te a ee oe | bis Ubudnde | 900 “uaerddal lade)! VARIANTA FINALA, 12 MAL, 2010 INTRODUCERE IN LINGVISTICA Facultatea de Pilologie Amul I, sem. 1 120 ore: 60 ore auditoriale, 60 ore lueru independent (30 prelegeri, 30 seminare) Titularul cursiluiz conf. uniy., dr. A. Zgardan Obiectivele principale ate cursutui sunt urmatoarele: * asimilarea terminologiei lingvistice; . utilizarea terminologiei lingvistice adecvate pentru fenomenele respective; * aplicarea metodelor lingvisticii Ia cercetaren diféritor fenomene; * prezentarea unit&filor limbii/vorbirii in cadrull sistemuluiz * Identificarea unitatilor limbii si ale vorbirii: * informarea privind diversitatea limbilor lumii si clasificared lor. Finalitati de studii (si Cunossca, sa injeleagd, sa fie capabil s& faci) v La finele acestui curs, studentii yor fi tn stare we sii prezinte cunostinfe cu privire la istoria lingyisticii: v si opereze cu terminologia lingvistics; ie si comenteze stiinjific fenomenele limbii; ¥ Si interpreteze multiaspectual faptele de limba; ¥ 88 prezinte o viziune pra sistemului limbiis ¥ sf integreze unitijile linsbiivorbirli in cadrul sistemului; ¥ si delimiteze unitatile limbii de cele ale vorbiri ¥ si aplice metodele lingvisticii la corcetarea diferitor fenomene de limba; Y¥ __ shdelimiteze unitafile limbii de cele ale vorbirii; + sthanalizeze faptele de limba in conformitate cu cunostinjele achizifionate; ¥ —— siielasifice limbile lumii, ‘ vw s& caracterizeze limbile de circulatie internationala si intrastatala din toate Punetele de vedere. LITERATURA RRCOMANDATA i limbaj, Bucuresti, 1996 rea limbii, Bucuresti, 1996. % Cluj, 1995. in Tingvisi fied generals, Bucuresti, 1982.5. Lyons, I, iurodueere tn 5 ul limbii, Bucuresti, 1996, 6. Miiteas, N., Dumeniue, 1. et ulii, Livevistica generilah, Chigind, 1989. 7. Matcay N., Dunteniue L., Introducere in lingvisticd, Chisindu, 1989. 8. Munteanu, E., introducere in Iingvisticd, Politom, Lagi, 2005 9. Wi id isteme de co inicare unand, Bucuresti, 1973 I. Limba ea obiect de studin teoretic 1. Aparifia si eyolujia flologiei, Constituirea lingvistioti ca stint’ ecicle de stsidiere a limbajului uman, Sincronia si diacronia. Sursele de studiere a limbajului man, Linsbajy fal gi cel setis, manifestarea Jor 3. Dihotomia fimba—verbire 4, Problemele-cheie ale lingvisticii contemperane §.. Sistemul stiinfelor lingvistice 6. Compartimentele struchitale de stidiere'a jimbilor 7. Metodele de-cercetare uplicate in lingvistica 8, Leganirile lingvisticii contemporane cu alte stiinye 9, Clasificarea genealogica a limbilor lumii 1, Aparitia si evolutia filologiei. Constituirea lingvi sticii ca stiin’ Cuyantul Himbd are-mai miilte sensuri. O lintba este ansamblul actelor lingyistice ale uneh ‘comunitéti de indivizi. Limba este si un sistem de izoglose stabilit conventi e insumea: tea ce este comun expresiilor Unei Comunitati sau chiar si unui singur individ te epost diferi Limba se mai manifesta si ca ansambluide acte'lingvistice comune virtuale: in constiinfa fiecartia dintre noi, limba exist ca sistem, ca model Dupa F. de aussute, prin Himba trebuie st fi elegem modelul cel mai abstract, social in esenfa sa, apartindnid unei colectivitati.sub forma uhier amprente dcpase tn fieeare ercier,, ca tin emt de teguli felaiy, fixe. Vorbirea ax fi, dimpottivl, aspectul individual, particular gi itepetbil, concretizatea in acte de comunicace a regulilor abstracte de la nivelul si iemului E, Coseriu, promotor al funefionalismult: lingvistic, afta, dimpotriva, et obiecrut lutui lingvisic: il constitwie vorbinea. Lingvistica integrala este ihteloesadeopottiva ea’ lingvisticn a-vorbitli (Sau a textului), o lingvisticd a normei si:o-lingvisticn a sistemului: W. von Humboldy afirma cit limbile trebuie privite deopotriva ca activitate (energheia) si ca st din nevesitated de comunicare interamant. rezultat (ergon). Limba apm Linguistica generald/teorta imbil este 0 disciplind priotitar empiric’, in sensul ca placa de Ia si se thtoatee intotdeauna la fuple-de limb& concrete; studiazs ce este o liniba, cum este Alottuiti gi cuim fimnetioneazA o limbh, de'¢e gi cum’ se schimbt limbite, Tsi propune formularea ea unei teorii generale a linbajulul uman, nei teorii a limbil, Obieetivul principal este const orientate spre limbile conerete. Este o teorie generala a semnelor lingvistice in practica, obiewtul de studi al ting visticti generate il constituic limbile istorice, vizute deopotrivis ca sisteme, dar si canctivititi sociale. Lingvisticile speciale. sunt cticmate’ spre teoria unei limbi conerete, Lingvisticd sineronicd/deseripiiva — lingvisticd dincronicd/stortca, lingvistiea comparaté, lngvistiea normativid/prescriptivé — inceared si intervin’ in existenja si functionarea sociala a Timbit, determine anumite direatii de evolutie. Abordarea preseriptiva are ca Scop constituirea une! limbi ideale sau exemplere, bazatd pe norme si presoripfli considerate dezirabile, Acest ip de abordare se raporteazai la opozijia corécV/incorect. limbs data pune la dispozifia vorbitorilor um inventar de elemente sonore, cu gjutorul arora se construiese unitatile lingvistice semaificative (cavintele), un veeabular, si un inventar aulod o gramatica; deci distingem frei domenil de de reguli de combinare a entvintelor in enunfun cercetare lingvistied primare: fonetica, semantica si gramatica. Filosofia Umbajulni este 0 diseiplin’ prioritar speculativa si sitidiaz’ probleme privitoare la originen gi esenia limbajalui uman, 1a catacteristicile sale universale. Are en obiecliv formularea une! teorii generale a/limbajului aman. Crearea unei terminologit si, implicit, a unui inventar de concepte proprii, precum delimitarea precisa a domeniului de‘cercetare determina constituites oricarei stiinfe: Rigveda — uncle capitole dateaza din anii 1200 ten. Gramaticienii indieni se interesau de textele saore si de sanscrita, aleAtuiau pentru aceasta reguli, liste de forme. Tratatul cel mai vechi de gramatied al lui Panini — datear’ din 350-250 i.en. Se descriu detaliat toate cazurile de modificare a cuvintelor, ale formarii cuvintelor, compuneree ete. Nicio limba nu a fost desetisde amanunjit ca sinserita, de aceen, ei impul, ea a deyenit limba oficiala a tnirepit: Indi at brahmanions, in.sce, XVI-—XVIL, prin misionari,.ajtihig dite despre senserita thy Europa. Din see maticn Iwi Panini are ® eapitole i XIX; eunoasterea sanscritel devine abligatorie peniry savantlic 400 reguli (sutra). 