5 TEA $I \AMENTI, SOCIETA’ OAM UMEA IDEILOR Secolul XX — intre democratie si totalitarism, Ideologii si practici ‘politice in Roménia si in Ky Introducere fimas in memoria europenilor ca un seq see ie ashe np Gia genonlus ea interealat cu 0 epoed a progresul sting mance emer sh acoso vechllor democrat, care tru secoul actual. mie sal Pel Rahs Mondial (1914-198) asistin dezvoltare fir’ procedent a democratiilor pe continentul european, Vista nr deca interes vf ins una curt, moment de Cara fed reprennat de mare rie economic in ani 0, ig pe fend cuter probleme sociale, egimurite de tip ttalitar cg | tot mai mul teen. Elemental comun al acestor regimuri,reprezentt de | controll statluiasupra socitti, prea a fi, pani Ia izbucnirea ca deal DoileaRizboi Mondial un prt mic pentru solutileeconomice oferta ‘Odaticudebutulluptelrsimposiilitatea controluluiinterafional say creat insd premisle ducer pnd la ultimele consecinte & programeler totalitare. tat fescismul, dupa eitriul ase, ct si comunismul, du criteril clase, rau declarat pe unii semeni de-ai nostri dept inderirabili, ngandu-le dreptul de a exista. Aceste idei au ft Posibile Holoeaustl si erimele stalinismului- upd nso asistim la consolidaren, pe de-o parte, a democratic! in Europa Ocidontali, ar pede lt part, la exportul model totalitar ‘talnist in statele est-europene,printre care se numa ei Romane, Regimul comunistnava dispirea de po continent deca la evga NTRE DEMOCRATIE $I TOTALITARISM. Care "tante aspecte ale functionarii unui iboats macs rune II. IDEOLOGIE $1 PRAC caciey es IDEOLOGIE $I PRACTICI POLITICE TOTALITARE 'E DEMOCRATICE ice demoeratice ale \CTICI POLITICE AUTORITARE reimurile politice autoritare ale Europe;La: 28 wm FR I RON arin ca pacity atone Huns) I. SECOLUL xx Care sunt cele mai Inek de la inceputuriletimpuls, camen sau intebat cum ii pot imum a, fisind mai multe rispunsur, Atel a, Spiro serie de forme do crganizane politica, Gi a domocratie nin la dvtaturd, eactinate de onmeni care considera ch aceea era sat ever comnit lo. neki Aichi, in Grecia Anis, lose jocum Paton i Ariss seri dep nde in fare ecbuie organiza staal de tp republens avantanle $i dezavantajlo acne model Te secolele XV: asterea_gi_Umanisinul redescoperivalorile Antichititi” 3 pun din ~ INTRE DEMOCRATIE $1 TOTALITARISM importante aspecte ale functiondrit unui stat? ‘nou. in discutie problema organizinitstatale Umanigtit Niccolo. Machiavelli, in. Principle, 451 Thomas Morus, in. Utopia, au incoreat feseased cel mai bun mod de organizare a unui stat. Dou secole mai tarau, gindtonit ‘uministi.ow considera problema organizieii Doliticea fina de maxima importants, Ei as Suetinutprinipul separari puter in st reducers autor Bis 9 organza i 6, aloso-de_pon0r and la ‘Teorile lor au fost puse in practi bbaza democratillor moderne A. Porue ne cuversasanr In cursul istorii, statelo s-au organizat di ppunet de vedere politic sub dou’ forme: mo- narhie (statul este condus de un monarh, Tar paterea este transmisi ereditar sau prin esormarea de catro un grup de nobli) aut republic (statul este condus de un pregedinte, ales fe prin vot universal, fe de Parlement). ‘Modell de organizare a unui stat se nameste forma de organizare polite’ sau formi de guvernimant (guvernare) {in prima jumitate a secotului al XXea prodominau monarhile Inainte de Primal Rizbot Mondial, doar dntrecole23 destatecuropene rau republic: Franta, Elvetia, Portugalia si San Marino, fn perioada interbelicd, noile State apirute au optat pentru republic: Austria, Cehoslovacia, Polonia, Ungar, Finlanda, staele baltic, iar ate state europene aurenunjat la monarhie Grecia, Spania), Dupa al Doilea Razboi Mondial, numirel monar- hillor a sefizut dramatic. Au devenit republic Rominia, Italia, Bulgaria, Albania, Lugoslavia, jar Spania a revenit Ia monarhie. Astiai, forma de guvernare majoritard in Europa e epublica, doar circa 20% dintre state piisteind forma de organizarea monarhiei constitutional: Marea Britania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarea, Norvegia, Sued Saar B. Rrowvet pounce Statele diferd intre lo gi dup rogimul Dolitiepe cae i are fiecare, mul politi se defineste in functie de ansamblal de metode prin eare se exerciti puterea si prin tipurile de relatii dintre stat Sioetiteni, Se definese tei tipuri de rogimur: 5 totalitar. 1.Regimurile politice democratice pot fi ima form democratic, pirat IM weUTET al XIKtes, care sustnen, drepeurle individului da liberi. exprimare, ln bera indie etc), plucpasidismul si separarea Sisk + liberal-democratice?yare se rispindese in ‘colTan Sete Feboand tes dope ‘omului s1 inlesnind participarea individului la primgeal universal > € satatul de drep ahtunes de tt de a Fntra a sublinia dif renjele dinte democratic si autortarim. ‘Statul este garantul Lberttilor si drepturilor individuale s\asgurd securtatea item si catem—a.cctifenilr_prin institutt demo cxaiiceInsttutia superionei cla 1 se subsumeazi alte legis norme este Constituti este considerat a fi stadiul cel mai avansat de organizare socipalitil Regimul politic democratic poste functiona som{n oricare forma de guvernimant, De exemplu, ‘o monarhie care are ca regim politic demoeratia este nuit. ja samo: nat i ari, Tere imenii ;constitutional” sau constitutional parlamentara” denumese un regim politic eare are la baza o lege fundamentals (Constitutia), in care puterea este impirfiti (puterea legislativa find devinutd de Parlament), ‘Tot aga, 0 republic care are ca regim politic demoeratia poate fi republic parlamen {ari (Italia, Germania, Austria), unde prese- dintele este ales de Parlament, sau_republicd prezidentiald (SU, Franta), unde peel: cate ales de cetiteni. 2, Regimurile autoritare sunt regimurile care puterea este exeritatd in mod nedemocratic do o persoani sau un grup de persoane. Bxecu- tivul are atrbusii mai mari decit celal rama ale puterii in stat si se formeazi, de reguli, ppartidul uni (monopartidism), Regimul politic autoritar poate functiona in oricare forma de guvernimint. Monarhii de tip autoritar au fost: monarhia despotick Gin Orientul Antic), monarhin absolutistt (Gn Franta tui Ludovie al XIV-lea), monarhia autoritard (in Romania lui Carol al T-lea, intre ‘anii 1988-1940) sau despotismul luminat (in Europa secolului al XVIIE-ea). Republica de tip autoritar ae numeste republic dictatorial (ats dictatur), cum a fast Spania si Portugalia 1m perioada interbelied i postbelic. 