe etaje avand sute de locuinte
mai confortabile, in locul colibilor de
astazi cari nu fac nici o cinste orasului?
Problema locuintei este foarte acuta
si trebuie sa se faca ceva. Cu placere
strangem memorii si opinii in aceasta
directie In vederea unei anchete ce ini-
plaza, revista noastra.
Contra militarismnlni. 0 excelenta
impresie a facut In Copenhaga faptul ca
ministrul de razboiu al Danemarcei a fost
de acord cu un finer dar foarte inteligent
soldat (isi faces tocmai stagiul military
care in calitate de presedinte al organi-
zaliei tinerimei social-democrate a parti-
cipat la o serbare a organizatiei In uni-
form/ military si s'a pronuntat impotriva
mllltarismului exprimanduli speranta ca
ScicirtAtim bE MAW
si seful sau suprem va fi de aceeas pa- de un conclav ipocrit, s'a ridicat In capul
rere. Ministrul a raspuns ca este un fe- oaselor drept si a infruntat cardinalii. In-
ricit semn al veacului nou ca ministru si erederea in sine constienta si neinvinsa,
soldat isi dau myna si colaboreazi pentru a omului concentrat si aspru, i-a dat ta-
Intarirea pacii si desfiintarea militaris- narului artist satisfactia ca nu greseste
mului. si, de act lnainte, emanicipat de tutela
ierarchiei sl a varstei, temperamentul lui
0 gresala. Sub titlul .0 gresala va pastra teatrului romanesc resurse si
d. It Iorga are la loc de frunte in Nea- elasticitati originate noi.
mul Rom.inesc urmatoarele observatiuni D -nil Buzescu, cu aparitia d-sale inter-
cu privire la nouile bancnote de 500 lei: mitenta pe scenele din Bucuresti, aduce
Am vazut noua hartie-moneda de cinci la lumina. on de ate oil se ive$te, o
sute de lei. turburare de tragedie esentiala si de mare
Nu voiu spune ca executia ei technic/ misticism. Fiinta-i artistica fluids are sub-
e insuficienta. Nici Ca e uric desenul, de stante de Beethoven si energii diafane
o foarte Ingrijita executare. religioase de orgy. Gingasia trista a schi-
Voiu observa Ins/ ca. dupa aproape telor sale e o claviatura de simbole. Inca
jumatate de secol de cand Nicolae Grigo- nu s'a vazut o artists la care cuvantul,
rescu a dat cel mai frumos proiect pentru silaba, tonul, accental si ritmul miscarii
aceasta hartie, santem Inca redusi a co- sa concorde mai exact si mai precis In-
manda In strainatate un altul. Totusi o- tr'un efect Insumat in totalul sensibilitati-
lor. Este fail pareche posibila jocul d-nei
pera lui Grigorescu e la indamana tutu-
rota in marea lucrare h lul Vlahuta asu- Buzescu in catedrala, acolo unde ea Ma-
pra pictorului fart pareche. inteaza In umbra, de unde pleaca obse-
Dar mai e ceva. data, unde se intoarce, unindu-si mainile
Admit ca pictorul frances sau belgian Intr'o framantare, in care se zguduie de
moarte zbuciumul Margarmei."
sa zicem : foarte cunoscut, de si nu-1
cunosc gravorul, de aceiasi natie
si foarte simpatic din acest motiv Almanahul Preset Romane din Ardeal
sa fi scris In frumoasa lui limb/ : Peint si Banat pe 1926. Sindicatul ziaristilor
par Clement Gerveau" si grave par Rita°, a hot /tit sa editeze un Almanah modern
dar mi se poate arata o tars care sa puie cu numeroase articole, piese literare si
pe hartia-moneda a sa inscriptii In alts informatiuni profesionale date de memorii
Iimba ? sal. Domnii ziaristi sunt rugati a ras-
Od am pierdut noi cu total simjul punde foarte urgent la adresele ce li s'au
demnitajii nationale" ? expediat, a aduna materialul necesar si
a anunta Sindicatul despre posibilitatile
Doi artisti marl Distinsul publicist desfacerii almanahului in localitatea lot.
bucuresban d. Tudor Arghezi apreciaza
cu pi.ternicul sau talent de caracterizare Legea administrative cu indrumari si
astfel pe doi artisti mad ai primei noas- deslusiri de deputatul dr Aurel Dobrescu
tre scene, in Cuvantul fiber: Fara d. apare in Tipografia Poporului din Sibiiu.
Vracca si fara d-na Buzescu nu ne-am fi
