Marian Coman PUTERE SI TERITORIU Tara Romaneasca medievala (secolele XIV-XV1) POLIROM 2013Capitolul 1 Puterea teritoriala a domniei. Tara gi teritoriul Cand partile oltene si argesene se unir, dupa infrangerea tui Litovoi de cdtre unguri, pe Ja 1300, tara cea noud se formeaz’ dupa 0 conceptie originala. avindu-yi radiicinile numai in traditia proprie. E un caz de cristalizare politics spontanee. Domnia ¢ a toata Tara Romaneasc&” - si pentru intaia oard apare in Rasarit asttel o conceptie nationala cchivalenta cu concepila teritoriala, baza moderna pentru statele upusului Europei. [...] Astfel. fata de state cari au t si au murit in evul mediu. lasind o traditie medievald ca glorie si Renorocire pentru urmasi, rominii rdsar cu ideca statului modern in pragul epocii moderne. ! Aceasti patrunzitoare observatie a lui Nicolae lorga, una bine cdntdritd intrucat a fost reluatd in mai multe dintre scrierile sale, subliniazd ceea ce majoritatea medievistilor Tomini considerd a fi de la sine infeles: Tara Romineasca a fost, inci de la inceputurile sale, un stat modern. Ceea ce surprinde, deopotriva in textul lui Torga si in intreaga medie- visticd romaneascé, este diserepanta dintre originalitatea acestei idei si fragilitatea argu mentelor aduse in sprijinul ei. Separind Apusul de Risirit si conceptiile statale medievale de cele moderne, lorga plaseazd ferm Tara Romineasca, inc’ din veacul al XIV-lea, in rindul statelor apusene moderne, Observat ‘i simteticd, lorga cuprinzand in céteva cuvinte o intreagit viziune istoriografica. Aceasti tez4, a unei puteri domnesti de tip modern exercitate teritorial, reprezimta, dupa cum voi demonstra in prima parte a acestui capitol, paradigma dominant a medievisticii romanesti Aproape toti istoricii romani, atat cei care au precedat pe lores, cit si cei care eau urmat, au gandit puterea domneasca a Tarii Romdnesti in acesti termeni, Nici unul dintre ci nua exprimat insé cu atdta claritate concluziile ultime ale acestei interpretiti. De altfel pare firesc ca istoricul care a trasat liniile directoare ale intelegerii inceputurilor Tarii Roménesti si tie cel care a surprins cel mai limpede esenta acestei paradigme istoriografice. Ideea unei puteri domnesti exercitate teritorial a fost inst o axiom’, postulatd. si nu iar scopul ac de a pune in discugie validitatea ei, Aluernativa Ja © putere construitd teritorial este, bineinfeles, o putere definita social Prin urmar una dintre intrebarile la care voi incerea si raspund in acest capitol este de ce disputele privind cele doug tipuri de putere, derivate din tipologia weberiand si redate de istorivgratia vermana prin binomul Landesherrschaft/Herrschafi, de cea anglo-saxona prin territorial government “lordship. iar de cea francez& prin territoire/seigneurie, mu au yasit nict un fel de ecou in istoriografia Tarii Rominesti medievale. intrebarea necesita ns cu ait mai mult cu cat aceasta problema a fost una centrald in medievisti Mare Bloch si Oto Brunner la Dominique Barthelemy si Thomas Bisse istoricii romani, cel putin o parte dintre ei, le-au cunoscut Nu este argumentativa, ci mai de ag rasp occidental, de ta ale cron lucrari iGEOGRAPIA PUTERIL contra care puterea domneayed medievald a fost gndita in tery gumente, Primul dintre ej Principalul motiv ps sine social a fost au aceasta int iar termenul fad sal ca simonim slavonese pentru terra. pretare si care au tinut loc de confia) din titulatura donmnulut, interpretat intr-un Paralela terra/zemlia, care a sedus muly na surprineatoare cu cat ristoarné complet perspectiva medievaty sursele lating muntenesti, Domnit Tarit Romanest a va anita in al dojlea subeapitol, au respins explicit termenul terza si au prefera mdi un alt termen latin, regnum. Acest lueru nu s-a observer ping politics din documentele muntenesti «fost un fel de interpretare, fie intr-atay este cual poate fi reconstituita din dupa a echivalent pentru ntru ca. din pacate, terminolc considerata fie suficient de clara incat si nu necesite ni je confus’ inedt sf facd inutil’ orice analiza’, Din acest motiv. mi s-a parut necesar sq nelud in acest capitol o interpretare a terminologiei potitice muntenesti, aya cum apare in documentele latine i in cele slavonesti emise de domni. Teza pe care 0 sustin este c& terminologia politic’ din diplomatica muntencascd devine comprehensibili dact este analizatd retoric, si nu juridic. Cu alte cuvinte, termenii pe care domnii fi alezeau pentru a desemna un stat, fie Tara Romdneasca, fie un altul, depindeau in bun: Gestinatarul c&ruia i se adresau si de continutul mesajului pe care doreau s Aceasta perspectiva ne ingduie, pentru a da numai dowd exemple, sd ingel jerra/regnunt din documentele latine muntenesti $i pe cea dintre aemurh/apwcazs din cle slavone. Plecénd de la accste distinetii si analizand semnificatia lui cemtia in Gocumentele interne muntenesti din secolele XV-XVI, voi arata ci noviunea de tart decomna in primul rand 0 comunitate politica. i nu un teritoriu. Aceasta concluzie este sprijinita, dup’ cum se va vedea, si de comparatia cu acceptis dati termenula in eelelate curse slavone. Chiar dacd fard a desenmat initial 0 comunitate politic’, acest lucru nu exclude posibilitatea ca puterea domneasci la inceputurile ‘Parit Romanesti sd fl fost una fertoriali, De aceea, in cel de-al treilea subcapitol am ales si discut cea mai radicals conceptie istoriografic a puterit domnesti definite teritorial : teza domeniului eminent 6 analiza atenté a surselor, in special a celor privind darea calului, principalul argument al sustinitorilor acestei teze, va ardta insi cd puterea domneascd nu se exereita asupra pimintului, delimitind un teritoriy, ci asupra unor grupuri sociale, constituind o coma: fitate, Exercitarea puterii domnesti asupra grupurilor sociale este, dupa cum vot ardta in cel de-al patrulea subeapitol, si principiul care a stat la baza colectarit bisului in primele secole de existenta a Tari Roménesti. Prin urmare, scopul acestui capitol este de a contests paradigma istoriograticd domi nant si de a demonstra cd puterea dommeasca la inceputurile Tarii Romanesti medievale east dack este definitd in termeni sociali, si nu in terment fundamentata social si midsurk de 1 transmita poate fi mult mai bine inel feritoriali. Puterea primilor domni a fost o putere senioriala, exercitatd asociativ, prin raporturi personalizate, ierarhizate si negociabile intre domn s! diverse grupuri sociale. Statul apare ca o tesdturd de relatii de putere, ca o constructte social, si nu ca una teritorial’. Dimensiunea teritoriala a Tarii Romanesti nu apare decat ulterior, in urma unei evolutii treptate prin care domnii transte: puterii lor, intr-un efort politic constient, de la comunitate Ia teritoriu. Pe parcursul acestui proces de transformare a naturii puterii domnesti Tara Romaneascd medievald a devenit, dint-° constructie sociald, una teritorial, sau, pentru a folosi terminologia politica accident Ia. s-a transformat dintr-un dominium intr-un teritoriu inaimte de a discuta problema centraki a acestui subcapitol, nu cred ¢ relevant si reamintesc, fird insd ca aceasta si constituie un argument, baza e lipsit de ls etimologt’.PUTEREA TERITORIALA A DOMNIEL TARA SL TERHORIUL 0 domn < de ele provocat in ‘nus implica o legaturd personatizatd intre suveran si supusi, iar numero proveste pe care introducerea acestei denumiri in titulatura imperial le Imperiul Roman tirziu s-au datorat tocmai acestui aspect. De altel, etimologia echiva lentului slavon folosit de cancelaria munteand, roewo,une, este similard, sensul sau urmand aceeasi evolutie » de la 0 legaturd de dependenta sociald la puterea politica’. Prin urmare. atat dormn, cat si reensauu se refereau initial la un tip de putere exercitata asupra oamenilor, si nu asupra pimdntului 1.1. O paradigma dominanta. Modernitatea Tari Romanesti medievale Caci prima intrebare care se pune este aceasta: din moment ce domnul, principele, a fundat statul ~ siel Ia fundat, deoarece fara, adicd statul, este moyia, ocina lui si tot mecanismul Organizarii acestui stat dela dansul purcede -, de unde provine tocmai aceasti idee a Patrimonialitatii wrii in beneficiul lui ?