3. Regimurile de tip totalita, dacele regimuri care au atins: maxiny dautoritate asupra individulti, conte fpumai viata politic, economic 5 ficea personal. Asemenea regim 3 at Uniunea Republicilor Sovietice sma (URSS) condusé de Stalin, Talia f fondusi de Mussolini, Germania Condusé de Hitler, Romania comenist3 con de Gheorghiu-Dej si Ceausescu, : Cuvantel ,totabitarist” fost utiline din anii'20ai secolului al XXlea, de antifane italiei gi chiar de Mussolini, pentru a. rogimul, in pofida deosebirlo, regim fotalitare au citeva caracterstici com instrumentele de represitine sub forma py pultice anihilarea adversarilo polite dey fini, lagire de munc®, lagare de concent te), nerespectarea drepturilor omului, gs de vinovat,.tapiispasitori” pentru problem statului (evreit in Germania nazista, string Tealia fascist, burghezia in Uniunea Soret Regimul politic totalitar poate functions oricare form de guvernimint. Germania naz fra organizati sub forma de republic, iar i detinea, la inceput, pozitia de_prim-minisn sub presedentia lui Paul von Hindenburg. Ral fascist era onganizata sub forma de mo ‘Mussolini detinand postul de prim-ministru regele Vietor Emanuel al Hea, C. Ioeovocr 51 pocrnin’ Pourrich Regimurile politce se exprimA si se construiese pebaza unoridei alte, ce poarta nnumele de ideslogi. Ldeologia politica se zoferd in principal ide. cradints staan despre regimul politic si institute politic, precum gi despre rola eamenilor in raport eu Tdeologilepalitice se ocuph eu prescrierea a coon ce ar trebui oamenii sk fac. Ele gan insusit limbajul stiimtific gi folosese deseo. peririlesiigtce in ols propriu (de exemplu, foloszea tore’ evlutie ui Darwin de edtre nazigt). Atta vreme ct trim tnte-o lame att de compicata,plink de crie gi confit, yom avea nevoie de ideologi care explioe chiar fal ce se imp gh care s& ne ofere un plan penta vitor chiar dard gresit 2% a gi utopiile, ideologiile, in pofida aspectal negative, isi gisese oameni dispusi si moardin numele lor Doctrina polities reprezint tatalitat ideilor_politice impirtigite_de_un_grup de ‘oameni dintr-oanumits regiune ntr-o any period de timp; modifica sau complet ‘deologia, adaptindo situatiei politice ‘economice conerete. ‘Uneori, in literatura de specialitate, se eri ci doctrina polities este similar’ logiei poitce,alteori se subliniazd diforentele Doctrina politica se alain raport de subordanan fat’ de ideologia politica, este atat ek constitutiv sl idoologiei, cit si instru prin care. anumiti ideologie poate f pus fi practic. in med freevent, termenul de dotra a defini idea programele partidels 3 content, sensul Beara at doctrine’ poltice ete acela de ansamblu de ies optiumi valorice, idealuri si chi, mAsuri prin ‘are aoestea pot fl transpuse tn realitate, D. Panne roumce Panidele psi sunt 6 creajis epi potere: Bue numercase defini sector Joe partiul politic an grup do oameni cu ide i imerese nstitutio/organizatie politica care exprima i spied interesele. nel clase ancinle fondvednd lupta et pentru Seopurt sa ideal Orreuniune de oament care impartigese _aceeagi doctrina politica. ate oreteristcil paridului polite sunt: urmirese sf obfind puterea singur sau Into conlities cout nk ob intermedia! alogeritor ‘ste oorganizatie permanent une partidulu politic sunt de elaborare de doctrine, ieologi si pro same plitice: platforme, diseursun pliice bropagandl poitcd; deerercitare a puteri politic: buna dest gurnre a activiehtit tuturor instituilor gi ‘etter = de conirol si de critic asupra puterit exesative gi legislative: de regult, oportia wgeren nor suportul popular prin partie de paride de stinga Se poate spune cA partidele de stinga fecepti un rol mai mare al statului in ‘onomie, sinitate, educatic si sprijind classle Sicateporile defavorizate, in timp ce partidele fe dreapta acordi 0 importanta deosebit ‘nitive indivizlor, incurajeaza_ initiative evatd si limitarea controlului statului in Vlochensi au’ modified” anumite initiative legislative ale patert prin interpelari,com- promis, emporizae, Tipologiapartdelorpoitice Partdele plitice pot fi clasificate dupa anv rite eriteri:poiia lor fat de proprietat, fat detraliio, faa deschimbare, faa deimpartiren ‘vunuilr. O clasifiare des intalata imparte partidele in: partide de .dreapta”. decentru” gi de igi sr criginen ltt teacedin Ry motu de ayerate a difertelor srk in dreapta sau in stinga regelui, in Adunarea Starilor Generale: in dteaytacrau agezatisutindioe mosarhel si -tlig conserva in stnga erau asa liars xepubliingreevotiesinaualor) ‘Asifl, a format axa drenpta-etinga, pe care fe insriu toate partdele politic. In seclul al Nile esta mai mule paride partie pe axa polite: de centru, de centnestanga, de centru- Areapta.destingn. dedreapt,deextroma tanga, de extremh dreapta, Cu exceptia extremelor, toate collate partide pot democratice $i Pot evista intro tocietate democratil, Cel douf extreme sunt mereu nocive democratic, prediind soli radical g violente de de reapta partde de reaps pareide de deeapta ‘economie, sustine economia de pinta i accept Aiferontele sociale In realitate, este grew de stabilit dacd un partid este de dreapta sau de stings; exist partide de centru-dreapta sau de centru-stanga, care, in anummite privinge, impirtigese eonceptil de stiinga, iar in altele, de dreapta.ae Pai ipelelo Ral reapta | Extre Extrema stinga | Stange Centra Dreapt ma dra sociale ‘erestin- Terai 4 erafit; | libertatea asocierii sei: ineinrapor- |i liber. ustin turiapropiate | tatea credintei gia democratin, [or Brea, cunt cudnt Her | 4 Hamul, |tradifionaliste, tateadeactiune, | extrema d pennies [ocr [eames [acta [sera (comunisti: |r apirarea |tatea privaté, |incdlea libertatea | naziste) ino ee claselor solidaritatea’ Jaltora, neimplica- | disereditres mitt [elarate, — |dinteoameni, Jreastatululin | satu a rani ven Pediat familia economic, red | Gomocrst ie st eee ale Peat. eee ecimtert {favoarea celor meiner ipouitich a! prin eradicarea | isiti de pro Soe iferentelordintre_ | Pretate ae hogatisistraci, aburigeli: agrarienil; | conservator pentru acordareg esosetate tard Tauodoctring |usincategor- |sustin ordinea | estrictivi'a has polities cu —iledemijloc, | natural’, inega- | etiteniei (de | saurestringerea | aracter socia- |eloginzi viatala ||litatea naturala | exemplu, in cazu} Proprictiti private. list reformist, tari, pmpun mic |intre cameni, roku | imigrantilor), initiatdin "| suride protejare | traditii, stabilitate Marea Brita [aagriculturi, |i arata riscurile nie (Labour a Paty —Par dul Munci. Experienta secolului al XX-lea a ariitat eum partidele totalitare au oxploatat cu succes instituindu-se fie pe eale pagnici (Hitler a fost votat de popor in 1933), fie pe cale violent (Revolutia din Octombrie 1917 din Rusia, urmata de rizboi civil) si fiind greu de dislocat dupa obfinerea puterii. Din acest motiv, astizi exist o serie de organizatii non. guvernamentale care colaboreazi cu cetitenii Ja vegherea democratici. Astfel, cetiteanul are nevoie de un minimum de eulturd politics a2 pentru a intelege atat demersurile politice di tara sa, cat gi modul in eare poate participa ld viata politica In Romania, partidele politice exprima voinfa politici a cetAtenilor, promovind @ snumiti doctring si un anumit pi doctrina exprima orientares i de baz orientarea politicd de bazi a Partidului (iberal, tarinist, social-dem Rationalist ete), iar programul partidulll exprimé solutiile propuse pentru rezolvaredl problemelor societitiTT Ul. weoLogn ae ll $1 PRACTICI