putut niciodata aminti ca din'naintea noa-
stra s'a petrecut Faustul lui Goethe. D. Bibliografie
Vracca I i castip in privelistea generals A aparut in editura: Cartea Romaneasca"
cu Faust dreptul, pan'aci bombanit si
contestat, de-a purta desfacut steagul de Biblioteca Minerva No. 104. Pretul 8
aur, cu care smerit, la sin si ascunzan- lei. loan Ciocarlan : lnima de Mama,
du-1, a urcat In doi ani de zile schela premiata de Academia .Romana ed. III.
primejdioasa a inaitului sau talent. D. Biblioteca Minerva No. 181 Pretul 8
Vracca poate sa repete integral acum lei. Charles Nodier : Povestiri si Nuvele"
pilda monahului cocosat, care, ales Papa traducere de N. N. Rautu.
ANCHETA DELA FABRICA DE TUTUN DIN CLUJ
Potrivit programului nostru initsal, continuum a da cea mai mare impor-
tanta anchetelor. Decurtind am publicat vasty anchetcl asupra copiilor pdrdsiti.
Paginile Societatii de maine din anal trecut cu desvdlirea complectd a stdrilor
igienice-sociale dela liceul din Orditie an stdrnit o vulva extraordinary ; d. N.
Iorga le-a consacrat cloud articole de fond in Neamul Romanese, fi in general
toatd presa a fost preocupata de problemele ce intereseazd viitorul natistnei.
Incepcind cu numdrul viitor vom publica o anchetcl ce va Mimi mare
senzatie : la fabrica de tutun din Cluj. Destinul sutelor de muncitori va fi cuno-
scut in lumina datelor stiintifice. 0 muncd de rdbdare 0 de talent, datoritd
d-lui dr Dominic Stance, directorul unui spital din Cluj. 0 fabricd : un micro-
cosmos. Umanitatea se reflects cu toate partite ei de lumina si umbra ; cele din
urinci predominci. In corpul trudit al muncitorului se incuibd attitea boli ce
mineazd pe nevdzute sdndtatea. Pcitrundem in atelier en facia sigurd a luminii
ssi realitatea ne va induiosa ssi convinge cd avem atata de lucru 0 cd este o
datorie a ne decide sit ne solidarizdm puterile si set dam lupta cea mare pentru
ameliorciri sociale sistematice.
Societatea de maine pone toatd greutatea pe aceste cercetdri stiintifice
cari ne deschid adevdratele perspective de muncd metodica.
Suntem sigwri ed publicul nostru cititor wrmdrefte cu 'image tsi interes
anchetele noastx&
740
www.dacoromanica.ro
 OCIAMMA DE MAiNii
SAPTAMANA ECONOMICA-FINANCiARA
Dannatli de razboiu. La fncheiarea
rasbotului, guvernul prin comisiuni spe-
dale, a alcatu t tablouri de cei (Wilma In
timpul razboiutui. Totalizarea acestor ta-
blouri a dus la o sums fantastica, cu
mutt mai mare deck intreaga avutie na-
aiorrala a Romantei. Suma e ceruta ca
despagubire de razboiu Nu se atie ce va
capata Statul din ea. Insa Statul roman
a contractat un angajament formal fata
de cetatenii sai El este obligat si le a-
chite pagubele de razboiu care le-a recu-
noscut, indiferent data va primi sau nu
contra vamarea dela puterile centrale.
De curand ministerul de finante a vestit
Ca acorda functionarilor daunati un acont
de 100 milioane lei. Deocamdata se des-
pagubesc acei carora li s-au facut pagube
in mobilier si obiecte casnice, cu condi-
tia sa ft fost functionar la 14 August 1916
si sa fie ai astazi. Probabil ca e chestie
de o uaurare biurocratica, insa nu inte-
legem nedreptatea ce se face celor, care
nu mai sunt functionari astazi.
In obiecte casnice sau !titre mobile vor
fi oare socotite si cartile ? Ce mi-e cra-
tita, ce mi-e Shakespeare? Ce mi-e sofa,
ce mi-e Sofocle ?
Impozite gi control. Pisica cu clo-
potei nu prinde aoareci, e un vechiu pro-
verb romanesc care pans acum nu a
fost desmintit.
antra multele impozite pe care le-a in-
ventat fiscul, este unul care e o in$ele-
torte goals. E mare, aduce mult, dar prea
putin din ceeace platesc oamenii. E vorba
de impozitul pe cifra de afaceri ai im-
pozitul pe articolul de consumatie si de
lux. La Intreprinderile marl poate se mai
poate stabili cu preciziune cifra afaceri-