2 Aspeetele de studiere a limbajului uman, Sineronia gi diacronia Sursele de studiere a limbajului uman, Limbajul oral gi cel ser’ manifestarea lor limbile Vii. Se consider ea latina n-a murit, ea a evoluat, sa Limbite mourte pot influe modi at, Indind forma unor limbi vii contemporane. O limba more atunci ciind eamenii o Fisit dalmate gi au adaptat pirisese gi adopt 6 alté limb’, Dupa Evil Mediu, dalmatii au p' aguba (limbi croata, Limbi moarte: corica (6 limba celtica), vorbiti th Marea Britanie, palaba si slave), Vorbite thi Germania, Sunt limi ci adlevasat moarte limbile ale ctu popor puitttor piere si, odatdi cu el, piere gi limba, revigoreze limba ebraica TIn’see. XIX, activistul iuidaist Bliezer ben-Yehuda si propus ca limba vorbitd. Intelectualii-au modernizat ebraica biblic . Imprumutaind cuyinte din aramaics, eu limba atabi si din limbile europene. Ebraica a devenit limba oficiala in Palestina, iaolal iar in Isracl in 7948. arabia, in 19A Dikotoniia limbit — vorbire Ge. ohn ne i SON TY te hone: cageoitntes” Pi de Saussure enorifiont C= SUE ON TALUFT Ate unit Fenomen general ~ aatul Mle woHbieey care mel Lowe de vorbires pain piodecere gl teproducere-a.wobit dle Saussire intr ussite gurodies, latncepu, titudn dininiictvarte’ de Pb) (langage), mPa Limbajul este 0 imbajul este o culitate uinand iutrinsect, o caracteristic’ a specie! man facultate specified propric wedral individ uman, accea’ dew produce semme vocale species orm “ intr-un cad social. Limbajal uman, 6a ens, TH scopul cominicnrt interpersonal entitate potentiala, sia past Potenfiata, si-a pustrat neschimbate, de-a tungul Hsvoriei, atriburele, pe cin’ selina tt permianen fi, ca realitap\ istorice Atés lingvigt, dvs! prunttortt de. endl at ane! ivbt observ nemiltosit na Timbs,.cf Jimensiuni, adicdenunturi simple $1 pidiluse ale vorbiril ~ texte de diferite e dinire complexe, Cotnunieares Tato. inkl: dureeare we fj pein urmato, tinvachinb 8e * al eniiterti sau generini textelor de efitre vorbitori, constituit-din dova verigi distinete: 1) terlotuteri a acclorasi texte, Siemifatorul, Vorbitoris 2) actul receptionarii si conceperil de eatre i tivitate de lirnba) $i vorbitotul efectueazs acte ale vorbirit. Totalitatea acestor numes iro formilace vai la predecesorii but Ideea delimitar nofiunilor limba’ si vorbire se intilneste F. de Saussure: V. won Humbolt, Hi. Baal, Staintal. H. Paul a introdus nofiunea lingyisti normed de intrebis moi”, udicd L SubieCt, Se considerd, pe drept ciivant, €& limba exist’ ea sistem potentia at; lat ca sistent potential obiectiv ea exist ,in aire noaste®, in fiecare purtator al limbajului ¢ mbit date, In ambele cazuri, \imba se prezint ca un adica in constiinja colectiv® a votbitorilor a lingvistich a comunitaji sociale stem imieirionie, care'ea «i cum arf .depozitat” th consn parte si transmis din gene ie in generafis, Limba, ea esents respective sf a fiecirui Vorbitor abacus, nus poate Mobservatt nemijloet, €8 eas] lim se extraze din aute si mil de acte ale vorbitii, Limba este un fen cimen ou ajutoril ehrula <@ produce se Infelege orbiter. Vorb sie situativi, saracterizeaz’ omul ca personalitits ‘Vorbirea se realizeaaA ct un anuimit seop 5 ba nut este linear’, Unitiqile limbti fe aceste caructeristict, Yorbiren este linear’, Jimba mu ar = variante, Limba se avariante, ale vorbit constitiiie in diacronie, dae fiinetioneazh ty sunt i supine Hogi vorbiren inst se supunc | git mal puitin, ity yorbine se sineronie: tn limb’, foul se inegisirenah Abatert de 1a normele Timbiz. Limba este un sistem de semne, verbiren nierifial, vorbirea este unul secundar, accidental, limba asemonea caracter, limba este unr fen ai multor indivizi, varbirea est este un sistent vittual, ‘potential, existent in creiere sénlizaro/actualizare a acestui sistem in provesul comunicarii intre indivizi concreti, limba este un slowics vorbiten este dctivitale, iar limba este ico-pail fenomen psihic, iar vorbirea — nul fi produs al acestei activita(i, vorbitew preced’ limba, litiba se constituie pe baza vorbirii, limba este 'o forma sift o sitbstan niind vorbirll Comportil fémbii=vorbire este unul asimelrie. in vorbire, 5 pot redliza nu: doar potentele limbii, dar si particularitaile individuale ale vorbitorilor Vorbirea se’ caracterizesiza prin evolufie; st llitmba se modifica, dar ea nu conjine tn si surst propriuzist « evolutiel, Evolutia, dervoltarea limbii este determinata de: vorbire. Limba ii, vorbirea: este sursa’ evoluliei limbii. Limba e: jectul este produsl evolutiel vorb morfo ici gi lexicologiei; vorbirea este obiectul sintaxei. Vorbirea este mai mult in afara sistemului deat limba. Vorbirea o cunoastem pri intermediul perceperii si infelegerii, limba prin intermediul enalizei, Ambele au natura social; in procesul comunicatij, natura social’ a limbii ia forma vorbitii individuale. Se optin'ca eneral $i particular, ca permanent $i mobil (Eve citese 0 carte — permanent este camul N. pentru carte, mobil este & tn locul lui carte pot aparea revista; lucrare, scrisoare etc.). inconeluzie: | YVorbirea | sociala | individuata | generalé Same Ses | particutara | obiectiva — rea ‘subiective | conventionala | spontana | potentiate a | reat => invarianta varionta | omogendt elerogent viral actuate SSS — a a res. a careeetd —$_$__— ee a] dependent ocazionalitLie) tld Lt | a ts ohh Cole gowie HA Cae + 27 5/6 Sistemu) in{elor lingvistice, Compartime, es Partimentele structurale de studiere a limbilor Diseiptinele tinuyise i Plinele HABVistice pot A-deliniitate in funcfie de: 9) nivetini , tw implicit onitatiie timbiiy fonetich, fonologie, lexicologie, morfologie, sintaxt (humid acestor dise eestor discipline Variandt dupa numirul de niveluti recunasetite); b variety . ) varietiqite Pmnostingvale: stinga despre timba xomand, tinea despre limba francez’ ete. Lipsasunuil termen adeevat pentru a:desemna:seeastsgligvistiea" esto evidentdy iar utilizarea termenilor de tipul Omanisticé, albanistict, rusisticd etc, pentria desemna lingvisticilé in “sual este inadecvath, deoarece acesie discipline studiazé nu numai limba, ci gi literatura, cultura &¢. popoatelor respective: c) anumite orientiri: lingyistics structural’, lingvistica formala, lingvistic’ idealist’, ‘ngvistied descriptive, lingvistiea finefionala, lingvistic’ generativista el d) metoilele de cereétare: lingvisticd comparativ-istorica, lingvistica contrastiva, lingvistica tipologica, lingvistica matematica 216s; 8) Wradifia lingvisttes a continentului, a Yiclt sei a xegitinit: respective: lingvistic& Suropeant, lingvistics americana, lingvistick romana, lingvisticl rus, linevistica balcantcd ete.: a) anurnite perioade: lingvistick antic’, lingyistica Evului Mediu, lingvistica Renasterii, lingvisticd contemporant, lingvisticn postbelica etc;: 8) tipul limbilor inrudite eto Ca $i im caaul disciplinetor lingvistiee, numa! subéiviziunilor discipline’ poate creste pe masura aprofindarit cercetarii gia abstractizarii fafa de obieetul de studio al disciptinei Hea, conceputd ca disciplind lingvistic&d sintegrala”, poate avea, in functie respective, Astfel, sti de domeniul cercetat, mai mute subdiviziuni: stilistica limbii, stilisti literaturii, stilistica textului poetic ~ cu aplicare la obiecte mai largi — si stilistica fonetied, stilistica mortologica, stilistica lexical’, stilistica sintactica, stilistica punctuationalé — cu aplicare la obiecte mai restranse. Fiecare disciplina, evidengiata num: lingvale, poate aveu mai multe subdiscipline (astfel, doar pe baza dihotomiilor limba/vorbire sau sineronie/diacronie, putem, delimita lexicologia timbti $i lexicologia vorbirii, lexicologia i in fiinetie de niveltirile limbii si de varietajile emo- sincronied si lexicologla diacronicd $.a.m.d.). Atatjcaracterul extrem de complex al limbaiului, precumn si inanitestaiile si implicatile tui rofimde, eat si tendinfa generals de a integra (nti de a diferentia) diferite domenii de eunoastere pi ,ajii lingyistice, © Umand, au-determidat, ineyitabil, aparifia: eontinus a mai multor santifi psiholingvistien, emolingvistica, —_geatingvistica, _ parutingvistica, semiolingvistica, netirolingvislica, patolingvistica, lingvistica poeticn, ling vistica sparialil 3.0 i termnenti-respectivi) intre Este cazu st-ge facto distinetie de esenpr (utilizand, fireste, si termenii respectivi) tn litabaj ca obiect al-cunoasterii, adic’ tn:calitate de realitate ontict, pe de o parte, si limba) ce obicct al stiingei, adick in calitate de realitate gnosticd, pe de alta parte. ‘Abor erate, menfionim c& lingvistica are dérid problema diversitiil ,lingvisticilor” et ai ca genereazi, dar $i Un object de cercetare multidiseiplinar —limbajul natutal -, care num investigatic, justificd fuictiatiile privind atit conturarea stricta @ limitelor domeniului respectiv de He avem de a face cu domenii cat $i precizarea rigid’ a ,specialitapii® cercetitorului, deoarece ades: metede, cu interconecte, cu preocupari § eu fenomene adiacente, cu suprapunere 4 interferenta de obiective ete lingyisticii: Ne aflim ti pragul constituirii anor noi discipline si ramificafii ale gvist schiteazd contucurile limbajului a, Cereetatonu! accentologia, derivatalogia, zoolingvist a object epistemologic (surprins in diversele tui ipastaze: siructurald, functionald, sistem obiect formal, comunicativé, pragmatica, creativa, descriptivista ete.) pe fundalul limbajului ontologic ih care gindirea, memoria, afectele, temperamentul Psiholingvistica eatize intervin. tn structutarca ji receptarea mesajelor, rolul componentelor situafionale, modul de percepere a codiilui lingvistic dé cStre cei care il utflizeazd, Tactorii care influenjeaza, in decursul timpului, formele activitajii comunicative a unui individ (edueatia, cultura, bilingvisntul,, profesia ete). efectele uno stiri psihologice asupra activitayii comunicative etc; Psiholingvistica are in vedere nu numai utilizarea codului verbal, dar si a altor tipuri de coduri comuniea ive (gestual mimie etc.), examinand telatia, ponderea i functiile fiecarui tip de cod th procesul comunicarii. Domeniul mai cuprinde telafiile ce se exprima prin cuvinte (propozitil gi fraze), capacitatile iitelectale de petcepere, simbolizare si (olosire adeovati a vorbirii (ca mijloe de comuhicare. sociallizare gi relafionare dintre oameni), dar gi tulburdrile de limbaj, folosirea limbajului literar, a celui ciftie si a cclui implicat in diferite tipuri de formule statistice, algebrice etc. precum si invajarea de linibi siraine. Sociotingvistica este 0 ramura a lingyistieii care studiaza wzul social al limbii, relat ile societate, variafia in acelasi timp a fenomenelor lingvistice $1 Sociale si in dinire limba, culturt 5 primul tind’ conflictele dintre limbile naturale sau intre grajurile populare, comportamentul comunicativ ail indivizilor in societate, bilingvismul, dialectelé teritoriale 5; sociale &ee © tun studiu ‘nterdieiplinar al cdrui object 1 ini! a struciueit eomuta ct Il constituie vaeiatin corelativa dl oaies pau aniivies o care:0 foloseste.. Speiolingvistica folaseste an stabilirea