POLITICE DEMOCRATICE Gum au functionat regimurile politice democratice ale Europel secolulut XX? A. Rocnwrive nesocnaice is EvKoPs deologia regimurilor democratice TTermenil de democratic provine din -Anfihitate din limba greac ind eompus din Gaus eavinte: demos, care inseamni pope, gi feutos, pstere™ Conceptul de democratie daft frye agadar puteres' a apartinind poporuli ‘Sireran prin participarea tuturor cettenilor jaconducerea statu Demecratia@ spicut in Grecia Ante, mai cis in Atene secolulut al ViIea iH, unde Pau dewoltae princi cum ar celal usr forivarilorprinvotsau al vointei majoritAii Gn [Anichitate, cei care puteau vota reprezentat ouliti formata din barat) Weologia democraticR moderna are la baz iit enunjate de curencul uminist in seeohl {INVlIL-ea:acoea cof oameni se nase eli fu un ot de drepturi inviolable, ear trebui si Se tatai egal in fata li, cf sstemul politi ar trebuisl se bazeze peseparatea puteriloin sat (Pentru evtarea abuzurilor) si pe mespectam Iegibe-ch camenii near trebui dseriminati pe ea do sex, religie sau etn. Welle democratice moderne au fost rispan dite de ginditoritiluministi, care sustinen trecerea la o forma de conducere democratic. ‘Transformarea s-a produs treptat, d-a lungul eqecii mere. Evolutia regimulwi democratic Desi minoritar, acest regim politic sa meninut dea lungul Antichititis 6 Bvulul Mediy (prin Republica Romani sau cea Venefiand, find readus in prim-plan in Epoca Moderna, Crearea Statolor Unite ale Americii, revolfile din Buropa secolului al XIXlea i jn seul al XX-lea, destrimarea imperiilor ‘mutinationale aw dus Ia cresterea numlruh de democrai in lame. Regimurile politice demoeratice ‘lute sinuoasa in secoll al XX-lea fn perioada interbelicd, regimuri potitice democratice s-au menfinut in statele in care democratia era sufiient de consolidaté pent 1 face fata problemelor economice, tensiunilor sociale, asconsiunii extremismului de stinga sau de dreapta. Aceste state au fost: Franta, Marea Britanie, SUA, Belgia, Olands, Luxemburg, toate firile nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca), Elvetia. ‘Dupa al Doilea Rzboi Mondial, resi- urile. politice democratice au existat in statele din occidentul Europei, separate do ‘statele blocului comunist prin Cortina de Fier. ‘Un model politic democratic este cel al Angliei, monarhie parlamentard. Regatul Unit fare un sistem politic in care guvernul este dependent deincrederea Parlamentului format din Camera Lorailor gi Camera Comunelor. Mo- dlelul politic englez presupune existenta a doud partide politice care alterneazi la guvernare Gistem bipartidist: Partidul Conservator si Partidul Laburist Dupa anul 1989, statele europene cu regi muti totalitare in pericada Rizboiului Rece au optat pentru regimuti politiee democratice. Caracteristici ale regimurilor politice democratice 0 caracteristich a regimurilor politice demo: cratice in secolul XX este reprezentati de con- semnarea principilor de organizare a. statu Tai in cadral unor legi fundamentale mumite constituii. ExistA gi exceptii de ln regul, spre exemplu Marea Britanie, un model al de- ocrafici in intregul secol XX, care nu are 0 constitusie propiv-zisl, ei o serie de legi cu ‘aracter constitutional. Caracteristic demo cratilor este respectarea prineipiului_suve- ranitijii. conform cfruia sursa puterii po- Tice este nafiunea, De reguld, democratiile moderne sunt reprezentative, adich cetatenit lesemneaza prin vot reprezentanti care si gU- yerneze in numele lor. Un alt_prineipiu fun: damental este cel al separatiet puterilor in stat. Prineipiul presupune divizarea puter ‘In mai multe compartimente, de obicet dupa o fornwulk tripartita: puterea executiva, legislativtfe aera i mae os esc ce a ie ene a acre Serle. Accs josh wo deci de portant in emnelaven oriciror abuzuri ale puri reprevint un milo prin carecetseni ot eontrbul la imbunftitirea democr {nte-an regim democratic funtioneazi. de ao ‘menea, princpiul egaltigs tweuror cotate- fllor fa fafa leg, nesta color are dtin ‘pateren, Eagtimittea puter politico sespriina pe adeziunea majoritatii cetitenilor. deci institute Infect slept eco Aceste caracteristici pot fi regisite pe parcursul introgului seco al XX-lea european intro formi tot mai consolidath in cadrul vechilor democrat sa intro forma incipionti fn eazultinerelor democratii, unde identficim limite ale regimului: acordarea deeptului de vot doar barbatilor, fraudarea alegeriler ete Din mlitatinen Se comcteritcp are un regim ple le presin exist itera chor pater in apicre eat vial tue cand face tere la regio. potzedemereive Yorbim, aadar, despre © sore de practi politice democratice. 0 practic pli. democratch cars teritch demceratilorcuropne In sen €1 XX eta rprezntatd te ergantaren Deviate de glager libre. eel evened Dermite pariprenTitoreetatenor a viata pole prin alegereareprezentanior Gare defn. puterea in mumele ln Din acest mot, deneratia mera port Si numele de deneerati: representative ‘spre deosebire de democratia directii (ar. tipativ) protean Alena" Ant intro democratic liberals, cetavnstl ae posibiltatea reals dew lege pin vat inte mai mult candida gi Inte mai multe ani poitice. Aceasté posi optiunt Progimurile totalitare, aca se data, votul este irelevant gas Gromit au o singurt optiune ist y ‘ryeidel unio. Majortaten stata pee votul universal, mai aleg 48 W Razboi Mondial. Spre exemp va Britanie incepand eu 1918, in i, femeile primind drept de vot q Dailea Rizboi Mondial. In Romania pervoreal masculin a fost introdus in ameite primind drept de vot in 19985, al Doilea Razboi Mondial titin electorala dintre pa itice este o alla practic comuna d Pe tiloreuropene. In secolal al Xeq, fe acordarea dreptului de vot uni fampaniile poitice, clectorale capita fol tot mai important. Acest fapt dice rafinarea strategilor partidelor. “0 alta practic’ politica democratied a reprezentata de aeceptarea_criticilor adresa puterii si combuterea acestora cire guvernanti prin intermediul argu telor si nu a fortei + Respectarea resulilorde function tului stabilite prin constitu reprezis alta practic politics democraticd. Ac presupune acceptarea principiilor sep puterilor in stat, a pluripartidismult swveranitati i reprezentativitati. 