MINISTERUL EDUCAŢIEI

LICEUL TEHNOLOGIC ,,CAROL I” GALAŢI

PROIECT
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL3

FILIERA: TEHNOLOGICĂ
CALIFICAREA: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL

TEMA: Tehnologia wireless

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT:
Prof. Ungureanu Georgeta Teodorov Gabriel

AN DE ABSOLVIRE: 2022
 CUPRINS

ARGUMENT 3
CAPITOLUL 1 – Modul de funcţionare a web - ului 4
1.1 Uniform Resource Locator (URL) 4
1.2 Hypertext Transfer Protocol 5
1.3 HYPERTEXT MARKUP LANGUAGE 5
1.4 CLIENŢI WEB 6
1.5 SERVERE WEB 6
CAPITOLUL 2 – Instalarea și configurarea serviciului web 7
2.1 Instalarea IIS 8 7
2.2 Interfaţa de administrare 7
2.3 Adăugarea unui site web 9
2.4 Configurarea site-urilor 10
2.5 Securitate 11
2.5.1 Metode de autentificare 11
2.5.2 SSL 12
BIBLIOGRAFIE 14
ANEXE 15

2
 ARGUMENT

Prin această lucrare de atestare a competenţelor profesionale în specialitatea

Administrator reţele locale şi de comunicaţii, dorim să prezentăm o sinteză a
serviciului Web în Windows 2012 Server.
Serverul web este serverul care stochează (găzduiește) pagini web și le pune la
dispoziția solicitanților prin protocolul HTTP. Și de dată aceasta relația server-client
se bazează pe o aplicație care este instalată pe server și care este programată să
transfere paginile web găzduite. Putem observa aici că ideea de web server presupune
și noțiunea de hosting (găzduire), asta deoarece serverul trebuie să dețină datele pe
care urmează să le returneze la cerere. Internet Information Services este un server
Web creat de Microsoft care rulează pe sistemele de operare Windows, având ca scop
principal găzduirea site-urilor Web.
Sintezele asupra configurării serviciului Web în Windows 2012 Server sunt
necesare şi folositoare pentru elevi în înţelegerea modului de instalare şi de
configurare a unui server web.

3
CAPITOLUL 1 - MODUL DE FUNCŢIONARE A WEB-ULUI

Resursele obișnuite ale web-ului sunt denumite pagini web. Pentru accesarea
unei pagini web sau a unei alte resurse se începe prin introducerea URL-ului asociat
acelei pagini în browser, sau prin folosirea unui hyperlink către pagina respectivă. În
mod evident, un pas anterior constă în rezolvarea numelui serverului din URL într-o
adresa IP folosind DNS. Următorul pas este transmiterea unei cereri HTTP către
serverul web care funcţionează la adresa IP rezolvată. Se solicită astfel pagina web
(sau resursa) prezentă în URL. O pagină web obişnuită este, în cea mai mare parte, un
fişier text în format HTML. În urma solicitării, serverul web identifică resursa şi o
transmite clientului. Clientul este chiar browser-ul. În continuare, sarcina browser-
ului este de a reda pagina descrisă de fişierele HTML, CSS şi alte fişiere, încorporând
imagini, link-uri şi alte resurse după cum este necesar. Rezultatul este afişarea paginii
solicitate în ecranul browser-ului. Majoritatea paginilor web vor conţine hyperlink-uri
către alte pagini, către fişiere care pot fi descărcate sau către alte resurse web. O astfel
de colecţie de resurse interconectate prin intermediul hyperlink-urilor a fost denumită
un web de informaţie.

1.1 UNIFORM RESOURCE LOCATOR (URL)

Un URL reprezintă un format standardizat de adresare a resurselor de pe Internet.

Un URL este de fapt un URI (Uniform Resource Identifier); altfel spuse, este un
identificator al unei resurse. Fiind mai cunoscut, termenul de URL va fi folosit în
continuare. URL-ul a fost o inovaţie fundamentală în istoria Internetului. Sintaxa a
fost proiectată pentru a fi generică, extensibilă şi capabilă să exprime adresele în orice
set de caractere utilizând un subset limitat de caractere ASCII.
Un URL combină într-o adresă simplă cele patru elemente de bază necesare
pentru localizarea unei resurse oriunde în cadrul Internetului:
▪ protocolul folosit în cadrul comunicaţiei,

▪ serverul (host) cu care se comunică,

▪ portul de pe server folosit pentru conectare,

▪ calea către resursa de pe server (spre exemplu un nume de fişier).

În absenţa câmpului protocol din URL, într-un browser se foloseşte implicit
HTTP. De asemenea, întrucât portul 80 este cel implicit, în mod normal nu este
specificat.

4
5
 BIBLIOGRAFIE

1. Andrew S. Tanenbaum – "Reţele de calculatoare", Editura Agora, 2003

2. Luminiţa Scripcariu, Iulian Scripcariu – "Reţele de calculatoare", Editura
Tehnopress, 2003
3. Adrian Munteanu, Valerică Greavu Şerban – "Reţele locale de calculatoare",
Editura Polirom, 2003
4. Mark Gibbs – "Reţele de calculatoare pentru începători", Editura Teora, 1996

6
ANEXA 1

Figura 1. Pasul 1. Instalarea serviciului web