COLECTIA ,BIBLIOTECA ENCICLOPEDICA DE ISTORIE A ROMANIEL”
GHEORGHE |. BRATIANU
SFATUL DOMNESC
SI ADUNAREA STARILOR
iN PRINCIPATELE ROMANE
®
EDITURA ENCICLOPEDICA
“BUCURESTI, 1995 amninit concluciile la cari a ajuns D-sa in cartea menfionat& mai sus, cari constituie in
acelasi timp indicatii asupra volumului in curs de tipairire
Pornind de la odiscutic a imptitini in perinade a istoriei Rominilor si adenumirilor
celot mai potrivite pentru epocile ei, DI. Boldur militeaza pentru inscrierea in analele
noastre a uni epoci feudale,cdreia de altfeli-a si consacral un alt capitol,ce I-am amintit.
EX constatA pe urma succesiunea istorict a formelor social-politice in stale europene,
scokind in evident’ trisiturile caracteristice ale feudalismului, si derivind din el
etonarhia de stiri soci ipare ins numai ca o initiativa regal. El vede
CAuitea acestei forme de guvernare,in veacurile XIV—XV si prima jumitate a secolului
al XVI-lea, iar sfarsitul ei in instaurarea monarhiei absolutiste!, fn capitolul urmator, ne
deserie .feudalismul si stirile sociale in principatele romaine”, ficdnd apropieri de
imprejuririle din Rusia, ce ii sunt cunoseute prin scrierile lui Pavlov-Silvanski, si scotdind
in evident uncle particularitati ale regimului feudal din (irile noastre: dependinta
domnilor de factiunile boieresti, practica imunitatilor mai slab dezvoltatd, ierarhia
Vasalititii mai putin definiti, statutul juridic al tirinimii mai putin precis decat in Apus
D-sa constati c& din veacul al XViLlea, principatele tree Ja rindul lor prin perioada
tegimului de stiri sociale, si c& .s-a schimbat in conformitate cu aceasta si Sfatul
extraordinar al Domnului™, despre care se dau cdteva exemple din epoca fanariot’ si dowd
din veacul al XVH-tea2, Intemeiat pe cunostinjele sale ale istoriei rusesti. DI. Boldur face
$i aci apropierea de institutia similar’, denumita Zemskii Sobor. E interesanta parerea
istoricului Kliucevski, pe care o citeaz’, ci .Sobourele ruse” din veacul al XVI
se compuneau din functionari, nu erau de fapt decit unele ,.consfatuiri extraordinare ale
guvernului cu proprii lui agent®. Soborul tus a fost provocat la vial de necesitatile
administrative si nu de lupta politic’. Numai in secolul al XVil-lea Soborul se dezsolt
transforméndu-se intr-o ,adunare reprezentativa"}, Aceasta ma intireste in convingeies
ce am exprimat-o la sfarsitul memoriului precedent, cd in aceastt alcitnire pot fi si urme
ale sistenmului bizantin, care a mentinut pang la capt traditia consultinit ,Senatului
care se intruneau principalii dregatoris.
DI. Boldur incheie paginele rezervate starilor sociale, ardtind c& si Obsteasea
Adunare a Regulamentulai Organic isi avea midacina tot in acest regim Pe planal politic,
se poate inst spune cd .principatele romine din monarhi de stin sociale ati recut direct a
un regim constitutional reprezentativ™, faza absolutista fiind redusd doar la ,incercdi
imide”, sub Voda Bibeseu sau Cuza Voo®
2. DOMNI SI BOIERI IN V
CURILE
IV—XVI
Ne rimine acum si aduniim in ordinea lor cronologic’ informatiile pe cari putem
ile culegem din izvoarele cunoscute,cu privire la rosturile politice ale unor Stiri despre
Contra te sti istrict Roe, p.18—19.
2 Mal p 27-28
nid. 9
4V- Adanirile de St, 1V
SAV Boldur, op cit, p-29—¥)
65 sy
tli,yy
asthe
wNumaj
"CSari
existent cna stb agpectl soca nase foieste iment Pentru usarina expy,
Ai de preferat sA grup aceste date pentru fiecare Principat in parte. spe Asublinig
caracerele deosebite ale evolu intuentee i paraelismele vor reegi de fa sing,
fs perioala mai recent, de la sflrsitu secolulul al XVI -lea inaint, © neq
peezintare unitar a fmprejurvilor, derivind din aceleas curente de ide,
in Montenia cit si in Moldova, in perionda care precedeazt Unin
apeoape de prisoy st subliniez gi avi starea de provizorat a acestor conclu
de schitarea unor init generale, pe cari cercetarea amainuntita va fi singur
e Verifies i e ale adanci.
ae re re Tne Romdnenc, el mal vehi dint cele dt Princip
contact nemijlocit cu lumea bizantin’ si sud-slava, am mai avut prilejul si
caracterul autoritar al Dommiei, in secolul ce urmeaz’ intemeierii
precumpinirea uncia din puterile locale, sau, cum cred, ,descalecat
© Vorba day
in misur ye
sin
unOSCUL{
diploma
stipanitea fc% greui i impotrvir. Acei ,majores terrae pe car fi amine
regelui Bela al IV-lea din 1247, cu drepturile gi privlegiile lor, nu par a se i inchinay=
Intotdeauna de bund voie, asa cum traditiaistori mai vechi eronici spune cf arf
Ficut-o ..Bistiribestii cu toata boierimea ce era mai inainte preste Olt"?. Existenta uinoe
asemenea seniori local ne econfirmati de documentul pontifical din 1345, in care e vory,
de Olachi Romani dispusi s& teact la catolicism, adresindu-se anume Nobilibus vin,
Alexandro Basserati, et aliis Nobilibus quam popularibus Olachis Romanis, Nicolyy
principi de Remecha, Ladislao Voyauode de Bivinis, Sanislao de Sypprach, A;
Voyuode de Zopus et Nicolao Vosuode de Auginas’?