® Acest fragment, preluat dintr-o lucrare obscurd a unui istoric nu foarte cunoscut, are meritul de a pune in termeni foarte clari problema dimensiunii tertoriale a puterii dommesti Si de ari da un réspuns la fel de transant: domnul a avut inca de la inceputurile Tari Romanesti un drept de proprietate asupra intregului pamant al aril (dominium eminens). Potrivit aceluias istori, aceasté concepie asupra naturi puteri domnesti a fost immprumuta din Occident prin Ungaria si a reprezentat unul dintre principalele elemente prin care Tara Romincascd s-aintegrat in ,lumea feudald a Europei”, Asemnarea dintre ,feudalismul Tomdnesc” si cel apuscan se opreste inst la nivelul conceptiei juridice a puterii domtesti, Pentru c&, dupa cum subliniaza Dinu C. Arion intr-un alt artiol, cele dou socie ti, cu istorii atét de diferite, se deosebeau radical’. Cu alte cuvinte, in Tata Romances, medievald puterea domneascd a fost una tipic feudala, chiar daca realitgile sociopolitice asupra cdrora s-a exercitat nu au fost cele feudale. Nevoia de claritate, datorata probabil formatie sale juridice, la determinat pe Dinu C. Arion lao expunere simtetica, renunand 4a nuanjele si precausile, dar si la confuziile $i neclaritiile istoricilor care tratasera pant in acel moment problema raportului dintre puterea domneasca si tertoriul fart Metodologic, doui mi se par aspectele care meriti semnalate: 1) imprecizia terminologic’ - pentru Dinu C. Arion voievod/domn/principe sau fari/stat/ocina sunt sinonime : 2) injelegerea Puteri! domnesti medievale prin comparajie cu feudalismul apusean. Pentru moment, voi lisa deoparte prima observatie. asupra cireia insd voi reveni. Cea de-a doua mi se pare insd mai importanta. Enuntind teza domeniului eminent, Dinu C, Avion prelua sugesti ‘Moriografice mai vechi, din lucrarile lui Alexandru D. Xenopol, loan Bogdan, lon Peretz Si Nicolae lorga, influenga celui din urmé fiind, de altfel, cea mai importanta’. Ceea ce au in comun toti acest istorici, ca si cei care au preluat apoi, intr-o forma saw alta, teza {ul Arion este tocmai injelegerea naturii puterii domnesti muntenesti prin comparatia, Uncori explicit, alteori subinteleasa, cu teudalismul occidental’ {a prima vedere, istoricit care compara feudalismul romanesc” eu cet ,apusean” se impart in doud categorii: cei care subliniar’ asemanarite, precum Petre P. Panaitescu, gi cel care insist asupra deosebirilor, precum Nicolae lorga, Henri H. Stahl sau Florin Constantiniu. Din picate, discutia istoriografica asupra .feudalismului roménese™ s-a» GEOGRAPIA PUTER at de cel le mai multe ort into abordare de tipul wat fost sau na fost articotul ui Stefi Stefmescu de la stirgitul anior ” + Precum jy, 50, setis de pe pozitii marviste”, Cex, awamfate, dest serise ke pe aceleat pozitt ideologice, sunt contributite hui Pony Constantiniu”, De o cu totul alta tactura este studiul recent al lui Cosmin Popa-Gorjanu. care pormeyte de Ta o bund cunoastete a discutiilor din istoriogratia occidentald asus acestui concept". Linmtele analizet lui Cosmin: Popa-Gorjanu sunt ins date chiar de uiditatea semniticayiel termenular feudalism” in istoriografia romiind. pentru cd, dineole fe cezura concept marvist nemarvist. pe care el o sesizeaza., exist numeroase diferenye in cadnul Tecireia dintre cele dou’ categorii. Cu alte cuvinte, istoricié romani au dr adesea notiunii de feudalism apusean™ un alt continu. Mai mult, adesea este inconseevent chiar si in eazul aceluiusi istoric, Pentru Panaites acest continut a da un singur exempta cu pare a impirtasi viziunea lui Calmette asupra feudalismului, desi il citearg frecvent si pe Bloch. Ceea ce mi se pare semnificativ este faptul cd referintele sale merge in ambele directii, fird a sesiza diferemtele, destul de importante, dintre viziunile doi autori asupra societatii feudale apusene. Existd isi un element comun impurcisit de tot istoricii care s-au ocupat de Tomiinesc” * deinirea aprioried a puterii domnesti si a statclor medievale rominest in termeni teritoriali. Cu alte cuvimte, toti istoricii romani care au discutat domnesti la inceputurite statului au plasat Tara Romvinesca. inci de la intemeicre. in ceva se Mare Bloch denumea it doua varsid feudala, Nu-mi propun si discut aici aici d Periodizarea lui Bloch este valida, nici daca teritorializarea statului medieval poate fi definita ca feudald. Ceea ce mi se pare remarcabil. iar acesta este punctui pe care it voi dezvolts in continuare, este ignorarea de cltre istoricii romini a posibilitatii ca Tara Romineases la incepururile ei, sa fi apartinut .primei varste feudale™ din tipologia lui Bloch si, prin urmare, si fi reprezentat mai degraba 0 constructie social decat una teritoria Se poate argumenta fird prea mare dificultate cd imaginarea puterii domnesti medievale in termeni teritoriali reprezinta paradigma dominant a medievisticii rominesti!2, O dovada in acest sens este si faptul cd principalele comtroverse privind puterea domneased in Tara Romaneascd medieval - cemratizare vy firimitare feudala'’ sau autoritate domneasc’ absoluta vs regim nobiliar'* - s-au purtat in interiorul acestei paradigme interpretative. Toti istoricii implicati in aceste controverse au impartait, aprioric, ideea ci puterea domneased nu doar s-a exercitat asupra unui teritoriu, ci a fost definitd teritorial. De fiecare data cand un istoric incearca 2 traseze hotarele in interiorul carora s-a exercitat autoritatea primilor domni munteni sau isi imagineazd intemeierea Tarii Roménesti ca ua Proces de alipire a unor teritorii el se plaseaz3, constient sau nu, in interiorul acestei Paradigme. Chiar usurinta cu care este folosit conceptul de teritoriu anata cat de inriddcinat este aceasta perspectiva in istoriografia romineasca, intr-atat incdt cei mai mul{i dintre No! hic! pu mat realizim cd acest cuvant reprezinta o optiune imterpretativa ce trebuie asumaid” Existenta unur teritoriu asupra caruia primia domni isi exereitau auroritate face parte din ceea ce Moses Finley numea generalizari initiale, a c&ror principala case (erishicd este tocma dificultatea de a fi sesizate, din cauzi cA nu au fost forruulate explicit Astfel de generalizari ist au ridacinile invizibile Hexperienta moderna a tstorivilor, De altfel, majoritatea istoricilor ale cdror Juctari le voi cita Pe parcursul acestui capitol au fost, pentru o perioada mai scurta sau mai luna de timp, functionari ai statutui roman. {ar aceasta experienta adinunistratiya a influenat, Fira indoiald, viziunea lor istoriograticd #4 contribuit semnificauy ta imaginarea statulut medieval in termeni moderni" Aceasté perspectiva este att de inrddicinata in istoriogratie, incat cele citeva inverpretat care au Contestat explic 4 aut fost rezultatul unor abordari interdisciplinare celor problema puterii jaca aceasta prePUTEREA TERTTORIAT AA DOMNTEL PARA SL EERITORIUL 2 se Sats apnapiat de istorte dintr-o perspectiva sociologie’ sau politologica, Dintre aceste Me se PAE Mai importante!” Prima este rezultatul unei gandiri auentic Feprezentata de Henri H. Stahl si Daniel Chirot: cea de-a dowa, a ici medievale din perspectiva politologic’, propusa de Daniel Barbu % hut Stahl si Chirot stimuleazd imelegerea puterii domnesti dintr-o ectivd. dar, in acclasi timp, impiedicd o redefinire a naturii ei. O stimuleasa ru ca permite