MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARI TERITORIU ‘ORDIN nr. 27 /N/ 7.04.19 ‘Avand in vedere: -Avizele Consiliului Tehmico - $tiintifie nr-222/10.03.98, nr. 91/04.09.98, si nr. 92/04.09.1998, fn temeiul H.G. nr. 456 /1994 republicaté privind organizarea si fimefionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajirii Teritoriulut, ~{n conformitate cu Hotirarea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr.591/1996, - Ministrul Lucritilor Publice si Amenaiéri Teritorinlui emite urmatorul ORDIN Art. - Se aprobi reglementarea tehnic’: "Notmativ de siguranta la foc a constructillor" Indicatiy P1 18-99. A812 - Reglementarea tchicd de la art, se public In Buletinal Constructor gn bogurd de IPCT- ‘Art - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicdrii lui in Buletinul Constructilor. ‘Art-4 - La aceeasi data igi inceteaza valabilitatea "Normele tehnice de proiectare si realizarea construcfillor privind protectia la acfiunea focului", indicativ P118-83, Art - Directia Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin, MINISTRU NICOLAE } (OICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARIL TERITORIULUI . DIRECTIA GENERALA TEHNICA NORMATIV DE SIGURANTA LA FOC A CONSTRUCTHLOR INDICATIV P 118-99 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE $1 TEHNICA DE CALCUL iN CONSTRUCTH- IPCT -SA- BUCURESTI DIRECTOR GENERAL: ing, Serban STANESCU DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: ring. Dan CAPATANA (TECTURA: — arh. Bogdan DADARLAT ‘SABIL DELUCRARE: arh, Mihai STOICAM.LP.AT. - DIRECTIA GENERALA TEHNICA DIRECTOR ing. Octavian MANOIU RESPONSABIL DE TEMA ah, Doroteia COCHECI NORMATIV DE SIGURANTALAFOC A CONSTRUCTIHLOR PARTEA LA PREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCTULOR CAP. 11. SCOP-DOMENIUDE APLICARE Prezentul normativ stabileste performantele si nivelele de performanta admisibile privind “siguranta a foc" a constructiilor si este destinat proiectantilor, executantilor, verificatorilor de proiecte, expertilor tehnici si responsabililortehnici cu executia, proprietarilor sub orice titlu si Ulizatetior constructor, Procum, si organclor administajiel publice potivit obligailor $i raspunderilor ce la revin in conformitate cu Legea privind calitateain constructii nr.10/1995, RAL 1.1.2. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii la constructii de orice fel si instalatiile utilitare aferente acestora -denumite in continuare "constructii" - indiferent de forma de Dropretate sau destinate. La lucrile de amenajar sau schimbari de destinaie a constructor existente, atunei cand, in mod justificat, nu pot fi indeplinite unele prevederi ale normativului, se vor asigura prin proiect masuri compensatoni de siguranta la foe. 1.1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile si echipamentele tehnologice de productie (sisteme, utilaje, agregate, dispozitive, etc.) inclusiv proiectele de montaj aferente acestora si constructiile destinate fabricarii, manipulani si depozitarii explozibililor, mnstalatiile tehnologice in aer liber, constructiile nucieare, constructiile subterane hidroenergetice si ale metroului, ete, precum si cele specitice organizarii de santier. 1.1.4. Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitecturé, prevederile prezentului normatiy au caracter de recomandare, urmand a fi luate, de la caz la caz, mumai masuri de imbunatatire a sigurantei la foc posibil de realizat, fra afectarea caracterului monumentului L.1.. Pentru constructi si obiective ale structurilor de aparare [Elaborat de: (Aprobat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE IMINISTRUL LUCRARILOR |CERCETARE $1 TEHNICA DE CALCUL PUBLICE $1 AMENAJARIT iN CONSTRUCTII - BUCURESTI TERITORIULUI [cu ordinul nr. 27/N/ din 7.04.1999 national, ordine publicd si siguranti nationald nominalizate prin ordine ale conducitorilor structurilor respective, prevederile normativului nu sunt obligatorii, La acestea se asigurd miasurile de siguranta ia foe stabilite de organele proprii de specialitate ale acestora, aprobate de conducitorii structurilor respective. 1.1.6. Misurile de siguranta la foc ale constructiilor trebuie si indeplineascd criteriile gi nivelele de performanta prevazute in normativ, stabilindu-se de la caz la caz, echiparea si dotareanecesari cu mijloace si instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor, precum si componenta si dotarea serviciului de pompieri in functie de categoria de important a constructiei, tipul Constructiei, destinatie si marime, riscuri gi pericole de incendiu, amplasare si timpi operativi de interventie ‘a serviciilor de pompieri, densitatea sarcinii termice, rezistenta si stabilitatea constructiei in caz de incendiu, precum $i scenariile de siguranta la fos. 1.1.7. Pentru indeplinirea criteriilor si nivelurilor de performanté. prevzute in normativ, se vor utiliza materiale si elemente de constructii si instalatii pentru care sunt efectuate determinari functional i de comportare a foc (clase de combustbltate, rezistente Ifo, propagare facts 1.1.8. Prevederile prezentului normatiy, trateaza conditiile si nivelele de performanta specifice sigurantei la foc a constructiilor din categoria C de importanta si cu destinatii curente (civile, de productie si/sau depozitare, mixte), proiectate si realizate din materiale de construct traditionale (lemn, metal, beton, piatra, din categoriile de importants A 51 B se vor stabili $i asigura masuri suplimentare de siguranti la foc. Materialele si elementele noi de constructii si instalati, produse in fark sau importate se utilizeazi in conformitate cu prevederile agrementeiortehnice ale acestora, emise potrivit legit, 12, TERMINOLOGIE, CLASIFICARI 1.2.1 Acoperig - parte a constructiei care o inchide fata de exterior, peste ultimul nivel construit. Poate fi tip terasé sau cu sarpanta, 1.2.2. Arie (construiti si desfigurata) - suprafati orizontala a constructici, delimitata de elemente perimetrale. Aria construita (Ac) este delimitatd de fetele exterioare ‘ale peretilor de inchidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfasurati (Ad) a unei constructii reprezint suma ariilor construite a tuturor nivelurilor acesteia, subterane $1 supraterane, delimitate de fefele exterioare ale peretilor de inchidere perimetrali ai fiecdrui nivel. 1.2.3. Atrium (patio, curte de lumini) - incintd inchisi din interiorul unei constructi pe una sau mai multe faturi de cel pufin patru niveluri ale constructiei. Atriumurile pot fi acoperite sau neacoperite. delimitata 1.2.4, Clapeti antifoe - dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulatura de vendlare care stipunge un element de consuctie antifoc sau rezistent la foe (in pozitc normal deschisd si prevazuta cu actionare automata si manualain caz de incendiu). 1.2.5, Clidire inalti - constructie civil (publica) supraterand, la care pardoseala ultimului nivel fo fat, Ia peste 28 m fatd de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor de interventie a pompierilor pe cel putin doua laturi ale cladiri ‘Atunci cand ultimele niveluri sunt locuinfe de tip duplex sau triplex se ia in considerare numai niyelul de acces din circulatiile comune orizontale ale cladirii, ‘Nu sunt considerate cladin inalte: + construcfiile care nu sunt destinate si adaposteascd oamenis + clidirile civile (publice) 1a care deasupra nivelului limita se afl un singur nivel ce ocupa maximum 50% din aria construiti a cliditii si cuprinde numai incdperi pentru masini ale ascensoarelor, spatii tehnice aferente construct, citculatii functionale; + claditi eivile (publice) nominalizate in normativ. 1.2.6, Clidire foarte inalti - constructie civilé (publica) 1a care pardoseala_ultimului nivel folosit este situata ia indltimea de 45 m, sau mai mult, masurata conform art. 1.2.5 1.2.7. Clasa de combustibilitate - caracteristici a unui material sau element, exprimata prin nivelul parametrilor specifici, determinafi in urma unorincercari standardizate. 1.2.8. Combustibilitatea materialelor si elementelor de construetii - Capacittea acestora dea se apne ats th contort SontTDUn la crestrea cantttil de 1.2.8.1, In functie de comportarea la foc, materialele gi elementele de constructii, pot fi incombustibile CO (CA1) sau combustibile. Materialele gi elementele de constructie combustibile ¢ clasifici in clasele de combustibilitate: +C1 (CA2a)-practic neinflamabile;+2 (CA2) - dificil inflamabile; +C3 (CA2c) - mediu inflamabile; +CA (CA2¢) - usor inflamabile. Materialele din clasele C1 (CA2a) si C2 (CA2b), sunt considerate greu combustibile 1.2.8.2, Materialele si substanfele ce se depoziteazi, se clasifica si in clase de periculozitate, simbolizate PI la PS. 1.2.9. Compartiment de incendiu - constructic independenti (instalatie), precum si constructii comasate sau grupate amplasate la distanfele normate fat de vecinatafi sau volum construit comparjimentat prin pereti antifoc fatd de constructiile (instalatiile) adiacente, in clidirile inalte si foarte inalte compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis, constituit din unul pand la trei_niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foe conform normativului si cu aria desfasurata totala conform compartimentului de incendiu admis pentru constructiile civile (publice) de gradul I de rezistenta la foc. 1.2.10 Comportare Ia foe - totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci cind un ‘material, produs sau ansatibl, este supus acflunilor unui ingendiu standard, 1.2.11. Conditii de performanti - exprimarea performantelor produsului prin criterii $i nivele de performanta ale acestuia, corespunzatoare exigentelor (pretentiilor) de siguranta la foc a utilizatorilor, 1.2.12. Construetit: obiecte construite supraterane (cu sau far subsoluri ori demisoturi) sau subterane, avand urmatoarele destinatii si funetiuni: + civile (publice) - pentru locuit, administratie, comer, s turism, ete; + de productie si/sau depozitare - pentru activititi specifice de baz sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite, ete); ‘+ mixte - pentru diferite activitati civile (publice), de productie si/sau depozitare, oti civile (publice) si de productie si/sau depozitare, inglobate in acelasi volum construit. c, cultura, invajimant, sport, NOTA: Constructiile agroindustriale si agrozootehnice se trateazi, dup caz, prin asimilare cu constructile civile sau de productie oi depozitare, in functie de destinatiile acestora. 