lor. La intreprinderile mici, in comert, cifra
afacerilor e ceeace vrea negustorul sa
spuie ca a Incasat. lar la impozitul arti-
colelor de lux consumatorul plateate, n-are
nici un maloc sa controleze daca ceeace
i se cere nu este un prat just, nu ca-
pata pentru impozit nici un fel de chi-
tanta, la restaurant tot aaa, socoteala,
care se face pe un petic de hartie nu
este prevazuta nicaieri, astfel ca contri-
tribuabilii platesc, comerciantii incaseaza
si Statului nu se varsa nimic. E pur si
simplu un jaf. Statul bucuros ca mai
poate incasa cateva milioane lass pe alti
sa jupoaie publicul de sate de milioane.
Acum Statului venit in gaud sa faca
un control pe Ia comercianti, restaurante.
Nu ar fi fost rau, poate se mai Indrepta
ceva. Dar Ministerul de finante de doua
saptamani de cand bate toba intr'una ai da
inatiintari la gazeta ca va face control.
Se vede ca §i Ministerul are interes sa
nu gaseasca nimic neregulat I lei complimentare. Acum s'a inceput a
* se face ceva.
Carnete de Warn. Toate lucrurile
au Cate un istoric. Unul este mai intere-
sant, altul mai putin interesant. ,Si came-
tele de salarii au unul.
A fost °data, al daca nu ar fi fost nu
s'ar povesti, d. Vintila Bratianu In ins-
pectie la Sibiu. La administratia financiara
un functionar mai vechiu ai mai Indraznet
criticat metoda veche a statelor, ara-
tandu-i nepracticitatea lor, imposibilitatea
de plata regulate in provincie, lipsa unui
control serios. D. Vintila Bratianu a as-
cultat, a dat atentie la explicatiile func-
tionarului despre metoda din Ardeal cu
carnete de salarii, fi a fagaduit ca le va
introduce.
De doui ani de zile se chinuie mini-
sterul de finante sa introduce acest sis-
tern. Au fost consultati toti functionarii
de contabilitate si in starait dela lanuare
1926 se introduc carnetele.
Dar vai In locul carnetelor simple de
I
alts data ce complicatii oribile. Carnete
cu fotografie, cu fel de fel de date per-
sonata, cu chitante lunare cu cotor, cu
fel de fel de complicat i, Si cand? acum
cand salariile se schimba eel putin din
an in an.
Pensionarii. Luna aceasta au fost
puai in retragere din oficiu acei cars au
Implinit limita de varsta. Sunt unii care
din cauza lipselor si mizer iior sunt rui-
nati si fiziceste si moraliceate. Acestia
vor fi aruncati pe gunoaie sa moara de
foame cu o batjocura de pensie, cu care
nu-si vor putea cumpara nici pane. Sunt
alibi, care Inca in putere, vor putea sa
gaseasca un loc in industrie ei comert,
si vor putea complete cu oarecare suc-
ces diferenta dela pensie, pans la stric-
tul necesar. Sunt, in fine, alibi, care stint
Inca necesari serviciului si sunt menti-
nuti, vor continua situatia mizerabila de
functionari, unii poate mullumiti ca nu
sunt puai sa caute §i alt ceva pentru
viata, alibi mentinutj prin cine tie ce in-
fluente politics.
Atatea imprejurari dramatice care sunt
prilejite de scoaterea la pensie, care ar
trebui sa fie un liman, o rasplata pentru
o munca de atatia ani, o odihna bine
meritata.
Revolta insa trebuie sa ne cuprincla
and ne gandim, ca acele pensii nu sunt
liberalitati acordate de Stat, ci rente pe
care funclionarul §i be creiaza tuna de
tuna prin cotele lunare de 100/0 din salar
care i se relin. ai din depunerite fiecaruia
rezulta, sau mai bine, intr'o mentalitate
cinstita, ar rezulta, rente onorabile pentru
Hecate.
Functionarii sunt jefuiti de Stat cand
Ii se is cote prea marl, ai sunt inselati
cand li se platesc pensii neindestulatoare.
cola complimentare. In gradul ae
cultura in care e poporul nostru imensa
majoritate a copiilor rotnani raman cu ab-
solvirea acoalei primare. Cei mai multi ne
mai avand nici o legatura cu acoala, ne
mai cetind nimic luta tot ce au invatat,
astfel ca atunci cand yin la recrutare,
raspund Ca atiu carte dar ei nu mai stiu
nici ceti, nici scrie. Cu o astfel de cut-