interpretarea in cheie sociologicd a puterii, ca raport intre domn gi somunicit, teritoriul flind astfel trecut in plan secund. impiedicd redefinirea ei pentru premisa de la care pleacd - puterea domneascd nu cunoaste nici un fel de constrain imere, find. prin definitie, arbitrard - se opune oricdrei tentative analitice. Abordarea sociologica a lui Henri H. Stahl este cel mai bun exemplu in acest sens. Prin critica pe are o aduce tezei domeniului eminent, Stahl deschidea drumul unei noi interpretari a naturit puterit domnesti, insi atasamentul siu far de ideea arbitrariului domnese |-a impiedicat si pigeascd pe accasti cale'S. Daniel Chirot, discipol al lui Stahl si al lui Immanuel Wallerstein, a incercat sa integreze interpretarea celui dintai in modelu! teoretic oferit de cel din urm. Definirea Tari Romanesti medievale ca stat comunitar-comercial Propusd de Chirot. contine in sine germenii unei contestari a viziunii clasice @ statului teritorial. Ins, asemenea lui Stahl, Chirot nu piseste pe accasti cale, poate si pentru ci intreaga discurie despre perioada medievald nu este dect un preambul al cartii sale dedicate schimbarilor sociale din Tara Roméneascd pani la 1918. Astfel. cele doua pagini despre statul medieval din cartea lui Chirot sunt cele mai traditionale si, intr-un anumit sens, cele mai dezamagitoare din intreaga carte. Chirot rimiine inchis in paradigma unui stat medieval puternic, cu o administratie bine pusa la punct, al cirui declin incepe dupa 1500, chiar dac& aceasta contrazice in bund misurd definitia teoreticd a statului comu- nitar-comercial pe care chiar el o enuntase la inceputul cari" Desi are la bazii premise diferite, perspectiva politologica a lui Daniel Barbu are acelasi efect. pe care |-as denuini stimulativ-inhibitor, Ludnd ca punct de plecare cele trei principii constitutionale moderne ale cAror ridacini se gisesc in societitile medievale propuse de Fritz Kern ~ 1) limitarea legal, 2) reprezentarea populara si 3) responsabilitatea ~, Daniel Barbu a propus un provocator program de cercetare a .arheologiei constitutionale romi- nesti”, Acest program era ins& elaborat, de la bun inceput, in jurul unci contradictii imerne, de vreme ce continuitatea curistic’ Kern-Barbu era dublati de o rupturi: conceptual Scopul declarat al lui Kern era de a explica tensiunile constitutionale analizind ridicinile lor medievale, intr-o abordare fundamental modemd. Cercetarea lui Danie! Barbu, declarat postmoderna, nega aprioric posibilitatea unei evolutii constitutionale, tratind durata ca Peo suprapunere de straturi inerte si izolate, fari legiturd uncle cu celelalte, lipsite de trecut si de viitor™”. in plus. intengiile programatice expuse in introducerea cartii sale Publicate in anul 2000 sunt in bund masurd abandonate de Daniel Barbu in polemica pe care a avut-o cu Serban Papacostea cAtiva ani mai tarziu’. Astfel, analiza initiald dife- Tenfiatd a constitutionalismului medieval las’ loc unei simple negiri a statalitaqii medievale | Afirmand rispicat ca obiectele intelectuale numite astizi state” nu pot fi pindite dec incepand cu secolul al XVi-ea, Daniel Barbu se plaseazd intr-o tradiie blocata in dilema daca (arile medievale pot fi sau nu definite ca state?’. Prin urmare, nici Henri H. Stahl, nici Daniel Barbu, desi se indeparteaed de interpretarea istoriografica dominant privind puterea domneascd la inceputurile Tari Romiinesti, mu elaboreaa 0 criticé sistematica a acesteia si, mai ales. nu propun o alternativat Rationamental care a stat la baza consensului implicit al istoricilor in a considera Puterea domnilor munteni ca find definita teritorial porneste chiar de ta titulatura acestora alta per pen StoringGHOGRATIA PUTERE a fost ingeteast ca clone ab intr ‘ed era definita teritorial sat teste ins construit pe dousl pre Mgomn a toard Tara Romneased”™ Ac ‘fie sia devenit intr-atat de farnitiarg doar in taducerile romanesti ale ducerea romaneasca este de fapt “dom a toatd (ara Ungrovlahiei” | Tarit Romanesti” (racnoquirn, Jiror documente s-au pistrat, plu: .domn a toata Ungroviahia” hu patrunde in aceasta formula decit esta se intituleazd .domn a toatl ara 1 Tarii Romanesti", atestatd prima oard ‘¢ niciodata adjectivul ,toata”, Prin cara Rommnease coal T 4 domme: prin armare, Ulete ct psumental, aparent de senpatePramta are ele este chiar ee Omer care thc dees, snuainnnl Un STE 5: wedi ma soa observa c& ea se TEEISESE Mu ined si in originatele skwwone. Tra slavone distincte = out formule axintexen) $1 comm al ii domni munteni ale ¢ scontestal in contopirea 3 quark, geqcelt BEAU SETH Mai mult. pri Mircea, se imtiruleazd si Baauuswn Ses) Viadislay Viaicu, Dan 1 $i aamsanars evecen oVrpwcnaaxia). Termenl eeejoua parte a domniei lui Mircea, ond a Ungrovlahiei”, Cea de-a doua formuld. dom a tot in timpul lui Mircea cel Batran, nu include aproap crrnare -toats” nu se referd, aga cum S-2 Cfezt, ta Tara Roméneasca si nici macar Ta jand, ci la Ungrovlahia. Nu am si discut ach diferenta dintre Ungrovlahia si Tara Romaneasc®, pe care 0 voi analiza intr-un alt capitol, Ma voi opri ia schimb asupra cele fa Gam proces 0 raptamoenaaul ce Win BEBE Oe consider in egal mésura cen ab si anume interpretarea termenului de f47d in sens teritorial. 1.2. Tara- teritoriu modern sau comunitate medievala? Tara” cuprindea 0 hotirmicire, 0 segmentare organicd a spatiului, 0 denumire a lui Segrogativa gio excludere a celor neintegral de a sine in faptul instépanirii in pimantul tari si in succesiunea celor ce-folosesc din veac a ari” intr-un sens tcritorial nu a stat o analiza a surselor mmedievale muntenesti, ci influenta nosiunilor de pays si terra. preluate, prima, din geografia fui Vidal de la Blache gi, cea de-a doua, din istoriografia Occidentului medieval. Desi filtrate prin mai mulji intermediari, cele dou influente pot fi ugor sesizate si in definitia dude Valentin Al. Georgescu conceptului de (ara intr-unul dintre putinele studii asupra aeestui subiect. Cuvantul-cheie in aceastd definigie juridicd a yarit este organic”, al cart sens este intéit prin sintagma “de la sine”, Definirea farilor medievale romanest, inclusiv 4 Tarii Romanesti, ca .realitigi geografice organice” are mai multe implicatii. dar ce mai important dintre ele mi se pare inscrierea actiunii politice a domnilor jntr-un proiect prestabilit geografic. Potrivit acestei interpretari, Tara Romaneasca medievala ar tt a compromisului dintre o realitate etno-geografica ~ intregul pamant locutt de Nall Maslae politica a domnilor, intr-un anumit context international, 4 & et ” teritoriu intr-un stat, Dar dup cum s-a observat, printre alii chiat eee ae Georg nae increta teritorialé a termenului este addese’ geografic. Gheorghe Bratiany ieee ee intre boieri gi gard ee ” “en bos Jeja deosebire: pare in cronistica ron definite” Peuanal aaa ef revemand ,categorn sau stiri sociale distincte " ¢ lui Bratianu, Anibal Teodorescu, intr-o analiza a multiplelor sensu"! La baza injelegerii termenului . al decal intr-unwl eased si binePUTEREA TERITORIALA A DOMNIEL TARA SI TERITORIUL B juridice le cuvantului (ard” in vechile izvoare rominesti, identifica trei intelesuri pancipale: 1) .comunitate organizatd politiceste” sau stat: 2) intregul popor sau naiune 3) poporul de jos, in contrast cu boierimen:”, Aceasté directie interpretativa a fost insi in bung masuri ignorata in analiza titulaturit domnesti, medievistii romani preferand sé sublinteze dimensiunea teritoriali a numelui de Tara Roméneasca gi si 0 ignore pe cea social. Pentru Valentin Al. Georgescu, de pildi, jard” a avut initial 0 semnificatie teritoriald. si acesta este sensul pastrat in denumirea statului, dar, ulterior, datorita -labilitayi” si .involutiei” termenului, acesta ar fi capatat