Tumorile chistice ovariene fără semne de malignitate pot fi tratate prin mijloace laparoscopice

cu opțiunea de conversie imediată la laparotomie sau în termen de o săptămână, dacă este

diagnosticată o malignitate ovariană. Astăzi prelevarea de probe limfadenectomia
laparoscopică atât pelvină cât și para-aortică este fezabilă și adecvată. La un nivel curativ,
numărul ganglionilor limfatici care urmează să fie reselecționat nu a fost încă determinat.
Adnexa poate fi extras din cavitatea abdominală cu extragerea pungii fără pericolul de
vărsare. Uterul poate fi îndepărtat transvaginal cu histerectomie vaginală asistată laparoscopic
(LAVH). Trebuie să fim precauți pentru a susține laparoscopia pentru cancerul ovarian. Cu
toate acestea, este un instrument excelent atunci când este utilizat ca procedură de montare. O
examinare preoperatorie atentă a pacientului și o definiție exactă a chisturilor existente cu
tehnici imagistice ne permite să se aplice frecvent chirurgie laparoscopică pentru chisturi
ovariene, lăsând doar cazuri de cancer ușor detectabile pentru laparotomie. Mulți oncologi
ginecologice care utilizează proceduri de stadializare și de al doilea aspect pentru cancerul
ovarian sunt de acord că inițierea unui caz cu laparoscopie poate exclude laparotomie pentru
mulți pacienți. Propagarea tumorii prin efectuarea unei biopsii la pacienții cu cancer ovarian
FIGO etapa ia nu apare dacă pacientul primește un tratament chirurgical radical adecvat în
termen de o săptămână. Conform rapoartelor lui Sevelda et al. Și Dembo et al., Gradul de
diferențiere și existența ascitei sunt mai relevante pentru scăderea ratei de supraviețuire de
cinci ani a pacienților cu cancer ovarian etapa I decât ruptura capsulei sau penetrarea
tumorii.16,17A dependență de primii doi parametri a fost găsit în aceste două studii statistice
mari.

Deoarece problema operațiunilor endoscopice pentru masa adnexală este pusă predominant
pentru salubrizarea tumorilor ovariene mici (tumorile ovariene cu particule solide în chisturi
pot fi puse în secțiunea laparotomiilor primare) rămâne un câmp larg de indicații pentru
tratamentul laparoscopic al masei adnexale și chisturilor ovariene cu indicații benigne. Pentru
mulți pacienți tineri cu leziuni ovariene non-maligne, cum ar fi endometrioza, chisturi
benigne, proliferări chistice benigne și fibrom, poate fi evitată o laparotomie și aceste leziuni
tratate de laparoscopie.
Danijela Jelovac MD. Deborah K. Armstrong MD Recent progress in the diagnosis and
treatment of ovarian cancer CA CANCER J CLIN 2011;61:183–203

https://www2.tri-kobe.org/nccn/guideline/gynecological/english/ovarian.pdf

Stuart Campbell, Ovarian cancer: role of ultrasound in preoperative diagnosis and population
screening. Ultrasound Obstet Gynecol 2012;40: 245 – 254

Published online in Wiley Online Library (wileyonlinelibrary.com). DOI:10.1002/uog.12281

Romagnolo C, Leon AE, Fabricio AS, et al. HE4, CA125 and risk of ovarian malignancy
algorithm (ROMA) as diagnostic tools for ovarian cancer in patients with a pelvic mass: An
Italian multicenter study. Gynecol Oncol 2016;141:303-311

Jacobs I, Oram D, Fairbanks J, Frost C, Grudzinskas JG. A risk of malignancy index

incorporating CA 125, ultrasound and menopausal status for the accurate preoperative
diagnosis of ovarian cancer. B J Obstet Gynaecol 1990; 97(10):922-9

Improved optimal cytoreduction rates for stages IIIC and IV epithelial ovarian, fallopian tube,
and primary peritoneal cancer: a change in surgical approach. Gynecol Oncol 2004; 94:650.

Ovarian Cancer Including Fallopian tube Cancer and Primary Peritoneal Cancer, NCCN
Guidlines Version 2.2018 Ovarian Cancer

Programul optim pentru tratamentul pacienților primari cu cancer ovarian în stadiul V este
„chimioterapia neoadjuvantă + chirurgie + chimioterapie de inducție”. Acest program
depășește alte metode în ceea ce privește supraviețuirea generală, supraviețuirea fără
progresia tumorii și răspunsul tumorii. Comparativ cu inducția chimioterapie, are avantaje
doar în ceea ce privește nivelul răspunsului tumoral.Schema terapiei citostatice „preparate de
platină + paclitaxel” este mai eficientă în ceea ce privește supraviețuirea generală și fără
progresia tumorii, precum și răspunsul tumorii, comparativ cu schema de „preparate de
platină + ciclofosfamidă” Administrarea intra-venoasă de tiofosfamidă nu a crescut
supraviețuirea generală și răspunsul tumoral
Ovarian cancer

