Prfgfn 

R tfp!
Am ehvfih jh‑f pauzĂ.
Nata, eu mai pft! Am flf‑
sit. Nìejurigh mi sh åevĂg‑
mĂŖhsb åe bap. Ruet prha
mugth gubruri jh prfbhsat.
Prha mugtĂ iecfrmaŢih. Hxis‑
theŢa mha paŖeibĂ a cfst åetrh‑
ruptĂ lrutag jh hvheimheth
barh au sbĂpat bu tftug jh sul
bfetrfg. F catĂ jh jfisprhzhbh
aei ar trhlui sĂ‑Ŗi latĂ bapug
jfar bu prflghmhgh chtiŢhgfr jh jfi‑
sprhzhbh aei, eu bu agh åetrhnii gumi. Puebt. RĂ eu mai
auj jh lfgi, jh famhei ehbiestiŢi Ŗi jh tft sfiug jh rujh
barh th åeouendih ph ga spath cĂrĂ sĂ bgiphasbĂ!
Pur Ŗi simpgu eu‑i bfrhbt.
Eibi mĂbar bhgfr mai lueh prihtheh, Iriea Ŗi Maria,
eu gh‑am pfvhstit prha mugth. H prha biujat. ŕi, jabĂ

8
 

AGHT MFGJFSAE

stau sĂ mĂ nìejhsb, prha phrsfeag. Åe cfej, h vfrla jh

camigia mha, fribum ar ci ha.
M‑am dftĂrìt sĂ efthz aibi tft bh
b h mi s‑a åetìmpgat.
Pfath bĂ asta mĂ va aouta. Eu ba sĂ eu uit, phetru bĂ
e‑ai bum sĂ uiŢi nheug Ăsta jh gubruri eibi jabĂ vrhi.
AjibĂ mai aghs jabĂ vrhi. Åmi jfrhsb mai jhnralĂ sĂ‑mi
cab puŢieĂ frjieh åe mieth, jabĂ h pfsilig, sĂ‑mi jis‑
bipgiehz bumva nìejurigh. (Farh h bfrhbt sĂ zibi bĂ‑Ţi
jisbipgiehzi nìejurigh6 Zrhluih sĂ baut ph eht bu prima
fbazih.)
Srhau sĂ ŖtiŢi ue sienur gubru? vi sh pfath åetìm‑
pga Ŗi vfuĂ. Fribìej. AŖa bĂ, åe gfbug vfstru, aŖ biti bu
marh atheŢih bhgh bh urmhazĂ. H mai lieh sĂ ciŢi prh‑
nĂtiŢi jie timp.
Abum, bĂ v‑am spus bh avham ph sucght, puthm bfe‑
tieua. Mai lieh zis, puthm sĂ‑i jĂm jrumug. ŕi, phetru
bĂ aŖa‑i bhg mai simpgu, f sĂ åebhphm bdiar bu åebhpu‑
tug åetìmpgĂrigfr åe barh am cfst tìrìtĂ cĂrĂ vfia mha.

3
 

BAPIZFGXG 1

Åe barh primhsb f vizitĂ ehaeueŢatĂ

Z ftug a åebhput åetr‑f viehri. Åe mfmhetug

mfmhe tug åe barh
biehva Ŗi‑a åecipt jhnhtug åe lutfeug sfehrihi
efastrh Ŗi g‑a uitat abfgf timp jh trhizhbi jh shbuejh,
jabĂ eu mai lieh, gubrurigh eu arĂtau nrfzav prie basĂ.
ŕi eibi åe acara hi. JabĂ stau sĂ mĂ nìejhsb, rarhfri
gubrurigh aratĂ nrfzav prie basĂ ‒ iar jhsprh bh sh åetìm‑
pgĂ ph acarĂ eibi e‑arh rfst sĂ vfrlim.
Hra jupĂ‑amiazĂ, abhg mfmhet ag zighi bìej tftug
parh s‑f ia razea. BĂrŢigh Ŗi daiehgh priej viaŢĂ Ŗi sh
risiphsb th miri uejh, bu f farhbarh prhchrieŢĂ phetru
bhg mai puŢie prflaligh sau nrhu abbhsiligh gfburi? ph
bfvfr, sul pat, sul masa jh ga lubĂtĂrih Ŗi, bu puŢie
efrfb, åe gaja jh bartfci jie bĂmarĂ sau åe bfenhgatfr
(mja, Ŗtiu, jar bdiar mi s‑a åetìmpgat).
Partha lueĂ? friuejh th‑ai acga, h sucibihet sĂ åetiezi
mìea ba sĂ apubi f barth. Rau f daieĂ. Rau f oubĂrih. Rau
fribh agtbhva, bu hxbhpŢia gubrurigfr jh barh bdiar ai ehvfih.
Partha prfastĂ? hŖti bhrtatĂ sau phjhpsitĂ, jh ga baz
ga baz, jupĂ barh trhluih sĂ strìeni Ŗi sĂ pui tftug ga gfb.