polities tingvis meralulbi faptic. La fursizear’ date i pene jee @ une’ fai Dialecta) Hogla s-a Naseut in see: XIX, in vagrafia lingvistic’ (uric ed (Oumhita 91 lingvistica spariala), fondats de J. Gillieron istic este principala metoda salve ie deseer: A in eolectionarca prin. ay domeniy de granits, ‘UnUi material de limba divers. Este ur intersectiind cu dial ologia istorics gi c ‘ gia 5h Shlcu cea deseriptiva, cur gramatica istorick si cu istoria limbii, cu soviolingvistion ete, Intemeietor i ingyistic& al dialectologiet stiintitice este G1, Ascoli (1829-1907). Geow Sha delimitat un domeniti de eerceiare 51 principit proprii odett cw pudlicares primetor lingvistice. si stilistica lingeistice: stiléstica Sint Stilistica: tingyisticé $i literard. in cainul silisiet icfionaie ale unei limbi. vorbirit, Siltsitca Juncttonala: stilurite sunt varietayi Pragmatica lingvisitea stuiliaz’ fevemencle lingyistice din. perspective raportulut intre semnele lingy tice gi utilizatori id ca obiestiv d Paleotingvistica a limbilor din preistorie, din faze nexte ica de wxi/filologia fn seo, IIT iiftr, s-a nisent eri a Jecoad peater 12, bo 7, Metodele de cerectare aplicate in lingvistied vrsta limbilor inrudite, adic& Glotocronvlogia. este metnda. prin care s¢. determin petiogda ind ele ai separut, dips eamitaren de cuvinte de aceeasi origine din aveste limbi. Se mai numeste metoda lexico-statistica. Prin metodit injelegern un angamblu sistematic de principit, notme si tehmiet de cercelare a conduce la cunoasterensistemalicd a uni fenomen dat; eonoretizaté-in deserer, 4 edror mami definifii, ipoteze si teorii stiinjifice. ‘Metodele nespecifice villzate de coreetaren lingyisich sunt: ebsertati experimentul, inductia, deductia si ipoteca. 1. Metode traditionale syn sampreuna? + chronos simp"). Are procedteete Descriptivi/sincronicd (sincronie & a) Observarea faptelorde limbsb) Excerptarea Tot din text si Inregistearea pe five ©) Descrietea detaliatt a acestor fapte d) Formitavea unor coneluaii Istoricd. Intemeietort: ¥. Bopp, | Gitlin, AL Vostokav, A.C, Rase, Au. dervoltatco ulterior F. Diez, G. Ascoli, F. Poninatoy, 3. de Courtene, pentru a. se puter ajunge la Comparativ-isorict poreste de 1a premise teoretic ole. Withetm Seheraliztri teoretice; limbile existente: sé cunoseute trebuie compelrate: Tht Leibnit (1646-1716) primul tn istoria timane descoperi ayantajele | proveditrii Comparative, Minh si il formuleze th mad expres, Leibniz a descoperit principiul genealagic sau inrudirli dintre timbi. Foloseste conceptil timiba-sursd. Leibniz a trasat conturul principalelor familit de limbi: romanice, germanice, celtice, upro-funive $i turcice, cate au fost confirmate; in cea mai mare parte, de stiinfa moderria: Aetemsietorii metodel sunt savaneul getmian Frat Bopp (1791-1867) gi danezul Rasmul, Kristian Rask (1787-1832), Aleksandr Vostokav (1781-1864) a inijiat cercetarea comparativ- istorica a limbilor slave. edrich Diez (1794-1876) a elaborat prima gramatict comparata a limbilor neolatine ie Respect preceptele: a) Se-compard numai limbi Tirudife genealogie b) Se porneste de la stares actual’ pertru ase ajunge la stirile anterioare ale limbii c) Sc ia in considerare faptul oh intre complexul sonore al cuvantului si sensul lui nu exista o lepatura condifionat’; este deci o legatura arbitrart. 4) Corespondenyele de siinete din limbite-comparate trebuie si aibs caracter logic, 9) gramaticale, avestea fiind cele mai coneludente p excluzandu-de cuvintele derivate 31 formatiile onomatapeice. Aceste corespondenfe trebuie sa fie atestate nu doar in morfemele lexicale, dar si in cele Pentru comparere trebuie si fie luate numai elemente vechi din limba, mostenite, 2) Aspectull semantic al cuvintelor din limbile comparate, de asemened, trebuie s8 fic identic Sati asemansttor, desi el poate si 68 difere in diferite limbi, drept consecinfs a evolutict specitice a Suvantului Tnte-o Limba sau in alta, fh) Se compara fupte din limbi vii $i fapte din limbi moarte; din dialecte, graiuti, Metoda 4 facut posibila clasificarea: genealogici a limbilor lumii; pe bazavei au fost elaborate gramaticile comparative ale limbilor vomaniee, slave, germanice.ermal : eg rang Ed) aaee! | erat aa Ala ceca en adh Ni ol jm Metoda geografiel lingvistice a iuat nagere 1a sfirgitul secotilu XIX. Initiator — 6 Venker, care al metodei 1878 fnlocmise un dblas lingvistie al regiunil Renane Fondator sreunt eu Fe, Edmonds, in 1902 1910, este'I, Julieron, francez de oriigine elvetian’, care, elabors wAtlasul lingyistic al n 12 volume. Procededle retodet sunt ei”, a) Fixarea rejelel diateciale b) Precizaree sistemiului de notte (de obicel, se recurge la transerierea fonetie®) e) Intoer rea hrilor dislectale, ets notarea looalitifilor prin cilFe @) Aloatires chestionarntiti ¢} Stabilirea informatorilor £) Colectarea datelor (realizarea anchetel) 4) Transpunerea informefiel pe hi dialectale (cu ajutorul unor simbolur’) h) Alcatuirea atlaselor i) Interpretarea hirtilor/atlaselor: Pe Hava atlaselor se alcamiese studi, monogtafii, se deseriv aritle de rasp de tanzitie dintre graiuti, dialecte, limbi, raportul fapte de limba, se precizeaz’ izoglosele, zone! dintre aspectul literar al limbii si bara ci dialectala etc. sritny a stabili ce au acestea th comun si ce au difent Slehel, A. Slaiher, V. yon Humboldt. Au contribuit ja pérféefionaren metodei P. Fortunatoy, B. Sapir, O. Fspersen. Procedeele sunt accleagi ca gi la Metoda tipologied compard limbile Studiile tipologice av fost initiate de A. gi etoda: sinoronicd, dar se aplich pentru mai multe limbi. Metida este’ pancronicl Releva universaliile si unicaltile lingvistice. Pot f-shidiate atat sisteme/subsisteme care functioneaza in aceeagi seovent® de timp, cat 9i-sisteme/subsisteme: din diferite perioade. Specifioul ‘metodel 0 sincronica a