4,0 brsctied important unei deme ate rea gi respectarea dre “lor fundamentale ale omului si inser rea Tor in constitutie: liberti{i indivi (lbertatea constiintei etc.) drepturi cconomice (dreptul la greva, la proprictalé Privat ote), drept oo Yot ete), drepturt sociar eee, rental acre gy sci palitce (rept oO aie tt) eBalitatea in drepturi. repre Pratik poitil damoce oy a oeAtantarea libertiii dt 1 Xe, datares eee ice: In scat Dest ra a de hr democratice, presa Alun fe denunie a i patra putere ae intETT e B. Rrctwo1 pesiocnaric ts Rowssta fa watt) sominees, ayer iner Incercsi de Britian, ext roge sub Regenta (re non, as prin democratizare dela incepul dtianu, este rege sub Regenia a Kok lee, doniniees nent! sleitie sn: prinlelae int eiCard, Sess eres el Hoge ; inte Shen, Sondra are_regim demmeratic in Reges Wnctonat dope TT A j zi din Repenfa-a fencionat dup princi sacl, (ous ee Fda pine Comin, sent ses dich nue fut imc ace ae Peeipile liberale. Grau palpabil. In aceasti perioadi, monarhia « comsemnate separien_pulanlar Instat, devenit wn instrumental prtdelorpolitce, _ areal i, egalitate in Carol al ILlea (ce traise in exil sub fata ew aa ceases Demceratiaa numele de Carol Caraiman) este readus in fea coolidaté dupé Maren Unie din 1918, fark n 1990 ou ajar Partilui National i } care includea votul_ Tarinese (Restauratia Carlist). In plan po . Te el a manifest tendinge autortare in 1810 au le primele lager conform de comprmire aries, ir sot universal. Consecnjole nol tip dein ulimit doi ani de domnie a nstaurat un Jerutin (mod de organizare a alegerilor) au regim autoritar. in_6 septembrie re STantha Taal Coscreee coos Sinica aba eran 2 ailase pand atunci la guvernare in alternanta destrimirii Roméniei Maci, Caroll Tes’ a cu liberali, $i aparitia a numeroase partide fost oblgat si abdice, rege al Romanis| deve- ‘hic. Baza regimului democratic din Romania z Q reprezente Constitutia liberala din 1029 a toate acestea, Functionarea, democratiei pein rominesti s-a dovedit dificil datoriti domi- erau membri de drent (mitropolitul, episcopit s1 atic marilor partide si rivalitatii dintre seficultelor recunoscute,fostit prim-minigtrit, feast si slabel culturi politice democratice minigri: eu veehime de Gani, generat cu etdti rominesti. Sistemul politic demo: merite deosebite). Atrbufile Parlamentult atic roménese era alcituit din monarhie, erau: claborarea proietelor de legi, votares Parlament, guvern gi partidele politice. _ legilor, adoptarea bugetului tri, votares ‘Monarhia era constitutionali, prerogati- tagelor.¢:imposiglor. aaeea iad stabite prin Consoutin—(Guvermal_plnea in. aplicnre tele Jn 1903. Monarhii Rominiei in perioada clabora proicce de logi. Era alcituit din lied au fost Ferdinand I Intregitorul mingtri responsabili pentru actle lor in fata tone'1997 MihaiTintimpulRegentei(1927- Parlamentslui; in realitato ins puterea (Gp Gest allen (1980-1940) Ferdinand executiva controla puteren legislatva. rims Teta mumole de implcarea Romanic\ in minstrel geful unui partid polite era numit Prat Naviot Mondial de partea Antantel, side rege. sf alituiase.euvernol. Dupi acece aa arte Nii depline, de unde gimumele _aveau loe alegeri_pentru Parlament, pe_cafi, de Tntregitorul, A fost influontat in politica “le_organiza_guvermul_now_constituit: Dack eerie duane si PNL. Monarhia nu. partial ai cirui minigtei formau guvernul Se. reticle erize provocate de si organizau alegerile nu le gi clgtign (dar de cetaes ntatatei megtenitor Carol, ful reguld le cigtiga), ce forma un now guver. iui Ferdinand, Im perionda 1925-1930, putem Acest model aratilimitele democratic inter- i reatich provocati helige,Inte-un rogim democratic, mai tai organizeaci alegeri si abia apoi se alcituieste gruvernul din membrii partidului sau partidelor castightoare, In perioada interbelicd au existat ‘vorbi_ ratii cri de ronunfarea acostuia Ta tronul Romaniei. Parlamentul accopta in ianuarie 1926 hotirarea lui Carl, desemnindu mostenitor pe Mihai, fiul lui Carol. 25 de guverne, ceea ce arath o mare inst Fann eae om ‘dup moartea regelui bilitate politi, Guvernl lui LC. Beitians Fenian; a primministrlui Tonel a rezlvat cu priceere probleme diflle ale osm95 tre cit 9s snizdrit noului stat ora wv ite vedere administrati fefrmebr (otroawenres YO in 1918, aoptaren Const Iegea,invatamancl invatamancul primar era Siee lgen, mingle in 18%, pitta str din intreprindere 1 ita. nd in Conall de administrate hfe alt 0 romn), ah picrt une! nico DUES 19a roll Heraon va seen GN 2 rons Ce 1833), oven ce a creat difcultti im adoptaren reformelr. Cele mai importante eforme 9 iat protecia social, incurajarea ered fancine rural gi ineurajarea_investiilor strine Sistemul partidelor politice se caracter zeazi prin pluralism, ceea ce demonstreazi 4 statul romin este unul democrat. Pe scena polite, ol mai important rol Lau jucat douit partidg: Parti a 2 pagel Sana r fconen Por Tiina get 10H de invatitoruX Jon Mihalach) cu Partidul National Romine Tranania in T881, condur de Liberal dereau modericarea TE rs area unor reforme accelerate, avind ca model statele dezvoltate din Occidentul respectarea drepturilar si libertatilor cetaitenesti alegeri libore Caracteristici regimuri democratic rcurajat industria yy Manese. Politica log sant 027), Vintili Brinn ( a wari proprietati; Propuneat un moda), mari Bogemie predominant gear cou asigurarii independents egy in mani, au sustinut 3i dezvoltare, aera au incurajat investitile de ieain prin politien portior deschisr spunea politic: prin noi ingine” ai Cole mai importante personalitai try {aja Maniu(prim-ministru in 1999 1932-1983, arestat in 1947 de autg comuniste dupa inscenarea de la Ta se stinge din viatd in 1953 in inchisom Ja Sighet), Ion Mialache, Alexandru ¥y Voievod. Regimuldemocratica inceputsised in timpul domniei lui Carol al TL-lea, din 1934, ajungéndu-se in 1938 la regim autoritar. Dup& 1944, cand puterea rg in mainile monarhiei si partidelor is democratia romaneascé reapare, dar t este inlocuitd eu totalitarismul comunist Separatia puterilor_| in stat domnia legiiEET a or pa sxe es tea ea a demecratil eta boneset erates wet ie, ducind le npc Gsepturilor omului gi la-o viaté mai bund, i contrast cu experienta totalitari, ale carei urmiri nefaste sunt vizbile chiar si ast&ai pe continentul european. SOs 855 IL DeoLoGH s1 PRAcTIC! POLITICE AUTORITARE Cum au fanctionat regimurile politice autoritare ale Europei secolului XX? A. Recor avrontrane. ty Europa Ideologia regimurilor autoritare TTermenul de ,autoritar” provine de la cuvantul ,autoritate”, adicd dreptul, puterea deacomanda sau de a impune cuiva ascultare Conducerile autoritare existé inca din Antichitatein Egiptul Antic sau in Roma Antica si secaracterizeazd prin concentrarea puteri in isle une. persaanedle obieei, pentrwa-calva Malulsauaiesidintna situatiede cei, Totus, ‘nu putem spune ci regimurile autoritare au o ieologie comuna, deoarece elo sunt construite decétre iin jurul unei persoane, Ideologia are caracteristici diferite de le stat la stat, chiar dc practcile poitice sunt asemandtoare Conceptul de ,autoritate” s-a rispindit in Europa prin Republica Romani, deveniti, ulte: riot, Imperiul Roman. Manifestanduse sub diferite forme, regimurile autoritare a fost majritare in Europa pani in Epoca Moderna, ind incep si se rispndeasc ideile democratice Evolufia regimului politic autoritar 4a contextual crit esonomice-din 1920, a “ si a pericolului ‘altar ce devine din ce in ce mai mare unele Sate cad prada autoritarsmlu. Acest regim Politic era_menit salva statul de_pericolul sau, dimpotrivd, a apropia fara de 0 Bere totalitara (cum a fost cazul neil din Spania, eu inelindri spre extrema dreapti). Reginurle police