tura, analfabetismul nostru nu scade, Ind
daca am avea acoli, profesori pentru toti
copiii de 7 ani.
De mult se simte al la not lipsa scoa-
Ministerul Muncii a organizat scoale de
ucenici, Ministerul Instructiei vrea sa or-
ganizeze § coale complimentare pentru a-
cei care au absolvit acoala primara ele-
mentara. S'au inteles ministerele infra ale
ca ucenicii sa urmeze acoalele Ministe-
rului muncii §i numai acolo unde nu sunt
asemenea acoale sa urmeze scoala pri-
mara superioara.
Nu va rezulta de cat bine din aceasta
intelegere. Ucenicii, absolventi ai patru
clase primare, fiind obligati sa urmeze o
acoala complimentard, vor frecventa de
la sine acoalele ministerului muncii, ai
acestea vor putea lua o desvoltare mai
mare.
141
www.dacoromanica.ro
Nu putem decat sa ne bucurAm de
aceasta masura, pe care am cerut-o Inca
de acum zece ani.
Reorganizarea ministerelor. Cum era
de asteptat, guvernul n-a avut curajul sa
atace chestiunea organizarii ministerelor
di unificarii salanilor, ai a amanat-o
pentru mai tarziu. Nu mai e vorba de
reduceri de functionari, de reduceri de
titulaturi zadarnice, de salarii in aur, de
organizarea servicitlor, de normalizare. Si
anul acesta DI prof. Traian Lalescu va
fi hisarcinat sa construiasca o curb& prin
ajutorul careia sa se imparts functiona-
Mot Mate sporuri, care nu vor intbuna-
tati cu nimic soarta functionarilor.
Nu ne-am atteptat Ia aceasta laaitate
din partea guvernului. Se cunoaate ca
pleaca, dar pleaca in niate conditiuni
dezastroase.
*
Chestinnea locuintelor. La 6 Mai 1927
expira actuala lege de prelungire a con-
tractelor. Deal pans la acea data mai
sunt inca 18 luni, chirialii au inceput sa
se agite. De altfel nu fara rost, fiindca
timpul trece, ai in afara de aceasta, In
acest rastimp va avea loc o schimbare
de guvern, ai chiria §ii ar don sa afle
atitudinea diferitelor partide fata de a-
ceasta chestie, Inca Inainte de alegeri.
Au trecut 8 ani dela terminarea raz-
boiului ai in Romania nu s-a luat nici o
masura pentrru rezolvarea problemei
locuintelor. Legile de prelungire a con-
tractelor, nu sunt de cat paleative, masuri
de amanare, dar nu de rezolvare a
problemei. Dupe razboiu, populatia ora-
aelor a sporit considerabil, far de con-
struit s'a construit foarte pain, nu s'a
construit nici pentru sporul normal al
populatiei. Dupa razboiu Statul ai autora
tatile publice, sporite si ele, au inchiriat
imobile particulare, ceeace a facut sa
sporeasca Inca criza de locuinte. lar so-
cietatile de constructie in special acele
obligate prin lege sa construiasca
si -au incetenit activitatea. Intr'un cuvant
este o criza de locuinte, care trebuia
imediat rezolvata, pentru a se putea Infra
In normal prin lasarea locuintelor la
libera transactie.
Solutiunile s'au dat de mult. Statul
ai comunele sa dea usurinte pentru acei
ce voiesc sa construiasca, in special
pentru cladirile marl, cu apartamente de
inchiriat. Statul §i autoritatile publice se-gi
construiasca localurile ce le sunt nece-
sare pentru oficiile astazi adapostite In
locuinte particulare ai pravalii. Statul ai
autoritatile publice sa cladeasca locuinte
pentru functionarii ai lucratorii lor. Toate
societatile maxi sa fie obligate sa cla-
deasca locuinte pentru lunctionari Si
lucratori. Statul §i camunele sa sprijine
supt toate formate societatile de locuinte
ief tine, si cooperatiunele de locuinte, cu
obligatia implinirii unui program de cta-
diri dinainte stabilit. St. se faca legi prin
care proprietarli de locuri de casa sa
construiasca pe ele, $i societatile de
credit hipotecar sa dea banii necesari.
Sa se faca legi severe de politic edilitara,
al sa oblige pe fiecare proprietar sa ri-
dice, mai ales in centrul °raptor case
cu 3-4 etaje. Sa, se caute sprijinul
financier al unei marl companii de
constructie /a man societati de constructie
din strainatate.