1.2.13. Constructie (clidire) blindati - constructie inchisa suprateran3 in care activitatea se desfgoard numa Is Tamind artificial, avin acopers si peri de inchidere perimetal pln, in care Se previd numai ggluri psihologice si usi de acces. Incéperile blindate cu aria construita (Ac) mai mare de 700 m* sunt considerate constructii blindate, 1.2.14. Constructic (clidire) deschisi - constructie descoperita sau acoperita tip "sopron", deschisi perimetral pe minimum 2 laturi ori delimitata de elemente neetanse (plasd, trafor, etc). 1.2.15. Constructie (clidire) inchisa - clidire acoperita si inchisd perimetral cu pereti 1.2.16. Constructie (chidire) monobloe - constructie inchisd cu aria construité (Ac) de cel putin 20.000 m+ si litimea mai mare de 72 m. 1.2.17, Construetie_subterani - constructie inconjurator (natural sau amenajat) 1.2.18, Constructie clidire supraterani - constructie realizati peste cota terenului inconjurator (natural sau amenajat) si care poate avea sau nu niveluri subterane. 1.2.19. Cortind de siguranti - clement mobil de protectie antifoe, specific golurilor mari din peretii de compartimentare impotriva incendiilor. 1.2.20. Criterii_ de_performanti - condifii in raport de care se evalueazi indeplinirea unei cerinfe de performanfa. lizati in intregime sub nivelul terenului 1.2.21. Degaiament proteiat - spatiu construit inchis destinat circulatiei utilizatorilor, alcatuit si separat de restul constructiei cu elemente de constructie orizontale gi verticale incombustibile CO (CAI) sirezistente la foc conform normativului, astfel realizat si echipat ineat si mu fie imundat uum un tmp determinat lua in considerate la tabilte timpului (ungimi de evacuare in caz je incendiu.potential caloric total al unui spatiu, in pere, ete, raportat la aria pardoselii luat in considerare (J/m’), 1.2.23. Demisol - nivel construit al clidirii_avand pardoseala situata. sub nivelul terenului (Carosabilului) inconjurdtor cu maximum jumatate din indltimea liberd a acestuia si prevazut cu ferestre in. peretii de inchidere perimetrali. Demisolul se consider nivel suprateran_al constructiei ‘Atunci cand pardoseala este situatd sub nivelul terenului (carosabilului) inconjurdtor eu mai mult de jumitate din inaltimea liberi, se considera subsol si se include in numirul de niveluri subterane ale construct. 1.2.24, Deschideri_pentru_evacuarea fumului_(desfumare) - goluri practicate in treim superioara a inchiderilor perimetrale sau in acoperisul unet constructii, astfel incét si permita evacuarea fumului produs in caz de incendiu (permanent libere sau inchise cu dispozitive care se deschid automat in caz de incendiu) 1.2.25. Grad de rezistenta Ia foe - capacitate global a constructiei sau a compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinatia sau functiunea acest. 1.2.26.Incendiu - proces complex de ardere, cu evolufie necontrolaté, datorat prezentei substanfelor combustibile si a surselor de aprindere, a carui aparitie si dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de vieti, pagube materiale, ete. si care impune interventia organizata pentru stingere, 1.2.27. Inflamare generalizati (flash-over) - trecerea bruscé la starea de combustie generalizat’ pe suprafata materialelor combustibile dintr-un spatiu inchis. 1.2.28. Inciperi cu aglomerdri de persoane - inedperi in care se pot afla simultap cel putin 50 de persoane, fiecireia din acestea revenindu-io arie de pardoseala mai mica de 4 m’ 1.2.29. incdpere tampon - incapere (sas) de protectie a golurilor din pereti, astfel conformata, alcdtuitd si realizata incat s& corespunda prevederilor normativului, potrivit rolului pe care il are in caz de incendiu. 1.2.30. Invelitoare-izolare hidrofuga a acoperisurilor (teraselor), cu roi de asigurare a etanseititii constructiei fafa de intemperi. 1.2.31, Limitarea propagarii incendiilor - ansamblul masurilor constructive si de instalatii, care impiedica pentru durate normate de timp, extinderea incendiului in interiorul compartimentului de incendiu sau in afara acestuia, 1.2.32. Mansardi - spafiu functional amenajat in volumul podului constructiei. Se include in numérul de niveluri supraterane. 1.2.33. Nivel - spatiu construit suprateran sau subteran ai constructiilor inchise sau deschise, delimitate de plangee. Constituie nivel supanta a carei arie este mai mare decat 40 % din cea a ineperii/spatiutui in care se afl 1.2.34. Panouri de invelitoare - clemente autoportante montate pe sarpante ale constructiilor, cu rol de izolare hidrofuga si dupa caz.termica, 1.2.35, Perete cortini - inchidere perimetrala a constructiei, realizati cu structura proprie de rezistenfa (Independenta de cea a constructiei de care numai se ancoreaza), sau panourl de fatada fixate de structura constructiei (fara structura proprie). Dupé caz, pot fi utilizate si combinatii ale celor doua sisteme deinchidere perimetrali cu perete cortina. 1.2.36. Perete sau planseu antifoe (AF) - element de constructie vertical sau orizontal realizat din materiale incombustibile CO (CAi), avand rezistenta la foc cel putin egali cu nivelul stabilit in fiunctie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separa, conformat si realizat potrivit prevederilor normativului, 1.2.37, Perete_sau_planseu rezistent 1a explozie (RE) - clement de constructie vertical sau ofizontal, realizat din materiale fara goluri interioare, incombustibile CO (CAL), aledtuit gi dimensionat prin calcul asifel incdt sd reziste la presiunea exploziei volumetrice respective.Atunci cénd separ compartimente de incendiu, trebuie s stabilite pentru elemente antifoc indeplineasca si conditil 1.2.38. Perete sau planseu rezistent 1a foc (RF) - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din materiale CO(CAI)- cu rezistenta la foc cel putin egal cu nivelul stabilit in normati in functie de rolul de protectie la foc pe care il are, 1.2.39, Perete_sau_plangeu_etans Ja foc (EF) - element de constructie vertical sau orizontal aicdtut din materiale CO (CAT) care asigurd clanseitatea sabilil prin normati 1.2.40, Pereti portanti - elemente de constructie prin clasa de combustibilitate gi rezistenti clidirii sau compartimentului de incendiu. 1.2.41. Pereti_neportanti (autoportanti) - idem pereti portanti, dar fri indeplinirea unui rol structural 1.2.42, Performanti la foc - comportarea unui material, produs sau ansamblu supus unui incendie reper sruiiztea hn rticale portante ale constructiei, caracterizate Ja foc, pentru stabilirea gradului de rezistenta la foc al 1.2.43. Planseu - clement de constructic orizontal sau inclinat care delimiteaza niveluri ale construcfiei, luat fn calcul pentru determinarea gradului de rezisten{a la foc. Planseele partiale (supante), care ocupa mai mult de 40% din aria incperii in care sunt dispuse, se iau in calcul la determinarea gradului de rezistenta la foc. 1.2.44, Potential calorifie-ve7i sarcina termica, 1.2.45. Platform’ - element de constructie orizontal cu goluri neprotejate in procent de minimum 30% din arie, (inclusiv tip "gratar ), fra loc permanent de activitate si destinat vizitérii periodice (max. Sori/schimb). Platformele nu se iau in calcul la determinarea gradului de reristenta la foc si a numarului de niveluri 1.2.46. Rise de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii incdperi, constructii sau compartimente de incendiu ori instalatii in cele cu functiuni civile (publice) se exprimd prin riscuri de incendiu, iar in cele destinate activitatilor de productie si de depozitare se exprima prin "categorii de pericol de incendiu" 1.2.47. Rezistenti la foc (RF) - aptitudinea unor parti sau elemente de constructie de a-si pistra, intr-un timp determinat, capacitatea portanta, izolarea termicd si etanseitatea, stabilite prin incercari standardizate. 1.2.48, Sali_aglomeraté - (categorie distincta a incdperilor cu aglomerdri de persoane) - inedpere sau_grup de incdperi care comunicé direct intre ele prin golupi (protejate sau neprotejate), in care suprafata ce-i revine unei persoane este mai mici de 4m* si in care se pot intruni simultan cel putin 150 de persoane (sili de spectacole, sali de intruniri, incdperi pentru expozitii, muzee, cluburi, cinematografe, comert, cazinouri, discoteci, etc). Cand sunt situate la parter, se considera sili aglomerate cele éu mai mult de 200 persoane. suma energiilor calorice degajate prin combustia complet a tuturor materialelor din spafiul considerat, 1.2.50. Sarpanti - ansamblul structural al acoperisului unei constructii, pe care se dispune uportal inveltori sau panourile de inveltoare. 1.2.51. Seard de evacuare - circulatie verticald corespunzitor dispusd, conformatd, dimensionata 3i protejata pentru a asigura condifii de evacuare a utilizatorilor in caz de incendiu. 1.2.82. Scard cu trepte balansate - scar la care forma in plan a unor trepte este diferité de Celelalte, pe allies nets sau mai mulforrarnpe, ori atnregi scr 1.2.53. Scenarii_de_siguranti_la foe - combinatii de valori si relatii intre conditiile si performanfele la foc asigurate, in scopul realizarii siguranfei utilizatorilor. 1.2.54, Seena_amenajata - spatiu de joc aferent silii, cu aria minima de 150 m? (inclusiv buzunarele si depozitele acesteia), prevazut cu turn de Scend cu sau fara trape in pardoseala si echipati cu dispozitive de manevrare a decorurilor. 