sutoritare au awit 0 Breen semnifcaivé in Europa secu al Men _in Portugalia anului 1932, conducerea a {ost preluata de Antonio de Oliveira Salazar, care a devenit pregedinte al Consiliului do Minigtri. Rogimul acostuia punea accent pe Yolo tdiioaale_porughers, precum i e catolicism. Printre masurile care confera regimuluy un caracter autoritar se numari interziceran_partidelor-pelitice, introducerea ‘enzuii si infintarea politiei politice, Jn Spania, in 1936, generalul Rranciseo Franco_a declansat- un rizboi_civil_impotriva ‘omunismului si a republic. Conflictal se va ‘ncheia cu vietoria lui Franco, care, in 1939, a instaurat un regim de dictaturS, creand un parti ‘uniccu denutnirea de ,Falanga Spaniola". Regimul Jui Franco a fost insprat de cel fascist din Italia. Caracteristici ale regimurilor autoritare © ccaractersticd a regimurilor autortate este reprezentati de controlul_statului_asupra societati, intro misuri mai pronuntati sau mai redusi, dar nu total. Inedlearea unor drept si_lbertafl—cetdyenesti este, de asemenca, specifick regimurilor autoritare din socolul XX. Acestea creeazi indusiv o politie politica meniti a inlitura adversarif i De regull,partidelepoitice sunt desfintate si apare partidul unie. Regimurile qutoritare, in gene- ral, se nase din considerente subicetive(idcea cf, {n acel moment in istore, esto necesar un regim nnedemocratie) mai mult deeit din considerento objective (0 ideologieclari, care ar urma si fie pus in practic). Deci ideologia regimali gi a Partidului unic este vag, incerta omPractici politice autoritare Printre uma: in stat prin concentrar ‘Singurd persoam sau ins B. Reon fonts instant ri fnominia, C1555) = : swore rege Cl 0), car or nt senor alto oie tren Europe, Regle a isn © anni rgals Grup favor din anus Sree personal pote Sti agora pein dete gia can Parle fit apa ono Cons confor sin rege evenen ait pte << OS V. IDEOLOGII $1 PRACTICI POLITICE TOTALITARE _ cont ROSIE areas mttaer ScoetieCe in perioada interbelica apar tei tipu- ri de regimuri politice necunoscute pind ‘atunei in istorie: comunismul in Rusia, fas sismul in Italia $i nazismul in Germania Regimurile totalitare apar si se deavolta A. Recut comusist ty Europa Ideologia comunista ‘Termenul de,comunist" provine di * uate! communis, eave insenna universal. in comun, © Principal weclogiet comuniste-au foe tra- ‘ate pentru prima dati de etre germanii Kay] Marx si Fri in ucrarea, Partidului . jul la Libera ‘exprimare); ati ioritare 5° s nprespecseret nite AUTORITARE IN RO! rept sunor drepturi politice (q,.% 1 pus in practic’ qd, Eas eee pea MANTA cealegislativa. In plug sis.aintrodusg a prosel, radioul fontrol de stat asupra presei, radioulyj, eo epectacoleor gi corespondente'), 7 ogimurile autoritare reprezinté un din cauza nerespectarii drepturilor de tice ale cetatenlor si din perspectiva 4 se pot transforma pe nesimtite in regiy de tip totalitar. ext ot pe fondul de instabilitate sau crizd polit i economicd, sau in state cu insufici experienta democraticé. Regimurile total re igi prezinta ideologia drept unica so de salvare a statului comunista, Pani la instaurarea d ind la instaurarea deplind, comunismul: naa as rintro periondt de tran Statul va fi un instrument al.,d Proletariatului”, ae Fincipala caracteristicg ei acteristic a ideologiei mat A fost idea ee| sasiiprivate Qurphen consi )stiloeiren rr prietatencomund is revolutions rus, eonducitoral bolgeviilor (comunigtt 25, pombe si aripil de tanga radicale din i gul Munctonior din ROSs, PMS). nin reia principle gi ideile lui Marx, rent f adapeazi never scieta Jeet del inceputtl seo al Xen, Mlpeve pretindeau cA sunt ghidati de 0 "store gia socictti—stiinja mrss. i Aceasta era, de fap, cai pusit in aplicare in Rusia afapA cel de-al Dolea Razboi Mondial, in gn de Est gi unele stato asiatce, ‘Gomunigtis rus pretindeat ch. sin inter sce ele ale oamenilor chiar mai bine decit ‘Stenit Insp. Potevit ideologies. bolgevic, caialnulsue-cues ull dene ve Te = _ avin cconomicispoltchiexaontzazi Flies: Muncitorierau considera sclav [lariat Comunigtiipretindeau ci vor ‘ealza un transfer de putere citre proletariat, jplocuind ictatura burgherii” cu dietatura proletariatul’ erin considera urghezia incapabilé. si conduc. 0 revolutie, acest Tucru patind fi rea- fame doar de proletariat, care va declanga 0 revolutie socialists. Conditia esentiall a sreclasamuncitoare Fifiranime, in care proetariatull fi revenea rol conductor. eit fen! Eyolufia regimului comunist in Rusia Tnperiul Rus condus in mod autoritar de dive un far a rimas in urma Oceidentului in tecoll al XX-lea, avnd numeroase probleme, printre care coruptia, 0 populatie majoritar rural gi saracd, revolte In unele teritorii ane sate go clasi politi care nu dorea reforme. lInacest context, apare migearea revolutions comunisti, (bolgeviet), care dorea puneres in plea a ideologies comuniste. Iie 1817 Lenin. (1917-1024), condveditorul Yeleicilr oval radical), preia puteres siinstituieeroaren cu ajutoal polite poitice GEKA Dupl preluarea puter, partidul Sole igi va lua numele de Partid Comunis. I inetituie dictatura pra iui, sub forma regimului sovitolr (efaturi, consi ale smuncitoriln) Instaurarea socetatii sovalistesevaface pe ‘tape: national Cntreprinderileindustriale, marie proprietati etc}, nationalizarea bincilor, comertulti in- torn si extern, Lenin emite deerete pentru nationalizarea sectorului privat, Insi, ulterior, in_ 1921 lanseazi ,Noun Politied Beonomici” (NEP), strategie economici noul, care prevedea ‘9 oarecare liberalizare, cu seopul de a scoate Rua din riza ceonomick, In 1922, cpuzel Uniunea Republiclar _Sociliste (URSS), arin zt SS a eee eases meine ‘Tntre anii 1936 si 1938, Stalin a declangat ‘eit aporantil-reali_sau_inchipst. Perioada a i) (ferme de stat), pimanturile si in industrie, Stalin abandoneazi NEP-ul, iar gi dirijatd, prin ,planur ‘cineinale”. Tncepe See amodelul tot printre Rueioe cmaveror U5 Perel cae va 0708 1% Ol US ae (2985195 conductor gid ete es ve tua ft ace rile oan ota ola es, ‘ca reactie la democratie. Omul era vazutea parte dintr-un colectiv, 0 majoritate dezorganizata Sree doo minora oil Viata era definitd, conform legilor biologie, ca 0 ‘a ace pu. Crane odor ei thi neta nowaliad omic redcal taaltfal Dente, Moo Top cenctcrtnsSlateingad an ok Thoetactal ci Nnds iii facie rine Ia cxvinal tin fai sino eoror trend eae wal Tegat cu 0 curea in jurul unei securi, purtat in. ons coat ealbeNpca oak fs pseealioe bata doef sie pe diac cout Mane na bet leat tr, acon satan syied Ia be mal na ttare Selal wentulgina HE epee de Imperiul Roman, Fascistii au pus un mare accent pe_nafionalism si pe promisiunile de ‘estararstconel nua Sapa egin fie Tale eee al cae fie comparabila cu_gloria_Imperiului_ Roman, Act obietv un tina pe eam or Pomrenome Trae Ei susfin crearea unui stat totalitar, cu un singur partid, care urmareste mobili masi a nafiunii si crearea_uni ia nai ii_,om now”. Urmareau si formeze, prin