NicolettaColomboaToonVan
GorpbGabriellaParmaaFredericAmantbGemmaGattacCristianaSessacdIgnaceVergoteb

Administrarea inițială standard a cancerului ovarian epitelial constă în stadializarea

chirurgicală, îndepărtarea chirurgicală a tumorilor, inclusiv histerectomia abdominală totală și
salpingo-oophora bilaterală și administrarea a șase cicluri de chimioterapie intravenoasă cu
carboplatină și paclitaxel. Experiența extensivă și în mare parte retrospectivă a arătat că
demularea chirurgicală optimă pentru a lăsa depuneri reziduale de tumori, care sunt mai mici
de 1 cm în dimensiune, este asociată cu rezultate îmbunătățite ale pacientului. Cu toate
acestea, 75% dintre pacienții prezenți cu boală avansată (stadiul III sau IV) și, deși mai mult
de 80% dintre aceste femei beneficiază de terapie de primă linie, recurența tumorii apare la
aproape toți acești pacienți la o medie de 15 luni de la diagnostic. Tratamentele de linia a doua
pot imbunatati supravietuirea si calitatea vietii, dar nu sunt curative. Progresele în screening-
ul și înțelegerea patogenezei moleculare a cancerului ovarian și dezvoltarea de terapii noi
orientate (de exemplu, bevacizumab) și tehnici practice intraperitoneale pentru livrarea de
medicamente sunt cele mai susceptibile de a îmbunătăți rezultatele pacientului.

Anexa nr 3

Micromediul cancerului ovarian faciliteaza metastazele transcoelomice. (A) acumularea

de ascita este declansata de tumora primara care cauzeaza permeabilitate capilara
crescuta, obstrucție limfatică a drenajului, și o scădere generală a presiunii oncotice din
cavitatea peritoneală. (B) celulele canceroase ovariene se confruntă cu rigiditatea ECM
înconjurătoare în cadrul tumorii primare, agregate cu celule sferoidale în ascită și
potențiale site-uri metastatice. Stresul de forfecare stimulează celulele canceroase
ovariene prin fluxul de lichid interstițial în tumora primară și fluxul de lichid ascitic
declanșat de gravitație, mișcări ale corpului, schimbarea presiunii diafragmatice de la
respirație, și mișcările de organe din funcții, cum ar fi digestia. (c) Metastazele
transcoelomice încep cu exfolierea și detașarea celulelor canceroase de pe zona tumorii
primare cauzată de stresul prin forfecare în ascită. Celulele canceroase din ascită se
sustrag sistemului imunitar și celulele detașate formează sferoizi pentru a evita anoikis.
Sferoidele de cancer ovarian sunt apoi transportate de curentul ascitic la locurile
metastatice unde implantarea, invazia și creșterea facilitează formarea de noi tumori.

Anexa 4

Cancerul sa extins dincolo de abdomen la alte părți ale corpului. Etapa IV este împărțită
în etape IVA și IVB. În stadiul IVA, celulele canceroase se găsesc în lichid suplimentar
care se acumulează în jurul plămânilor. În stadiul IVB, cancerul sa răspândit la
organele și țesuturile din afara abdomenului, inclusiv ganglionii limfatici din zona
inghinală.

Anexa 5

Ovarian cancer, the fifth most common cause of cancer death among women, has the highest
mortality rate of all gynecologic cancers. General survival rate is <50% but can reach 90% if disease is
detected early. Ultrasound is presently the best modality to differentiate between benign and
malignant status. The patient with a malignant mass should be referred to an oncology surgeon since
results have been shown to be superior to treatment by a specialist. Several ultrasound-based
scoring systems exist for assessing the risk of an ovarian tumor to be malignant. The International
Ovarian Tumor Analysis group published 2 such systems: the ultrasound Simple Rules and the
Assessment of Different NEoplasias in the adneXa model. The Simple Rules classifies a tumor as
benign, malignant, or indeterminate and the Assessment of Different NEoplasias in the adneXa model
determines the risk for a tumor to be benign or malignant and, if malignant, the risk of various
stages. Sensitivity of the Simple Rules and Assessment of Different NEoplasias in the adneXa model
(using a cut-off of 10% to predict malignancy) are 92% and 96.5%, respectively, and specificities are
96% and 71.3%, respectively. These models are the best predictive tests for the preoperative
classification of adnexal tumors. Their intent is to help the specialist make management decisions
when faced with a patient with a persistent ovarian mass. The models are simple, are easy to use,
and have been validated in multiple reports but not in the United States. We suggest they should be
validated and widely introduced into medical practice in the United State

https://doi.org/10.1016/j.ajog.2017.07.019