Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
249-259
RARITĂŢI DOCUMENTARE
DESPRE ION CREANGĂ ŞI FAMILIA SA
Roxana Diaconu∗
Deşi s-ar putea crede că despre Ion Creangă nu mai pot fi aduse foarte multe elemente
de noutate, prin prisma surselor documentare, totuşi, o studiere atentă a unor fonduri
arhivistice mai puţin accesibile poate oferi anumite completări la ceea ce se cunoaşte în
prezent1. Este şi cazul unui mic lot de documente, aflat în arhiva Muzeului de Istorie şi
Etnografie Târgu Neamţ (fosta Şcoală Domnească în care a învăţat Ion Creangă), care a fost
achiziţionat de la Augustin Z. N. Pop2.
Fondul documentar la care am făcut referire este alcătuit din manuscrise inedite, dintre
care două poartă semnătura lui Ion Creangă, tipărituri rare şi fotografii cu membrii familiei
scriitorului şi colegii lui de şcoală.
Ne-am propus publicarea acestor mărturii datorită, în principal, caracterului inedit şi
rarităţii lor. Deşi cele două manuscrise care conţin autograful lui Creangă nu sunt legate de
activitatea lui literară, ele au o deosebită importanţă pentru că atestă calitatea de membru în
,,Societatea pentru învăţătura poporului român”, dar şi faptul că s-a implicat în procesul de
instruire şcolară a adulţilor3.
Vor fi prezentate şi documente inedite care fac referire la activitatea de culegător de
folclor şi la opera lui Creangă. Este vorba mai întâi despre o scrisoare a lui G. T. Kirileanu
către Titu Maiorescu, prin care cel dintâi îşi făcea cunoscută dorinţa de a avea acces la un
chestionar despre datinile poporului român, la care lucrase în mod deosebit scriitorul
humuleştean. Se mai adaugă şi un alt document valoros, care este de fapt un glosar realizat,
se pare, de către Gr. Alexandrescu şi Ed. Gruber pe baza primei ediţii a ,,Amintirilor…”,
publicată la Iaşi, în 1892.
În a doua parte a articolului sunt aduse în prim plan şase fotografii mai puţin întâlnite,
care îl ilustrează pe fiul scriitorului, căpitanul Constantin Creangă, rude apropiate, precum
Zahei Creangă (frate) şi preotul Gheorghe Creangă (unchi), dar şi colegi de şcoală.
∗
Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, e-mail:
roxana_b82@yahoo.com.
1
Gh. Ungureanu, Ion Creangă. Documente, Bucureşti, 1964.
2
Augustin Z. N. Pop (30.09.1910 - 1.04.1988) - istoric literar, autor a 50 de volume de critică şi
istorie literară. S-a preocupat în mod special de viaţa şi opera lui M. Eminescu.
3
C. Parascan, Ion Creangă - Măştile inocenţei, Iaşi, 2000, p. 123 şi Anexa, p. 315.
249
,,Admisă în şedinţa din 23 Maiu 1871
Preşedinte (indescifrabil)
Domnule Preşedinte,
Subsemnatulu, având voinţă de a face parte din Societatea pe care aveţi onóre a o
preşeda, vinu a vă ruga să faceţi cele de cuviinţă pentru admiterea mea.
Tipăritură. 1 filă. Stare de conservare - bună. Datare - 4 ianuarie 1890. Nr. inv. - 475
(fig. 3).
Documentul este o convocare semnată de Constantin Creangă, fiul scriitorului, şi de o
serie de intelectuali ieşeni, privitoare la editarea operei lui Ion Creangă5. A fost publicat în Iaşi.
,,Iaşi, 1890, Ianuarie 4
Domnul mĭeŭ
4
O listă a materiilor şi profesorilor care activau la această şcoală a se vedea la Gh. Ungureanu, op.
cit., p. 227-228.
5
C. Livescu, Ion Creangă în viziunea contemporanilor. De la imagine la mit, Piatra Neamţ, 2013, p.
92-94; se face referire la un articol publicat în ziarul ,,Lupta”, din 14 ianuarie 1890.
250
Aceasta constituind cel maĭ neperitor monument ce se poate înnălţa memoriei lui Ion
Creangă, vă rugăm cu toată stăruinţa să luaţi parte la această solemnă întrunire.