E viditd aluzia la Alexandra Basarab, viitoral Domn al Tirii Rominesti (1352
1364) care apare aci in eapallistei, doar ca un primus inter pares, un nobil in fruntea ators
Pentru ceili nici o identifica sigur mu s-a putut face; presupundnd chiar c¥ arf prinie
ci si roméni .din pirtile ungurene™, rimine ins neindoielnic c& micar in parte, acest
‘oievozilocali sunt din vechea nobilime a .Valahiei Transalpine™ peste care domes atunc:
-~Marele Basarab™, invingitonul din rizboiul de la 1330. Dar miturii mai directe yi mai
convingitoare aduc mentiunile de nob vali, pribeyii peste hotar in tegatul Ungarici
Unde it afl alte rostur, si sunt uncoriprimiti cu o grij& deosebit’. E posibil ea voievaduh
Bogdan, fiul lui .Mykula* stabilit Ia 1335 in Ungaria, side a cdi trecere si ayezare se
Ingrjesteinsusiarhiepiscopul de Kaloesa, 8 fi emigrat din Muntenia in urma politic
Uunificatoare a Basarabilor“S. Dar lucrul e sigur pentru cei numiti in diploma de la 29 august
1359 a regelui Ludovic cel Mare, amintind meritele lui Karapch, Si
tanizlai, Negwa.
Wlanyk, Nicolai et Ladislai filiorum Ladislai, fi i Zame, Olachorum nostrorum fideliui,
Aacelei
Prozye
*Y mai sus
2 Magerinal istoric, Vp. 232
° Horrzaki, Doe.1, 1,99 DL, p. 697-608,
“idemfcares Remete bniten cu Remecha” pae probubill,N. 2 1 26
ene cu ild.N.lorga, Hist. des Rournas Il
eelerd Rérmnicul de pe Ont Malas cee
\atinich Dr, Velcon, no 4, p. 7475 ota Dui, Makkal 9 Harmazaki, D1.
66, noask ce 0 avea
toate bunutile si averile din Tara Romineasc’, au venit sist
ear neat voit SY urmeze pe Alexandnt Vox Basaraby in atitudinea dusm
fath de rege, si Rstinda
afere serviciite!
Cimeisprezece ani mai tirziu, 1a 1374, un alt grup de pribegi: Stoykan filius
Dragmenti fii Voyna de Loysta (Lovistea), Danchul germanus condam comitis Ne
Work fitius Raduzlu et Selibor familiaris specialis Laykonis Voyvode, cauta adipost la
curtea regelui si asteaptd la Zolyom, si fie primiti de el, imprejurare care provoack
rioase incurctturi lui Ludovic, neidimurit in ce priveste atitudinea lui Vlaicu Vodi,
sespre care se spune c& ar fi aliat cu tureii"?. E de notat c& in acest document, ca si in
acel precedent, se mentioneazi filiatiuni de trei generatii, ceea ce ne duce inapoi in timp
1a intemeiere, sau poate chiar, la vremuri mai vechi decat descilecarea tirii, unificate de
dinastia Basarabilor’. E deci vorba ira indoiali de familii senioriale, cari nu s-au
impicat cu noua domnie. De alti parte, riposatul ,comite Neeg™. al cri frate Danciul
emigreazi, trebuie si fie acelasi ca ,viteazul Neagoe", amintit la 1369, in leg’iturd cu
saniile lui Vlaicu Voda pentru ministirea Cutlumuz de pe muntele Atos#, Faptul ci acest
demnitar apare cu titluri luate din ierarhia feudal’ ungureasc& — mai intdi viteaz (vitéz
— cavaler), pe urma comite — confirma si pe aceasti lature influenta, pe care 0 vidoste
aspectul occidental al podoabelor si al imbricdmintei, din aceeasi vreme, descoperite in
mormintele din biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges. Dar ¢ limpede ci
asemenea personagii, din cea mai autentici nobilime munteani, nu s-au hotirat si treacd
muntii fir’ serioase motive. far’ a fi fost amenintati de presiunea crescanda a puterii
domnesti.
Un proces paralel, desi in sens opus, il infitiseaz’ amintirea unor nume stein’ i
documentele Tarii Romanesti, cari insir’i miruriile din sfatul domnesc. Exemplele suit
ceva mai trzii, actele cari fi mentioneazi find de la sfirsitul secolului, din timpul lui
Mircea cel Bitran. Nicolae orga presupunea c’ printre boierii munteni se aflau multi de
obirsie transdunrean’: fugari, cari dup’ supunerea statelor bulgiresti si sirbesti, sau dup
asedierea bizantinilor, in strilucita, dar siraca lor Capital i
este greu de a deosebi, printre numele de origine sau de consonanti slavi pe cari le
jntalnim, cari ar fi elementele imigrate si cele bistinase: sunt doar citeva foarte curente
in strivechile familii boieresti romaine, care se explic& prin limba slava vorbitl, dar nu se
afl in onomastica sud-slava"6, lar dintre celelalte, comune slavilor transdundireni si
roménilor, cine ar putea preciza in ce miisuri se datoresc vechiului strat de capetenii slave,
contopite in nobilimea romineasc’ autohton’, sau pribegitor in fata nivaliriiturcesti? Ca
totusi asemenea elemente imigrate au Venit, 0 atest’ izvoarele vremii, atat pentru Tara