indoctrinare, sport i politici familiale, o elita ca conduca dectine Talay oA ehh 100 B. Reco rset ia unit Sovitice yf Partial Comunit l Cnn Sveti yl pepe Pace in 1900. isn iv EUROPA sa doctrine fasciste era nafitnea, pe organism viu, o Fiintd 3 Traceigti sprjina violenta, FAzboiul si may tariamul, vizute ca actiuni care creeazi fenerare, spirit givitalitate national, Dig fuiau ratiunea, glorificau instinctul, vointa, =~ Faseismulesteanticomunist, antiderocrats yeral, antiparlamentar, anticonservatig antiburghez si antiproletar 9i, in multe q ‘uni, anticapitalist. Valorile liberale sun, de fascism, considerate “cauze ale clinului Italie, Acestea sunt inlocuite de principiile statului totalitar, centralizato, interesele individuale find subsumate celoy colective. Fascismul respinge ideea de egalitate’ in sons democratic, promovind cull forte al curajului gi al tineretii, in incercarea dea) sublinia faptul ed inegalitatea este fireascd gi apare inci de la nastere, Ideologia fascist, prin corporatism, ue mirea solutionarea conflictelor socialé> Cor. Poratismul este o doctrina social-politici, $i economic& ap&ruté dupa Primul Razbal Mondial, care preconiza inlocu ‘muncitoresti cu corporatii, organizatii profesio nale, din care si faci parte atat muncitori, elt sipatronii, precum si inlocuirea parlamentului cu 0 reprezentanta nationala a corporatiilor. _ Idoologia fascist a fost pus in practicd in Italia ‘in 1922, rispandindu-se pe scena politic a altor state europene prin partide de extrema dreapti Evolutia regimului politic fascist im Italia Tealia, dupa Primul Razboi Mondial, a sufert din cauza instabilitatii politice gia problemelat economice, Majoritatea cetitenilor eral nemultumiti de prevederile Tratatelor de Ja jme verses (1919-1020), considerind i Spee prim deste dempaubin. fg Ss i toad SN a pit do borhan perl dering BA Fae adopt. Un amma trie, ut Sl “A Fppaecertea tnd nee x : une MGSO sh “st avers plti in special pe soci SEES Bt dope ple in care ® fost instituit un Fepin: oy Ee utile democratice au cfpitat ine dv, depute oponiter au fist ‘era condust de sy, etre pterenexcatv erat re Bigar de Marelé- Conall > partidele Pre iti au ise- a. fost institut vig Sa Ae renin patina er ig, e im jgeologia nazista ae “Stemnenul de -nazist” provine de Ia numele de complet al partidului nazist: Partidul Mun- , German National-Socalist@ i ite pimele doud sabe pronuntanda-se na ei, TWeologia nazisti este 0 varianti a 2 facismului imaginata de citre Adolf Hitler, §—alecdrui dei au fost exprimate in Iucrarea ‘Main Kampf (1925) ® Hitler vorbeste despre impunerea prin fort’ 1 Aaiordini” naziste, care si permité erearea ‘— tyenumitulal spapiul vital (Lebensraum), dteltnecaat Pentru dezvoltarea Germanic mt tar Ciutarea spaffulu vital insemna, th convepta lui Hitler, ruperea lanurilor impuse it laVersslles si preluarea de teritorii pe seama i Wtlorwecine, A apdrut astfel un adevirat thos militar, ale elirui concretizari practice 1% fost formatiunile paramilitare: Camigile r Somes in lucrarea sa, Hitlor expune 3i_teoria ‘uperioritagii arene. Considera ci germanii | irezentaurasasuperioariicetrebtiasl supund ic avi, asiatici) gi si extermine ‘asele impure, evreii sau figenii. Agadar, In ‘entru ideologiei maziste st nationalismul fiadamentatpe ideea superioritafit Fase ‘fetmane, precum si antisemitismul. o inregimentata, societates, in special tine, va f in structuri_ale ine. Ezonomia fe reorgannati dup prinepi_ corporis Tamrac Corporate se constitue si cunt formate din reprezentanfiapatronor, dicatelor gi Partiului National Talian. Ele ‘stabilese products, planifiearen_si_slarizaree torlor, I diria economia gi, pentru a reduce St dependenta de produsee strdine, o-a introdus “Mi influent in statul italian, semnénd_Acordul de Ia Lateran (1928), oe recunostea ria icant. Nssolini instaureaal dictate i OFAUEE Talia dupa bumul si. plac, pn le isturmarea sa in 1943, si executarea sa, ib 1946 C, Recinur xazist in Burora Baza doctrinei nazisteo reprezenta poporul. Degia subliniatnecesitateaconducertipoporulki de edtre un singur om, Hitler a incercat = obtind 0 susfinere de masi, impunindv-si controlul asupra mijloacclor de informare in masa. A dat dovada de ablititi in materie de propaganda politica de atragere a sprijinului rmajortafi poporuui german gi de punere in sceni ‘ unor mari mitingusi gi manifosti nazste, ‘Adolf Hitler a fost cel care a pus ideologia nazisti in practic in Germania, odati cu ajungerea la putere in 1933. ) Evolugia regimului politic nazist in Germania Pierzind Primul Razboi Mondial, Germania fost fortata sh pliteascd despigubii uriage Statelor invingitoare, TInflatia a atins cote exagerat de inalte (bancnotele mai mici de tun milion de marci find atat de devalorizate {nc erau folosite ca tapet pentru peret). Pe fundalul acestor probleme, eat gi a teorilor ce puneau infringerea pe seama evreilor, 8-8 nsout Partidul Muncitorese German National Socialist, in Germania, urmare a alegerilor parlamentare, cistigate de nazigti, la data cancelar_(prim-minstru) “dietatura prin acordarea de puteri depline lui me| detinand, Pe ier ech Para, ec ‘ing nutes. eb Tanidele pole st sine —Gorenit san pe nin OL or za ney mans 5) adversari_politi parat Jui Hitler, @ principal ete re me oe ‘Peparcursulanilorurmtor, sapanelnapin mayen mn OS™ mes Acepemanio ‘cu acordul Franei si Marii Britanti, a mand: Austria (Ani i zona-sudeti ¢ Cohoslovaciei, Ulterior, dupi 1989, euce- teste intinse teritorii din Europa, pe care Ieexploateaza economicin olosu! Ger jin cadral actiunilor antisemite, an 19! D. Canacrenistict GENERALE ALE REGIMU} Principala caracterstich a regimurilor totaltare (gi diferentere fata de regimurile culortare) este faptul ci ajung si controleze in otaitste_soeiotatea,nclusv_ vate privat 31 #indirea oamenil lor. Pentru aceasta fe folocese de ideologia oficial si de un sistem modern de propaganda in toate aceste regimuri, adversarii politic! sunt eliminati gi se c eae sdoais 7 puterea politica este acaparati.de lider, E, Practict pounce Din numeroasele clemente ale ideologilor comunisti fascist, nazstl se desprind céteva constante, care sunt puse in aplicare in toate regimurile totalitare, numindu-se practict politice totaitare. “0 practic politic totalitard este repre entati de desfintarea_partidelar palitice si rearea partiduluiunie, In Italia, acesta aa seca, German, iar in Rusia, Partidul Comuist BoljevicEste 0 caracteristicl $i o practicA me pentru ase evita un ‘care ajunge si re} caracteristied a rogimurilor politice totalitare) este nerespe cle stat), REGINURILOR TOT in 1 Jc. De asemenea, ea Atoriile mixt le locuinte si forty ntartie at din BOP {or fe ecial comatute, fn alge ghetourt Toc Noa june anti prin eae Say, ‘vandalizat pe = si sin Doilea Rézboi sara larga locuintele, le evreiesti. In perioada celui Mondial, Hitler @ apelat la yg sie naa mnie cme ern olocaustul reprevinté, fir indoial, | mast ooke mai mari crime din istoria