oricéror doud limbis 2. fiind aplicats 1. se aplied la stu rezidA th urmatoarele: sa analiza in sistema umor cleftente gi fenomene din limbile camparate, permite intelegem mai 4, reaultatele profund specificul, ,confinutul” ¢i forma lor; 3..are. 0 evident orientare practices smetodei se aplic& injmetodica predail Timbilor stréine/nemateme; in lexivografic, in teotia gi practiea tradvcer etc. Obiectul lingvisticii comparate 41 constituie, in special, similitudinile aparente, diferentele neesenfiale la prima vecere, dar care prezinti cele mai mari difteultati la jnvajarea limbilor strine. Confruntarea se face la diferite niveluri: fonetic, lexical, gramatical. Acest Incr se-realizeazi th studi numite comparate-contrastive, confruntative-contrastive, comasitve, Nuexista-critetiisuficiente care ar delimita metods (i lingvistica) contrastiva de cea compara YW2. Metode inoderne/structurate ivacordat'o atenfic maxima raporturilor cw se stabilese titre elementele siruenuralistii one foemalizand © cel mai tratt grid, oUlextepfin goolli praghezo; de seis. Parnihid de fe idee lui P. de avmai mare Masui deserieren sisteniuliti ¥i structurii limbii §/ Mand timid abstracfie, ne cai limbs este un vaport dinte anumite corieepte 41 imainite lor fone sstire oii Limba 4 relafiile dintre unitiyile planuliexpre: siti si cele ale | analizeaz ilui’continutulus i Metoda anatize’ functionate (comutdrii) se intemelaz po distinetia inue forme gi continue, Principalole concepie operafionale ale metodel sunt; variantd/nvarianta, functie distinetivd, comutare Si substituyie. Avest tip de analiza are In vedere refeaua de relafii adic’ relatiile unt antrenate semnele lingvistice in cadrul unui sistem dat paradigmatice i care pavate pe opozifie si excludere. Tnvatiantele funcfionale se afld in raport de comuitare reciproca, pe cand variantele suit reciptoc substituibile: Meteda « fast uitilizat cu maximia eficientd in sau a domeniul foneticii, aplicarea ei consecventa conducind in fapt la inyentarea fonolo; foneticii functionale de catre savanji precum Nikolai Sergheevici Trubetkoi (1890-1938) si Roman Jakobson (1896-1939), in cadnul Scolil:lingvistice de la Praga. Metoda covimdrii are mai mite procedee, cate ajutd sd fie delimitate ¢elementele constitntive, de sine stitatoare ale limbii, de elementele neconstitutive, elementele inyariante ale ficcdrui nivel de variantele lor. Procedeul de baz’ este substifijia, Se inlocuieste un segment din anjul yorbirii, de la nivelil expresiel,. cu alt segment omogen pentru a se vedea daci aceasta chimbari, clementele sunt invariante si cle comuta intre ele, Dac ntv se atest schimbari, avem variante si inlocuire immplic schimsbati in celalalt nivel (al confittunului). Daca se inregistreard se spune ci clementele nu comutd intre ele, dar se atl in raport de variatie, Metoda anatizel distributionale se bazeazi pe concepiia c& orice element al limbii poate {i studliat si delimitat de altele prin descrierea in exclusivitate a pozitici lui fat de alte elemente, a contextelor in care apare acesta, ficandu-se absiractic de sensul lui gi al elementelor vecine Descrierea distribufiei unui element const in enumerarea tuturor elementelot care pot aparea tn Greapta si in stinga lui. Aceste poziii tormeazd ansamblul de ocurente ale elementului tespectiy Flementele Vecine ale acestui element sunt coocurentele lui. Contextul in care poate aparea un clement al limbii si nu poate aparea alt element distinct de el, cu care acesta se confrunta, se humeste context diagnostic: Compararea distribusici clementelor ne ajuta’ la delimitarea, la Sruparea, sistematizarea lor, Existd mai multe tipuri de distribu: |, contrastivd — dowd sau mai mul Sei i . He -elemente pot apitea in acelasi context, au deci distribufic identica (saw gi ori(MAb aed ed cle Jy Hee | il | ole ity woe ade | ¥ ble | popandciat dank. Ore as INO RW Velho APRA HEN hee BOs Complomentars rd — dowi saw inet multe j anti(ea ‘al Mule: efemne jodata th deelagi cantent (e gi one ente nu pot apittea ni NARGEPIL: G0, CVA, agg W doz Ia incoput de cuvand defectivad — dows sav mai finilte elemente js MEME Pot ADTs ath th aes CONLEX, cAt'si (Hecare in parts) in contexte diferite (brumarin Hsu SalbEN si blocs i MS Sarat vieiat.siricat, alterat), Metode verified statuttil de uni | le constitutive ale | poten tis mbit, reduce seriile infinite de variante la un numide relativ finit de invariante, contribuie ibuie la st = abiliren eliselor do'élemente gi a valenfolor lor:¢ombinatotlt. Se lsidescrierea elementelor de la diferite niveturi Anatiza i thant) ipadne Het CORSUDena) ier sat ania de ganar Tleain eld. So tees pe Tetoda-vomutitil si pe ee ‘#-Qanalizei distribugiondle, Este form la cel mai inalt grad, Este format’ dintrs HA dintrtin ansamblu de, prncedée meitie st descric structura unitatilor comenicative ale ei limbi, sa p Une limbi, si reducd numatul infinie de ehunjuti conerete ta un numar finit de scheme/madete Strrohirale. Ch Yajifonulmetatek da, ioalecsiabilicum: aveneat finit de modele structurale ale unitajilor comunicative. Procede: ‘etodei sunt urmatoarele: 1. Seidivizeari continuum lingvistie int-o serie de segmente mat, separate tinele de alte pein pauze 3 Scare Segment precedat $i urmat de-pauz& (de regula, el coincide’ ch un enuny simpli sau comipus) este supus:unei inpértiri bipartite, ale carai elemente se afls ii taport de subordonare: aceste secvenfe Se numese constitventi imediagi (Cl) 3. Se continua divizarea pani se ajunge le cele mai mici unithti semnificative ale {imbil — constituentii ullimi (CU). Metoda respect urmatoarele precep 2, nu se admite permutarea simbolutilor; operatiife de comprimare se simboluri in altul nou; 2 realizeazi intr-o ordine strict gi anume: 1) N+----NR; 2) VeN =--VP; 2) NP+VP—-S;4) dace stantive efe., simbolul primului este marcat tn partea