" Lakinich, Doc. Valachorum,no 105,p. 140-141
2 Ibid no 257, p. 291 si Hurmuraki, Dex. 1,2,p. 40
C1.P.P. Pansitescu, Mircea cel Batrin.p. 71
4 Lemmtte, Actes de Ketlomus, Paris, 19S, p. 119.
Geach. des Ruminischen Volkes,1,p. 328
PP Panniteweu, op cit p.68—€8
67 >>|
hui gi Banatutyy
Rowmanoasea! calt st pentru regime fnvecinate ale Arde
Me lings
soa} glsim printe demnitait voievedatutu mame tHCEStE — Probab eynyy
Devindel, cla, Cocia, fit sh mat amiatim de oblrpla Cumann « ewiney insu ®
eriinde, Laren, Coman, fr 33 ae 85h de
Rasarab. Greet, ca Sarandino, Sculota, Spanopol = = ri ASPECL OCCidengy :
, sca Haltovin, Cirstian, Aliman (Mamannus), Martin sau Gat en
Jn schimb mume ca Bakovin, soul de pibegie al anges! Calan
doienal de La Giurgiu, E deci sigur e2 la curentul de p HOTHLOT basin
refugiati politic’ in Ungaria sau poate si aiurea, eispunde un Conlra-cUtent de img.
«are ace in serviciel noului Donnan unifcate,oameni venti din alte iy ei
slujhd — gio dati cuca, coroarul ei firess in acele emu: pint, Se pose :
Presupune cu destul temei, ci aceste imprejuriri oglindesc o actiune sustinut; Domnigi
sub cei dint) Basarabi, meniti si pun stavili libertitilor feudale ale Meamuritoe
Privilegiate, cari nu primeau stipinirea lor eu destuli bundvoinks totodat, inky
Fimisitelevechilor oievodate sau enezate de vii si de plus aduct in sat lors
in dependent mai strinsd de poruncile domnest. Este in orice ex acto trisitura spect
Soievodatului Tart Romdnest, cae ii va lisa urmele in evolutia constitutional a aces,
Principat, dosebind-o de imprejrdile contimporane din Moldova,
‘Cind intilnim in putinele documente ale acestei Perioade — tolusi atat de inse
Pentru cl ese cu adevirat a ,cttrior” — notiunea de Stare in inteles de categorie see,
consttuttrebuie sto nfelegem ca otreapt in calea de raspindire a ordinelor Domi,
aun organ auxiliar de guvemimént, pe care vointa Domnitorului il foloseste, impor,
$i in locul anarhiei feudale, bimuite de el. Astfel ni se inf’tigeaza Vlaicu Voda. j,
documentul pe care I-am amintit, din 20 ianuarie 1368, privitor la negotul brasovemjy
eind se adresear’ .tuturor credinciosilor nostri, marilor dregatori, pircalabilo,
Judecitorilor, vamesilor, slujbasilor si oamenilor din orice stare constituit3 in tar.
Transalpin&. Tot astfel trebuie si interpretim categorie amintite int-un act din an
urmitor, 1369, in care acelasi Voievod serie fidelibus [...] universis, cvibus, popu,
fospitibus cuiuscunque nations seu idjomatisexistant — dar aci e vorba de locuiter,
catolici, indemnati sk dea ascultare noului episcop de ritul lor, trimis de Tors
Romineasci*. Categoriile enumerate, chiar cind primesc denumirea semnificativ’ de
Stiri vonstituite™, reprezinta pentru autoritatea domneasca un instrumentum reyni aga
cum le privea, cu aproape un secol in uma, regele Eduard I al Angliei in parlamentul sa.
Dar in afard de aceste rosturi de colaborare administrativ’, nu avem la noi nici o mentiune,
Jaacea dati, a unor aduniri mai numeroase, in care delegati ai acestor categori sf
fost
consultati si si-si spun cuvdntul asupra chestiunilor la ordinea zilei. Pare cX int-adevse
mnate,
a Roasts
{P.P. Panaiteseu, Mircea cel Bitrn, p. 66: trecerea a 12000 de balgari mentioati de cronica li Wavrn
{C1 Hurmaraki, De: 1.2 9 COCXXV gi CCCXXXIX, p. 389,408, doe- din 1397 si 1399 privious
Zable Macedonia" aseratiin Banat. Vyill,2, 9 COCXCI,p.440—91 XV, 1,10 CI p $8. sie
nga Sebesut sisese la 1464,
21.C Flt, Evolutia claselor sociale, bid, VI, p. 341
*P.P. Panaitescu, sid. p. 68.
* Hurmuraki, Doc 1.2.00 CXHL,p. 14849.