Banca Nationals a Romaniei
Prospect de emisiune
pentru 109.000 actiuni nominative sau 54,4000.000 lei valoare nominala, a caror
subscriere se va face dela 15 Octombrie pana la 15 Noembrie 1925
Ranca Nationale a Romaniei, prin legea din 19 Iunie
1925, publicata in Monitorul Oficial" No. 134 din 21
Iunie 1925, si prin statutele sale, aprobate de Adunarea
"Generald Extraordinary din 27 Septembrie 1925, a fost
autorizata sa sporeasca capitalul social dela 12.000.000 lei,
cat se afla varsat, la 100,000.000 lei, Impartit in 200.000
actiuni de cate 500. lei, valoare nominala, fiecare, din care
67.000 actiuni revenind Statului si
24.000 actiuni aflate in posesiunea actualilor actionari,
iar restul 109.000 actiuni se va subscrie in modul urmator:
1. Se chiarng actualii actionaria completa vechiul capi-
tal de 30,000.000 lei prin exercitarea dreptului de optiune
asupra restului de 36,000 actiuni, atribuindu-li-se calm 3
actiuni noui pentru 2 vechi, actiunea nepereche primind nu,
mai una noun.
Domnii actionari earl voesc a exereita dreptul
for de optiune sunt obligati si adreseze Administra-
tiunii Centrale a Bancii Nationale a Romaniei, sau
Sucursalelor §i Agentiilor sale, in intervalul dela 15
Octombrie plink la 15 Noembrie 1925, o declaratiune
in scris, aratand numkrul actiunilor vechi ce posed.
§1 numarul actiunilor noui ce voese a subscrie.-
Odatk cu declaratiunea, domnii actionari vor depune
la Banca actiunile vechi ce rosedA, sau certificatele nomi-
native ce le reprezintl, sau in fine certificatele institutiuni-
lo care le-au evacuat in Rusia.
Dupe trecerea datei de mai sus nici o declaratiune de
optiune nu va mai fi primita. Actiunile ramase necerute vor
fi date In subscriere publick
Aceasta obtiune Se va face pe cursul nominal de 500
lei de actiune, platiti integral la subscriere.
Actualii actionari, depunand aceasta sums, vor primi
o chitanta de varsare pang la controlul subscrierii, conform
legii si statutelor, dupe, care li se va libera titlul definitiv
al actiunilor nominative.
2. Se face apel la public a subscrie restul din 36.000
actiuni, asupra caruia vechii actionari nu vor fi exercitat
dreptul lo de optiune, precum si un numar de 73.000
actiuni, in urmatoarele conditiuni :
a) Subscriitorul sa fie cetatean roman sau societatea
care indephaeste conditiunile prevazute de art. 11 si 18 din
Legea de comercializare a bunurilor Statului.
b) SA depuna de fiecare actiune subscrisa ate 5.500
lei, platibili astfel:
Lei 2.000 in subscriere,
Lei 1.500 pana la 15 Mai 1926 si
Lei 2.000 pana la 15 Noembrie 1926.
Varsamintele partiale sau totale se pot face si an-
ticipat.
Din aceasta sums de 5.500 lei se va trece la capitalul
social 500 lei de actiune, iar restul se va imparti intre fon-
dul de rezerva si fondul de acoperire al emisiunii, in pro-
b portia indicatit prin Lege.
Varsamintele actiunilor noui subscrise vor purta. o
742
www.dacoromanica.ro
SOVEMTBA DE MAINE
dobanda de 6 la suta pe an, din momentul subscrierii pana
la 1 Ianuarie 1926.
Pentru varsamintele neplatite la termen subscriitorii vor
fi supusi rigorilor prevazute de art. 9 din statute si de art.
168 si 170 din Codul Comercial.
Atat actionarii cari vor execita dreptul de optiune, cat
si nouii subscriitori, pe langa plata varsamintelor aatate mai
sus, vor depune si rate 30 lei de fiecare actiune, pentru
cheltuelile de emisiune.
3. Pentru actiunile subscrise de nouii actionari se vor