un injeles social. Chiar si acei 'storici care. influentati de analiza pe care Otto Brunner o face notiunii de terra, au pasit pe calea deschisi de Gheorghe Bratianu spre o interpretare sociojuridica a termenului ~lard", considerdndu-] o comunitate de drept, au dat denumirii Tara Romaneasc&” tot un sens teritorial””. Stelian Brezeanu, de exemplu. a propus o interpretare diacronica a notiunti de rard, care a evoluat de la un sens agrar, la unul feudal si apoi politic”*. El ins subliniazad cd toat aceasti evolutie semamticd a fost anterioard secolului al XIV-lea si, prin urmare, considers Tara Roméneascd in momentul intemeierii tot un teritoriu politic (institutioneller Fléichenstaat), si nu 0 comunitate politic’ (Personenverbandsstaaty” Asadar, majoritatea medievistilor roméni au dat noyiunii de tard din titulatura domnilor © acceptie teritoriala. chiar si cei care, studiind (arile din interiorul Tarii, au accentuat Gimensiunea lor sociala. Aceasti infelegere a conceptului medieval de ard, folosit de cancelaria munteneascd pentru denumirea statului, a fost puternic influenfata de paralela cu termenul latin ferra, cele dos concepte fiind considerate sinonime, Dar nu s-a observat pana acum ci utilizarea celor doi termeni de cancelaria munteneased medieval contrazice explicit aceasta sinonimie, Desi nu foarte numeroase, documentele latinesti emise de domnii Tarii Romanesti reprezinta totusi un corpus consistent”, care permite o analiza a termenilor prin care cancelaria munteneasci traducea stavonescul zemtia (sesuvk) si rominescul feard (wpa). Am si las deoparte titulatura lating a gdrii atunci cand nu o traduce pe cea slavond, ci preia formula folosita de cancelaria maghiard: partes Trans- alpinae. Trebuie insi spus ci nu este deloc sigur ci domnii munteni dideau acestel titulaturi ingelesul pe care i-1 dadeau regii Ungeriei, care, bineinjeles, priveau pirtile transalpine ca o parte din regat. Ambiguitatea generat de absenga denumirii explicite a regatului de care apartineau parle de peste muni, inchiderea in titulaturd a expresied dei gratia, precum si folosirea, céteodati chiar in titulaturd, a lui regnum Transalpinum sugereazi din partea domnilor munteni o atitudine mai degraba echive raportului dintre partes Transalpinae si avel regnum de care apartineau, Daca insi lisim deoparte cazurile in care fara este redatd in latina prin partes regni, rman dou’ cuvinte pot fi considerate traduceri ale denumirii slvone aeswk : terra gi regnum. La prima vedere, Tara Romineasc& pare si fi fost radusd in latind, aleatoriu, prin terra Transalpina/ Transalpinensis sau prin regnum Transalpinum/Transalpinensis. Dupa cum s-a observat de multd vreme, domnii munteni nu au avut 0 cancelarie latineasca propriu-zisi, iar documentele emise in aceasta limbs au fost redactate fie de destinatar, fie de .elemente intimplitoare”, dupa cum ii numeyte Maria Holban pe preotii catolici sau pe scribii sasi, Doar in acest din urma caz, documentele ar putea exprima Bindirea politica a domnilor munteni sau, pentru a folosi din nou o expresie a Marie’ Holban, accentele personale $1 influentele locale”. Primele documiente latinesti emise de domnii munteni fac ins parte din prima categorie. Privilegiul cdtre bragoveni din 1368, ca si cele dowd scrisori adresate, un an mat tirziu, de Vladislav catolicilor din qari gi datate in aceeast 21 au fost serise sub influenta cancelariilor din regatul Ungariei, probabil chiar de scribi din regat. Or, in toate aveste documente echivalentul lui zemntia este terra in privintaa GroGRAPEA PUTERIT nete dine cle find, dupa cum sa ay ; Avaitay Mircea Jara Romineased prin Ferra". cu excegy ae atest 1, denumese conshint RETA eta Braun, fin 1395, cand a fost Prete dominiun. in eink eh a eracatatn de 1 , " es scemise le canecktria MUNTENEASCS in see, ay in documentele aa tun Miree 4 prama jumatate XVilea, Tara Romineased este denuny, Pee regmun, Mai mult, dintre cele doar gave ocurente ale te aprovumativ 40 ale Tui regi, (rel corespund unor redactie, Pea urmare, nu mai ramin decat tre atestari ale termenujy ‘tra Ronvineascd. Nu am si ma oprese aici deciy a este si singura in care ferra apare in in scrisoarea pe care Alexandru Aldea a trimis.¢ i ruga sf aresteze un grec. pe Femianus, domna, orra eiusdem domini nostri regis et nostra” jomnul muntean incerca si obting isa pe regele Ungariei ca suzeran al Tarii Romanest: revolentiae, Tonul scrisorii poate fi ingeles si maj ; care a fost trimisa. Tunie 1431 era un moment foarte difei! pentru domn:; cu doar citeva luni inaime pretendentul Vlad Dracul castigase tun atac al lui Alexandru cel Bun asuj punavoinga lui Sigismund, iar dinspre Moldova, Tarii Romanesti pirea iminent, Prin urmare, folosirea termenului ferra pentru # desemna Fara Romineasca pare a reflecta o optiune retoricd a ‘domnului muntean, intr-un moment pozitia sa era ameningal 37. Acest caz este 0 exceptie, pentru ca. aproape intotdeauna sin documentele latine muntenesti denumesc ‘Tara Roméneascd ren desemnate Amlasul si Pagarasul. Diferenta dintre regnum este cateodati accentuatd de folosirea lor in acelasi docu- pla in protocolul intial al serisorii pe care Radu Paiste, Dei grav _ i-a trimis-o lui Stefan Mailat, terrae Fogaras Domino™ fi uneori urmaritd literal, asa cum se intampla sn carul privilegiilor pentru brasoveni emise de Dan al I-lea a aceeasi data, 10 aprilie 1424, unul in slavond si celalalt in latina”, Prevederea ca negustorii brasoveni si dea vam numai la Rucdr si la vadul Dundrii, iar jin alt loc niediert in tara domniei mele” Taeman rocnogeréa aun) este tradusa in lating prin i regno nostra 1 nullo loco mullum mributum solvat, Prevederea prin care negustorii brasovent erau scutiti de vama pentrt v pMinurile ce le aduc in tara domniei mele” (seatatt rocioacT ta aut) este tradusd in latina prin quando portant ad regnum Volahie mastrucam nil tributum solvant. in versiunes fatind a privilegiului exist chiar o paralela terminologica intre cele dows regi. Ungaria si Valahia, care insd lipseste din documentul slavon’’. De altfel, in mai multe documente, eam Valachiae sau Transalpinum si regnum Hungariae sunt puse fata in faya si este caene entant sé interpretdm aceasta paralela ca o revendicare de catre domnii munte™! a nei egalitati de statut intre Tara Roméneasca si Ungaria”. Inainte ins de a face acest fe sf ne reamintim ci termenul regnum este folosit mai degraba retoric decal a fel de gresita precu™ a seeolulu: uy comparativ cu cele ale documentelor™ in documente redactate chiar in supra celei dintai dintre ele, pentru, © mi direct cu puterea domneascd : or in 14 iunie 1451, prin care asca drept fe risoare prin care d st pragoventle nrean desemna Tara Ronvdne: Slegerea termenului terra intr-o ajutorul brasovenilor si in care il inf sto incercare de captatio ben pare sa fi fe bine daci o plasim in contextul incar in aceasta peri in vreme ce prin terra sunt Transalpinensis si terra Fogaras ment. asa cum se intany dominus regni Transalpinensis, Traducerea lui zemlia prin regnum poate pas. trebu juridic, iar © analizé a notiunit de fard prin prisma lui regnwm ar fil aan eon joes de la eehivalenga farditerra. Trebuie si nu uitim nico clips el. cel seen CaP domaii munteni aveau 0 cunoastere aproximativa a Himbii Tatine si fMe8 pupn a terminologies politice latine. Daca dezbaterea istoriograficd asupr eerie te 6 junificadd wocmmai pentru e& voievozil Transilvaniel &°o7 te juridie’, orice interpretre de la bun ine regnum Transilvanum 9 familiarizati cu aceasté terminologie $4 cu semnificati acest sens a tui reg ens a lui fegnum Transalpinum din documentele muntenesti este. pat.ee ee gee PUTEREA TERITORIALA A DOMNIEL TARA SU TERITORIUL 2 pur speculativa, Cred prin urmare cd, in