1.2.55. Sistem de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti - sistem constituit din dispozitive deevacuare a fumului si a gazelorfierbinti si ecrane verticale cobordte sub acoperis sau tavan in scopul limitarii sau propagarii Tncendiibr is conswucjletachise cu al Mere maa (ae ere despirtitori). 1.2.56. Supanta - planseu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi fat de incdperea in care este dispus. Se ia in considerare conform prevederilor normativului, 1.2.57. Tambur_deschis - protectie a golurilor de circulatie functional din perefii antifoc, rezisteni la foc sau Ta explozie, 1.2.58, Usi de evacuare - elemente mobile de inchidere a golurilor de circulatie si evacuare din peretii care delimiteaza diferite spatii construite. 1.2.59. Usi, cortine si obloane rezistente 1a foe - elemente mobile de protectie a golurilor de circulatie si evacuare din perejii cu rol de himitare a propagarii incendiilor, alcatuite si echipate conform normativului 1.2.60. Utilizatori - persoane, animale sau obiecte care folosese sau exploateaza constructia. 1.2.61. Volet - dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene) de evacuafe a fumului, normal inchis sau deschis in pozitie de asteptare prevazut cu actionare automata si manualain cazde incendiu. CAP. 2. CONDITII GENERALE DE PERFORMANTA A CONSTRUCTIILOR 2.1, RISC DE INCENDIU $I GRAD DE REZISTENTA Rise de incendiu 2.1.1. La clidiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat, in principal, de densitatea sareinii termice (q) stabilité prin caicul gi de destinatia respectiva, 2.1.2. in functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu in cladiri civile (publice), poate fi . mare: qe=peste840MJ/m> . mijlociu: q=420-840 M Jim* . mic: qj=sub420 MJ/m? 2.1.3. in functie de destinatie (functiune), unele spatii si incdperi din cladirile civile (publice), sé incadreaz’ in urmatoarele riscuri de incendiu: © mare: in care se utilizeazi, sau depozitead materiale sau substante combustibile (arhive, biblioteci, muitipiicare, parcaje autoturisme, et. + mijlociu:in care se utilizeazi foc deschis (bucatitii, centrale termice, oficii eu prepara calde, ete); + mic; celelalte ineaperi si spatii in incdperile si spatite echipate cu instalali automate de stingere a incendiilor, rscurile mari de incendiu pot fi considerate mijloci, iar riscurile mijlocii pot i considerate mici. Pentru integul compartiment de incendiu sau clidire,riscul de incendiu considerat va fi cei mai mare care reprezint& minimum 30% din volumul acestora 2.1.4. La constructii de productie si/sau depozitare, riscul de incendiu are in vedere natura activititilor desfigurate, caracteristicile de ardere ale materialelor si substanfele utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, si densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu, ce exprimé: + categoriile A(BE3a) si B(BE3b): posibilitati de incendiu si explozie volumetrica (risefoarte mare de incendiu); + categoria C (BE2): posibilititi de incendiu / ardere (rise mare de incendiu); +categoria D (BEla): existenfa focului deschis sub orice forma in absenfa substantelor combustibile (rise mediu de incendiu); categoria E(BE1b): existenfa unor materiale sau substante incombustibil stare rece sau asubstanfelor combustible in stare de umiditate inaintatd, peste 80% (rise miede incendiu). 2.1.8. Zonele din incdperi, incdperile, compartimentele si constructiile de productie si / sau depozitare vor avea definit riscul de incendiu (fiecare in parte) prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, conform tabelului 2.1.5., in functie de pericolul de incendiu determinat de proprictitile fizico-chimice ale materialelor gi substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate -inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele, ete. Tabel 2.1.5 CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU Caracteristicile Categoria substanjelor de pericol si materialelor ce Precizari de incendiu 0 7 2 Substanfe a edror aprindere sau [Nu determina incadrarea in categoriile A si B lexplozie poate si aiba loc in |(BE3a si BE3b) de pericol de incendiu: lurma contactului cu oxigenul din] + folosirea substanfelor solide, lichide sau laer, cu apa sat cu alte substante gazoase drept combustibili pentru ardere; lori materiale. + scapirile si degajirile de gaze, vapori A |Lichide cu temperatura de sau praf, stabilite conform pet. 2.1.7. care (BE3a)__Jinflamabilitate a vaporilor pana sunt in cantitifi ce nu pot forma cu aerul la 28°C, gaze sau vapori cu amestecuri explozive limita inferioard de explozie | pana la 10%, fin asemenea situafii ineadrarea se face in latunci cand acestea pot forma cu |eategoria C, D sau E (BE2, BEla sau BE1b), in Jacrul amestecuri explozive _|functie de densitatea sarcinii termice si Ipericolul de incendiu in ansamblu. [Lichide cu temperatura de inflamibilitate a vaporilor lcuprinsd intre 28-100°C, gaze Jsau vapori cu limita inferioara lde explozie m lmare de 10%, atunci cand B__|acestea pot forma cu aerul (BE3b) _amestecuri explozive. Fibre, praf sau pulberi, care se Jdegaja in stare de suspensie in Jcantitati ce pot forma cu aerul lamestecuri explozive.[Substanfe si materiale [Nu determing incadrarea in categoria C (BE2) lcombustibile solide. de pericol, oricare din urmatoarele situati: lLichide cu temperatura de + folosirea substanfelor solide lichide sau inflamabilitate a vaporilor mai gazoase drept combustibili pentru ardere; lmare de 100°C. + utilizarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste100°C c Ja comenzi hidraulice, ricire, ungere, (BE2) filtre gi tratamente termice, in cantitati de max. 2m’, cu condifia luarii unor masuri locale pentru limitarea propagarii incendiului; + folosirea echipamentului electric, care confine pind la 60 Kg ulei pe unitatea de echipament, precum sia fluxurilor de cabluri cu mai putin de 3,5 Kg material combustibil / ml pe flux; + materialele si substanfele combustibile din spatiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se incadreaza la aliniatal 2 sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile, dacd nu depagese in totalitate 105 MJ/m* In situapiile de mai sus, incadrarea se face in unctie de pericolul de incendiu in ansamblu, in categoria D sau E de pericol de incendiu (BELa sau BE1b) Substanfe sau materiale incombustibile in stare fierbinte, topite sau incandescente, cu D_ __|degajiri de caldurd radianta, (BEla) _ | acari sau scantei. SSubstante solide, lichide sau leazoase ce se ard in calitate de lcombustibil SSubstanfe sau materiale ncombustibile in stare rece sau E {materiale combustibile in stare (BEIb) de umiditate inaintata (peste 80%), astfel incat posibilitatea laprinderii lor este exchusd 2.1.6. Categoriile de pericol de incendiu se stabilese pe zone $i incdperi precum si independent pentru fiecare compartiment de incendiu in parte si constructie, menfiondnd-se obligatoriu in documentatia tehnico-economica. Cea mai periculoasd categorie de pericol de incendiu necompartimentata existent intr-o incdpere (spatiu), compartiment de incendiu sau constructie, de reguld, determina categoria de perivol a acestora, cu urmitoarele except + categoriile A si B (BE3a gi BE3b) de pericol de incendiu al cdror volum aferent este mai mic de5% din volumul incaperii sau a compartimentului respectiv; + categoriile C si D (BE2 si BEL a) de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul inedperii sau al compartimentului respectiy, fra a depasi o arie de 400 m’, in cazurile exceptate se iau misuri care sa reduc posibilitatile formarii concentratiei locale cu pericol de explozie si a propagarii incendiului spre spatiile invecinate din cadral inedperii sau al compartimentului respectiv in cazul existenfei mai multorcategorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate {in puncte distincte ale incdperii sau ale compartimentului, se iau in considerafie sumele volumelot aferente si respectiv ale ariilor efective ale fiecdrei categorii de pericol. Pentru categoriile C si D (BE2 si BE1a) de pericol de incendiu insumarea se aplic& numai daca distanta dintre spatiile respective, este mai micd de 40 m (masuratd pe orizontala). Pentru compartimente de incendiu sau construct, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasd se extinde la intregul volum al acestora atunci cdnd reprezinti mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau constructiei 24.7. Pentru determinarea concentrafiei amestecului exploziei se tine seama de scapirile gi degajarile de gaze, vapori sau praf, atdt in timpul desfigurdrii normale a activitatii, ct si in cazurile accidentalede avarie stabilite prin proiect la instalatile de utilitatiaferente. Grade de rezistenti la foe 2.1.8. Conditiile minime pe care trebuie si le indeplin smentele principale ale constructiei (compartimentului de incendiu) astfel inet intreaga constructie sau compartiment si poati fi incadrat intr-un anumit grad de rezistenfa la foc, sunt precizate in tabelul 2.1.9. Tabelul 2.1.9. CONDITH MINIME PENTRU INCADRAREA CONSTRUCTILOR IN GRADE DE REZISTENTA LA FOC Wr Tipul Gradul de rezistenti Ta foc ent elementelor 7 TT TT Vv v de constructie @ 1. 2 3 4 5 6 1. |Stdipi, coloane peretiportani | CO(CAT) | CO(CAT) [CI (CA2a| C2(CA2B) [C4 (CAR) aro | 2ore | lors | 30min 2. |Perefi interiori neportanti COAT) [CI CARA) [C2 (CAIW}] C3 (CAI [C4 (CARD 30min | 30min | 15min | 15min - [Perefi exteriori neportangi | CO(CAI) | Ci (CA2a) [C2 (CA2b)] C3 (CARS) | C4 (CARA) 3 15min | 15min | 15 min - - 4, |Grinzi, plangee nervuri, CO{CAT) | CO(CAT) [CT (CA2a) C2(CA2) | C4 (CARA) acoperiguri teras lori | 45min | 45min | 15min (30min)* | (30 min)* 5. [Acoperigurt autoportante fart | CO(CA1) [C1 (CA2a) [C2 (CA2b)] C3 (CAD | C4 (CARD) lpod (inclusiv contravéntuiri), | 45min | 30min | 15min - : sarpanta acoperisurilor fri | (30min)* | (15 min)* Ipod 6. |Panouri de invelitoare si CO(CAT) | Ci (CA2a) [C2 (CADB)] C5 (CA2G) | CA CARA suportul continuu al invelitorii } 15 min - : JcombustibileNOTA: *in clidirile si compartimentele de incendiu in care densitatea sarcinii termice nu depiiseste 840 Mim’, (cu exceptia clidirilor inalte, foarte inalte si cu sili aglomerate, cele care adipostese persoane care nu se pot evacua singure, si cu echipament de importanti deosebita), se pot aplica valorile rezistentelor la foe din paranteze. 