© metoenl 1, Anal. Acad. Rom, Mem. Sect Ist, 5.3
68
XXVIIL, p. 330 si urm, functioneas’ atunci numai sfatul rest:
se pisese fn mit a ‘ins al marilor boier Printre cari ins cei cu slujbe
on : io de ee locul eel dintai in insiranea msturiior, hv afard de han «
“UPAN", iar acel carey el sfetnict sunt amintiti numai cu numele for i titlul de
Fpocitic dit infer nORseN demnitati de visier,Jogortt,stolnic, vin la urmi. tntty
ea NM neo clr dn i vreme, sluja sau demnitatea de curte nu
; Prscumpanitor, astfel e% sfatal domnese sat. divanul”, cum va fi numit mai
sau: Spare ca Un compromis intre formula feudal’, care asart pe vasali in consifiul
weranului in virtutea feudelor lor, si cea bizantind cate aduni pe marii demnitari,fosti
3! prezenti in juril suveranulu.. Nu poate fi
expres asentimentul boierilor sti mari si mici*,
i 1390 tratatele sale cu regele Poloniei prin trimisii sii,
7 # Radu, prin autoritatea sa sin numele siu2. Titll insusi, foarte
lung $i falnic, pe care si-1 insuseste acest domnitor, de inspiratie bizantind si sud-slava,
Pune accentul pe notiunea de Hristos iubitor si autocrat", Desigur aceasta nu exclude
sfatul boierilor, nici rosturile lor in judecti si in interpretarea obiceiului ce tine loc de
lege, dup cum nu inseamn’ inliturarea Principiului alegerii, la insc’iunarea unui nou
Noievod, din neamul domnesc: dar nu se poate contesta o afirmare mai hott a puter
Domnului, care inseamn’ tot veacul al XIV-lea in Muntenia, cu pecetea ei caracteristicd
imprejurarile incep si se modifice cu inceputul secolului urmator. Chiar domnia lui
Mircea, care inseamna un moment de apogeu al stipinirié voievodului din neamul
Basarabilor, fusese intreruptd. in timpul rizboiului cu turci si a dezastrului crestinilor de
a Nicopole, de uzurparea lui Vlad, sprijnit de ostile sultanului; era ca o prevestire a
indelungatelor lupte ce erau si urmeze, in cari rivalitatea dintre turci si unguri era si se
complice, pe teritoriul Tarii Romanesti. prin rizboiul civil intre pretendentii la domnie
Rezultatul a fost impzirtirea boierimni in factiuni opuse, al cdror sprijin castiga in valoare,
pentru voievodul care nidajduia si se insc’iuneze. Fireste, toat aceasti evolutie era atunci
de abia in faza ei de inceput, dar semnele prevestitoare se intrevid: intirind, la moartea
marelui staret Nicodim, daniile Facute miinistirii Tismana, Mircea vesteste pe siteni si
dea ascultare urmasului stu, iar care s-ar ispiti si umble printre voi dintre boierii domniei
mele, ca si va ia ceva sau si va traga la alte munci, oricui si-i dati la cap" Aceast’
- incurajare la autorezistent& ¢ semnificativa, si cu drept cuvant observ4 DI. P. P. Panaitescu:
.domnul nu avea autoritate deplina si prevedea cazul cdnd boierii, impotriva hotdraii sale,
ar pune mana in chip abuziv pe satele ministiresti [...] Eo serisoare care dezvaluie o
interesant pagin’ a moravurilor sociale si a anarhiei nobiliare™, La data ce o atribuie
documentului (1407) se poate deci constata 0 scidere a unei autorititi, ce fusese atit de
puternic’ in veacul precedent. E deasemenea de observat ci Ja innoirea privilegiului pentru
CE P,P. Panaitescu, Doe. Tasii Rominesti, pass /
2 Hurmuzaki, Dow. 1, 2,90 CCLVII si CCLNIL, p. 315, 323.Ct. P. P, Panaitescu, Mircea cel Bitrin,
p.232
3P.P. Panaitescu, Doe. Tini Rominesti,
4. P. Panaitescu, Mircea cel Butria, p.70.
0 17,p. 73.
69 cx nuns boterit martort, Rada Cay,
atcle lui Cazan §i Batdoyjy
ostream Hc ogerenin
cst, Sunt a loud testa
anti), ateatuith din nobili de ai
aii un pero mal ii bois
se mention
in 25 ngust HTS.
reasoner lt
cecal Da, 380
sath dared ali
s°, yea dat a
mare VOTiCs
i nostri Drone
asentine’
we, e vorba deo adunare swum
s+ gous terme FO
sera
vine’
contrazice ace’ PS care 0 facttse Nicolae lorga, cu prilejul altej
nilor.din 1437. ib Vlad Dracul. cd luau parte Ia ea ,.numaj
gu iter» pe ca sin Moldov
ant dun de reprezentant mal numero
«vom regisi in vremuri mai recente
al politicii externe si economice a
are o curse aunei asemenca adunviti, in Tara
re eet sub domnia uni voievor! de prestigil
Iircea cel Batrin. E deci de econtestat C3 s-2 produs 0 schimbae in
oot mai mull greutate cuvantul mobili
j concluzia existentit 1a aceast’ dat’ unui
sne si Centrale. Nu se poate insi
afirmi prezenta, si inc’ unul din
si stujitod™
Aceastt constalare
agave
rout de «viteit”
innoiri a privitegit!
poierii in functiual st nu
+ in Mantenia aver acest cexemplu al
na eeke dou trepte ale i PES
anno un act ianportant
Sein nobilia
cunt consultati si
svodului, Este intdia mentiune PS
fe desigur de subliniat &
si steucire
cechilitrul Launtric al vietii di
Ar fi desigur temerar
regim de Stiri, orzanizat dup’ raodelu! Europei Apuse
{gli ch macar une di ementele sale alcttuitoate ist
ee mat insemnate:o adanare a e0bili
vAcest spirit de comp. care preSUPUNE > solidaritate eft de elementard de interese, s
constiinta unei comuniti(i. S¢ nifesté iin alte imprejurin in ccursul istoriei frimantate
a veacului al XV-lea. Dan ‘oievod Iudndu-si, la 2 martic 1460, obligatiunea de a nu mai
Cain eae arlene
seco nosris et nobilibus pocioribus Con dictarum pai
representatibus”: se insi. 19 sfetnici, in frunte cu vornicul Bogdan
2 pe uri numele @
rorfeka,vsienicul Albu, si fogoatel Rad dar = met adaug’ ac ceteris nostris
arpa’, Ack vorba de hao obilimal de frum” 6 “reprezint&* in sprit
di covietlaun orp al psilor nate” ce mu peas decat ,jara” — evident
far Tegal, a corpurilor prvilepite. Atri de Domitor si oarecum fafa de else afrmi
wa ost ple cll ator constitu al ried regim de SHS.