În no. din 1 Aprilie 1882 al ziarului ,,Timpul” Eminescu scrie o notiţă bibliografică
asupra revistei ,,Columna lui Traian” ce reapăruse atunci, şi vorbind de răspunsurile unor
învăţători asupra obiceiurilor noastre juridice - răspunsuri publicate în ,,Columna” – spune
între altele că <<încă sub ministeriul D-lui Maiorescu se împărţise, după cum ştim, un
cestionr privitor la datinile poporului - la naştere, înmormântări şi la alte ocazii. La
cestionarul acesta a lucrat mai cu seamă I. Creangă>>.
Mult v’aş fi recunoscător dacă aţi binevoi să mă lămuriţi în această privinţă, căci aş
vrea să nu las nimic necercetat din cele eşite de supt pana lui Creangă. […]
Rugându-vă de ertare şi mulţămindu-vă din tot sufletul, sunt al D-voastre adânc
devotat şi recunoscător.
251
Cele două personaje din fotografie sunt preotul Gheorghe Creangă6 cu soţia. Pe verso
se găseşte marca atelierului fotografic şi sigla ,,Souvenir”.
Fotografie. Reproducere după fotografie originală realizată în atelierul lui Herşcovici
& Spack din Târgu Neamţ. Dimensiuni: 9,6 x 13,6 cm. Stare de conservare - foarte bună.
Datare - primele decenii ale sec. XX. Nr. inv. - 4797 (fig. 6/4).
În fotografie este înfăţişat Zahei Creangă, fratele scriitorului, alături de soţie. Pe verso
apare ştampila studioului fotografic unde a fost reprodusă.
Fotografie. Aplicată pe suport cartonat. Dimensiuni: 11,5 x 17 cm. Stare de
conservare - bună. Datare - sfârşitul sec. XIX. Nr. inv. - 1293 (fig. 7/1).
Fotografia înfăţişează familia preotului Posa din Humuleşti, împreună cu soţia acestuia
- Maria Săvucului din ,,Amintiri...” - şi cei doi copii. În partea de jos a suportului cartonat
apare sigla cabinetului fotografic - P. Smietanovici Fotograf, Roman.
Fotografie7. Aplicată pe suport cartonat. Dimensiuni: 14,5 x 20,3 cm. Stare de
conservare - bună. Datare - sfârşitul sec. XIX (fig. 7/2).
Fotografia înfăţişează o parte dintre colegii de şcoală a lui Ion Creangă, aflaţi la vârsta
maturităţii. Pe verso a fost făcută însemnarea ,,Colegii lui I. Creangă dela chilia bisericii din
Humuleşti. Proprietatea lui N. Bancea”.
Prin publicarea acestui mic fond documentar am dorit să introducem în circuitul
ştiinţific câteva manuscrise şi fotografii legate de Ion Creangă şi unii membri ai familiei sale,
îmbogăţind astfel tabloul biografic al acestui scriitor. Fără să avem intenţia unei discuţii
foarte ample, mai ales că ne bazăm aici doar pe un număr limitat de surse arhivistice,
subliniem necesitatea unei permanente cercetări a oricăror materiale care pot contribui la
completarea unui anumit stadiu al cunoştinţelor legate de anumite personalităţi ale literaturii
şi culturii române.
Résumé
L’objectif de cet article est de faire connaître quelques documents inédits et moins
connus, ainsi qu’une série de photographies concernant l’écrivain Ion Creanga, les membres
de sa famille et certains de ses anciens collègues d’école. La publication de ce fonds
documentaire, qui fait partie des collections du Musée d’histoire et d’ethnographie de Târgu
Neamţ, est réalisée afin d’enrichir la biographie de l’écrivain.
Chaque document écrit et iconographique est accompagné d’une description technique
et d’une courte présentation de son contenu. Les documents écrits appartiennent à la période
comprise entre 1871 et 1906 et les photographies sont caractéristiques de la fin du XIXe et du
début du XXe siècle.
6
Despre viaţa şi activitatea sa vezi, T. Onofrei, Târgu Neamţ-file de monografie, Bacău, 2002, p. 39-
44.
7
Colecţia autoarei.
252
Fig. 1 - Manuscris, 1871.
253
Fig. 2 - Manuscris, 1874.
254
Fig. 3 - Tipăritură, 1890.
255
Fig. 4 - Manuscris (pagina 1).
256
Fig. 5 - Manuscris (paginile 1 şi 3).
257
Fig. 6 - Fotografii: 1, Constantin Creangă; 2, Constantin Creangă şi soţia; 3, preotul
Gheorghe Creangă şi soţia; 4, Zahei Creangă şi soţia.
258
Fig. 7 - Fotografii: 1, familia preotului Posa; 2, colegii de şcoală ai lui Ion Creangă.
259