2.1.9, Toate elementele principale ale construcfiei, funetie de rolul acestora, trebuie si indeplineasc conditiile minime de combustibilitate si rezistenta la foc prevazute pentru incadrarea in gradul respectiv de rezistenfa la foc, caracterizind stabilitatea la foc a constructiei. Pentru. ca un element al constructiei s& corespundi la un anumit grad de rezisten la foc, trebuie si indeplineascd ambele conditii minime (atét cea de combustibilitate cit si cea de rezistenti ia foc) precizate in tabelul 2.1.9, 2.1.10. Gradul de rezistenta la foc al constructici sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul siu cu cea mai defavorabili incadrare si se precizeaz& obligatoriu in documentatia tehnico-economic’. 2.1.11, La stabilirea gradului de rezistenfa la foc, respectiv a stabilitifii la foe a constructie, nu se iau in considerare urmitoarele: 2.1.11.1. Sarpanta si suportul invelitorii constructilor de gradul II sau IIT, cu pod, dac& plangeul spre pod nu este suspendat de sarpanta acoperisului, iar golurile acestuia sunt protejate prin elemente de inchidere rezistente la foc minimum 30 minute. La cladirile inalte gi foarte inalte acoperigurile cu pod vor firealizate integral din materiale CO(CAl). 2.1.1.2. invelitoarea acoperigurilor de orice fel, inciusiv termoizolatia si hidroizolatia montate asupra unui suport CO (CA!) continuu, rezistent la foc conform condifiilor din tabelul 2.1.9. (in afara detabla). 2.1.1.3. Luminatoarele si cupolele (incombustibile sau combustibile) a cdror arie insumata (in proiectie orizontald) nu depaseste 25% din aria spatiului inchis in care sunt dispuse si cele ale atriumurilor, indiferent de arie, realizate cu structura CO (CAl) si vitrdri din materiale €O...C2(CAL, la CA2b). 2.1.14. Pardoselile si témplatia (usi, ferestre, obloane), inclusiv fasiile fixe pentra iluminatul natural executate din materiale C2-C3 (CA2b si CA2c), in suprafata de maximum 10% din aria peretelui exterior si astfel dispuse gi intrerupte incat si nu favorizeze propagarea incendiului de la un nivel la altul si in tungul cladirii 2.1.11. Perefii interiori despartitori neportangi sau panourile far rol de limitare a propagatii incendiilor incombustibile sau din materiale combustibile cu geam ori cu plasi de sirma, dac& iniltimea insumaté a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20m precum si alte categorii de pereti despartitori combustibili a cdror folosire este admis conform prezentului normativ, 2.1.1.6. Finisajele interioare, precum si plafoanele suspendate si pardoselile tip estrada din constructii care indeplinese conditiile de combustibilitate prevazute pentru plansee, sau cénd utilizarea lor este admis conform prezentului normati. 2.1.11.7. Platformele metalice si elementele metalice care nu fac parte din structura de revistenti a constructiei 24.118. Elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, serelor, verandelor, pridvoarelor, ete. 2.1.12. in construcfiile in care densitatea sarcinii termice nu depaseste 420MI/m? si materialele combustibile sunt astfel distribuite incat si nu pericliteze stabilitatea constructiei prin incilzirealocal a unor elemente de constructie in timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau partial protejate si reducerea corespunzitoare a rezistentei la foc a stilpilor, peretilor si plangeelor pind la minimm 15 minute, considerdndu-se cd structura indeplineste conditiile pentru gradul II rezistent& la foc. in aceleasi conditii se pot reduce si rezistentele la focale stalpilor, peretilorsiplanseclorrealizate din alte materiale. La clidiri inalte, foarte inalte si la sali aglomerate, precum si la cele de productie si/sau depozitare vor fi respectate si prevederile specifice. 2.1.13. Structurile metalice neprotejate sau partial protejate pot fi utilizate, in condifiile normativului in general la + compartimente si spafii echipate cu instalafii automate de stingere cu apa care asigurd ricirea elementelor pe timpul normat; + constructii supraterane cu maximum 15,00m inalfime. 2.1.14. La utilizarea structurilor metalice neprotejate sau partial protejate, se vor avea in vedere rolul elementului in asigurarea stabilititii constructiei, categoria de importanti a constructiei, mumarul de persoane si valoarea bunurilor adapostite, precum si urmirile posibile ale prabusitii construcfiei datorita actiunii focului 2.2. AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR $1 CONFORMAREA LOR LA FOC. ‘Amplasarea 2.2.1. Constructiile supraterane civile (publice) de productie si/sau depozitare, de regula, se amplaseaza comasate sau grupate la distanfe nenormate intre ele, in limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise in functic de destinatie, gradul de rezistentd la foe cel mai dezavantajos,rgcul de incendiu si numarul de niveluri cel mai mare, huénd in calel suma ariilor construite efective). 2.2.2, Constructiile independente si gruparile sau comasarile de constructii constituite conform art2.2.1., se amplaseaza astfel incat si nu permit propagarea incendiilor o perioada de timp normata sau, in cazul pribusirii, si nu afecteze obiectele invecinate, respectindu-se distantele minime de siguranfi din tabelul 2.2.2. ori compartimentandu-se prin pereti rezistenti la foe alcdtuifi corespunzitor densitiii sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului Tabel 2.2.2. Distante de siguranta Grad de | Distanfe minime de siguranta (m) fafa de constructit rezistent& la avand gradul de rezistenti la foc foc Hi UL WV HI 6 8 10 mt 8 10 12 WV 10 2 15 NOTA; 1, Pentru constructiile de producfie sau depovitare din categoria A sau B (BE3ab) de pericol de incendiu, distanfele de siguranta fata de clidiri cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendia, se majoreaza cu 50%, fird afi mai mici de 15,00m, 2. in cazuri justificate tehnic, in cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distanje mai mici pe proprie rispundere, prin hotirari serise ale consililor de conducere respective, dacd adopta misuri de protectie compensator, stabilite prin proiect si scenarii de siguranté la foe22.3. Constructiile cu destinafii sau functiuni diferite, grupate sau comasate in cadrul unui compartiment de incendiu, se separd intre ele cu perefi si plangee corespunzitoare destinatiilor, riscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densititii sarcinii termice, conform prevederilor normativului, iar intre compartimentele de incendiu, dac& nu sunt asigurate distanfele de siguranta, se previd clemente despartitoare verticale antifoc sau rezistente la foc (pereti) din materiale CO (CA1), rezistente Ia foc corespunzitor densitafii sarcinii termice, dar minimum 3 ore si dupa caz, rezistente la explozie. in clidiri inalte si foarte inalte se pot realiza compartimente de incendiu conform prevederilorspecifice acestora, Conformare la foc 2.2.4. Constructiile in ansamblu si elementele de constructii ale acestora vor fi astfel aledtuite si conformate ineat si nu favorizeze propagarea focului sia fumului. 2.2.8. Pe cit posibil, activititile cu riscuri mari de incendiu se dispun in zone distincte ale construcfiei, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci cénd aceasta dispunere nu este posibili tehnic sau functional se iau masurile de protectie si compartimentare necesare, conform prevederilor normativului 2.2.6. Prin dispunerea functiunilor in constructie si asigurarea_masurilor de_protectie corespunzitoare, se va urmari climinarea posibilititilor de propagare usoard a fumului si a focului in afara compartimentelorin care s-a produs incendiul, precum si protejarea acestora fata de actiunea unui incendiu din vecinatatea lor. 2.2.7. Funetiunile diferite dintr-o constructie, de regula, se separ cu elemente de constructii verticale si orizontale rezistente la foc, astfel aledtuite gi dimensionate incat s4 nu puna in pericol viata utilizatorilor un timp determinat. 2.2.8. Constructile cu functiuni mixte (civile, de productie si/sau depozitare), vor avea dispuse fiinctiunile periculoase, in zone distincte si prevazute elemente de separaré corespunzitoare riscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice a acestora, prin pereti si plangee rezistente la foc, ale caror goluri functional necesare vor fi protejate corespunzator prevederilor normativului 2.2.9. Pentru limitarea propagarii fumului si focului in constructi, se realizeazi compartimente de incendiu, iar in interiorul acestor compartimente se recomanda prevederea elementelor de separare rezistente la foc. 2.2.10. Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale constructiilor civile (publice), de productic si/sau depozitare, sunt precizate diferentiat in normativ, corespunzitor gradulut de rezistenta ia foc si destinatiei constructiei respective. 23. ALCATUIRI CONSTRUCTIVE Dispozitii generale 2.3.1. Constructiile si elementele de construcfii, in general se alcatuiese si realizeaza astfel incat si nu favorizeze aparifia si propagarea incendiilor. 