wm.d. Metoda ajuta la stabilirea : L.nul se admite comprimarea a mai mult de doua enunful include mai multe adjective, s dreapia sus cu cifra 1, simbolul celtti de-al doilea — cu cifra 2». unor modele structurale abstracte ale propozitiilor dintr-o limba. Prin expansiune, se pot objine enunfuri conerete corecte. Un segment poate fi inlocuit cu cele mai diverse segmente. Segmentul care’ se inloctiieste ou altele s¢ numesle focar. Ansamblul de segmente care tl pot Tnlocui poart mele de elasl de focare (clasé de forme sau clasd de distribufle). Segmenti) care ramane pu ish de neschimbat la substituirea celuilalt poartt numele de context, Metoda nnatizel transformationale (AT), Viste format din © serie de procedee cate Ja convertirea unor constructii sintactice tn altele prin expanslune siti prin comprimare, ervesc: ee nificatia lexicalt. u éransformetor (Py objinute st cifere substantial, Dect substituitile i ca sem 13fin deoplanul expire ik Planuleonttiitutuyraecenc } Planul: conjinutului rimanand invariant. Principiile metodei au fost elaborate in cadeal’ scolii descriptive americane. Meroda’ se intemeiazt pe céteva supozitii tatorul, poate delimita:s fi distinse elementele lexi esenfiale: 1) cerce ea emnificatia invariant de semnificafiile variante; 2) pot sale’ le-céle gramaticale; 3) disptine’de cet pujin pxtru clase fimetionale le 21 ‘icale (Substa a Sxico-gramaticale (substantiy,. adjedtiv, verb, adverh); 4) poate determina legaturile sintactice directe dintre logoforme th cadial sintaymelor sau ia cadrul ator i sintuctice, AT respect’ urmatoarele rigori: 1) sensu! T Objinute (rebuie st nui diferé de sehsul constructiei supuse AT; 2) sCiibeneasa lexieale a censtnictiel sipiise AT si aT objinute tuebuie sé fie, in fond, azeeayl: 3) substituirea tinni element prin sinonimul sau ou implica obfinerea unei T noi, cia unei variante a aceleiasi T; 4) legatutile semantico-sintactice nemijlocite dintre clementele constructiei initiale trebuic sa se mer ha gi th T i; 5) don’ sau mai multe T trebuie s&aiba modele structurale (redate prin simbolury diferite; tp caz contrarele nu sunt transforme ale aceleiagi consiructii; de exemplu: Roadele le culegem acum: Culegerea de acum a roddelor; Roaidele se culeg acum. T Objinute prin comprimare se numese structuri de adéncime; T tezultate din exparisiine sunt structuri de suprafara. Metoda are menirea de a delimita un ‘ile eterolexice omosemice de cele Parasemice sau de cele eterosemice, unittitile omolexice’ polisemantice intre cle, variantele inyariante, constructiile primare de cele derivate. Totodata, metoda pune la dispozijic multiple si variate mijloace pentni exprimarea aceluiagi continut, eplica petra a demonstra labilitates granifelor dintre partea de propozitie, Sintagma, propozitic si fraza. Se foloseste la elaborarea gramaticilor pent waducerea shecanizara’ si analiza aifomati a textulni, ta tansmiterea informatiei pe diferite canale, la invafarea limbilor strdine te Metode matematice (slatistica lexical), Dictionaral limbii poetice a tui Eminesct, sub redactia lui T, Vianu, Editura Academiei, 1968, 8. Legiitura lingvisticii contemporane cu alte stiinte Lingvistiea are legaturd cu: etnografia, antropologia culturala, sociolingvistica, semiotica, hermiencuticn, ¢inética, biologia (glotogeneva, nourolingvistiva) etc: 4p-bedlrad naeite)); | SC Rebbe ty whey OLE | J0.6¢ by Ht bien tate 1. Limba’en fendmen soeinl ENMabulai Ulnar (eorex privite ta drginea limbajului uman), Teoria 4 poliger MOBlerwen a 5 onvergenra tinier in diacronie 9 -Limba $i fenomenele <4 6Limba si gandirea TAIte inijfoace!dc cominicare &Dimbe si cultura: Lacinele te 9:Functionarea ale de supra ructura, Limbi artifiiale, Limbi creole Xicale it a diferite tape de dezvoltae a eocietap 10. Clasificares limbitor naturale In: reconstituibilé, deseifrabile, clasice, vii ES © Nojiune de idiom. Limba, idiornil, seu eamnniestid. Wianitezaren simulans ya lean P Galecte, cubdislecte, supradialecte/interdiatccte, grat, coine iB Coniactele dint limbi. Statatul de limba maem’: Bilingvismul Diglosia 1B. ‘Politica lingvistic§. Constructia lingvistica. || ‘Natura limbajulni uman Glotngeneca este proeesul constituiri limbil naturale. ca fenomen deotebit de cclelahie sisteme semiotice. 5 fe detesminatea yitezei schimbarilor din limbs yi cu stabilirea, pe aceasta baza, a timpului in care ii scindat 91 a/pradului de inrudireidintre acestea. qicipalest dare ale limbii ile principale si secunidare ale lin it ; i souiaaien ee findMdenominativa « \imbajului se dezyolts in cadral Taportulu da emolivilexpresiva " ; itarca mesajului catre emifator: Se manite: une in evidenta Valenfele individuale ale: expresiei verbale, Pune gn : sti Ja nivel fonetic, lexical, sintactic:3. Furctia conve se. detiteste: prin oviewurea Preponderenta) a actuhui-verha Ae etbal ire stinatat/teceptor. Se realizeaz’ ta extralinigyi i ee aetertan 1a hivel exttalitevistic prin. gesturi 8 alitadini tipiog, jac ny Tibi prin imperativul vetbelor sau prin vocativil numetor 4, Famctla fatied se-contsreaes legat de: orienarca Procestlui Ue comumicare: verbal in special cifce factorul contact. Fatice sunt. enaryri declarative, imterogative: sau exclamative de pul Bipe? sa Sei? Nick asa, 148 tnpetes?, Kron Functia metalingvisticw/metalinguali. Rena din Orientarea comunicatlt Verbale citre fi 6. Functia poetics reaslta din weenwrars feectorul cod. Intr- Iimbajul igi devine propriit sit referent, SomunICHi verbole asupra mesajulu ca atare, died a onfinululut-efectiv al eomiinicirii, Aceastl finctie conduse Ja autonomizarea a ceea ce numim limbs sau limbaj poetic in Cadrul nel Timbi istorice date; ca efect al predominafiei unui Principiti al expresivitatji. Utilizatorul nei limdi supune semnele liagvistice unui proces de seketie 1 preluctare de rang seciind, organizindw-le-intrun