>
 

AGHT MFGJFSAE

Eibi vrhmha eu hra nrfzavĂ. Jhasupra fraŖugui sh

ajueau efri ehnri jh pgfaih, iar jupĂ bìthva zigh cihr‑
lieŢi vrhmha sh stribash Ŗi sh aeueŢa f curtueĂ. Xejh
pui bĂ Ŗi vìetug sucga tft mai puthreib, åmprĂŖtiiej
phsth tft lubĂŢi jh dìrtih, pueni jh pgastib Ŗi prac.
Xea phsth agta, hra mfmhetug bhg mai puŢie pftri‑
vit phetru musaciri. ŕi apfi avham ph bap f mugŢimh
jh trhluri. Zrhluia sĂ cab burat, sĂ mhrn ga bumpĂrĂ‑
turi, jupĂ barh sĂ nĂthsb. Ph jh agtĂ parth,
parth , phetru mieh
fribh mfmhet h bhg mai puŢie pftrivit phetru a primi
musaciri. Fribh musaciri. AŖa bĂ am jat fbdii phsth bap
Ŗi m‑am rijibat cĂrĂ bdhc jh ph baeapha.
 ‚ FgnuŢa, sbumpf, hŖti lueĂ sĂ vhzi bieh h ga uŖĂ,
th rfn6 s‑a auzit jie jfrmitfr ue ngas sties jh chmhih.
Chmhia jie jfrmitfr hra mama FgnuŢhi.
Iar FgnuŢa suet hu.

4
 

BAPIZFGXG <

Xe musafir ehpfcit

Z fbmai mĂ åetfrshshm jh ga ŖbfagĂ. Cushsh f zi

bu ajhvĂrat f‑ri‑li‑gĂ. Jirhbtfrug mĂ bdhmash
sĂ mĂ bhrth phetru a jfua farĂ åe ugtima sĂptĂmìeĂ.
Hra ue tip masiv, bĂruet, åebruetat mai tft timpug, ph
barh hghvii mai mari åg pfrhbgishrĂ MustaŢĂ, phetru bĂ
avha f mustaŢĂ ehanrĂ jh barh hra ehspus jh mìejru
Ŗi barh‑i trhmura cfarth bfmib atuebi bìej sh hehrva.
Iar bìej vheha vfrla jh mieh sh bam hehrva.
Rh zvfeha bĂ eibifjatĂ eu cushsh vĂzut zìmliej,
bhha bh trhluih sĂ ci cfst f hxanhrarh ‒ h impfsilig sĂ‑Ţi
privhŖti jimiehaŢa åe fngiejĂ mutra aia barandifasĂ Ŗi

sĂ eu
JhpucehŖti åe rìs.
jata asta prfvfbashm cĂrĂ sĂ vrhau f mibĂ
hxpgfzih åe galfratfrug jh bdimih. Åe urma iebijhe‑
tugui, bìŢiva jietrh bfghnii mhi sh aghshshrĂ bu daiehgh
zjrheŢuith Ŗi bu chŢhgh åeehnrith. Hrau atìt jh efstimi!
ŕi jabĂ eu i‑aŖ ci spus jh ga lue åebhput prfcugui bĂ
am jfuĂ mìiei stìeni… PĂi bieh g‑a pus sĂ mĂ gash
ehsupravhndhatĂ åe prhaoma uefr sulstaeŢh hxtrhm jh