23.2. Elementele de constructie combustibile se recomanda si nu aibi goluri interioare iar eventualele goluri interioare ale acestora vor fi intrerupte, de reguld, la cel mult 3,00 m pe vertical si 6,00 m pe orizontalé. intreruperile se pot executa din acelasi material ea si elemental Golurile din elementele combustibile verticale nu trebuie s& comunice cu cele din clementele combustibile orizontale. fntreruperea continuititii golurilor orizontale se realizeazi obligatoriu in dreptul peretilor despartitori iar a celor verticale in dreptul plangeetor. Intreruperea continuitaii golurilor interioare este obligatorie gi la placarile combustibile ale perejilor sitavanelor, dar nu se referd la canalele de ventilare, la spafiul de deasupra tavanelor suspendate cu rol de ventilare precum sila spatiile din podul cladisilor.23.3. Continuitatea componentelor combustibile ale acoperisurilor fara pod, trebuie si se intrerupd cel putin in dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale constructilor, prin intercalarea unor elemente CO (CA1), de minimum 1,00 m latime, sau alte sisteme acceptate care si asigure limitarea transmiterii arderit Plafoane suspendate 23.4, Plafoanele suspendate combustibile trebuie si aibe continuitatea intrerupti, cel putin la limita peretilor inedperii i in dreptul rosturilor de tasare-dilatare ale constructiei. intreruperile se realizeaza prin fasii incombustibile sau spatiilibere in planul plafonului, de minimum 0,60 m. 23.8. La plafoanele combustibile sau incombustibile suspendate de plansee, de reguld, continuitatea golului dintre tavan si plangeu se intrerupe, prin diafragme din materiale CO la C2 (CAI la CA2b), sau in cazuri justficate tehnic, prin perdele de drencere, dispuse la maximum 25 1m pe doua directii perpendiculare. ‘Sunt exceptate plafoanele suspendate care nu sunt pline (te tip perforat, lamelar, fagure, gitar sau altele similare). Galerii, canale 2.3.6. Montarea in aceeasi galerie, canal sau estacada a unor conducte ori sisteme de transport pentru lichide sau gaze, al ciror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este admis 23.7. Galeriile, canalele i estacadele destinate transportirii substanfelor combustibile, cele care tree pe deasupra constructilor, precum si cele care constituie cai de evacuare a persoanelor, vor fi executate din materiale CO (CAI). 23.8. Galeriile si canalele inchise, prin care se transport materialele combustibile sau confin materiale oti elemente combustibile, vor avea asigurate posibilititi de evacuare a fumului si, dupa caz, agazelorfierbint. 23.9. La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin perefi si plangee antifoc sau rezistente la foc, se vor lua misuri corespunzatoare de etangare a golurilor din jurul acestora cu alcatuiri rezistente lafoc, potrivitprevederilomormativului 2.3.10. La intrarea in constructii a galerilor, estacadelor si a canalelor de orice fel, se vor lua mésuri de protectie a golurilor in functie de natura materialelor din care sunt executate, precum si a celor transportate, de destinatia spatiilor spre care acced si de rolul de protectie la foc al peretelui traversat. ‘Atunci cdnd normativul nu impune misuri de protectie speciale vor fi prevazute usi pline, iar in cazuri justificate in care condifiile tehnice sau functionale nu permit montarea acestora, golurile se pot proteja cu perdele de drencere. Fac exceptie estacadele, galeriile si canalele deschise realizate din elemente CO (CA1), prin cate se transporta materiale incombustibile, la care protejarea golurilor este obligatorie nnumai cdnd traverseaz4 pereti antifoe. 23.11. in constructiile de gradul 1... de rezistenfd la foc, de reguli, peretii tuturor ghenelor verticale pentru conducte trebuie sa fie CO (CAI), rezistenti la foc minimum 15 minute, cu excepfia cazurilor menfionate in normativ, in care sunt necesare rezistenfe mai mari Trapele si usile de vizitare practicate in perefii ghenelor verticale pentru conducte, trebuie sd fie realizate din materiale CO (CAL) sau, dupa caz, C1 sau C2 (CA2a, CA2b). 2.3.12. Ghenele verticale pentru conducte si cabluri la trecerea lor prin plangee vor avea inchise spatiile dintre conducte sau cabluri, cu elemente CO (CAL), rezistente la foc minimum 30 de ‘minute, in toate cazurile in care peretii si trapele sau usile lor de vizitare nu sunt rezistente la foe minimum 30 de minute.La trecerea prin peretii de compartimentare antifoc, ghenele orizontale se inchid in jurul conductelor si a cablurilor, cu. materiale CO (CAL) cu rezistenta la foc echivalentd cu cea a elementului stripuns. Blementele si materialele de constructie utilizate pentru protectia, inchiderea sau mascarea instalatilor si a echipamentelor, trebuie si fie cei putin C2 (CA2b), recomandandu-se CO sau Cl (CAL sauCA2a), Cosuri, tuburi 2.3.13. Cosurile de fum (sau de ventilare) si sobele, se alcdtuiesc, executd si izoleazi fata de elementele combustibile ale constructiei conform reglementarilor tehnice in acest domeniu, astfel {neat s4 nu conduca la incendii datorita transmiterii cildurii sau a scaparilor de gaze fierbint, facari, scante, ete 2.3.14. Hotele de captare a degajirilor de cdldura ale unor echipamente, dispozitive, aparate, etc. si tubulatura acestora, de reguli, vor fi realizate din materiale CO (CA1) si izolate fata de elementele si materialele combustibile aléturate. in cazuri justificate functional, acestea pot fi Cl sau C2 (CA2a sau CA2b). 23.15.Elementele de constructie care separa de restul constructiei camerele si ctematoriile pentru gunoi, vor fi realizate din materiale CO (CAI) rezistente la foc minimum 1 ord si usi rezistente la foc minimum de 30 de minute. Camerele si crematoriile vor avea asigurata evacuarea fumului in exterior prin tiraj natural - organizat, minimum 1 % din arie, sau prin sistem mecanic. 2.3.16. Tuburile pentru gunoi vorfi realizate din materiale CO (CAL), iar accesul din construcfie la acestea se asigura, de regula, prin exterior (logii, balcoane), sau prin incapere tampon separata de restul constructiei si de casa scdrii prin peretii CO (CA1), rezistenti la foc minimum 1 ori si usi pline cu autoinchidere, cu exceptiile precizate in normativ. Ascensoare 2.3.17. Pupurile ascensoarelor si in general ale sistemelor de transport pe verticala, inclusiy incaperile pentru masinile aferente acestora, se separa de restul constructiei prin elemente CO (CAD) cu rezistenta la foc corespunzitoare riscului (categoriei de pericol) de incendiu, tipului de clidire si destinatiei, dar ma mai putin de | ord pentru pereti si plangee. Puturile ascensoarelor de interventie in caz de incendiu, vor corespunde prevederilorspecifice acestora. 2.3.18.{n casele de sclri de evacuare nu este admisé amplasarea ascensoarelor pentru materiale, precum sia oricdru sistem de transportde materiale pe vertic 2.3.19. Pentru ascensoarele de persoane inglobate in case de scdri sau amplasate in atriumuri ori dispuse in exteriorul constructiilor, precum gi cele pentru acces la platforme, galerii sau pasarele deschise, nu este obligatorie separarea de restul constructiei prin elemente rezistente la foc, conform prevederilor art.2.3.17 Finisaje 2.3.20. Finisajul pe cdile de evacuare a persoanelor trebuie si fie, de regula, CO (CA1), Se admit prdoseli din lemn si mochete de maximum 2 em grosime, precum si finisajele din folii de max. 0,5 cm grosime, care vor fi lipite pe suport CO (CAL), cu exceptiile prevzute in normativ. 2.3.21. La placarea cu materiale combustibile a peretilor CO (CAL), rezistenti la foc, se vor lua masurile corespurzitoare de protectie, cum sunt: tratare cu substante ignifuuge, intreruperi locale ale continuitijii materialelor combustibile, prevederea instalatiilor automate de stingere, ete,conform prevederilor reglementatilor tehnice 2.3.22, Finisajele si tratamentele termice sau fonice combustibile montate pe pereti CO (CAL) reristenti ia foc, nu vor crea goluri cu adncimea mai mare de 20 em fata de acestia 2.3.23. Plafoanele false, placirile, tratamentele termice si fonice, pardoselile inalte, precum si finisajele combustibile vor fi montate sau protejate fa{d de aparate electrice, corpuri de iluminat si in general de orice sursi de incailzire, astfel ineat si nu fie posibilé aprinderea lor. Pereti cortina 23.24, Peretii cortind utilizati la inchiderile perimetrale ale constructiilor, de regulé, se realizeazi din materiale si elemente de constructie CO la C2 (CAL la CA2b), asigurand rezistenta la foc corespunzitoare conditiilor de incadrare in gradul de rezistenfa la focal constructiei. 2.3.25. Peretii cortind vorfi astfel proiectati, alcdtuiti si realizati incdt s& intdrzie propagarea incendiilor de la un nivel la altul, atat prin exteriorul constructiei (pefatada), cat si prin interiorul constructiei. 2.3.26, Pentru intarzierea propagirii incendiilor prin exteriorul constructiei (pe fatada) vitririle peretilor cortind se separa pe verticala prin zone pline cu indljimea de cei putin 1,20 m, etanse la foc minimum 30 minute. 2.3.27. in dreptul planseelor de rezistenfa ale constructiei si pe toatd grosimea acestora, spatiul liber dintre peretele cortina si plangeu se etanseazi cu materiale CO (CA1), asiguréndu-se minimum 30 de minute etangeitate la foc astfel inedt si se intarzie propagarea incendiilor prin interior. in toate situatiile, pentru o mai bund comportare la foc se pot aplica si vopselele termospumante. 2.3.28. Pentru intarzierea propagirii fumului si a focului, la perefii cortina care nu au parapete piine CO (CAL) rezistente la foc minimum 30 de minute, sub plangeele de rezistenta ale constructiei se dispun ecrane continue de cel putin 0,50 m inaltime din materiale CO (CA1),etange la foc minimum 30 minute. Atunci cénd plafoanele false sunt dispuse la limita inferioari a ceranelor, in plafoane se vor asigura spatii libere (traforuri) prin care fumul si patrunda in spatele ecranului, Ecranele pot fi inlocuite cu instalatie automata tip drencer care si asigure perdea de protectie. 