Mesaj uaie sf trepetabil, mesajul Poetic, vorbitorul (= poetul) si ascultitorul (= cititordl) sunt drientafi entre cun se Spiere, bi catre e'se spune, + Interpretari ale originii limbajului uman (teorii cu privire la originea Imbajului uman). Teoria monogenezei si teoria poligenezei lithbilor (rn clevtlaal Circa: 500 de teorii abordeazA problema otisinii limbajulii whin, Toate au tn baed diferite principii si pot fi caracterizate din diverse puncte de. vedere: |) al mediului in cate a aparit limbajul uman (colectiv sav individual); 2. el factorilor (social, psihied, biologict) care au determinst apatitia vorbirii; 3. al mediului primar (suniete neamticulate, difirza, sunete articulate, 4. al intenfiei folosirit vorbitii ete, eSluri, mimicdl) care a fost pus {a baza comunicatri filosofice epicureene din Grecia Teoria interjectiilor a fost elaborala in catrul geo) Antic’, istinata de Platon (427 — 347 1.fe) ashe ma yvaree | heer ada i ie (ee T Peoria onomatopeice a fost Sustinuta de'V, Humboldt, Al, Potebnea, Ch. Bally. Teoria biologica Teoria conventie: sociale i se atribuie lui J. J. Rows: seu, Care ar fi fondat-o pe baza teotici interjectiilor, al cdirui adept era, ‘Teoria strigdtelor de munca a fost elaborata de Ludyi ig Nuate. ‘Teoria mimiced si pantomiinit considera cA 1.500 G00 de ani omenirea sar fj folosit exclusiv de gesturi, iar vorbirea chi ajtitorul sunetelor articulate ar fi Inat nastere’ foarte tarziy acum 50-50 000 de ani, Limba gi fenomencle sociale de su Prastructurd Leste Jimitat din punct de vedere oi AnsWenistd pe tot parcursul existant Societatil umane Helalle fenotene socild, co ay Mer rosteitis de ®Xisten a : i NIStENID (le ejle orice domeniu de aetivitate Ae fling Uti Versala, mand, 16nba are earacter § i ae Caracter supraclasial. Structura si semnificatia variantelor sociale ale limb! Ipologia situay é i i i : : uaiiilor de comiinicare depind, in mare masurA, de structura sooietafii in care Se vorbeste limba data Limbii ji : opri i este propriee independen(A mai mare, in comparajie cu ideologia, arta 5. 6. Limba gi gandirea Prin timbaj, omul igi e: a 4, omul igi exteriorizeaz’ conjinutul reflecioriu al tuturor proceselor psihice comnitive, atecti iti i tive, volitive). M. Eminescu spunea: ,.Limba, alegerea gi cursivitatea expresiunii 3i expunerea vorbita iss si expl vorbita sau scrisa ¢ un element esenfial, ba chiar un criterit al culturii” 7. Alte mijloace de comunicare. Limbi artificiale. Limbi creole Mijloace paralingvistice: 1. fonationale (timbni, tempo, pauze, intensitatea vocli, melodia): 2. cinetice (mimica, pozd, gesturile); 3. grafice (felul dea serie, elemente suplimentate la soris, simboluri ce inlocuiesc literele ete.) Limbi artificiale Se clasifica tn: JimbI auxiliare, inventate pentar aft itilizate th'comtinicatea dintre oameni; . ¢ limbi fictive, care apar in creafi artistice; jimi experimentale, ereate de lingvigt pentru fi studiate; limbi secrete, pentru codificarea informatiilor; e limbi inventate doar pentru amuzament. “A X. sagperait (Up lating, geet ce spec) Festive [2 26 ivlie (887 de catre lingvistal Xe potonez Lejaar Liidwie Zamentof, Are 16 reguli gramaticale, dowd cazuri, n-aro -exceptii, ade pe silaba penultima. Lexicil este simplu: rus. drove ,sprancean face eri"); ideo, telegrafp, revolucio, mayino ~ toate sunt . tional: Bxista Academia Esperinto. Alte limbi artificiale: ido (inventaté de lingvistul Out ai filosoful fancer Loves Contra); interline, volapw © accentul ih cuvinte clopodi (res. lopotaty. A alerBa,La fine “9 fine ailor 3p a: 20 disor XX Gigs, ; Calitaqily © XX dispare moda ala n-are limbilor aitificiate, © limbs artificiala n limbito, “PARUTIIG; i este daschigg ‘nu reflect (i sovietate. G€.se intimpia imediat in societ ola este up i t “Ste un pldgin. sau in SAIC care’ gi-4 picrdut statutul de limba vehiculara, fin Adoptats de anumit fh ta de a MOE colectiviead ca limba Si 3, © Sud- unt vorbire th Amerioa (de: Word, Cental de Suid), in Affica, Asia (de Sud 9i de Sud Est), pe instlele din Oceanul Indian tdgin a hi % 4 ta, servind, in mod nesistematic, Pidgin — limba vehioutard Hon-matemi, oti structurd mixta, servind, in mod nesistemat ©a'mijloc de comunieare inte verbitori cu limbi mateme diferite, Uncle pidgin au disparut, altele alt €voluat jn direotia creolizarit Au apitut ified in see. XVI, mai circuld in A rica 9i in Asia de'Suid yi de SudeBst, Sabir — limba yehicularé (non matema), eu o struciurt mixta, extrem de simplificata, servind:ea mijloo de eomunicare cu fhneyi foane restrdnse, indeosebi in portuille de Ia Marea Mediteraneana. Sabir. este sinonim eu lingua franca Lingua franca era tin mijloc de comunicare in relajile de comery intre Negustorii arabi gi tured eu enmpenii, eare in Levant (un talon ta zona Mati mediterancene) ti numeay fanei. fn perivada cruciailelor, acensta limba s-a tmbogafit cu elemente spaniole, Stecesti, arabe, turcesti sj a fost numita sabir (din latina sapere ,,a ihfelege”) pan’ in see, XIX. Ptin extensinne, |) ingua franca mai denumeste orice miioc auxliar orl de womuinicare inte popoare. 