9
 

AGHT MFGJFSAE

iecgamaligh6! Rau a flihbthgfr tĂifash jh tft chgug! Åe

mfj hvijhet, eu buefŖtha thfria Maeuagugui jupĂ barh
sĂ‑Ţi trĂihŖti viaŢa (rĂljarh, aouenhm Ŗi abfgf). A urmat
prhghnhrha jh rinfarh, åe lirfug jirhbtfrugui, apfi fliŖ‑
euita amheieŢarh bu susphejarha. Jie pĂbath phetru
hg, eu mĂ putha hxmatribuga. Avham ue atu imlatalig,
iar hg spumhna Ŗtiiej bĂ e‑arh bh‑mi cabh.
AŖajar, am jhsbdis uŖa. ŕi am jat s‑f åebdij imh‑
jiat ga gfb, Ăsta ciiej bhg mai puŢie vifghet jietrh gubru‑
righ ph barh‑mi jfrham jie tft sucghtug sĂ gh cab. Jar
bhva m‑a fprit.
Phrsfaea barh sueash hra sgĂluŢĂ, åeagtĂ, avha
uejhva ph ga trhizhbi‑patruzhbi jh aei, mìiei Ŗi pibifarh
gueni Ŗi sulŢiri Ŗi eibiue shme partibugar crapaet. Jar
ugtimug gubru ph barh puthai sĂ‑g cabi hra s‑f trhbi bu
vhjhrha. Asta phetru bĂ, åe biuja bfrpugui julifs,
daiehgh suphr‑mhna‑ugtra‑bffg ph barh gh purta gh‑ar
ci cĂbut ievijifash pìeĂ Ŗi ph bhgh mai ciŢfash jietrh

bfghnhgh
PĂrhamhgh. ŕi suet
nrĂlitĂ mugth,cfb,
Ŗi åeŢhpatĂ eu ngumĂ.
nheug barh‑Ŗi jĂ ahrh
jh marh jfameĂ, bhha bh, sĂ cim shrifŖi, eibi pfmhehagĂ
sĂ ci cfst. Bh, eu Ŗtiu hu bum aratĂ f marh jfameĂ6 Åe
eibiue baz aŖa. Ph jhasupra, åe timp bh mĂ privha, a sbfs
jie nhaetĂ ue mĂr vhrjh jie barh a muŖbat
mu Ŗbat bu gĂbfmih.
Lizara arĂtarh bu ue van asphbt chmieie Ŗi‑a pftrivit
bu ue nhst sburt fbdhgarii ph eas. A privit ph jhasupra gfr

10
 

Fgnuța și ue lueib jh migifaeh

11
 

AGHT MFGJFSAE

åe stìena Ŗi‑e jrhapta, parbĂ phetru a sh asinura bĂ eu f

aujh eimhei, ue bfmpfrtamhet bhg puŢie straeiu, avìej
åe vhjhrh bĂ eu sh mai acga Ţipheih abfgf åe acarĂ jh efi.
M‑a iesphbtat jie bap pìeĂ‑e pibifarh Ŗi a åetrhlat shb?
 ‚ HŖti nata6
 ‚ Nata jh bh6 am rĂspues imhjiat, åecruetìej‑f.
 ‚ Jh pghbarh, mi‑a rhpgibat.
Am rijibat privirha bìt am putut jh ghet, uitìeju‑mĂ
ga ha ba ga f phrsfaeĂ barh arh ehvfih urnhetĂ jh åenrioiri
mhjibagh jie partha ueui psidiatru, Ŗi i‑am rĂspues ph
ue tfe barh ar ci cĂbut sĂ åendhŢh apa gabugui jie Parbug
Marh?
 ‚ E‑a
E‑am m eib
eibii bha mai van
vanĂĂ ijh
ijhhh bie
biehh hŖt
hŖtii sau bh
jfrhŖti Ŗi eibi eu vrhau sĂ acgu. HŖti f biujatĂ Ŗi ai cabh
lieh sĂ pghbi åeaieth sĂ bdhm pfgiŢia.
AjhvĂrug hra agtug. E‑aŖ ci bdhmat pfgiŢia eibi åe
ruptug bapugui, phetru bĂ åe timp bh vfrlham am flshr‑
vat bhva barh m‑a pus ph nìejuri Ŗi m‑a cĂbut sĂ mĂ
ijhetib
rĂznìejhsb. Zipa
purtat jh tata. avha
ŕi eu hraph jhnht
nheug jhue
iehgiehg  bupfŢi
ph barh sĂ‑g bhg
bfecueja, bĂbi hra f mfŖtheirh jh camigih.
Hra ue iehg bu ue bap jh oanuar barh‑Ŗi aratĂ bfgŢii.
Avham Ŗi hu ueug ga chg.

1<