2.3.29, Peretii cortind se ancoreazi cu elemente din ofel de structura de rezistenta a constructiei pe care o inchide perimetral 2.3.30. Materialele termoizolante utilizate la peretii cortina vor fi CO...C2(CAI...CA2b). Casa seirii 2.3.31. Peretii caselor de scati inchise din constructiile de gradul L lllderezistentalafoc, deregulé.trebuiesifieCO(CA1), rezistenti la foc minimum 2 ore si 30 minute gi dupa caz, rezistenti la explozie, iar in clidirile de gradul IV si respectiv V de rezistenta la foc, ei pot fi C1 (CA2a) sau C2(CA2b), cu rezistenta la foc de minimum 30 minute si respectiv 15 minute. Fac exceptie situafiile prevazute in normativ. Grosimea de perete din spatele nigelor sau sliturilor prevazute in peretii caselor de scari, trebuie si asigure rezistenfi la foc de minimum 45 minute pentru construcfile de gradul I...IT si respectiv 15 minute la cele de gradul IV.. .V de rezistenta la foc. 2.3.32. Planseele clidirilor din gradul I... III de rezistenta la foc care separa casele de sear si cdile lor de iesire spre exteriorfa{a de restul constructiei, trebuie s& fie CO (CAL) cu rezistenti la foc decel putin 1 ord. La clidirile de gradul IV-Vse vor respecta conditiile de incadrare in gradul de rezistenta la foc. 2.3.33. Grinzile, podestele si rampele scarilor interioare inchise sau deschise trebuie si fie C (CAD), cu rezistenfa la foc de minimum 1 ord in clidirile de gradul I...111 sicel pugin din clasa (CA2) si rezistenfa la foe 45 minute in construcfii de gradul IV, respectiv 15 minute in construcfii de gradul V de rezistenta la foc. Fac exceptiie situatiile precizate in normativ. 2.3.34, Elementele de protectie a golurilor de acces la casele de scdri de evacuare, vor indeplini conditiile prevazute in normativ. Atrium 23,35. Prevederile normativului se refera la atriumurile inchise, acoperite cu litimea de cel putin V7H1 Gn care H este cea mai mica indlyime a atriumului, dar minimum patru niveluri ale construct). 2.3.36. Realizarea unor atriumuri care mu indeplinese condifiile minime de dimensionare precizate, este admis numai dacd se iau masuri corespunzatoare de protectie care si impiedice transmiterea focului de la un nivel la altul, prin efectul de cos (protectia golurilor cu elemente rezistente la foc, copertine, balcoane, perdele de apa, ete, dupa caz) 2.3.37. Pentru inchiderile perimetrale ale atriumurilor, de regulé, se utilizeaza materiale si elemente de construcfie CO (CAN), rezistente la foc minimum 15 minute cu exceptia unor materiale aferente vitrarilor (garnituri, chituri, masticuri, etc.) care pot fi din clasa de combustibilitate C1 sau C2 (CA2a sau CA2b). 2.3.38. Atunci cind atriumurile se inchid perimetral cu panouri vitrate fata de restul constructiei, aceste inchideri se realizeaza astfel incat si mu favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la altul. Vitrarile se separ pe verticala prin zone pline cu indltimea de cel putin 1,20 m, etanse la foc minimum 1 ora. Zonele pline dintre vitriri, pot fi inlocuite pe plansee orizontale continue (copertine), CO (CA1), rezistente la foc minimum 1 or’, si lifimea de cel pufin 1,20 m masurata pe orizontala, 2.3.39, Circulatiile comune orizontale care sunt deschise spre atrium, se prevd la limita lor spre atrium (sub plansee) cu ecrane continue din materiale CO (CA1), etange la foc minimum 1 or’, cu inaltimea de cel pufin 0,50 m, realizate similar prevederilor art, 2.3.28., find a fi admisi {nlocuirea lor cu instalafie automata tip sprinklersau drencer. 2.3.40. Daca din considerente functionale se prevad perefi pentru separarea atriumurilor de restal constructiei, acestia trebuie si fie CO (CAL) eu rezistenfa la foc corespunzitoare densitifi sareinii termice, dar minimum 1 ord. Vitrarile acestora nu vor depasi 30% din suprafafa peretelui si vor fi CO (CAI), rezistente la foc cel putin 15 minute, dacd normativul nu stabileste altfel. 2.3.41. in atriumuri se pot utiliza dotari (fixe sau mobile) din materiale CO..C2 (CAI la CA2b), jar densitatea sarcinii termice nu va depasi 420 MJ/m*. La determinarea densititii sarcinii termice se ia in considerare cel mai mare nivel al atriumului delimitat de pereti, (in afara celui de la parter) 2.3.42. Luminatoarele si cupolele cate acoperi atriumurile se pot realiza cu structurd CO (CAL) si vitrari C0...€2 (CAI la CA2b) care nu se iau in consideratie la determinarea gradului de rezistenta {a foe al constructiei 2.3.43. in constructiile cu atrium, nu se recomanda dispunerea adiacenti neseparat de atrium, a tunor spatiicu rise mare de incendiu. Atunci cfnd totusi se previd, (pentru activitéti comerciale, expozitii permanente cu exponate combustibile si altele similare cu densitatea sarcinii termicepeste 840 MJ/m’), aceste spafii se echipeazi obligatoriu cu instalafii automate de semnalizare si stingere a incendiilor. 2.3.44. Depozitele de materiale si/sau substante combustibile neseparate fad de atriumuri prin elemente rezistente la foc corespunzatoare densititi sarcinii termice, nu sunt admis inciperi de depozitare 2.3.45. incéperile de depozitare a materialclor si substanfelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 m® situate in constructii cu alte destinatii, de regula, se separd faji de restul construcfiei prin perefi si plansee CO (CAL) avind rezistenfa la foc corespunzitoare densititii sarcinii termice (tabel 2.4.2.), dacd normativul nu stabileste altfl. Constructiile pentru depozite se realizeaz conform prevederilor specifice. 2.3.46. Golurile de comunicatie functional din elementele de compartimentare ale depozitelor precizate la 2.3.45. se protejeaz cu elemente corespunzitoare prevederilor normativului Evacuarea fumului in caz de incendiu la aceste depozite este obligatorie sise asigura prin dispozitive cu deschiderea automata in caz de incendiu, avind aria libera de minimum 1% din suprafata pardoselii sau cu sisteme mecanice de desfumare, corespunzitoraleatuite, distribuite si dimensionate. {ncdperi pentru instalafii utlitare 2.3.47. Statiile de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene care constituie surse electrice de rezerva ce alimenteaz dispozitive de protectie la foe, vane de incendiu si altele similare, se separa de restul constructiei, de regula, prin pereti CO (CAL), fara goluri si cu limita de rezistentd la foc de cel putin 3 ore si plangee 1 ord si 30 de minute, avand asigurat acces usor din exterior. Se admite si comunicarea cu restul constructiei a acestor functiuni numai dintr-un coridor comun, prin us cu rezistenta la foc de minimum 1 ori si 30 minute, echipati cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automati in caz de incendiu. 2.3.48. Silile de cazane aferente sistemului de incdlzire centrala se separa de restul constructiei prin pereti si plangee din materiale CO (CA1) cu rezistenfa la foc conform reglementérilor specilice, dar minimum 1 ora si 30 de minute. In peretii de separare se admit goluri de commnicare ou restui constructiei, protejate cu wsi CO (CAN), rezistente la foc minimum 15 minute. 2.3.49. incaperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprafitire si cicloane, prin care se vehiculeaza gaze, vapori, praf sau deseuri combustibile se separa functional fafa de restui clidirii prin elemente despartitoare CO (CA1), eu rezistenfa la foc corespunzitoare, dar cel putin 1 ord. Accesul ia aceste incdperi, de regula, trebuie si fie din exterior sau din inedperi fird riscuri sau pericole de incendiu (cu densitatea sarcinii termice sub 105MJ/m’). Spatii cu pericol de explozie categoria A ( 1a) si B (BE3b)de pericol de incendiu 2.3.50. Constructiile care adapostese functiuni cu pericol de explozie se realizeaza din materiale si elemente de constructie CO (CAL), La constructiile independente cu pericol de explozie se recomanda utilizarea elementelor de construcfie usoare, CO (CA1), iar acoperisul acestor construct trebuie si fie faré pod, 2.3.51. Incdperile si spatiile cu pericol de explozie categoria A (BE3a)sau B(BE3b) de pericol de incendiu, dacé nu pot fi dispuse in afara constructiilor cu alte destinatii, se separd de restul construcfiei prin elemente CO (CA1), rezistente la explozie si, dupa caz, la foc, corespunzitor tute $i dimensionate in conformitate cu prevederile reglementirilortehnice de specialitate. Planseele si elementele lor de sustinere vor fi astfel executate incat si nu fie deplasate desuflal expioziei. 2.3.52. Practicarea unor goluri in peretii rezistenti la explozie nu este admis decit in cazuri exceptionale, impuse de necesitifi tehnologice sau fimctionale si numai daci sunt protejate corespunzitorprevederilordin prezentul normativ. 2.3.53. Strapungerea peretilor rezistenti la explozie de catre conducte, conductoare sau cabluri electrice, este admis numai in cazuri de strict necesitate si in conditiile ludrii masurilor de protectie care sd asigure impiedicarea trecerii vaporilor, gazelor si prafului combustibil 2.3.54. Planseele rezistente Ia explozie, trebuie si indeplineasca condifile asigurate de catre peretii rezistent la explozie ai spatiului respectiv. 23.85. Incdperile si spatiile cu pericol de explozie nu vor avea tavane false si zone neventilate care si faciliteze producerea concentratiilor periculoase de aer cu. gaze, vapori sau praf combustibil. in incdperile cu degajari de praf combustibil, finisajul va permite curdtirea usoard a suprafetelor. 2.3.86. incéperile si spatiile inchise cu pericol de explozie trebuie si aibe asigurate in pereti exteriori sau in acoperig, goluri pentru decomprimare in caz de explozie, cu aria total de minimum 0,05 m* la 1 m’ din volumul incdperii respective, Adoptarea unui procent mai mic este admisa pe baza unui calcul justificativ, din care si remulte c& prin aceasta stabilitatea cladirii mu este afectata. Golurile pentru decomprimare se amplaseazi in vecindtatea surselor de explozie, avandu-se in vedere ca efectul suflului exploziei in exteriorul constructiei si mu afecteze obiecte invecinatesau c&i publice de circulatie 2.3.57. Golurile ce se previd pentru decomprimare in caz de explozie pot fi neinchise sau inchise. Elementele de inchidere, proiectate si realizate astfel incit si cedeze la presiunea datorata exploziei, pot fi constituite din: panouri sau porfiuni de perete sau acoperis de tip usor (dislocabile sau rabatabile), ferestre si/sau luminatoare cu geam simplu nearmat care si cedeze la presiunea de celmult]18daN/m’. 