documentele latine muntenesti. in alegerea unui anumit termen in detrimentul altuia au contat in primul rand motivele retorice. O dovad re in documentele latine emise de domnii muntent a lui ul caitre bragoveni. in care vorbeste de in acest sens este si singura atesta regnum Transilvanum. Serisoarea lui Vlad Di duo regna, Fara Romaneasci si Transilvania, trebuie interpretatd, din nou. ca o incereare retoric’ a domnului muntean de a sublinia egalitatea dintre el si voievodul Transilvanici, Joan de Hunedoara*®, Astfel, Vlad Dracul atenua situatia stanjenitoare in care se afla, aceea de a confirma nu atat privilegiul pe care tatal sau il diduse brasovenilor, cat mai degraba intarirea acestuia de citre loan de Hunedoara Asadar, documentele latine muntenesti trebuie in primul rand interpretate ca o definite in oglind’ a Tari Romanesti, de cele mai multe ori in raport cu Ungaria, cu voievodatul Transilvaniei sau cu comunitagile sasesti din Ardeal. Domnii optau pentru regnunt, terra sau partes, nu in functie de substanja juridicd a acestor termeni in diplomatica medievala ci mai degraba in concordanta cu mesajul pe care doreau sa-1 transmité, Din aceasta perspectiva putem infelege mai bine si folosirea diminutivului regniculum, cu referire la Tara Romaneascd, in scrisoarea pe care Vlad Tepes i-« trimis-o regelui Matia in februarie 1462. Regniculum, wadus de lorga prin farisoaré"*, este cvasiinexistent in diplomatica latina*®, iar pentru a injelege de ce Vlad Tepes a ales tocmai acest termen ar trebui interpretat retorica intregii scrisori. Nu este locul aici pentru o astfel de analiza, dar cred cA trebuie subliniatd din perspectiva cercetarii de fad utilizarea lui regniculum in formula de incheiere a scrisorii, care cuprinde argumentul ultim al domnului : Lar, dacd vom ajunge, fereasci Dumnezeu, la un capit rau, si va peri tirisoara noastra aceasta, nici Maria Ta nu vei avea folos si inlesnire de aga ceva, pentru ca va fi spre paguba crestindtaii intregi”. in comparatie, in acecasi scrisoare, céteva paragrafe mai sus, atunci cind Vlad Tepes fi propune lui Matia 0 actiune comund antiotomani, el isi denumeste tara partes Transalpinae. Asadar, in spatele unei aparente instabilit&i terminologice se intrezdreste retorica unci corespondente bine cantarite intre continutul mesajului si forma sa. Atunci cnd il chema pe regele Ungariei si se lupte cu otomanii, domnul muntean vorbea de parjle transalpine, ins atunci cand il avertiza ca pieirea (irigoarei” v2 fi spre paguba crestinataqii, el folosea regniculum. Forma diminutivali pare a aseza Tara Roméneasca pe o pozitie modest, dar revendicdnd un statut similar, in raport cu celelalte doua regna ce apar in scrisoare : regnun Turcorum si regnum et sacra corona Hungariae. Inevitabil, regniculum din scrisoarea lating a lui Vlad aminteste de fdrisoara (ae samy) din scrisoarea slavon’ a lui Vladislav al H-lea, adresatd brasovenilor cu zece ani mai devreme**. ins& dacd pentru Viad Tepes .farisoara” era Tara Romineasea. pentru Vladislav al II-lea era Amlasul gi Fagaragul. Ambele scrisori folosesc insi aceleasi argumente, adesea imbricind aceeasi haind retoricd, pentru a exprima o atitudine ambivalenta fatd de regele Ungariei, care oscileaz’ intre reprosuri si solicitari”, Aceasté analiza terminologicd a avut ca scop ilustrarea unei premise metodologice importante pentru intelegerea felului in care domnii munteni concepeau statul medieval al Tari Romanesti. Preferinga cancelariei mumtenesti de a traduce in latina cemfia mai degraba prin reenum decat prin terra nu reflect o sinonimie juridicd a celor dowd notiunt, ci mai degraba o optiune retoric’**. De altfel, pentru cancelaria moldoveneasca terra: molda- wiensis pare si fi fost o traducere suficient de fideld pentru seaurk soa,ane urmare, 0 incercare de a explica semnificatia termenului slavon prin cel latin nu poate fi interpretarea mesajului n anumit context. O abor- ewe”. Prin decit aproximativa, pentru ca orice analiza trebuie si plece de pe care domnul dorea s4-1 transmita unui anumit destinatar, intr dare mult mai adecvaté pentru a analiza semnificatia termenului zentfia/ard mt se pare26 GEOGRAPIA PUTERIL 4 fi investigarea documentelor slavone muntenesti, precum yi 0 comparatie eu sensul pe care-I dau cuvantului celelalte cancelarii slavone, La capatul acestei analize, pe care 0 voi expune in continuare, sper si demonstrez cA traducerea medieval’ 4 lui zemtia prin regnum este fidela doar cu conditia de a-i da acestui din urimd termen acceptiunea sa rolingiand, si nu pe cea capetiand tirzie™ Pentru a descifra semnificatia termenului seauk din documentele interne muntenest, Voi eduta mai intai raspuns la dowa intrebari preliminarii ; 1) care sunt comunitatite politice pe care cancelaria munteneascd le consider’ ydrt; 2) ce diferente exists intre termeni slavoni — geaurk, orasninta, Baynitia, WEARER, APWRAGA, WHA, wPEAT, tTaduss in romineste, unii dintre ei constant, alfii inconseevent, prin ard. Abia dupa aceasta analiza preliminara voi discuta semnificatia termenului seaw, incerciind sd demonstre7 8 acesta fa desemnat in primul rind 0 comunitate politica gi abia apoi un teritoriu. Documentele muntenesti de pind la 1550 desemneaza ca aeawk Tara Romaneasca, Tara Ungureasca, Tara Moldovei, Tara Turceasca, Tara Moscovei, Tara Poloniei, Tara Barsei, Sibiul, Tara siragului, denumita si Tara Olteneasca, ‘Tara Ardealului si stapinirile venetiene din Albania”, Pentru a intelege ce au in comun aceste zece ari”, care, pentru un istoric modern, apartin unor categorii politice diferite, este utila comparatia cu ceilalti termen!, folositi céteodata ca sinonime pentru zemilia, Pentru a sesiza nuantele diferite intre acest termeni, voi analiza contextul in care sunt atestaji in documentele slavone muntenest, folosindu-ma de dictionarele de slavond medievala ale lui Miklosich si Lysaght, acesta din urma trimitand la fragmemtele biblice in care sunt mentionate anumite cuvinte $1 usurdnd astfel injelegerea lor Dintre termenii pe care i-am enumerat mai sus, primul este wease're, care apare doar de cdteva ori in documentele muntenesti si pe care Ioan Bogdan il traduce consecvent prin finut, Potrivit dictionarelor lui Miklosich si Lysaght, sensul principal al cuvantului «d insi totodata gi o accepiiune teritoriali, de suprafatd asupra careia a). Lysaght arati cl weaacre este frecvent folosit in yentru a desemna puterea ui Hristos si natura Ghoint a acesteia, iar sensul biblic al cuvantului reiese limpede si dintr-un document al tu; Radu cel Mare, in eare spune c& ,am fost dfruit de Dumnezeu cu fimutul meu, cu Tara Romaneasca”®. Aparent, in acest document, Tara Romaneascd ar fio apozitie pentru dumaacrs, o taducere liberd flind .am fost daruit de Dumnezeu cu puterea asupra unui tinut, si anume al Térii Roménesti”. Exist insd un alt document, de la Dan al H-lea. din care reiese cd weaactt Si “geata’k nu sunt sinonime. In privilegiul pentru brasoveni, Dan antes avorda negustoritor Tibertatea de a face comert .in toata ara si in [tor inutul domniet mele, slobozi si fart nici o piedicd, de Ia portile de fier i pana la marea cea mare”; de aici reiese cd tara G exurk) desemna altceva decat teritoriul asupra cruia tete exercitaté puterea domneasca (wsaacrrs), ale cdrul limite sunt precizate. Distinetia se “pel doi termeni apare §i in privilegiul penuru Voda emis de cancelaria slavond a lui Sigismund, in care se face deosebirea intre Tara Ungureasca (Oyrprnckor sean) si aetoriul ‘rit Unguresti (waaacrs)™. De allel, acest din urmd termen se regiseste in vein denuinilor folosite in sursele rusesti medievale si premoderne pentru a desernns statul moscovit, avand acelasi ingeles specifi de teritoriu™ vAl dostes tcrmen, mull mai des alestat, eSte aprewaa™, care pare a fH sinomtimn ce Toan Bogdan gi Petre P. Panaitescu traslue ambit termeni prin .