libera, contra chitantei constatand depunerea primului varsa-
mant, titluri provizorii pe baza carora_ se vor face varsamin-
tele ulterioare. Dupa, achitarea celui de al treilea varsamant,
se vor libera titlurile definitive.
Se 'va anunta prin publicatiuni preschimharea chitante-
lor contra titlurilor provizorii sau definitive.
Titlurile provizorii sunt transmisibile conform art.. 11
si 13 din statute si 168 din Codul Comercial.
Toate actiunile sunt nominative. Ele nu vor putea fi
posedate decat de cetateni romani, sau de societati cari in-
deplinesc conditiunile inscrise in art. 11 si 18 din Legea
de comercializare a bunurilor Statului, publicata in Moni-
torul Oficial" No. 121 din 7 Iunie 1924.
posesorii actuali de actiuni la purt&tor, daca nu vor
cere preschimbarea for in nominative sau nu Ie vor fi pre-
zintat pentru optiune, vor putea pastra actiunile pana la 31
Decembrie 1930, cand toate actiunile vechi to purtator vor
trebui ss fie schimbate in actiuni nominative.
Actualii actionari cari indeplinesc conditiunile de mai
sus vor putea lua parte si la suhscrierea nouilor actiuni, ca
si nouii subscriitori.
Cei care nu indeplinesc aceste conditiuni, yor putea
sa-si exercite numai optiunea acordata de Lege, ins& nu
vor putea subscrie la sporul de emisiune peste vechiul ca-
pital de 30,000,000 lei si nici nu vor mai putea lua parte
la Adunarile Generale ale actionarilor Bancii, dupa, 31 De-
cembrie 1930,
Numai actiunile integral platite dau dreptul la partici-
pare la Adunarile Generale. Cele cu varsamintele necornplet
achitate dau di eptul numai la un dicidend proportional cu
suma si timpul dela depunarea varsamintelor pana in inchi-
derea exercitiului.
4. Subscrierile, atat pentru exercitarea optiunii, cat si
pentru noile actiuni, se vor primi la Administratiunea Cen-
trala a Bancii si la Sucursalele si Agentele sale, iar in ca-
pitalele de judet, unde Banca nu are Sedii la ALinistratiile
Einanciare.
Ohiptele de subscriere se vor deschide in 15
Octombrie 1925 i vor ramane deschise pink in sears
zilei de 15 Noembrie 1925.
Repartitiunea actiunilor se va face de Comisiunea in-
stituita de Lege, compusa din Primul Presedinte al Ctirtii
de Casatie, Guvernatorul Barred Nationale a Romaniei si Co-
misarul Guvernului pe langa Banca Nationala.
 Omul trebuie incerce norocul
:Saptamtina trecutd a cdstigat o ;Wit:v(1 soma la Cluj,
o casa frumoasa, cu gradin; curie, harnbare, care a
fast trasd la Loterie. Cu 100 Lei biletul a cdsligat o.
casa in valoare de 800,000 Let.
Acura trei luni tot la Cluj o fetid mica a cdstigat tot
la Loterie o vita framoasa din Calea Feleacului
a d-lui Dr. Tiplea. Cu un bad de 200 Let a cdstigat
o vild de un milton si jumatate.
E bine dar ea omul Mill Inceree norocul.
Acura mai sant in tetra cloud loterii mart de tras:
toteria Sindicatuldi Preset remind &a Arded.
Nninal 2 Lei Meth].
54t2 ektignri in valoare de WAN Lei.
Tragerea garant,411 la 16 Decembrie 1925
Comanda,i de odatd 10 sau 20, 50 Ode d 2 Let,veti
avea mai mare posibilitate de ecistig
A dona Loterie mate este a Expozittei generale(
din thi§infin.
Lei 20 Blida 338 rdalguri in valoare de 1,00110011 Lei.
Tragere garantati in prima zi de Craciun.
Toate aceste lozuri se pot comanda si dela Societatea
Rudolf Masse Agentie de otiblicate, Cluj, Str. Regina Maria 37.
trimitand banii Si cheltuieli de porto prin mandat postal sau
marci sub: Luteria Preset".