eet nice ne faciuneasustinut detr st ace spn de reese
Unga ntre voievort nchinafi puter otomane 3 =
é “enuciafii de la Dandire™ nu pute
mane fir urmri asupra organiZ putea
le stat,
si tragem de acl
i statulai, Nu mai este acea c esisig
jn succesiunea la domnie, care a ‘caracterizat intaiul secol al st casera
feudal pe care o stiiliserd cu mina Tor energie’, reapare in vartejl nesfiritel =
pena ean seis Dane i pest mua unr Sereda casual ee
frabi aparenta nor cipeteni de parte credincioase Sultanului sau Sfintei Corman! fn
"Horm, Doe XV no Xp. 8
2 Hist des Remains. WV, 9.67.
armas, Dx XV XT p53
longa, Hist. des Rowmains, Wp. 45—75
70 intre dow’
aceste finprejardt tulburi, in cari mult vreme sa vilzut o luptdi de extermin
ramuri ale Basarabilor, pe cdnd nua fost in realitate decit civenitea celor dow sn
sistem politice opuse, musulman si erestin — Insemnitatea politic’ a nobilimil,ca factor
do corntucere si de hotrire,a sporit, La 1 noiembrie 1476, comitele Stefan Bathory, care
s@ intituleaz& ,.Comandant al armatelor regale in Muntenia®, sctie or cli a alungat
in domania transalpind pe vieleanul Basarab gi cd Jigi,in cea mai mare parte € cu
noi, quilt omnes boiarones nobiscum sunt, demptis duobus, qui similiter in breviter sunt
seamun"!, Adeziunea boicrilor inseamna deci acea a tari, si hotiiste de soarta domnni i,
‘mprejurare ce S-a accentuat tot mai mult in a doua jumatate a veacului. .De spre srsitul
socolului al XV-ea si pand la mijlocul celui urmitor, un rol de o deosebita insemniitate
in storia politic& a Tarii Romanesti il joacd o familie care apare deodati ridicatd deasupr:
tuturor celorlalte neamuri boieresti, cu o influent de care pani si Domnii webuie si tie
seami, si care ajunge chiar in scaunul domnesc in persoana lui Neagoe Vodki — fami
Craiovestilor. Descendentii de mai tarziu ai acestui neam se falesc cu strimosii lor, pe
cari-i poreclese chiar Basarabi, confundindu-le originea cu aceea a vechei case domnitoare
atari
ari
Tendinta se vede din scrisul insusi al lui Neagoe Voda, care se intituleaz’ pentru
legitimitate .Basarab", desi nu pare a avea cu vechea dinastie decat legaituri de mana
sting", dup expresiunea francezi}. Totusi, atunci cdnd arati sibienilor, la 1512, c&
intelege si pistreze cu ei bunele raporturi pe cari le-a avut cu banul Barbu si vornicul
Parvu — Craiovestii cu cari se inrudea* — e caracteristic fuptul ci nu aminteste, in acest
domeniu de relatii extemne, pe inaintagi sXi in scaunul domnese, ei pe reprezentantii mari
familii boieresti, ceea ce invedereazat indeajuns importanta pe care ea o dobindise,
Dar tocmai precumpinirea acestui neam de ,.magnati” ca si diviziunea adinca ce
opunea factiunile rivale, era de naturi si ingreuieze adunirile mai numeroase a Stirii
nobiliare, asa cum am vazut cl se intruneau Ia inceputul veacului al XV-lea. Ele se pot
mai degrabi inchipui in aceasti perioadi, in intervalele de liniste, dar in imprejuriri
deosebite si cu un scop anumit. Avem astfel o mentiune precisa despre una din ele: cronica
mai tircie a Jui Stoica Ludescu, a cuprins in compilatia ei si Viata Patriarhului Nifon,
scrise de preotul Gavril de la Athos, care a luat parte sub Neagoe. la timosirea biseri
ministiresti de la Curtea de Arges (1520). Povestind misiunea Patriarhului in Muntenia
sub Radu cel Mare (1495— 1508), hagiograful contimporan arati eX el chem pre toti
Egumenii de la toate manistirile tarii Ungro-Vlahiei, si tot clirosu! bisericii si Ricu sobor
mare dinpreun’ cu Domnul si cu toti boierii, cu preoti si cu migenii |.) gria-le de pravil
side lege, de tocmirea bisericii si de dumnezciestile slujbe, de domnie yi de boierie, de
mindstiri si de biserici, si de alte randuri de ce trebui
" Hurmaraki, Doe, ibid, CLXVH,p. 95.
21.€. Filiti, Banatul Okenic i Craiovesti extras din Arhivele Otene), p23.
1.€ Fil, op. it, p.49 siurm., respinge aceastl ipoter
“ Hurnauraks, Doe. XV, 1.00 CCCI, 221
* abla de Haskin Archiv tek 2.p. 197 Penta ace viei v.D. Russo, Stu skin eee,
1.p.21 sium. Per inercalaea in cron, N. erga, Cmicele unten, Anal, Acad. Rom Mem, Sex. Ist.s.2at, XX
305 sium V. peda Let piculai Cantacurinese de M. Simache iT. Cristeeu, Bu, 12, p. 71 sium,
n - intercalat fiec schimbare iy (ey,
vsimite de imiprejurarile mai rece
tear Nicolae lorpa un pass)
ita cae Thi «Vadis Vouk (Viagta
sit boiarii inainte, gi alt tard, dupa of
ip care nvocmize7i 10TH
Meads el Marea cui relate s
in fragment mat
ace:
vest din un
Fiind vorba de
fe crert
y sens, interpre!
spitatocului.no ed
Jadomnia
cul al XVTea. fn ae
qoavcit trite hai Constant. C3
Al, 1523 1525) arat A ian te
conch cd at fare adaust [ah Const
Fue ins} valabild pentra .soborul” tinut sub
unui martor apropiat de evenimente.