{inut”, iat dipanire”, Cei dor rennet ca este de ,putere™. avin este exercitatd o putere (éxapy traducerea slavond a Noului Testament pt weaact Miklosich yi Lysaght dau implica towugt nuante diferite, pentru accentueazi mai degraba exereitarea ei, Subtita diferenet ambelor cuvinte sensul de ,putere™, AA waacth, subliniazd dimensiunea terivoriald + puterii, in YreMe Ce Ap haaPUTEREA TERITORIALA A DOMNIEL PARA SEEERITORIL nu fe AN WRAKA SL WHAAETH este cel mai bine surprinsd in textele biblice, in ile din Biblia justiniand gi din Vulgata, primul cuvant are sensul de ,tanie” /potentia (meu. 1.51), tar cel de-al doilea de stapanire” /porestas (Luca, 19,17)”. Prima observatic ese impune din lectura documentelor emise de cancelaria munteneascit ar fed Apraacana nu este folosit aproape niciodatd pentru a desenmna Tara Roménease’. De cele mar multe oni aptsasa este denumirea folositd pentru a defini autoritii exterioare Tarii Ronwinesti, precum .finutul brasovenilor”, tinutul secuilor”, .tinutul sibienilor”, tinutul Ardea jului"’, Nu am identificat decat trei documente muntenesti in care termenul aphaana a fost folosit pentru a desemna Tara Romaneasca, intr-o scrisoare din 1482, Vlad Calugitruh se adreseazi tuturor oamenilor ce se gasese in (ara noastr’ (Ap" Utilizarea termenului este atit de neobignuitd, ineat loan Bogdan preferd si-1 taducd prin tard”, desi in toate celelalte contexte el redi termenul qpeasana prin inut”, Echivalarea lui Ao WKAGA CU .{arA” este ingeldtoare, pentru ci documentul nu se adreseaza tuturor locui- torilor Tari Romanesti, ci doar celor aflati sub directa autoritate domneasca : pircdlabii, pargarii si vamesii. Prin urmare, .dau de stire tuturor oamenilor ce se gisesc in fara noastra” (trad. de 1. Bogdan) inseamnii mai degraba ,dau de stire tuturor slugilor domnesti ce se giisesc sub puterea noastri”, Dup§ cum spune Basarab Tepelus intr-o scrisoare catre sibieni, .noi domnii cu slugile putem {ine tara”, iar in acest caz in originalul slavon aparand tot aptexkana. Dacd diecii cancelariei muntene folosesc rareori Ap"s2kawa pentru Tara Romaneasci, ei utilizeazd frecvent acest termen pentru comunitatile sasesti_ din Transilvania®. Astfel, documentele construiesc o distinctie terminologica intre Tara Romaneascd si Ungaria, care sunt denumite (Ari (seaw'h), gi orasele sisesti si Ardeal, care sunt aptexkaga. Diferenta dintre cei doi termeni este data de existenja unei ierarhii intre ap'sxana si seaw'b, care ins nu reflectd intinderea teritoriala a unei puteri, ci mai degraba natura acesteia. apraxaga nu este o putere mai redusi ca intindere, ci o putere inferioard, care deriva din zeau’k. Un bun exemplu al diferenei dintre cei doi termeni pare intr-o scrisoare a lui Radu cel Mare catre brasoveni din 1498, in care, in traducerea romaneascd, apar patru tari” : Tara Romaneascd, Tara Ungureasca, Tara Barsei si Tara Ardealului™. Dintre acestea, in textul slavon doar primele doud sunt zeau'b, ultimele doua flind denumite apruxana. Plecnd de la aceast& distincfie, imprecizia terminologica cu privire la Tara Fagira- sului, din scrisoarea banilor de Tismana cite sibieni din 1455-1456, ar putea fi interpretatd cao dorinta de a sublinia apartenenta Fagiragului (\pteawa) la comunitatea politi Tarii Romanesti (seaw'k), chiar in momentul in care domnii pierdeau stipanirea asupra acestei feude; ,el nu este in {ara noastrd, in inutul Oltului, in Fagdras” (¥ naw’ seaay Y apna’ Wary ¥ harapauy)®. Din pacate, aceast’ diferent& terminologicd nu este intotdeauna redata in traducerile romanesti ale documentelor. Un exemplu este scrisoarea uj Radu cel Frumos cdtre cele sapte scaune in care se vorbeste despre negustorii care trecut din jara voastrd in tara noastra”, Traducerea lui Silviu Dragomir, pe care am preluat-o aici, ignora diferenjierea terminologica dintre Tara Romineasca si cele sapte scaune, doar cea dintai fiind denumita ,(ard” (name aphaKane ¥ sor aemayy". Acecasi neglijenté terminologica apare si in alte traduceri pe care Silviu Dragomir le-a inclus in editia sa de documente privitoare la relajiile Tarii Rominesti cu Sibiul”, loan Bogdan este mult mai atent la nuante si, traducind o scrisoare pe care Radu cel Mare a trimis-0 brasovenilor, face deosebirea intre (ard (seaw'k), folosit atit pentru Tara Ronrineasca, ft si pentru Ungaria, si tinut (Apaxata), prin care era denumit Ardealul™, $i Petre P. Panaitescu foloseste aceeasi termeni pentru a distinge inutul Sibiului™ (ypws%asa) de ‘Tara Romaneasca (seauk)”. raduGEOGRAFIA PUTER Jara Romineasca si Ungaria na sunt demumite aproupe nigga, NIocumente, comunitatile S8sesti SUMt considerate terminologice este, fart indoiali, doringa dony = det edstiga bundvoinga celor carora Hise adresau. intro scrisoare pe care Radu aise, trimite sibienilor in 1534-1535 apare sintagma fara domniel voastre™ Cresue rocusgery, ity de nu mai putin de tei ori, in vreme ce fara dominiei mele” (eae rosuageryy fw) apare de einei ori Serisoarea, de doar citeva rinduri, confine urmtoru fap din care transpare limpede incercarea domnului de a cistiga bundvointa sasilor, sublining calitatea de statu inire cele dou comunitaqi: De aceea rog pe domnia voase cap tin prieten al nostru, si lisa sf treacd bucatele din {ara domniel woastre in ara dom mele si si se hrineased fara domniei mele in fara domniei voastre yi oammenii domne voastre in fara domnici mele". Atunci insi cand relagiile dintre domnii munten: Comunitaile sisesti de peste muni sunt incordate, acestea din urmi sunt inotdezuna denumite agnxkana, Pentru a da numai citeva exemple, apart este denumites dak celor sapte scaune intr-o scrisoare din vremea lui Radu cel Frumos prin care se inera rezolvarea migratiei transfrontaliere, Sibiului intr-o scrisoare a lui Vlad Vintilé cu privie fa 0 disputd vamali sau Brasovului intr-o scrisoare a lui Vlad Calugdrul prin care se sting ilegii comunititilor sisest un litigiu”. Chiar si atunci end domnii munteni acorda privil de peste muni, acestea sunt de obicei denumite tot apakaga””, Prin urmare, Tara Bis sau Sibiul nu sunt denumite seauk in documentele muntenesti decit in cazuri exceptional tunei cand domnii incearc’ si castige bundvoinfa acestora, adaptand retoric terminologi "Aminteam mai sus cd s-aU pastrat cdreva documente muntenesti in care Tara Romneassé nu este denumiti geauvk, ci ocina sau bastin (ereatna si bayuitta), Acesti doi temmen. desemnind initial o mostenire parinteasca si, de obicei, considerati sinonimi”, sunt folositi intotdeauna in contexte diferite. Astfel, eaysuua este utilizat pentru a sublinia legitimiaies pretentilor la 0 mostenire revendicat fie e& era vorba de seaunul Tarii Romanest de averea pirinteasca™. Prin urmare, saya este atestat in documente emise de pre tendenti, de regulé in momentul in care incercau s& cistige tronul. Astfel, inate & « patrunde in Tara Romaneasca pentru a-l inscduna pe Mircea Stefan cel Mare precizeazi in proclamatia adresatd buzoienilor si brailenilor cd » Tara Romaneasca este bastine {ul dreapté”. Vlad Calugarul, in timpul campaniei prin care incerca si-i ia Jocul lui Basar Tepelus. isi exprima speranta ci-si .va dobandi bastina sa". Vlad cel Téndr seria sl in momentul in care Mihnea s-a refugiat la acestia, cd .mi-a dat Dumnezeu Tara Romances rept bastina a domniei mele”. Afirmatia sa reprezenta ins mai degrabi un proiect i ‘lestigurare, decit orealitate deja indeplinita, in acelasi mod, Draghici Vornicul se ge sii instiinteze pe brasoveni ci Vlad .s-a urcat pe scaun, in bastina sa”, intr-un moment in care disputa pentru domnie dintre Vlad inecatul si Moise Voda nu se clarificase incl. Prin urmare, toate