Sunteți pe pagina 1din 2

Ministerul Educaţiei

Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

CONCURSUL NAȚIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR


VACANTE/REZERVATE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

12 iulie 2023

Probă scrisă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE


Model

• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.


• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Conţinut – 20 de puncte
– câte 1 punct pentru menționarea oricăror patru trăsături ale prozei narative a lui Camil Petrescu
4 x 1 punct = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru ilustrarea oricăror două trăsături menționate, valorificând două texte narative
aparţinând lui Camil Petrescu: ilustrarea unei trăsături, prin valorificarea a două texte narative – 2 puncte;
ilustrarea unei trăsături, prin valorificarea unui text narativ – 1 punct 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru evidențierea modului în care se reflectă viziunea despre lume în fiecare
dintre cele două texte narative alese: evidenţiere adecvată – 2 puncte; parţial adecvată – 1 punct
2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru prezentarea câte unei particularităţi de limbaj din fiecare text narativ ales:
prezentare adecvată – 2 puncte; parţial adecvată – 1 punct 2 x 2 puncte = 4 puncte
– susţinerea unei opinii despre proza narativă a lui Camil Petrescu, valorificând mesajul din
secvenţa critică dată 4 puncte
• susținere argumentată şi nuanţată – 2 puncte; susținere parţial argumentată – 1 punct
• comentare adecvată a citatului – 2 puncte; comentare superficială/simplă referire la citat – 1 punct

Redactare – 10 puncte (Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă eseul are minimum
900 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.)
– organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între componente – 2 puncte;
text organizat, fără echilibru între componente, cu idei evidenţiate prin paragrafe – 1 punct; plan vag
de structurare a textului, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 0 puncte) 2 puncte
– abilităţile de analiză și de argumentare (succesiune logică a ideilor susţinute prin raţionamente
pertinente, pe baza textelor alese pentru exemplificare, formulare de judecăţi de valoare – 2 puncte;
idei susţinute prin raţionamente, pe baza textelor alese pentru exemplificare, fără emiterea unor
judecăţi de valoare – 1 punct; afirmaţii nesusţinute prin argumente, prezentare de idei irelevante,
schematism – 0 puncte) 2 puncte
– utilizarea limbajului de specialitate (limbaj clar, care dovedește stăpânirea noțiunilor de
specialitate – 2 puncte; folosirea ezitantă a limbajului de specialitate – 1 punct; folosirea improprie
a limbajului de specialitate – 0 puncte) 2 puncte
– utilizarea limbii literare (stil și vocabular adecvate conţinutului eseului, claritate a enunţului,
varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 1 punct; vocabular restrâns, monoton – 0 puncte) 1 punct
– respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie (0 – 1 erori: 2 puncte; 2 – 3
erori: 1 punct; 4 sau mai multe erori: 0 puncte) 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul maxim de cuvinte 1 punct

Probă scrisă la limba şi literatura română Model


Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


A. Prezentarea aspectelor definitorii ale grupului interjecțional 10 puncte
– definirea conceptului de grup interjecțional – 1 punct
– numirea a două aspecte ale structurii grupului interjecțional: capacitatea de a constitui enunțuri
nestructurate, capacitatea de a forma grup sintactic – 2 x 1 punct = 2 puncte
– precizarea tipurilor de predicat interjecțional: predicat interjecțional din enunțuri de tip imperativ,
predicat interjecțional din enunțuri de tip exclamativ, predicat onomatopeic în enunțuri de tip asertiv –
3 x 1 punct = 3 puncte;
– ilustrarea, cu câte un exemplu, a patru funcții sintactice din grupul interjecțional (de exemplu:
subiect, complement direct, complement indirect, complement prepozițional, circumstanțiale,
complement posesiv, predicativ suplimentar) – 4 x 1 punct = 4 puncte
B.
1. precizarea tipului de secvență prototipică reprezentată de fragmentul citat (secvență
descriptivă) 4 puncte
2. notarea tipului de consoană, din perspectiva realizării fonetice, având în vedere modul de
articulare (s – consoană fricativă; n – consoană/sonantă ocluzivă) și locul de articulare (s – consoană
dentală; n – consoană/sonantă dentală) în cuvântul indicat 2 x 1 punct + 2 x 1 punct = 4 puncte
3. explicarea modului de formare a cuvintelor date (frumusețe – cuvânt obținut prin derivare de la
adjectivul frumos cu sufixul lexical -ețe; totdeauna – cuvânt obținut prin compunere prin
parataxă/juxtapunere a cuvintelor tot + de + a + una) 2 x 2 puncte = 4 puncte
Notă: punctajul se acordă doar în situaţia în care candidatul explică integral modul de formare a fiecărui cuvânt.
4. ilustrarea a două tipuri diferite de complemente, precizând felul acestora, prin valorificarea secvenței
date (de exemplu: de neajunsurile – complement prepozițional; bucuria – complement direct)
2 x 2 puncte = 4 puncte
5. transcrierea fiecărei propoziții subordonate din fraza dată: de ceea ce în viața de toate zilele se
numește egoism; în care-și petrecea viața – 2 x 1 punct = 2 puncte; precizarea felului fiecărei propoziții
subordonate: de ceea ce în viața de toate zilele se numește egoism – propoziție completivă
prepozițională; în care-și petrecea viața – propoziție atributivă – 2 x 1 punct = 2 puncte 4 puncte
Notă
În elaborarea răspunsurilor, candidații se vor raporta la Gramatica limbii române,
Editura Academiei Române, 2005.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Construirea unei activități de învățare pentru etapa de redactare propriu-zisă a unui text
argumentativ
– precizarea clasei pentru care se construiește activitatea de învățare, justificând alegerea
acesteia 4 puncte
• precizarea clasei – 1 punct
• justificarea alegerii: justificare adecvată – 3 puncte; încercare de justificare – 1 punct
– formularea unui obiectiv al activității de învățare (precizarea comportamentului vizat – 2 puncte;
precizarea condițiilor de producere și de manifestare a comportamentului vizat – 2 puncte) 4 puncte
– menționarea duratei etapei de redactare propriu-zisă, în relație cu timpul total alocat pentru
redactarea textului 4 puncte
• menționarea duratei etapei de redactare propriu-zisă – 1 punct
• prezentarea relației între durata menționată și timpul total alocat pentru redactarea textului:
prezentare adecvată – 3 puncte; încercare de prezentare – 1 punct
– prezentarea activității de învățare, evidențiind două componente ale proiectării didactice 8 puncte
• prezentarea activității de învățare: clară, nuanțată – 4 puncte; încercare de prezentare – 2 puncte
• evidențierea, în prezentarea activității didactice, a fiecărei componente alese: clară, nuanțată –
2 x 2 puncte = 4 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 2 x 1 punct = 2 puncte
B. Construirea unui item obiectiv de tip alegere multiplă și a unui item semiobiectiv cu răspuns
scurt, prin care se evaluează nivelul de structurare a competenței 3.1 (identificarea și explicarea
relațiilor dintre opera studiată și contextul cultural în care a apărut aceasta) din programa de limba
și literatura română pentru clasa a XI-a, ciclul superior al liceului 10 puncte
– construirea unui item obiectiv de tip alegere multiplă: formularea cerinței – 2 puncte; formularea
răspunsului așteptat – 2 puncte; raportarea la programă – 1 punct 5 puncte
– construirea unui item semiobiectiv cu răspuns scurt: formularea cerinței – 2 puncte; formularea
răspunsului așteptat – 2 puncte; raportarea la programă – 1 punct 5 puncte

Probă scrisă la limba şi literatura română Model


Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2

S-ar putea să vă placă și