omenin, i = de unde si Hitler va conduce Germania pind 1945, cand s-a sinucis, IRILOR TOTALITARE prezinte intregul regim, Oat surilor omului, ‘De asemenea, in toate regimurile totalitare | a este controlatd de stat, dar folosind mijloace diferite. Regimurile fascite colaboreaz cu marea industrie, pe cand cele comuniste desfiinjeazi proprietatea privald prin etatizare (confiscarea proprietatilor é ATARE politicd intaniti in toate regimunile totali twnde monopolul puterii este detinut de a) grup restrins de persoane, grupate in juni ‘unui conductor. Acesta este partidul uniew acapareazi institute statului, devenind ast partid.stat, Partidul unie ig justified preluarel | puterii prin ideologia pe care o raspéinde Bl este singurul care poate si functic eoarece doar el detine conceptia adevirati él Drivire la binele societifi, + O alta practica totalitard este f Alegerilor electorale sau suspendarea ac erate44465 Soca were yr potativd ponte nist 8 gen. sistema fost desfigurarea in contrat at tal era i * at ds Promovarea cultului_personaliits ( sehtoralat ropresneho precio ci rerimul fascist = fa van coment ein Cages) pose St exprina prin a aniesati_publice si opere Iterare we fissss ream conden ent in spatiul public: 1 = rina ere ig Rol Dug SHE "Plein Gena Mussolini sustnen Patera reba sd revind numa acloe sal cae'® puteau ridin densopcn rotor personae i aven vist morale rt anen asemanator,dsprefuind pag irarlamentar de decite prin iternedcl Sit Min toate resimurle police totatare, 0 peused plitch devine infitareate-arga- Tait ofciale de_masi, Seopul lor era regimentares_si_indostinansa politic. Sa Die irs Pi SO alk proctich poled tualiard ete roremriatadeteroare cearecascopinstauriren ‘Tema de esigurantd si supunere in randul Folate st identifcaea si eliminarea orcive Bharat ai regimulu, Teroazen se realizenah fra dat mari mood: upraegherca si controul populate. prin ee ce acts On ft femuthinsitutie de reprsiune ofa politia Init, care porta diferive nume: Secunitaten (Diedia General. a. Securtiii Poporul in Roninia comunisti), Gestapo-Politia Secrets de San Germania nazisti), CEKA (Comisa Eitaondnard pentru Combaterea Contra rerluei 91 Seborajului, in Rusia leninist, NEWB (Comisariatul Poporului pentru Alacer ines, in Rusia stalnista), KGB-Comitetol Scurtii Sttului, in Rusia poststalinit, OVRA (Organizatia pentru Vigilenté $1 Antlascist, in Italia fast) ees eee mul fare gi inchisori. In URSS, sistemul de spire purta numele de GULAG (Administratia ‘Fispindite pe intreg teritoriul farii, in care intrau 1 doa adversariipolitci ai regimului, i chiar ‘ot omni intra in dizgrafia conductor, Drocum gi cat care mis corespandeau ideal de last reyimului (burgher, mosier tran {nsiriti—chiaburt saw hala. Dp moarte Lo Stalin sistomul de lpareafost desist. reinial nT ET chad pe tent! wo de slhiateie-fa Germania nase prim Tap de ‘mundaapirut chine ssi Dachau: agree Sau inmulit pe parsaraT ar 30, penira ca in timpul clu de-al Dalen Rizbo! Mendial spar 5 Ingle de_extorminare (Auschwitz-Birkensu, -Schibor, Teinka. Maidaneh, Belzo) in lngire persoane es dzabilit (en lngirele de munci = inflintte. pit ecretul Prezdiulsi Mari Aduniiri National in ianuarie 1950. Deeretul ordona infintarea miflor de munch 2 soopal de a tecduca_ Detsonnele care prin orginen lor eccial. posi cnomic gi tect pot sepia aenirtare 1a alina scald sominoac~ Peden ten wen pent bane anu chiar pentru un zon, Brau pedepsit cu munca ell scare seul zadiourl osidentab, cae avenu eat riniate, ran care a4 opus colecivise, nb fcr nae police i= Aull do Inpho domed peitenciare a ost incisal le ina lit polite si_intelct (Sidhe Rimaicu Sira. ind Cin, Prest ete lage -de- munch Ganah_Dunie-Marea Near), incisor de trance. iave-Vicirest), inch de Reha Tara), inca penta {ems iiercarea Civ, Dumb, penitenare enn ings CTrgso)-deprtie in. Cmpia Biriganulo ete Aburune since grave ale dreplurlor oma ft sstematc administrate fn toate inchisorlo xi lngirele din Romania comunisté. La inceptul anor 50 tn lage ‘Thera aproximatiy 80000 de oameni ~ Propaganda, practic politic yin acclagi timp caracterstich a tuturor regimurlor 10 talitare, reprezntl mecanismul prin interme dial eavuin partidul {si Mspindegte ideologia “sis justifch actiunile. Partidul wnie detine fmonopolul asupra mijloacelor de comunicare. Pe linge propaganda funetioneaak st cena, cu roltl de a elimina toate informatie din Spatiul public care contraveneau. deol reeimul. Propeganda se realizeaai prin toate mniloacele alate In dispoaiia stale in preaa, att con acrish (pre exeroplu, 03Rami i Hite = sorte liv police cae 1 Sosntea Proeda in BSS. we ermunistay cat gl con aio Sper del atc tona cient ant et de it enim oi ome Gel “Prone UTC omnia Chiar 9 cind sunt adult ef SURE nih, Chia 9 ind sunt aul, of Rt Blatt paripe l carsurt eole Gavighonint politico = sae literate ie (ralisnul socialist, care are misiunea de io rsimulatcomunist reentind vinta wie a munctoror din {vi ga treoe dep cmp erin ile teeta fo care munctor {ron erau exploatati do cite mosier $i Ings Prin propagend se reaienz cull pr sonaliiconducStorutprvtea un persona) suprauman ile, Mussolini, Cenuyesu) Propaganda est insutinalztd in Germe ia tit funcionind un Minister al Pro Pasandei condas de soseph Goebel un F. Romina Extrema dreapta ‘Romania perioade| interbelic a fost mare le existenta, din 1927, LagiuniiArhanghelul Mibail,organizattede extrem dreaptt sondsa de Cornel eles Codreans, Imprumutao mare parte din ideologia Tas, dar era profund influent Menbrit Legluni so consderau apni’ ai sce traditional 4 © diel in calea degradiri morale Roméniei. Se punea accntu! pe nalnalon sensiderindw-se ci ,Rominia ¢ a rominibe Alt caracteristiod ra mesiananiul- care we impletea cu moartea oftieT-Fentr,natiune (misticism)—Era. predominant earncorel fantidemoeratic:. conducorea tari tru, ca fle formati din elite are nu sunt alse ei sa afin moral, democratia si vtul univerad Sind consierate_nopoirvte. Din (1930, he ‘echinilit numele in Garda de Fier gf in fon) se transforma in pari poli CTotul pects Tari), care pistes Garda de Fibr enchant param Pind in 1988, lider a fost Comeliu Zelog Codreanu ir in perioada 1998-1940, Gard s fostconduside HoiaSima.Carlastroen de student, nrots dar i de nteecne ‘Mirvea Eliade, Emil Cioran gi Nae lonesey Printre practicile - 1944, elitice se numira geasi- 1944, = " Din i oon sa gl prodee de Sa ante eee ae ieigwnterasatag mn colour iw infin ion “SEG Rasta, nationalizare ta une poleer poe aa paterea pallet gal Dery rconteath ‘in mainile unei singure separa eal tc sue emcees ee es eee anna Se natu politic (1983 —1.G, Duca, 1939 Armand Cilineseu, 1940 ~ Nicolae Torga). Guvernarea Antonescu In(1940, ajunge la putere generalul_toq Antonescu, care guverna impreund ca Hor Sima. Romania, numita stat national legiona? ven puternice accente totalitare, iar practialy politice ineludeas eliminarea o lor din funets public. (conform ideologiey” WaziSts) sau fxterminarea lor. Romii_au