1. Structura și atribuțiile Băncii Naționale a Moldovei.

Banca Națională a Moldovei este banca centrală a Republicii Moldova.

Banca Națională a Moldovei este o persoană juridică publică autonomă responsabilă față
de Parlamentul Republicii Moldova. Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a Moldovei este
asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Banca Națională a Moldovei are un rol important în
procesul de tranziție la economia de piață a Republicii Moldova. Din 1991 și până în prezent au fost
elaborate și implementate un șir de măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar și de
credit. Cel mai important pas în acest sens a constituit introducerea în circulație la 29 noiembrie
1993 a monedei naționale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioară a unei politici monetare și
de credit antiinflaționiste. Astfel s-a reușit stoparea inflației galopante de la începutul anilor 90.
Pâna la introducerea monedei naționale, pe teritoriul Republicii Moldova au circulat rublele
sovietice și cupoanele moldovenești. Banca Națională a Moldovei are dreptul exclusiv de a emite pe
teritoriul Republicii Moldova și de a retrage din circulație bancnote și monede ca mijloc de plata.
De asemenea, Banca Națională are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova
bancnote și monede comemorative ca mijloc de plată și în scop numismatic.

Atribuții de bază ale Băncii Naționale a Moldovei:

 stabilește și implementează politica monetară și valutară în stat;

 acționează ca bancher și agent al statului și al organelor acestuia. Banca Națională a Moldovei,
pe bază de acord cu Ministerul Finanțelor, acționează ca agent al statului pentru valorile
mobiliare de stat emise în formă de înscriere în cont;
 întocmește analize economice și monetare și în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce
rezultatele analizelor la cunoștința publicului;
 licențiază, supraveghează și reglementează activitatea băncilor din Republica Moldova și a
sucursalelor băncilor din alte state;
 acordă credite băncilor, inclusiv asistență de lichiditate în situații de urgență;
 constituie, licențiază, operează, reglementează și supraveghează infrastructurile pieței
financiare, în condițiile stabilite de lege, și promovează funcționarea stabilă și eficientă a
acestora. În particular, Banca Națională a Moldovei supraveghează sistemele de plăți și
decontări, instrumentele de plată și alte componente ale sistemului de plăți din Republica
Moldova. De asemenea, Banca Națională a Moldovei instituie, reglementează și supraveghează
 activitatea Depozitarului central unic al valorilor mobiliare, în conformitate cu Legea nr.
234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare;
 activează ca organ unic de emisiune a monedei naționale;
 stabilește regimul cursului de schimb al monedei naționale;
 păstrează și gestionează rezervele valutare ale statului;
 în numele Republicii Moldova își asumă obligații și execută tranzacțiile rezultate din
participarea Republicii Moldova la activitatea instituțiilor publice internaționale în domeniul
bancar, de credit și monetar în conformitate cu condițiile acordurilor internaționale;
 întocmește balanța de plăți, poziția investițională internațională și elaborează statistica datoriei
externe a Republicii Moldova;
 efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova;
 licențiază, reglementează și supraveghează activitatea de prestare a serviciilor de plată și
activitatea de emitere a monedei electronice;
 acționează ca autoritate de rezoluție a băncilor în conformitate cu Legea nr. 232/2016 privind
redresarea și rezoluția băncilor.

Alte atribuții ale Băncii Naționale a Moldovei:

 colectează informațiile statistice primare, necesare realizării obiectivelor și îndeplinirii

atribuțiilor sale;
 reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei este membru al Consiliului Național pentru
Statistică al Republicii Moldova;
 stabilește cursul oficial al leului moldovenesc față de valutele străine;
 eliberează autorizații pentru efectuarea anumitor operațiuni valutare;
 licențiază, supraveghează și reglementează activitatea unităților de schimb valutar;
 în calitate de organ al controlului valutar, efectuează, în limitele competenței sale, controlul
asupra respectării legislației valutare;
 desemnează, conform competențelor legale, sistemele care intră sub incidența Legii nr.
183/2016 cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a
instrumentelor financiare;
 după caz, exercită supravegherea suplimentară a entităților care constituie un conglomerat
financiar. Banca Națională a Moldovei, în cazul în care este autoritate competentă responsabilă
cu supravegherea pe bază consolidată, supraveghează activitățile societăților financiare holding
și ale societăților financiare holding mixte, pentru prevederile aplicabile acestora, în scopul
 evaluării conformării la cerințele prudențiale prevăzute de Legea nr. 202/2017 privind
activitatea băncilor și de actele normative emise în aplicarea acesteia;

Organele de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei sunt:

 Consiliul de supraveghere - responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere

publică independentă a activității Băncii Naționale a Moldovei;
 Comitetul executiv - responsabil de conducerea executivă a Băncii Naționale a Moldovei și
asigurarea realizării independente a atribuțiilor de bază ale acesteia.