Darsub presitunea rivaliviti arco Un
the Otomani si Habsburg. stualia
rea domneasca si nobilime
din ve.
cei" Hor,
Observatig
datoreste
sire, care va deveni, dup’ Moh
Tauntricd a Tarit Roménesti a evoluat ny spre
pe care se intemeiaz regimul Stitilor cj
ide invrajbite. ridic& pe rind, clpeteniile la domnie
sitele rizboaie ale lui Radu de la Afumati, sfargitul sdu tragic. ca $1 acel al altor
voievori cari I-au precedat — Mines. ucts ia Sibiu — sau -au urmat —~ cei doi Viad
fnecatul si Vintili? —, arati o stare ‘de haos, in care orice organizare se destrama,
Elementul extern precumpaneste in asa ‘aiisurd, incat sub Moise Vods (1529~ 1530),
hoieil sunt legati prin jurimant de regele Ferdinand al Ungarici. gata si se intoarcs
impotriva Domnitorului®
‘Aceasti din uri domnic in
guresti a Dun
Jupta int
cechilityal intre pute
jnclestarea a dou’ parti
spre
fe fapt o luptt aprig’ dus impotriva
boierimii, de voievodul, care primise int dorinfele ei, pentru a cauta in cele din urm
si-si afirme autoritatea prin represiune, si si 0 ridice astfel impotriva sa. Se intrevad
perspectivele unei adevaratelupte de exterminare, care izbueneste douk decenii maj
wegistreazi d
tirziu.
Dar in toate aceste eizboaie Iuntrice si alternativa, ce Se repet aproape regulat, de
ie, cdnd a unora, nd aaltora, nu gasim inch exemplele unor Adunisi
iri mai variate si mai numeroase. Organul de guvernimant pare
afi sfatul sau je se poate urmari in documentele interne
cari fi aduc marturia’. In linie general, se poate spune c& el las un rost tot mai mare in
cu stujbe si demnitati, ,jupanii® fri titluri, ¢
aledtuirea sa, boierilor investi
precumpancau Ia inceput, 8sind tot mai mult locul lor, acelor cari detin functiunile si
cirmuire si pri
de Stare — necum de
ddivanul” domnese, a chrui evoluti
veacului al XV-lea, mirturiile insir& in frunte pe marele vornic,
spitarul silogofetii, urmind apoi boierii find slujbe, si se imcheie cu al doiles spate
stolnicul, piharnicul, comisul si stratomnicul?. in ultimul sfert al aceluiasi secol, obiceiul
nue inca statornic: cand apar mai tofi martorii cu slujbe®, cnd stau iardsi in frunte boieri!
Bd. Nlorga.p.49,n. 3.
2, St. Niclaescu, Domnia lai Viad Vent V
hes ad Ventila Vodi deta Statina, Bucuresti 1936, p. 15 (extras din
Em Gr Nivolaescu, Moise Vet, Crow
tetany pela ea rt, 1939, p. 18 (extras din Arhivele Oltenie, no 104— 10)
. Divane dommnesti din Muntenia in secolul al XV-lea, Revista Arhivelor, Il 127,
wo,
$0 Pics Die. Ti Ro
hid 00 140, p, 18 — 19. a
n ‘8a deunnitAi!, Un act solemn, incheiat fa 1507 intre Radu cel Mare si mapistrati Sibiulut
anfoce inst din nod formula pe care am mai intnit-o; prem
{iri a noastre Transalpine, am hott i am incheiat®, La sfiirgit intdirese cu peceti 16
denanitari, prinite cari se ageazi in frunte putemnicié Craiovesti, Barbu banul si Parva
Vomnicul, toti find exceptie desemnati cu stujbele lor, cari reprezint’ aci pe .Boyarones
priedictae terrae transalpinensis*?, Lipsind ins preciziunile pe cari le-am intilnit in
documentele mai vechi,e greu sd ne dim seama cu certitudine, dact acest grup rest
adevirat consi de inalti funetionari ~ e o delegafiune a ordinului mai numeros, a c&rui
voint o exprim’, sau daci este numai obisnnitul sfat al marilor demnitari cu cari huereazt
Domnitorul, asa cum il intalnim si ta Bizant, si in statele slave cari au mostenit tradiia
bizantind. Sigur este insi, ci din veacul al XV-lea spre cel urmitor, aleatuirea statului
domnese di prectidere dreg’torici. Lisim la o parte indicatii, de natura mai indojelnicd, ce
Plreau a desemna virsta inaintatd drept un criteria in compunerea divanului: documentul
amintit de DI. G. D. Florescu, specificind in dreptul fiecirui membru al Sfatului oetate nu
‘numai venerabili, dar uncori chiar matusalemicl, ceea ce ne-ar indreptati si socotim
aceasti institutie drept cea mai desivarsiti gerontocratie, nu pare totusi a inftisa dlestule
garantii de autenticitate, in forma in care ni s-a pistrat,
O nowt intorsiturd o aduce, la jumitatea veacului al XVI-lea, insediunarea lui Mir
Ciobanul. Acum, la 1545, stipinirea otomand se consolidase in intreaga regiune
dundreant: la Buda se asezase pasalacul, Moldova era ingenunchiatd,raiaua imparitease
cuprinsese la 1538 Tighina si Bugeacul, la 1541 Briilat; in Ardeal domnea, din vointa
sultanului, fiul lui Ioan Zapolya sub regent mamei sale, Isabela. in mod firese,
imprejuririle din Tara Roméneas Li de aceasti incercuire politica.