2.3.58. in spatile in care se pot produce amestecuri explorive de aer eu gave, vapori sau pra, stratul de uzurd al pardoselilor trebuie si fie executat din materiale care la lovire s nu producd seantei capabile si initieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive. 2.3.59..n inciper si spafii cu pericol de explozie, timpliria si sistemele de actionare a acesteia se vor realiza sau protejaastfel inca, prin manevtare, si nu producd sedntei eapabile si initieze aprindetea amestecurilor explozive. 2.3.60. Delimitarea zonelor din constructii pind la care se extind masurile de protectie impuse de spatiile incadrate in categoriile A (BE3,) si B(BE3s) de pericol de incendiu se face avand in vedere posibilitatea prezenfei amestecurilorde aer cu gaze, vapori sau praf, in concentrafii care si prezinte pericol de explozie, in timpul fumetionarii normale si in caz de avarie a instalatiilor utilitare aferente 2.4. LIMITAREA PROPAGARII FOCULUI SIA FUMULUL Dispozitii generale 24.1. Elementele de constructii, pereti si piangee utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor sia efectelor acestora, precum si a exploziilor, sunt de tipul: + antifoc(AF);+ rezistente la foc (RF); + rezistente la explozie (RE); + etangelafoc(EF) Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii, se realizeazi, dupa caz, cu usi, obloane, cortine, incdperi tampon sau tamburi deschisi, alcituite si dimensionate conform normativului. 2.4.2. In functie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din spatiile pe care le desparte, de reguld, peretii trebuuie si reziste la foc conform tabel 2.4.2., daca prevederile normativului nu stabilese alte conditii, Tabel 24.2. Densitatea sarcinii termice (q)_] Rezistenfa la foc minima admisa Min Core, minute! <210 30 minute, 210 +420 1 ord 421 = 630 2ore le 840 3 ore: 841 = 1260 Fore 3)" 1261 = 1680 Sore 3)* 1681 52940 Gore 3 2040 re" NOTA: *) Valoarea de 3 ore (paranteze) se aplici in toate eazurile in care se previld instalaii automate de stingere a incendillor ELEMENTE ANTIFOC $I PROTECTIA GOLURILOR DIN ACESTEA (AF) Pereti antifoc 2.4.3. Perefii antifoc se executi din materiale CO (CAI), astfel amplasafi, aledtuiti si dimensionafi incat s& reziste la efectele incendiilor din compartimenteie de incendiu pe care le separa. 24.4, Peretii antifoc trebuie si indeplineased in caz de incendiu functia de compartimentare, pistrindu-si stabilitatea, rezistentele mecanice si capacitatea de izolare termica pe timpul normat, in functie de densitatea sarcinii termice conform tabelului 2.4.2. dar cel pufin 3 ore. 24.8. In cladirile parter si in cazurile precizate in normativ, compartimentarea antifoc se poate realiza prin pereti CO (CA1) care asigurd numai rezisten(d ia foc previzzutd la art.2.4.2 24.6. in construcfiite cu structuri din beton armat sau metaice, pereiiantifoc pot fi inglobati direct in aceste structuri, care vor fi astfelexecutate sau protejate inet si aiba rezistentS Ia foe cel pujin egalé cu cu cea necesar’ pentru pereiiantifoc respectivi 24.7. Peretii antifoc care separd, pe anumite portiuni ale lor, spafii cu pericol de explozie, trebuie si indeplineascd pe aceste portiuni si conditiile prevazute pentru perefii rezistenti la explozie, 24.8. Nu se admite incastrarea in perefiiantifoc a planseelorsau a elementelor constructive care au rezistenfa la foc mai micd de 2 ore, permitandu-se numai rezervarea acestora (liber sau articulata). Rezemarea grinzilor metalice pe pereti antifoc se realizeazd astfel incdt grinda dilatata si na dea impingeri laterale in peretele antifoc.24.9. Rosturile dintre perefii antifoc si plangee, stilpi, acoperisuri si peretii exteriori_ ai constructiei, se etangeazi cu materiale care s8 asigure o rezistenta la foc de cel putin 1 ora si 30 de minute. 24.10, Peretii antifoc trebuie si depaseasci planul exterior a! acoperisurilor, luminatoarelor, peretilor din clasa de luminozitate C3 sau C4 (CA2c,4), pe care fi intersecteaza (fig. 2.4.10.), astfel: * 0,60 m (masurat pe verticala), fata de orice astfel de element combustibil al acoperigurilor gi luminatoarelor aflate la mai putin de Fig24.10. | -peret antfoc; 2-tuminator, 3-acoperis combustibil, 4Inchidere perimetrali combustibilé (peretiexteriori) 4,00 m distant& de peretele antifoc, inclusiv a acoperigurilor cu suport din tabla si termoizolatie sj/sau hidroizolatie necombustibile. +.0,30 m (masurat pe orizontala) fata de pereti exteriori si streasini din clasa de combustibilitate C3 sau C4, respectiv (CA2 ed) 24,11. Depasirea de cdtre peretii antifoc @ planului acoperisurilor cu invelitoare si termoizolatie executate din materiale combustibile montate pe placd din beton armat, precum si a acoperigurilor executate in intregime din materiale CO (CAL), nu este obligatorie, 2.4.12, Peretii rezistenti la foc cu rol de perefi antifoc prevazuti la art245., trebuie si depigeascd planul exterior ai acoperigurilor, luminatoarelor peretilor ete. combustibili pe care ii intersecteaza, conform prevederilorstabilite pentru peretii antifoc. 2.4.13. Pe acoperisuri, pe o distant de cel putin 4,00 m in ambele parti ale peretelui, antifoe saurezistent la foc, luminatoarele trebuie s& fie din materiale CO (CAL), fixe gi cu geam armat (fra ochiuri mobile). 2.4.14. Depasirea planului acoperigurilor, al streasinilor sau a perefilor combustibili, clasa C3 sau C4 (CA2c.4), poate fi inlocuitd prin fasii CO (CA1) de acoperis, streagina sau respectiv de perete, cu litimea de cel putin 6,00m. 2.4.15. in cazal clidirilor cu inalfimi diferite, de reguld, peretiiantifoc se previd la constructia cea mai inaltd (fig. 2.4.15.), pe toati indltimea acesteia sau pe cel putin 8,00 m indltime fata de constructia mai joasd Se admite prevederea peretilor antifoc 1a constructia mai joasi dacd aceasta este astfel aledtuitd incat incendiul si nu se poat propaga prindepasirea pereteluiantifoc(fig,2.4.15.).inacest sens, pe distanfa de 6,00 m de la constructia mai inalta, portiunea de clidire mai joasd trebuie si indeplineascd urmatoarele conditii + acoperigul (terasa) si fie fri goluri, cu rezistenfi la foc de minimum 1 ora si invelitoare CO (CA1) sau protejati cu materiale CO (CAI) (sap de ciment slab armati, dale, pietris, zgura, mortar de perlit, ete); rile din portiunea respectivé si fie previzute cu instalatii automate de stingere a incendiilor, atunci cdnd densitatea sarcinii termice din interiorul lordepageste 840 MJ/mp. 24.16.Perefii antifoc se amplaseazé astfel incdt si se evite posibilititile de propagare a incendiului dintr-un compartiment de incendiu in altul, prin golurile neprotejate din peretii exterior, dispuse la colfurile intrande ale constructiilor, (fig.2.4.16.a.) sau prin incendierea unor constructii combustibile amplasate in vecindtate (fig.2.4.16.b.), 2.4.17.{n cazurile in care peretii antifoc sunt amplasafi la colfurile intrande ale cladirilor in forma de L sau U (fig.2.4.16,), golurile din perefii exteriori adiacenti se dispun astfel incat distanta dintre ele sa fie de cel putin 4,00 m. Atunci cand se prevd goluri functionale in aceas portiune, se considera protejate daca sunt cu timplirie fix CO (CAI) si geam armat, ori cu elemente de inchidere rezistente la foc 45 minute, prevazute cu autoinchidere sau inchidere automata in eaz de incendiu.| ft “| pun #7 un a Pt Fig. 2.4.15. 1 -perete antifoc: 2-construcfie joasd 3-constructie inalti; 4-acoperis / plangeu (RF> ora)2.4.18. Strapungerea peretilor antifoc cu elemente metalice este admis, dacd se iau masuri impotriva transmiterii cdldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, indepartarea materialelor combustibile, protejarea local a clementelor metalice, etc). Golurile din jurul elementelor metalice se vor realiza astfel incdt si permiti dilatarea liberd a acestora si se etangeaz cu materiale CO (CAI) la C2 (CA2b), care si asigure o rezistenta la foc deminimum 1 ord si 30 de minute. 24.19, Traversarea perefilor antifoc de cétre conducte, canale de ventilare, conductoare si cablurielectrice, este admis mumai daca sunt indeplinite urmitoarele conditi + spafille libere in jurul conductelor, cablurilor si conductoarelor electrice, etc, (inclusiv cele pozate in canale), se inchid cu materiale CO (CA1), asigurndu-se rezistenta la foc egali cu cea a peretelui: + canalele de ventilare ce trec prin perete vor fi incombustibile, iar golul dintre perete si acestea e etangeazi cu materiale CO (CA1), rezistente la foc cel putin 1 ord si 30 de minute; + trecerea conductelor si a canalelor de ventilare se realizeazi astfel incat sé nu producd dislocari ale unor portiuni de perete datoritd dilatarii lor sub efectul cresterilor de temperaturd; + canalele de ventilare se prevad cu sisteme de obturare, cu inchidere automata in caz de incendiu (clapete antifoc cu rezistenfa lafoemin.1' ore); + se asigurd evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinatatea canalelor de ventilare si a conductelor metalice, datorita caldurii transmise prin conductibilitate (trasee corespunzitoare, termoizolare.etc). Protectia golurilordin pereti antifoc 2.4.20, Peretii antifoc, de regula, se realizeaza fara goluri. Practicarea unor goluri in acesti perefi se admite mumai atunci cdnd activitatea sau functionalitatea impun prevederea lor (pentra circulatie, transport, supraveghere, etc.) si sunt protejate corespunzator prevederilor normativului, uprafata totali admi antifoc in care sunt practicate. de goluri nu trebuie sa fie mai mare de 25% din cea a peretelui 24.21. Golurile de circulatie, transport, supraveghere, ete. Din peretii antifoc si, dupa caz, plansee antifoc, se protejea7a obligatoriu cu elemente corespunzatoare, care pot fi: usi, obloane, cortine, incaperi tampon sau tamburi deschisi antifoc, realizate conform normativului (Ia plangee se utilizeaza numai obloane sau chepenguri). Usi, obloane, cortine antifoe 2.4.22.Golurile functionale din peretii antifoc, avand rezistenfa la foc 1 ord si 30 minute si echipate cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz. de incendiu, in functie de cerinfele functionale. 