Consiliul de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei este compus din 7 membri, după cum
urmează:

 un președinte, care este și Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei;

 un vicepreședinte, care este și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei;
 un membru, care este și viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei;
 patru membri, care nu sunt salariați ai Băncii Naționale a Moldovei.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei este compus din 5 membri, după cum
urmează:

 un președinte, care este și Guvernator al al Băncii Naționale a Moldovei;

 un vicepreședinte, care este și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei;
 trei membri, care sunt și viceguvernatori ai Băncii Naționale a Moldovei.

1. Caracterizați contractele de credit bancar, cont curent bancar și depozit

bancar.

Contractul de credit.

Creditul este o relație bănească ce se stabilește între o persoană fizică sau juridică (creditor), care
acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie, și o altă persoană fizică
sau juridică (debitor), care primește împrumutul sau cumpără pe datorie, împrumutul acordat (cu
titlu rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi). Cămătarul este o persoană care dă
împrumuturi bănești în schimbul unei camete (plata unei dobânzi exagerate). Deoarece în trecut au
fost și mulți cămătari evrei este poate în parte explicația antisemitismului care a apărut din păcate
în Europa. La împrumuturi, se poate împrumuta în afară de o sumă de bani și diferite obiecte.

Creditul este acordat în baza unei înțelegeri dintre instituția financiară și persoana fizică care apare
sub forma unui contract. Există norme care stabilesc prevederile de bază ale contractului și care vă
permit, la nevoie, să îl anulați. Astfel, Legea privind contractele de credit pentru consumatori
stabilește informațiile care trebuie incluse în orice ofertă de creditare, cele mai importante fiind:

 rata nominală a dobânzii și alte comisioane incluse;

 valoarea totală a creditului;

 dobânda anuală efectivă;

 durata contractului de credit;

 valoarea totală plătibilă și valoarea ratelor lunare.

Legea prevede un termen de 14 zile în care consumatorul poate cere anularea contractului de credit.
Nu sunteți obligat să vă justificați, dar trebuie să restituiți banii deja primiți plus dobânda. De
asemenea, aveți dreptul, în orice moment, de a rambursa un credit mai devreme decât prevede
contractul. În acest caz s-ar putea să fiți nevoit să achitați anumite penalități, totuși, plata nu trebuie
să depășească valoarea totală a dobânzilor ”pierdute” efectiv de instituția financiară.

Cont curent bancar.

Cont curent este un cont deschis de o unitate bancară unui client pentru păstrarea mijloacelor
bănești ale acestuia și efectuarea unor operații curente (plăți și încasări). 

Este una dintre componentele principale ale balanței de plăți, cealaltă fiind balanța capitalului. Este
suma dintre balanța comercială (exporturi minus importuri de bunuri și servicii), veniturile din
producție și plățile de transfer (precum ajutorul extern).

Contul curent este un indicator important a economii. Este definită ca sumă a balanței comerțului
(exporturile de bunuri și servicii minus importurile), a venitului net din străinătate și a transferurilor
curente nete.

Soldul comerțului unei țări este netul sau diferența dintre exporturile de bunuri și servicii ale țării și
importurile de bunuri și servicii, cu excepția tuturor transferurilor financiare, a investițiilor și a altor
componente, într-o anumită perioadă de timp. Un stat are un excedent comercial dacă exporturile
sale depășesc importurile și un deficit comercial dacă importurile depășesc exporturile.
Depozit bancar.

Prin depozit se înţelege o sumă de bani încredinţată băncii în următoarele condiţii:

 să fie rambursată în totalitate, cu sau fără dobândă sau cu orice alte facilităţi, la cerere ori
la termen cuvenit de către deponent cu depozitarul;
 să nu se refere la transmiterea de proprietăţi, la furnizarea de servicii sau acordarea de garanţii.

În funcţie de perioada pentru care sunt constituite, depozitele sunt încadrate în douămari categorii :

 Depozitele la vedere – reprezintă un cont slab remunerat sau neremunerat, destinat să

primească sume de la titular în vederea unei utilizări pe termen scurt, soldul contului este
creditor şi poate fi retras în orice moment, fără preaviz. În lipsa unei scadenţe definite,
durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile şi bunul plac al titularului.
 Depozitele la termen – reprezintă o sumă depusă de titular şi blocată la dispoziţia băncii
până la o anumită scadenţă stabilită prin contract, la momentul constituirii depozitului.Spre
deosebire de depozitele le vedere, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat,
care să compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobânzii se stabileşte între
deponent şi bancher în funcţie de puterea de negociere a fiecăruia ţinând cont de mărimea
sumei depuse ţi de scadenţă. De regulă nivelul ratei dobânzii este apropiat de cel alratei

dobânzii pe piaţa monetară pentru o perioadă asemănătoare. Retragerea excepţională

înainte de cadenţă se sancţionează printr-o pierdere de dobândă