Articole de mods pentru bdrbali, marunti$uri, ciorani, lihroprioderile foresiteto Rohe

portelan si sticlArie, cdrucioare pentru copii gi tucarii,
se pot afla in asortimentul cel mai mare si mai ieftln SOCIETATE ANONIMA
in Magazinul nostru. Capital Social si Rezerve Lei 70,000.000
SEDIUL:
Cluj, Calea Regele Ferdinand No. 36.
GIZA. I-1S UZINELE:
Valea-Draganului gara Poieni, Co$nea gara TrOlus,
ptifeti avea 3500 Lei, daca yeti cumpara once la Lemic halta Vete1, Closani.
Adresa telegrafica: FOREST ERA' Telefon 11-50
Magazin Parisien"S. A. Desfacerea marfucil or se face Kin Reprezent. GeneFall
"COMERTlat LEMNULIIP S. A.
Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 12 Cluj, Regele Ferdinand lie 38.
deoarece Directiunea Nagazinn- Adresh telegr: COLE" Telefon 11-50
lui Parisien S. A. a decis ca sa .e.=1)eara. um. aurae :ans.:are. am. dam. ame OINDO awn am* cwoo

!ARONSON'
restitue cumparatorilor sdi o
anumita cots din venitul fit; het
si attune, in ziva de, 25 a fie-
caret luni
3
va trage la sorti in prezetitA nd- 1 Mare casa de exikditie *i
ttrUltii public 3 of iecte de valoare transport, cu lbgaiUrile cele
mai sigure in Cara' §i streinatate
puieia vedere publter in vit-
rit&firniei stiobiectul, orr con -
travAloarea acestnia, II preda Firmal vectie de peffecta thcredere
ca§ttgatondui norocos. :-::-:-:
I°
Bilete de loterie se vor da gratuit in magazinul nostru
BRA $0 V, Piata Liberia ii
fietarut' ciumparattfr. , (cash vbebe cSiatniai 0114elfeti)
earaeamseeara. ommearataamoommomseemmamosoarg4MEM sem.