fost si ei Gntela Aevortiilor si exterminirilor. Dup& rebate lopionara din 1941) Antonescu rimane wear la Putere, continudind cu un regim de autorteee sionarii au subminat inerederea, in democratic, dar au existat si din camp ‘libiciunti democratiei romanesti Extrema stiinga ‘artidul-Comunist de extrema i interaisyin-1924, care La acuzat de ,actiun} Niscoala de la” Tatar Ueraina, centrul revaltei instigati si sustinuta de citre 1s Romania P Sting a Tost eret i vse de gavernat tora antrominest ag Bunar dcaitate te titinegt armas Solsevie i PO deSe nae tn omni t prin doua etape pel a alinietd, sub conduceree fe ‘aeFpul Tut Nicolae Ceaugancy em Save tbe So. -Personalitii, supravegherea populatich pr Zatioaisar bunusior gl oestiviznes, iar Prinire pracicle poliiee se numrai ll ‘Tikane represive (Securitatea) si cenzure (in 1948 spare Inderal dor marae ape 8000 de titluri, oo a — 33 Conclurit Pril Bzbol Nona. prin diensian sale temporale si Beografice, prin uriaseje our umane ot materiale fasts gentle fale combatant, prin caracteistsit aa ar gn in uit rand pe aint de tine, a a ei ofgital bruse al nei Tannin a {Serum ocd nou, al violent pe wear nee Hoiogor combatants, al tctaltarianete ot Sethlrcomeat porrenaic eee {naoelas timp, »scurtul” secol XX va fy, poste lena din causa conflagration vince SFTau mart, un secol al proiscelos oe Sj proorupirilr formidable entra dente ini nvel international al umafeore fndinar ovens tohnico-sintifi, presume etm feper fundamental in construire une! hemi ‘Moe democratce ga ibe Libertaten, care sta In baza statelor demo cratic, permis progresul in toate domenile tu parcparea euturor membrilr soe demonstrand superiortatea ideolosiel demo azatce in raport cu ideologiile apirute dea ling stone. ‘nul inte marie avantaje ale democratiet 4 reprsintd garantarea.dropturilor omulat ce ce stat, care are obligaia de a veghea larepectarea Tor. Spee exemplu, dupl anal 1048, Constitutin Romaniel se referd in med expresla drepturile 5 libertailefundamentale aleesifenilor, precum: dreptol la vot, dreptul Jn protctie social, dreptul lao educatie cerepunzltoare ev, spre deosebire de regimul tomunist, unde o parte din aceste droptari mi xian (rept la proprietate, iar oa parte ‘exit, dar nu funetionau (dreptl la vot), Fel face 0 apologie a democratic, com stent de neajunsurile ei, nu putem si ma observ fatal cd marie crime ale solu ‘1 XXlea sunt produsul unor regimuri politice de tip totalitar. Holocaustul sau crimele ‘spinal comunist sunt dovada aupremi a Percoluki perveriri ideii de moralitate cu ‘are toalitarismele opereazi. Moral devine cera est in fool regimili im eon co 6 88 fn concordant cx repr fundamentale Fer 0 pun menfne I puer, re ‘utile totalitarecreoaz organe de represiune, a polifa politic, cu seppul dea elimina opocan Se institue, in aest med, un rogim de tears, complctat de o puteriel propagandi ideologick. Fleet se numet fascist asst st comune, ‘eologia acapareazi introgspatul pubic Scopul toalitarismals eat erearea unui om ‘ou, supus statu gi decailor conducdtoruli. tindesc in limite impuse, se depersonalizenzi ‘Accia care au opini fete sunt obligati si se ‘conformeze. In azul regimulii comunist =a ‘june chiar la crearea unui nou limba ~ limba ‘de lem, flosit do ofcialitti pentru a ascunde diversele probleme ale acestula. Scopul limbii delemn este doa ascunde realitatea gi dea pr zenta 0 versiune idealizata a ei, comunieand, in fap, foarte putin, Toate aceate modi ‘mpuse soeetiti do regimurietotalitare du in ultima instant la piordevea demnititii umane. Totaitarismul, indiferent de forme pe caro a Iimbricat-o (comunist, naziom sa fasciom), a dus la izolarea oamenilr, la dstrugerea relate dintee oameni prin teroare si la dstrugerea relatiei dintre cameni 4 realitate prin ideologe O serie de eritici pot fi aduse si regimurilor demoeratice, in special in eeea ce privegte bir: cratizarea excesiv& a statuluistineapacitatea sa de roactiona rapid la problemele sociale, Acest fapt face ca regimurile demoeratice si devin vulnerabile in perioadele de cria8, existand bricdnd seul ascensiunit unor idek autoritare sau totalitare Privind retrospestiv in compettia_dintre totaltarism si democratic, in secolal al XXea, la nivel european, cistigitoare pare a fi de moeratia In fapt, ambole modele politice pre inti 0 serie de dezavantaje, cu mentiunea GH regimurile democratice, prin garantarea libertitilor fundamentale, contin $1 premisele corectri lo.garantarea libertatii fe exprimare a opiniei seer ublice “rganizarea periodica Teapectarea Fegulllor Paacnct de functionare a pousrice, statului stabilite prin DeMOCRATICE. Constitutit ‘combaterea criticilor Ja adresa puterii prin argumente gi nu prin ‘apelul la fort respectarea aropturilor $1 fneatearea principiului ‘separatiei puterilor in stat, controlul mijloacelor de prin intermediul fraudarea sau suspondarea “organiziirii alegerilor Pracriet Poutrice TOTALITARE desfiintarea partidelor politice gi crearea artidului unie crearea unui aparat de represiune impotriva societitii inflingarea de organizatii ofciale de bromovarea ideologiel oficiale prin intermediul mass-mediei Politic: politice Promovarea unui cult al personal; liderului 106tol cit ot fan iment pe seca eat de al statului; a * at copra + promovare lig catoe, “nationalism; + rol condueftor ~elita: + preeminent intereselor statuluis > militarism + antibberaliom; + antisocialism: + antidemocratick; + crearea emul nou * nationalismal german est fur: damentat po idoca superiorititit 7, rol conductor ~ masee 2. burghezia~inamie: dictatura casei muncitoare bbaza regimului: proletariat Ipta de elas propagandi antireigion 7 eliminarea proprititi private internationalisml casei 3 4 6 Cea orm 10 ‘ntidemocratic antiliberall Tol conductor ~ clita 2 sprijniren burghezit; 3 dctntara raselsuperioare (Germania) ‘f baza regimlul militar sevul organic, colaborarea dintre clasele sociale 6 suafinerea BisericilCatlice Gealia): 1. proprictate privat 8 nationalism,nazist concepte-cheie lomul nou dictatura proletaria. tului colectivizare nationalizare clita intelectuala ReGIMUL PoLrTic comunist fascist simbot ae Uniunea Republicilor | Talia Germania bess Sovictice Socialiste interbelica si interbelica | interbelicd perioada postbelick , Viedimir Lenin | Benito Mussolini | Adolf Hitler losifV. Stalin Partidul Comunist | Partidul National | Partidul Muncitores partid Bolgevie al Uniunii | Fascist National Socialist Sovietice German dela latin dela latinasoal fascia _ | forma proscurtatkl originea communis (legaturé de nuiele cu | numelui partidului termenului Gnsemnénd universal | o secure in mijoc, sim. | Nationalsozialistische boll lctorilor romani) ideologie comunist fascist nazisth Tupta de clas corporatism inegalitarea raselor internationatismul —|omul now ‘arianim) proletar, militarism a revolutia proleteriatuli | nationalism extremist | antisemitism spatiul vital Lebensraum| omul now militarism nationalism extremist