cele patru documente in care Tara Romaneascd este denumitd ‘pact au fost emise de pretendenti la domnie, iar termenul a fost folosit pentru a sublints legit mitatea drepturilor lor’®. Nu intimpl yuna apare in corespondenga pe care PS! denyiio purtau cu actorii direct implicayi in disputele pentru tron. Astfel, Mircea se 7" poierilor buzoieni si braileni, Vlad cel Tanar le seria sibienilor unde se refugias® rival si, iar vornicul Drighici le scria bragovenilor care fi didusera adapost lui Moise vo Daca folosirea termenului sauna accentueaz’ legitimitatea unei stapaniti ee ua sublinia7a in schimb legitimitatea unet stapiniri fective, Nu s-a obser E im, probabil din eauza traducerilor neglijente terminologic, arite 18 ” se precizeaz’ limped cd aceasta A OS Jui Ungaries au Spuneam mai sus € Aptwakana. in schimb, in uncle (aeauvk), Motivul acestei schimbari ienilor nica int or acu domnul numeste Tara Romineased ociny de domn fie cu ajutorul lui Dumnezeu, fie cu cet al r in wate caPUTEREA TERTIORIALA A DOMNILL TARA SLTERITORIUL ” polar © Prin urmare, atunei ednd Vladislav al H-lea denumeste Faparaytl 5 Amlayul mea”. domnul muntean nu comtesti, asa cum s-a crezut, statutul juridie al celor foude incredimate de regele Ungariei, ci doar subliniaz’ Iegitimitate ipra lor. stapimirit sate An sat fa strsit termenti wpeae si xwpa pentru ct nu sunt folosiqi decit arareori in socummentcle muntenesti, intotdeauna referindu-se la alte fari decét Tara Romineased wpa apare intr-o scrisoare a lui Radu cel Mare catre brasoveni, in care domnul aminteste de judecata la care a fost supus Radila din Cimpulung in fafa judelui Brayovului si a ri intregi (BREEAM XepOar) care se adunase in sobar”, precum si in dous documente privitoare la tara Hafegului (wa Xwuurauie ina yop)”. Este greu de spus, in lipsa unci alte atestari a termenului, de ce scribul a optat in acest caz pentru xwpa, cind Tara Barsei este indeobste denumita in documentele muntenesti apruxkatsa. Cel de-al doilea termen, wpcar, nu este nici el atestat decdt o singurd data, ins folosirea sa poate fi usor explicata. Termenul apare intt-o scrisoare a lui Radu cel Frumos catre sibieni, in care domnul afirma cf @ depus jurdmant si slujeascd domnutui craiului si Tarii Unguresti” (Srprerwawy wpcars)®. Termenul, derivat din ungurescul orscég. apare ins in documentele slavone emise de Sigismund de Luxemburg si de loan de Hunedoara pentru Vodita™. in ambele documemte doar Ungaria este denumité wpcar, celelalte tari amintite, Tara Sarbeascd si Tara Croatici, find seawk. Ceea ce este interesant in documentul lui Sigismund de Luxemburg este ci, desi in cuprinsul documentului Tara Ungureasea este desemmata de dou’ ori cu wpcar, in titulatura rege al Tari Unguresti” ea este denumita semark (pan, OWVrowckon Semae). Aceasti observatie confirma ipoteza existentei unei determinari reciproce intre rege/domn si tara (aen'k), aspect pe care-| voi dezvolta pugin mai jos. De altfel, in documentul amintit, de la Radu cel Frumos, in sintagma tara domnului crajului” nu se mai foloseste wpcar, ci, din nou, sesh. fmoredindu-ne inst la utilizarea Iwi wpcar in cancelaria munteneascd, un imprumut terminologic sugereazi existenta unei corespondente slavone, astizi pierdute, adresate domnilor munteni de regii Ungarie in urma acestei analize terminologice a cuvintelor din acelasi cmp semantic cu fard se impun trei observatii. Prima ar fi c& cele sapte cuvinte analizate nu sunt decat sinonirne Partiale. iar optiunea cancelarici muntenesti pentru unul dintre ele era determinata de dorinta de a adapta retoric terminologia folositd la comtinutul serisorii, Cea de-a doua bservatie este cl emtiiqile politice pe care cancelaria muntencasca le desemna ca ,{ari™ (aeswk) pot fi impirtite in doud categorii: cele care sunt in mod constant desemnate astfel, precum Tara Romineasci, Tara Ungariei si Tara Turceased, gi cele care sunt denumite de obicei tinut” (qpwkana), dar care in uncle documente, din considerente Tetorice, primesc tilul de .(ard” (aesw). precum Tara Barsei, Tara Ardeatului sau Tara Sibiului, Cea de-a treia observatie este ci aceeasi utlizare retoricd a terminologiei pe care o remarcam in documentele latine se regaseste si in corespondenta slavond a domnilor Tunteni, Exist insi o diferent importanti intre cele doua cazuri: spre deosebire de documentele latinesti, in corespondenta slavona a domnilor munteni supusa schimbarilor fminologice era denumirea destinatarului, si nu cea a Tari Roménesti. aceasta fiind Humid, aproape intotdeauna, zeaw'k. in putinele cazuri in care scribii munteni foloseau ald denumire pentru Tara Romineasca, ei preferau un alt termen pentru a accentua rete Fe legitimitatea domnului - subliniind drepturite sale dinastice (canna) sau ajutorul Prim din partea Domnului sau a suzeranului (ovwsuna) -, fie supunerea pe care io datorau cet cdrora le era adresata scrisoarea (qpreikata) Trecind acum ta analiza semnificatie’ termenului ‘mpune de la sine, este stransa le wwvh, prima observatie, care se dituré dintre ard si domnie, inca de ta prima atestare30 GEOGRAFIA PUTERIL in documentele de cancelarie, din 1385, seawh apare, aproa termenul recnoyuny in sintagma: (ara domniei mele variantele .,ara noastra” s ra mea”, Cu toate ac ‘pe intotdeauna, ala semk rocmoacTea jut) tea, tara este diferitk de scrisoarea lui Vlad Dracul catre brasoveni. in care domnul afirma c& Jeu si fara {suntem) ai stipanului meu craiul”, sau scrisoarea lui Moise Vodi din 1529. prin care ii ameningd ci va veni asupra lor cu toatd fara si puterile domniei mele™™. Pe by acestor observatii, ipoteza de lucru pe care o propun este cl cele dou’ cuvinte, deg semnificatii diferite, sunt interdependente si se definesc reciproc. Altfel spus, (ara, daca este diferita de domn, nu poate exista decat in legatura cu acesta. In acest sens cA trebuie infeles conceptul de {ari legal”, pe care-| foloseste Nicolae lorga®™ 4 vedea insd in ce fel functioneaza interdependenta {ari-domnie trebuie si analizim acele documente in care seauk este atestat in alte contexte, Din corpusul de document emise de cancelaria munteneasc’, pana la 1550, am selectat dou’ formule in care termenul seat apare freevent: 1) .eu si cu boierii mei si cu tara mea”, cu diferite variante, si 2) .si fie 0 singura {ari cu tara domniei mele”. Prima formula implic o stratificare social a Tarii Romanesti, fara reprezentind comunitatea celor guvernati, distineta de domn si de boieri. Astfel, Vladislav al Il-lea le Scria brasovenilor cd si-au varsat singele pentru coroana Ungariei cu si cu boierii mei si cu fara mea”, Vlad C: lugirul ii informa tot pe brasoveni cd ,boierii gi toatd {ara mi se inchina”, iar Neagoe Basarab, in jurimantul de credinyé din 1517 taya de regele Ungariei, se angaja si reziste unei eventuale expeditii otomane ,domnia mea, cu boierii domniei mele si cu toata tara", Folosind aproape aceiasi termeni, Radu de la Afumati instiinga pe sibieni cd .ne-am asezat la tronul si domnia Tarii Romanesti impreund cu toi crestinii boieri si supusi si cu intreaga Tard Roméneasei”®, Distinctia dintre boieri si {ard apare limpede nu doar in documentele emise de domn. ci si in cele trimise de boieri. intr-una dintre putinele scrisori boieresti pastrate, ,boierii mari si mici din Tara Romaneasea” povesteau in 1523 brasovenilor ce s-a intimplat , Tarii Rominesti si noua” (saatuKor seman it naus)*. Sensul lui seawk, de comunitate politic’ a celor guvernati. reiese din mai multe surse, fie direct. precum in scrisoarea pe care Dan al II-lea o adre. seaz intregit tri a domniei mele, celor mici si celor mari”, fie indirect, precum in documentele in care domnii munteni vorbese de .pieireatirii” de .linigtea tart", sau de atisipirea (arii"™ Cea de-a doua