183. Limbi poporale 4. Limbile nationale 5. Limbi internationale 11. Nofiune de idiom. Limba, idiomul, actul comunicativ. Manifestarea limbilor vii prin dialecte, subdialecte, supradialecte/interdialecte, graiuri, coine Daneza, noryegiana si suedéza sunt litnbi diferite, dar vorbitorii lor se inteleg fick dificultate unii pealtii. In China, vorbitorii de mandarini din nord si cei de cantoneza din sud nu se injeleg, desi acestea sunt doud dial¢ete ale chinezei. Familia limbilor indo-europene cuprinde majoritatea Umbilor vorbite in Puropa, Iran, Afganistan si in nordul Asiei de Sud. Engleza a tot imprummutat cuyinte fran{uzesti de la Cuceriréa Normanda, din 1066, pana in zilele noastre. Dialectul — 0 subdiviziune a limbii, caracterizati printr-o serie de particularitati care i deosebesc de alte unitati invecinate inradite, situate pe acelasi plan in taport cu unitatea imediat suiperioard (limba) Dialecte: teritoriale si sociale. Dialectele teritoriate cuprind toata populatia din regiunea fespectiva, au particularitaji fonetice, grataticale, lexicale. Dialectele sociale pot convietui pe acelasi teritoriu, fiind utilizate de anumite grupuri sociale sau profesionale restréinse. Specificul acestora rezida th lexic. Grail — 6 unitate subordonaté unui dialect teritorial, caracterizata prin Particularitag fonetice si lexicale, Graiurile moldovenesti sunt: de nord-vest, de nord-est, de centru, de snd-vest,eae ea ABR = 1 eee : théddblal (oe eft t Bi + li | Interdi ‘alectielsupraai Supradiatectut — : ea de comunicare eG © forma intermediard @ unei limbi, care serveste ca mijloc Prezentantii, edtorva ae eee Hantil eMtorva dialecte, invecinate teritorial si apropiate ca Coine aU caracter © supradialectal ¢i . F ‘ neo Pradialectal si au apirut pe baza unuia san mai multor dialecte, TSPE Mijloe de/comunicare pe ntra grupuri de oameni ce vorbese dialecterdiferite, (Cn Orde Tdiotect — vor nae vorbitea inci persoane nf ba sea9ye Totalitates 4 , ten formelor, med , Per Seta ty Mediilot, sferelor gi a condipiilor in care existh si funcyioneazd o limba se numeste sitwagie a limit 12. Contactele dintre limbi, Statutul de limba materna, Bilingvismul. Diglosia Limba se cara ‘: - 5 oe alae a Se caracterizeaz prin unnittoarele tipuri de relatii: 1. relayii dintre unitaji si niveluri in ¢adrul aceluiasi sistem Tingvistic; 2: felatii care exista intre limba si alte fenomene sociale (societate, cultura, stiinta tc.}; 3. relatii intre limba si emifator sav receptor; 4. relagii intre doui sau mai multe teme lingvistice diferite Aceste clafii sunt studiate in cadrul fingvisticii interne, lingvisticii externe (extralingyistica, lingvistica social), al interlingvisticit. Contactul Intre limbi survine ca urmare a relatiilor culturale, politice, sociale gi cconomice dintre popoare Relafiile dintre limbi se clasifict in: © directe si la distanta © naturale siartificiale jntre Limbi neinrudite si diferite ca structura, intre fimbi inrudite, dar evoluate mult ca «in tructura gramaticald si fond lexical: intre Jimbi inrudite apropiat, care au evoluat foarte struct putin; ta nivelul dialectelor si aceidentale, episodice sati provizorlt © permanente {de lung durata). marelnale lisittOFs) 5 jntrdregtonate tebe Bilingvism — folosire, etc.) Este # alternativat 4 dowd limbi intdife, de statutul acestora (limbi, dislecte © Conseeingiia cont, ctului lingvistie Digtosie 1. Politica lingvistica, Constructia lingvistics Situatie lingyisticé — comimiunea existent a _limbiiy i (forme de Care se vorbese intr glotica. ©. soctetate: este Caracterizata de situ: fia Gi Tingvistica, Situatia unei timbi poate f: 1 echtonata si echilibrata dact formele limbii aw acsleasi functii social limbilor tribalé, cdnd acestea nu neechilibrati a unei neechilibrata. Situatia unei limbi este le, foarte tar — Rineiii diferite. Este cazul aveau forma nescrisa gi dialeetele functionau egal. ituatia limbi este numita si diglosie; th avest caz, este specificd ierarhizarea functionala a limbilor; cea ce inseamaa cd o limba are prestigiu in defavoarea altei limbi. Elaborarea teoretic’ a masurilor ce trebuie adoptate in vederea exercilarii unei influenje organizate asupra procesului lingvistie, in primal 4 and asupra dezvoltirii laturii functional lea limbilor, directia in care urmeaz’ si fle reatizato aceste misuni constitute pelt tingvisticg Pot fi considerate clemente ale politicii lingvi ice acfivni do’ tipul: interdictia aplicata imprumaturilor din alte limbi, lupta pentru democratizarea limbii, a s ului, pentra exchidereg Jin vorbire a arhaismelor inutile ete., cu condifia c& eu cat din acter congtiont, organizat. tnftptuirea 2fbi taled ed Att JI} | \ Le ert aa Eheldrilidy | boeqade | Cel _.co ABKA aa. ree ‘ jeteg pale Hat GOUACHE aael Bbal Valte ) \ ‘Preboublal fe bicn tots AN Prectied. W polivicli tinevietives. snip Nl On Aspectale oi teoretive, constituie consfeuetia fingvistica, din care 0 a 1g She Fae parte, Thporittil find: 1,elaborated alfitveti lit pentra Hinhile agrate perfeotionares Sistemelor grafice ex): terite, > dozvaltarea, unificaren gi standardizaren termeniler SUinfifici si tehnioi: 3, Intec Mitea diefionarelor gener ale gi Speciale; 4. crearea limbilor literare Serisey activitatea Stvanyfilar ty dameniil cultivar limbii ete }. ote tH INL. Limba ca sistem siatnctarn Dez jFeot pin 9 ne-de sister $i structurd. Limba ca sistem yi structura i) Tristurrile sistemului limbii Limba'ea sistem seintotic specific, Situajia semiotied, Caracteristicile semmtilui. Sisteme sémiotice 4. Semnul lingvistic. Material gi ideal in limba Nivelurile litmbii 6. Uniti variame yi ipvariante ale limbii 7. Relatii dintre unitdfile de la acelasi nivel. Relalii paradigmatice yi refagii sintaigmatice é Nofiune de patadipnia f 8. Ierarhia nivelelor | i Vaolé 1, Nofivne de sistem si structurd. Limba ea sistem & ae Dupé savantul genever, prin Himhd trebuie st injelegem medelul cel mai absteact, iG esenja sa, aparfindind unei colectivitaji.,sub forma unor amprente depuse ty fleeaie ersier,, un sistem de reguli relaiv fixe. Vorbirea ar , dimpotriva, aspectul individual, oa ticular gi irepelabil, conctetizarce in-wete de comunioare a regulilor abstracto de ta parti Ih nivelul sistemului, i, Coxeriy, promotor al funcionulivmului lingvisti, afirma, dimpotriva, od obiectul i fingvistle. It constitute vorbiren: Lingvisticu integratd este injelous sticl n vorbirli (sata textulul), 0 lingvistien « nore’ gi © Hingvistioa Fatirnis en fimbile trebiule privite deopattiva eu aethvtare (enierghela) si Limbiva apsrut dit necesitatea de comunicare interamani intemulul mbit