2.4.23.Usile antifoc si sistemele lor de inchidere, trebuie si indeplineascd condifile din reglemetarile tehnice specifice 24,24, Obloanele antifoc si cortinele de siguranta antifoc, se aledtuiesc si realizeazd, in general, similar cu usile antifoc. fncdperi tampon antifoc 2.4.25. in cazul cand datoriti unor conditii funetionale, protectia golurilor din peretii antifoe nu se poate realiza prin usi, obloane sau cortine antifoc, golurile se pot proteja prin incperi tampon antifoe. incdperile antifoc se realizeazi conform schemei din fig.2.4.25. sia condifiilor din normativ,lll a - ae [f-ULELLll, : . ; | yy | 1 »>/G ~ Commun ne Fig. 2425, 1 -perete antifoc; 2 -planseul incdperi tampon; 3- peretiiincdperti tampon; 4 ~usi reistente la foe. 2.4.26. Peretii si plangeele incperilor tampon antifoc trebuie s& fie CO (CAL) si rezistenti la foe cel putin 1 ord. Se recomanda ca amplasarea incdperilor tampon si se facd alipit peretelui antifoc si si fie dispuse spre spafiile cu densitatea sarcinii termice mai mic. 2.4.27. in peretii incdperilor tampon se admite practicarea numai a goiurilorstrict necesare pentru circulatie. Pentru realizarea ventilirii sau evacuarii fumului din incdperile tampon se pot realiza goluri in pereti sau plangee. 2.4.28. Golurile pentru circulatie practicate in peretii incdperilor tampon antifoe, se protejeaz cu usi rezistente ia foe cel putin 45 minute, previzute dupa caz, cu dispozitive de autoinchidere sau cu inchidere automata in caz de incendiu. ‘Tamburi deschisi antifoc 2.4.29. in cazuti exceptionale, cdnd datorita necesitatilor functionale, protectia golurilor din peretii antifoc nu se poate realiza cu usi, obloane, cortine sau incdperi tampon antifoc, pot fi pre inuti tamburi deschigi antifoc. 2.4.30. Tamburii deschisi antifoc trebuie si aibi litimea egalé cu cea a golului protejat, iar Jungimea totali de minimum 4,00 m. Amplasarea lor poate fi ficutd alip it peretelui antifoc sau in ambele parti ale acestuia (conform fig.2.4.30.)we eel eee ey, +e Oe 4200 1:30 30 30 2.5.37. Dispozitivele pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbini vor fi distribuite eat mai uniform si prevazute cu deschidere automata si manuala Golurile permanent deschise (ventiliri) din acoperis sau din treimea superioara a peretilor exterior, se insumeazi la suprafata necesar’ evacuatii gazelor fierbingi. 2.8.38. Atunci cind se prevede evacuarea mecanici a fumului si a gazelor fierbinfi, aceasta va respecta urmitoarele conditi + dispunerea ecranelor CO (CA1) sub plafon, corespunzitor prevederilor specifice evacuatii printiraj natural - organizat (art.2.5.36. si 2.5.44.) sprevederea gurilor de evacuare se realizeazi astfel incdt sf se asigure cel putin ogurd la maximum 320 ny + debitul de extragere a unei guri va fi de cel putin 1 rrfis pentru 100 m? delimitati de ecrane, iar pentru incdpere va fide minimum 1,5m75; +a un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum dou volume delimitate de ecrane, iar debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare volum racordat; + introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, prin partea de jos a perefilor, eft mai aproape de pardoseal 2.8.39. Prevederea dispozitivelor pentru evacuarea gazelorfierbinfi nu este obligatorie in zonele constructiei situate la mai putin de 30 m de perefii exteriori ce au in treimea superioar’ a cu suprafata liber necesara si care asiguri evacuarea gazelorfierbin{i CAnd acfionarea manuala nu se poate face din apropierea dispozitivelor de evacuare (trape, ferestre, etc.) iar centralizarea comenzilor nu este justificati tehnic, se admite ca acestea si nu fie previzute cu actionare manual. in cazul utilizarii sistemelor de dispozitive si ecarne pentru evacuarea gazelor fierbinti, ‘nu mai este obligatorie prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului (desfiumare), 2.8.40. Deschiderea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbini, in caz de incendiu, se poate face individual sau in grup. 2.8.41. in constructiile prevazute cu instalafii automate de stingere, actionarea automat’ a dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinfi trebuie si se facd dupa declansarea instalatiilor de stingere. 2.5.42. in constructiile prevazute cu luminatoare, evacuarea gazelor fierbinfi se va asigura obligatoriu prin ochiuri mobile ale acestora, care si indeplineasca conditiile dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinfi. Fac exceptie situatiile precizate la art.2.5.39. 2.5.43. La constructiile etajate, evacuarea fumului sia gazelor fierbinti se asigurd separat pentru fiecare nivel, iar canalele respective care traverseaza alte niveluri vor avea pereti CO (CAI) cu rezistenta la foc de cel putini ora Se excepteaza situatiile deosebite, justificate tehnic, care sunt stabilite prin reglementari specifice. 28.44. reguli, Reranele vor cobora sub plafon in aga fel i t mai jos, dar cel putin 0,50 m sub plafon. {ndltimea ecranelor sub plafon poate fi redus& cu maximum 1/3, daca prin amplasarea lor la distanfé mai mica decat cea previzutd in tabel si prin suprafala de deschidere asigurati se realizeazi conditii echivalente de limitare a propagarii laterale a gazelor fierbinfi, sub plafonul ineSperilor. in incaperi cu plafoane suspendate, continuitatea golurilor dintre acestea si planseul de rezistenta trebuie intreruptd in dreptul ecranelor, cu material CO (CAI). edt marginea lor inferioara s& se afle, de 2.5.45. Eoranele vor fi astfel aledtuite si dispuse incdt si realizeze o casetare a spatiului de sub acoperis. Fiecare casetd va fi prevazuti cu cel putin un dispozitiv de evacuare a gazelorfierbinti Dispunerea ecranelor se face, de reguld, pe latura elementelor de rezistenta din zona riscului potential de incendiu. ‘Nu se admite traversarea ecranelor de citre elemente combustible. VACUARE IN CAZ DE INCENDIU 26. CAL DE Dispozifii generale2.6.1. in constructii, compartimente de incendiu, inedperi si alte spafii construite vor fi asigurate cdi de evacuare prin care, in caz de incendiu, persoanele 8 poati ajunge in exterior la nivelul terenului sau al unor suprafete carosabile, in timpul cel mai scurt si in conditii de deplind sigurant Pentru circulatiile fimetionale aferente locurilor in care prezenta oamenilor apare intimplator - sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificdri, precum gi al inciperilor pentru fumat sau ale grupurilor sanitare, condifiile previzute pentru caile de evacuare nu sunt obligatorii 2.6.2, Caile de circulatie previzute pentru functionarea normal a constructiilor trebuie si asigure si evacuarea persoanelor in caz de incendiu. Cadi special destinate evacuarii se prevad ‘mumai atunci cand cele funcfionale sunt insuficiente sau nu pot satisface conditiile de siguranta la foc. 2.6.3. Prevederile din norma constituie conditii obligatorii la proiectarea si realizarea cdilor de evacuare a persoanelor din constructiile al cdror finisaj interior este executat din materiale tradifionate: piatrd, ceramicd, stict, lemn, metal. {in cazul materialelor de finisaj care in comparatie cu lemnul se aprind mai usor, propaga flacara la suprafafé mai rapid sau emand mai mult fum ori gaze, prin proiect se vor ua misuri suplimentare de protectie, in conformitate cu specificatiile tehice ale produselor respective 2.6.4, Cii de evacuare in caz de incendiu sunt considerate circulatiile libere care, indeplinind conditiile stabilite prin prezentul normativ, asiguré evacuarea prin usi, coridoare, degajamente holuri sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor suprafefe catosabile astfel: direct; prin case de scdri de evacuare; prin terase; balcoane; logii,pasaje de evacuare. 2.6.5. C&i de evacuare pot fi considerate si cele care tree prin inciperi sau spatii din clidiri civile (publice) sau de productie, in conformitate gi cu respectarea conditiilor din normativ. 2.6.6. Nu constituie cdi de evacuare in caz de incendiu, in general: ascensoarele; trecerile prin usi antifoc care se pot bloca in pozitia inchis sau prin usi incuiate in timpul funcfionatii normale a clidiriis trecerile destinate garniturilor de tren care transporta incdrcituri periculoase; galeriile, tunelurile, ete. prin care se transport sau vehiculeaza substanfe cu pericol de incendiu, explozie, intoxicare, asfixiere cu abur cu presiune mai mare de 1 atm. 2.6.7. Usile incuiate in timpul functiondrii normale, pot constitui a doua cale de evacuare a unei portiuni din constructie sau a intregii constructicu exceptiasdliloraglomerate, dact: + alcatuirea si dimensionarea lor corespund prevederilor din prezentul normativ; + sunt dotate cu sisteme de inchidere - deschidere usor manevrabile fara cheie, ce pot fi actionate din zona ce se evacueazé sau sunt previzute cu panouri din sticlé securizata cu dimensiuni care si permit trecetea fluxurilor de evacuare si cu parapete de maximum 0,40 m. in cazul panourilor din sticla, se vor prevedea mijloace de spargere si indicatoare corespunzitoare. Panourile din securizati astfel realizate potli amplasate si independent, linga usi, marcate corespunzitor 1 dispuse incat sa fie ugor de recunoscut. 2.6.8. Cea de a doua cale de evacuare poatefi constituiti si din una sau mai multe ferestre (cu ochiuri mobile de min, 0,75 m ltime si 1,00 m inaltime liber), avand parapetul la cel mult 1,50 1m deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate face evacuarea la nivelul terenului, pentru: a) incaperile supraterane cu cel mult 50 de persoane; ») incdperile situate la subsol sau demisol, dac& pe intreg nivelul existi cel mult 30 de persoane si se asigura in interior scari fixe de acces la parapetele mai inalte de 1,20 m. La aceste incaperi