formuld, ,s@ fie 0 singurd yard cu (ara domniei me trei ori in doud documente muntenesti, ambele scrisori adresate d te una extrem de neobisnuit’"*. Singurul istoric roman care a incercat sa-i gaseascd 0 explicatie, Serban Papacostea, a legat aceasti formuli de politica comercial’ « domnilor considerind et .explict plastic” privilegile vamale acordate brasovenitor™. impottiv? stei interpretari pot fi ins& ridicate doud obiectii. Prima este ca nici unul dintre cel doud documente in care apare aceasta formulare nu aminteste de Privilegii vamale. Chiat acd si serisoarea tui Radu Praznaglova, si cea a lui Viad Tepes it indeamna pe bragovet si faci negot in Tara Romineasca, principalul lor scop era de a restaura pacea, na de reglementa comertul. De alttel, hrisovul lui Radu Praznaglava este mai desraba un teatat de pace decit un privilegiu comercial. De asemenea, formu sa fim o sity gard” di serigoarea lui Viad Tepes din 1476, prin care dom anunga rsturmarea hi aie psest din scrisorite aceluiayi don in care sunt enungate clar privitegiite comerciate accedat® brayovenitor, doua obiectie priveste chiar sensul formule’, Daca sd fim o singura atl Sar referi a anularea vimitor de hotar ska asinilarea negustoritor din Tart Bisel c care apare de le domni brasovenilor,PUTEREA TERITORIALA A DOMNIEL TARA $I TERETORIUL 3 cei munteni, atunei, dupa cum remarca chiar Serban Papacostea, contrazist tocmai de privitegiile de care se bucurau brasovenii, Prin urmare, daca dim Teoria domeniului eminent, atat de limpede expusi de Valeria Costichel, apare pentru prima data in secolul al XVIII-lea, in contextul unei incercari de a defini raportul dintre domn, boieri si tara sau, cum am spune in termeni moderni, regimul constitutional” Moses Finley, intr-un studiu despre constituyia ancestrali”, care cuprindea exemple mergind din Atena secolului V i.Hr. pénd in America secolului XX, observa ci acest tip de apel la istorie, departe de a fi o simpla retoric3, reprezinté una dintre trasiturile fundamentale ale comportamentului social”. Invocarea .vremurilor vechi” nu ne spune mai nimic despre acestea, dar este o surs4 importanta de cunoastere a momentelor de crizi in care se face apel la trecut, Prin urmare, tcoria domeniului eminent este important pentru a injelege disputele din jurul puterii domnesti din secolele XVII-XVII, dar are prea pusina relevantd pentru inceputurile Trii Romanesti medievale. Din acest motiv cred cf, in controversa din istoriografia romdneascd, interpretarea justi este cea propusd de Henri H. Stahl si Andrei Pippidi, care au vazut in domeniul eminent o fietiune juridica retrospectiva™. Istoricii din cealalta tabard a disputei, precum Alexandru D. Xenopol. Dinu C. Arion sau Valeria Costichel, au sustinat c2 weoria domeniului eminent a existat inca de la inceputurile statelor medievale rominest, iar in sprijinul acestei teze au cutat argumente in sursele din secolele XIV-XVI. De altfel, aceast@ teorie corespunde unei imagini a Tari Romanesti, destul de rAspandite in istoriogratie, ca stat teritorial bine centralizat inc’ de la intemeiere™. in acest subcapitol imi propun si analizez argumentele invocate in sprijinul tezei domeniului eminent, extrase din documentele muntenesti emtise inuwe secolele al XIV-lea si al XVEea. Aparent, scopul mew este unl negatiy dea demonstra cA aceste argumente Sunt inconsistente. Reinterpr propun are insa si 0 fatu in sprijinul tezei dom ated surselor pe care o constructiva, Analiza darii calului, principatul argument invocat jului eminent, va demonstra nu numai ed puterea domneased 2PUTEREA TERITORIALA A DOMNIEL TARA SE TERETORIUL x 4 fost 0 constructie feritoriaki, aviind Ja baz revendicarea stapanitit asupra intreeulut ‘amant al (Sri, ci, dimpotriva, ei a fost o constructie social’, Fundamentatk pe o leeaturs personald intre dom si diverse grupuri sociale sau comunitii Darea calului, atestatd prima data in 1415 sub forma un cal si 0 cup in documentele muntenesti din perioada 1450-1550". Dupa 1550 este rarcori atestal’, jar treptat dispare cu totul, in 1639 fiind deja consideratd un obicei din zilele vecht foan Bogdan a fost primul istorie care a imterpretat darea calului ca un sign donint oatestare a dreptului de proprietate al domniei asupra tuturor mosiilor, care se suprapunes peste cel al proprictarilor-vanzatori"”, Aceasta interpretare, preluatd ulterior. cu unele nuanje, de Dinu C. Arion, Petre P. Panaitescu, Valeria Costiichel sau Manole Neagoe, a fost unul dintre argumentele centrale in demonstrarea cxistentei domeniulut eminent Contestarea acestei interpretiri a dirii calului, in special de caitre Constantin Giurescu st Henri H. Stahl, a fost mai degraba neconvingatoare. Constantin Giurescu s-a mulqumit si respingd interpretarea lui loan Bogdan, cu unele argumente bine intemeiate, rd inst pune o alta"®, La rindul sdu, Henri H. Stahl, dupa o analiza cantitativa a (uturor 6 compli este freeventa a pro arinloe Wear apare darea calului, care ins, in loc si claritice problema, simai mult, a respins interpretarea darii calului ca signum dominii, considerand-o o simpli “taxa notarial”. De ce si cind anume era aceasta dare incasatd de domaie nu explica nici H.H. Stahl, care insist asupra arbitrariului domnesc pentru a ardta absenta oricdret logici juridice sau fiscale a dari, Astfel, potrivit interpretirii lui Stahl, darea calului era 0 taxd notarial casatd, céteodatd, de domnie pentru eliberarea unei cary de stipanire, Interpretarea nu se bazeazd insi pe documentele din secolele al XV-lea si al XVI-le; care Stahl le considera inconsecvente in inregistrarea darit. ci pe un document trziu, din 1639, Din picate ins, in hrisovul emis de cancelaria lui Matei Basarab este deteriorat exact fragmentul .si cand [a fost atunei} a (dat un cal riposatului) bitrinului Basarab voievod pentru pecetluirea cartii de stipanire”"*. Completarea, inclusa in paranteze drepte, provine dintr-o traducere moderni tarzie, Prin urmare, avem toate motivele si privim cu scepticism valoarea acestei interpoliri. De aceea, cred ca inelegerea darii calului trebuie si plece tot de Ia documentele care o consemneaza direct, din veacurile al XV-lea st al XVI-lea, simu de la mentionarile tarzii Dupa cum reiese limpede din aceasti succintd incursiune istoriogratic’, interpretarea GXrii calului a fost, de la bun inceput, strins legati de controversa asupra. stipinirii piméntului, disputa cu un evident substrat sociopotitic contemporan, in consecinga, darea calului a fost interpretati in istoriografie, ined de la inceput, in legdtur’ cu dreptul de stipinire asupra pamantului'’, Exist ins’ o obiectic majora, sesizatt deja de Henri H. Stahl si asupra cdreia voi reveni mai jos: majoritatea tranzactiilor de mogii atestate docu- mentar nu amintesc darea calului citre domnie. Aceastd constatare are dow’ posibile explicatii: 1) domnii nu incaseazX constant aceasti dare ~ idee a arbitrariului domnese de care Stahl este atit de atasat : 2) darea calului nu este legatd de tranzactiile de mosie, acestea fiind doar prilejul cu care ea patrunde in documentele domnesti"”. Principalul argument in favoarea celei de-a doua explicajii poate fi gisit in chiar documentul din 1487, care a stat la baza disputei dintre loan Bogdan si Constantin Giurescu: .$i inca am diruit domnia mea si cai de la cnejii din acel judey al Brdilei, care se cad sf fie domnesti, de la cnejii care mor”. Or, dupa cum observa si Constantin Giurescu, din acest document nu reiese nicdieri cd legatura dintre domn si cneji ar avea in centrul et pamintul. Plecind de Ja acest punct, teza pe care 0 propun este de a considera darea calului o obligatie succesorala pe care o anumiti categorie social’ o avea fad de domn in virtutea indatoririlor et militare