743

www.dacoromanica.ro
 Directiunea Uzinelor Electrice Cluj.
Adresa abonatului
2131 2057-1925. ..
"P,-0\-A'e Publicatiune 44

Pcadecci\e"A leActtce§tk Se aduce la cunostinta generals, ca la 13 Noem-

ca brie a. c. ora 11 se va tine licitatie publics pentru
83'0° furnizarea imprimatelor si registrelor necesare Uzine-
-- lor Electrice.
Ok.
1:1 4300.W8 -1 Ofertele Inchise §i sigilate se vor inainta pans;
oK Nr. 14. A .11:5 It.% %IN A la ora licitatiei Consiliului Orasenesc Cluj.
!IIWY` \.';* I kt.) '' Desfacerea ofertelor se va face in sala de §edinta
"-Prima fabrics romans. de 0") '. a oraplui la data de mai sus.
PLAPOME, saltele, vestminte de pat, \ Caetul de sarcini si informatiuni se va cere
vats, si pentru prelucrare de pene aran- dela Directiunea Uzinelor Electrice, Calea Regele
jatA cu curent electric. , 'kr,. %I. Ferdinand Nr. 30 unde se pot vedea §i modelele im-
primatelor §i registrelor.
Ofertantii se vor conforma Art. 78-83 din legea
Magazin de candelabre pt. Ardeal S. A. contabilitatei, supraofertele nu se primesc.
Cluj, la 7 Octomvrie 1925.
CLUJ, CAL. REG. FERDINAND 11.
,1 t Directorul Uzinelor:
Mare depozit de lamps Ci w. 0
Ut tV) ,"giNN

ing. Roata
iii material electric! (.!

1, 1
ulaILMJ
Ava kl S

r41 Oa]
')1ki

101 101
VANZARE EN-GROS $1 EN-DETAIL

A, t .2. 0 4 Abonamentul platit inainte este es

Magazin de inaltSminte
'-t razimul eel mai solid al unei
IPETR E S. SAC -1 U N1
.6 publicatii §i garantia desvoltaril
BO
Bucuresti, Strada Academiei No. 16. .
ICI
'6 91 presei in A IZ LI EAL, os
41
ca I 01,1 .d
I Se gasesc gata §i comandele 17A
se efeptuiaza prompt. ,
%LT 101 it!A IMAM 1%)/1 i')/41 ragM' yfTS1 Wri

, NOTIFIErifiNOVEINNITELIFILINEFIEFINFIFINZOOMMLIMINOrigi

gg
Industria Sarmei
.at LI f..v.,4911 Esta0 ,julD
S. A. Cluj
:1.1..1 3 101 1.)

g
I

Fier de beton, Fier de cercuri, Fier comercial, Sarma

Produce. laminata, Sarnia trefilata in toate demenziunile ,1 calitatile *17

Nta Cuie Wale demenziunile §i specialitatile, Arcuri de mobile, Agrafe de birou.

ir,111% A

0 'til ,..)
.7.,
.
11 ..... .1tra 1.11441;14 141M :.,J 4 - ....., ii ,

METEOR"
.

1 . n A keriiin 449111. . li(.1 .7,9'GIDOb tig

. 112 v fir

n Ar -
...tp.

g ..-:-.:::-- fabrics de eternit S. A. Osorhatt 7 :II . )

Kit I I

Eternit (placi pentru invelitoare) de calitatea cea mai buns, avand 5i cei mai priceputi
'AA lucratori pentru executat invelitoare (coperipri). C e r e t i of e r t a delal
sr`

r
; 1&,4Eici
ARIA S. A.
Calea Arictoriei 29.
CLUJ .114

I"
1: ...; !singura Incredintala cu desfacerea produselor de mai sus.
.'Aii&Mi-aflittOfftring4fkr ilgrizr-rWiftgitlf0
' INSTITUT DE ARTE GRAPICE ,,ARDEALLIL" A. S. CLUJ.

www.dacoromanica.ro