Voievodul trimis de la Constantinopol .incepu Domnia sa «ca un pas ‘spunse
in aceasta vreme clasici a pribegiei, printr-o puternici emigrare a boierilor. Barsa se
umplu de fugari, pe cari acest juritor emerit se gribi si-i recheme, promitind cea mai
siguri amnistie"S. Stim cum a fost tinuta figiduiala. Cronicele inseamna cu groaz’ ci la
N forgn, Prefatd.in Hurmazaki, Doe.X1.p. XL
4Y, Sfatal domnese si Adunarea Stirito,W.
4 ‘omineased, noul voi
-eleasi greutiti, cind vent si
sprivile cclor
ar {ide pornit cronicarul impotriva acestei domnii. i
Mihai, fostal isprav
al biniei Craiovei, era infruntat de a
yitul anului 1593, Cronica, vidit inspiratt de faptele 5
mai de seamd s{ituitori ai si, boierii Buzesti, atribuie rolul principal in aceasti
imprejurare boierimii, pe care voievodul o urmeazai doar in actiunea ei! ,,intr-acea vreme
Impresurase turcit Tara Romiineased, cu datorii multe, sicu nevoi foarte grele, ct nu n
avea si se pliteasca fara si si scape din gurile vrijmasilor [...] $i se strdnse toti boiarii
‘mari si mici, din toatl tara, si se sfatuird cum vor face s4 izbaiveased Dumnezeu tara din
mainile paginilor. $i daca vizuri cl intr-alt chip nu se vor putea izbiivi, de acee ei ziser,
numai cu hirbitie si ridice sabia asupra veljmasilor"?, Astfel incepe riscoala, prin care se
deschide epopeea lui Mihai Viteazul, Nobilimea muntean’ porneste deci la Iupti intr-un
spirit corporativ, manifestindu-si intr-un mare consiliu solidaritatea de interese si de
nizuinte; ea este insufletiti in actiunea ei de aceleasi sentimente xenofobe, cari ridic’
pretutindeni Stirile impotriva amestecului strainilor in treburile tril si in detine
slujbelor. Un raport venetian contimporan di acestei initiative caracterul unui ade’
»Pogrom’ indreptat impotriva tuturor creditorilor, turci, greci si evrei, cari umpluserit
Bucuresti cu cerintele si ameninticile lor’,
Se stie cu cit ene ultate strilucite a fost dezkintuit’ lupta impotriva
puterii olomane: era fos¥ usor de vizut ci ca nu se putea sustine numai cu oastea st
mijloacele Tari Romdnesti. Se pare ci ined inainte de a incepe atacul, voievodul isi
asigurase sprijinul ardelean: niizuintele boierimii muntene se intdlneau cu acele ale Stirilor
din Ardeal si cu ambitiile lui Sigismund Bathory. dornic de a deveni, in ochii umii
catolice, campionul Sfintei Ligi impotriva turcilor!, Atiants cu Ardealul era 0 necesitate
politick de neinkiturat: ea trebuia concretizatt intr-un tratat formal, si urma si capete
aspectul unei subordontiri a celor douti principate rominesti fara de principele ardelean,
care dispunea de o necontestat’ superioritate in bani, in oameni si in legaturi diplomatice
In acest scop a plecat la Alba Iulia o solie muntean’ in frunte cu mitropolitul Eftimie si
principalii boieri, Teodosie Rudeanu si Radu Buzescu, Revultatul misiunii lor ¢
documentul intitulat pacta et conventa din 20 mai 1595,
jsmund din aceeasi zi, care il Intregeste
Citirea clauzelor acestui act. inchciat cu Mihai Voda si .toate ordinele si boierii
acestei {44 [..]" aratl insi limpede cX i>telesul su depliseste cu mult scopul initial. Nu e
vorba numai de o alianf, sau de o recunoastere a unei suzeranitdti, forma obisnuith a
hegemonici politice: este o integrare a Tarii Rominesti in posesiunile principelui ardelean,
care inseamn’ de fapt desfiinarea suveranititii ei de stat deosebit
uce
Lirit de o diplom’ a lui
CEL. loga, Cronicele muntene, Anal. Acad. Rom, Mem. Sect. Ist .s. 2a,
Consttapci Romsinest,p. U1
? Magavinul Ist Vp. 27
* Hunmuzaki, Ove It 1, Apendice no XXXII, p. 455, Raportal lai Marco Venier din 29 noiembrie 1594
CE PP. Pansitescu, Midi Viteacul, p. 109 yéurm.
