Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jejun Ileon
Jejun Ileon
Epidemiologie
- incidenta 1:5000 nou-nascuti
- M/F – 1/1
- patologie intalnita mai frecvent in randul prematurilor
Etiologie
- este rezultatul unor fenomene de ischemie la nivelul intestinului fetal, determinand necroza
si resorbtia segmentului/segmentelor afectate
- factori de risc: fumatul matern, consumul de medicamente vasocontrictoare in sarcina
Clasificare
Stenoza – ingustarea lumenului intestinal, perete intestinal continuu, fara defect de mezenter,
lungime intestinala normala
1. Atrezie tip I – obstructia lumenului intestinal prin prezenta unui diafragm complet, intestin
cu perete continuu, fara defect de mezenter, lungime intestinala normala
2. Atrezie tip II – segment proximal dilatat, segment distal colabat, cele doua sunt unite
printr-un cordon fibros, lungime intestinala normala
3. Atrezie tip IIIa – capat proximal intestinal dilatat, se termina “in deget de manusa”, capat
distal colabat, defect in “V” la nivelul mezenterului, lungime intestinala variabila, mai mica
decat normal
4. Atrezie tip IIIb – aspect “apple peel” sau “Christmas tree”; segment proximal intestinal
dilatat, “in deget de manusa”, AMS lipseste dupa originea a.mediocolica; agenezie dorsala de
mezenter, cu defect mare la nivelul mezenterului. Intestinul distal are o configuratie
helicoidala in jurul unui ax vascular cu origine in arcada iliocoica sau in a. colica dreapta.
Atrezii tip I sau II distal de atrezia initiala. Lungimea intestinului este mult redusa. Pacientii
cu atrezie tip IIIb prezinta risc crescut de volvulus
5. Atrezie tip IV – atrezii multiple
Diagnostic prenatal
- la ecografia fetala – polihidramnios, anse intestinale mult dilatate
Clinic
- simptomatologie de ocluzie intestinala
- varsaturi bilioase
- distensie abdominala importanta, contur de ansa cu peristaltica vizibila
- absenta eliminarii de meconium; uneori se elimina mucozitati. Pacientii cu IIIb pot prezenta
rectoragii.
In cazul pacientilor cu stenoza, diagnosticul poate fi dificil. Acesti pacienti prezinta
falimentul cresterii si fenomene de malabsorbtie.
Diagnostic imagistic
- radiografie abdominala pe gol – aerarea segmentului proximal intestinal, nivele hidroaerice,
absenta pneumatizarii intestinale in abdomenul inferior.
- tranzitul esogastroduodenal – util in diagnosticarea formelor incomplete
- irigografie – aspect de microcolon; se vizualizeaza stopul substantei de contrast la nivelul
intestinului subtire
Management
- reechilibrare hidroelectrolitica
- montare sonda nazogatrica
- antibioterapie
Tratament chirurgical
- exista riscul de perforatie
- prognosticul depinde de localizarea defectului, tipul malformatiei si lungimea intestinului
restant.
Normal lungimea intestinului la nou-nascut este de 250 cm, iar la premature de 160-240 cm.
Daca intestinal restant < 100 cm – pacientul va avea nevoie de nutritie parenterala
Postoperator
- se incepe nutritia per os la scaderea aspiratului gastric si la reluarea tranzitului intestinal,
daca lungimea intestinului >100 cm
- pacientul necesita nutritie parenterala totala – daca lungimea intestinului < 100 cm,
Bibliografie
1. George Holcomb J. Patrick Murphy Shawn St Peter et al. 2019. Ashcraft’s Pediatric
Surgery. 7th Edition. Elsevier
2. Coran, Arnold G., and N. Scott Adzick. 2012. Pediatric surgery. Philadelphia, PA:
Elsevier Mosby. http://www.clinicalkey.com/dura/browse/bookChapter/3-s2.0-
C2009041746X.
3. Buicko J., Lopez M., Lopez-Viego M. Handbook of Pediatric Surgery. Wolters Kluwer
4. Balanescu R., Balanescu L. Chirurgie neonatala. Diagnostic si tratament. 2015. Editura
Universitara “Carol Davila”