*Textcte in Hurmaszaki, Dov. I, 1, m9 CLXVI, p. 209-213 si Apendice,
75
XI. p.313 yi fstoricut Leptain-se de orice legtur fat de Poart, voievodul aceste fel nu va gy
ai fi
deodt un Toctitor al principelui Transilvaniess | a chrmut duns vechea libertayy
bieciul aceste’ Ur, si dup aceste Pact et conventd, Va f inconjurat de un sat de | 7
poieri, oameni de varst $i experienti.ctt cari se va sfatui in toate imprejurarite, att ey),
jadec&toresti ct gi eele ministrative nied wm gree mY face parte din acest consi,
restrAns, nici nu va obtine reo stujb. sodelosai
Descite or se va tne dieta I Transilvans®, valua pate sio deegati din Many,
ce dreptul de vot, care va stbilt cu principele ardelean impovitele, ce vor fi percep gg
5 vn deserana. Tooke danile HESTON se vor intiri, iar cele Viitoare
rincipelui ardelean; ele insi mu vor fi atribuite decit
coamenti pe car el
vor fi hirizite cu pecctea Pi cle of
upt vechilobie’ i fege8 cu dept de ape
‘pimintenilor. Judectie se vor a6 eu de
principele ardelean, in semtinte capitale sav de confiscare a averii. Teritoriul Tari
din partea Motdovei sia muntilor ping |,
Roménesti se delimiteazd ev preciziune i
miflocul cursului Dunit ide Ia cctales tile la oragul Orsovei"- Principe va lia
.intreaga Stare bisericeascd $1 monastic’, sau 2 cilugirilor* in folosinta vechilor ej
rca luje si hetica sa venir e bis “Toate bisercile valahe din toau;
stipanirea serenititi sale vor fi supuse Mitopolei din Targoviste ~ reaizindu-se ase
unitatea bisericii ortodoxe din Ardeal cu acee® ‘Tarii Rominesti. Se specific’ titulaturs
principelui Transily aniei, Moldovei si Valahiei Transalpine, voievodul muntean find doar
ret a ii noasre ransalpine, fra putea Flos formula din mila ui Dumnezeu”s
ants pecete decit a neamului stu; acea a WH v8 fila dispozitia principelui ardelean
Slujbasii vor fi ai acestuia, nu a vejevedulu; nici conventiune nue va mal incheia ek
stirea sa. © clauzl specialé prevede judecares pricinilor ce s-ar ivi intre ardeleni si
Tmunteni, dar ,oricine ar ataca persoancle si curtle boierlor, impotriva dreptului sia
‘cuviintei,sX-si piarza caput”. Diploma liberatd de Sigismund mai adsug’ si hot3eirea de
etradare reciproci, a acelor colon ef Jagiones cari ar fi trecut hotarul pe furis dintr-o
{ark in alta, fugind de pe mosile nde se aflau aserati.
Vrodatt serie DIP. P. Panaitescu, tre mu pusesert semnect cconditi i nici
oi
chiar in cele mai negre rile de decide potted din veacul al XVIF-lea tara noastri n-2
mit conditiile ce furd iscite de boierit tui Mihai Viteazul. In schimb, ci obtineau cele
‘mai mari avantajii [-. je
‘Accasta a fost de altfl si impresia contimporanilor. Mihai Vod’ insusi s-a plins
soluli polon Latieniecki cB boii iis in Ardel n-a3 flcut ce aveau in instructiunle
Tor, ei ecca ce eta spre folosul Tor, obtinnd prisilegit pentns dansii [..] Nu au tratat ou
principele Ardealului, asa cum ii insircinasem cu"?, Cronica, inspirat de izvoare'e
timpului, pastreard aceeasi not: “Dintr-acesti boieri ce-i trimisese Mihai Vod pent:
reread invita dave umblase fn mijlocu or, se apucar unica Seo" mult
na tack vrai dect pace, cum <8 scazA pe Mihai Vou din era far ceilali boieri ce ¢
ween lujeasck Domnu Stain dreplate, de neprieaten urd bir czars es Mihai
pp Panaitesca, Mihai Viteaalp. 118.
2 Yaspeco, Decor tind, Diplomatariam itacum, 1p. 396—399, CFP, P. Pansies ibid.
6
| Vaal despre domnia tri, si despre venitul ei, numai si fie tocm:
alease Rator Figmon 12 boieri jura
cu cipitanii lui, $i
a ati munteni, puindy-i ispravnici preste tot venitul (arii, yi
Si fie supt porunca fui"! lar un raport venetian din 15 august 1595? 9
remultumirile provocate de acest trata in Muntenia, ca side cel asemainator in Moldova,
fruntayit cari au incheiat fiind socotitic¥ au fost sau ingelati, sau cumprati de principele
‘Transilvaniei.ceea ce ar putea deveni simint’ de tulburdri — un seminario di scandali!™*
Se poate si se fl ivit unele deosebiri de pireri intre solii cari au isc’lit la Alba Tulia,
sinueste exclus ca mar unii din ei si fi fost castigati de politica ardelean’, Dar privit in
totalitatea dispozitiunilor sale, tratatul urmaireste un scop bine definit si are linia lui logicx
este temeiul tipic al unui regim de Stari, reprezentat de cele dou ordine ale clerului si
nobilimii, Totul corespunde acestei directive fundamentale: ingridirea puterii domnesti
mergind pani la anihilarea ei in folosul unui suveran strlin, care insii va respect
autonomia si privilegiie locale; asigurarea acestor privilegii, sub cele mai severe sanctiuni,
si excluderea striinilor de la orice concurent la slujbe: reprezentarea in diet’, cu dreptal
de vot si facultatea de-a hotiri in privinta dirilor, Sfatul de doisprezece nu e nici el
neobisnuit: destule aduntiri de Stiri au recurs Ia o delegatic restrinsi, cu caracter
permanent, pentru a indeplini cerintele lor. Am amintt aiurea stirile contimporane cari
vorbese despre ,Jes états" ale voievodului muntean},
Fapt este c& o initiativa cu atit de insemnate consecinte nu poate fi numai rezultatul
‘nei intrigi politice sau a unei improvizatii de moment. Nu avem decat si privim ale3tuirea
V. memorial IV. Aduatrie de Stir fa rite Europe de Rastritdundrene
“ Hatturaki, Do. II, 1p. 209. Krizartebuie sie Cis, maria hott, Ztomila® poate nsenns
Suiits
n wienist de et dad 4 Rantotf, sunt earacteristion PAUL TOKINA TUL Hiya,
ia agra Rb, sant caracterietcg ANN AUTH Hane
dostace de tatela care fl sehajenea: Alta pobteagte pan a HDF ite yy
Ving
sate gout vada mogie, Shi fle mogte, sl cine va He$H VOOVAT AM Hea
De, oe cdrac, ti ae poke, ct Ke va ange eget. aga 9 PHAM" Tosi gg |
{2 pose 3 gdaim ta fmentine so urna st, Rass Serban HASLUMERIAN fy yyy
sanance boicriee Tae Reeninesti2, Clauea oe se refer ta lobagil (agit vedem jyyn
cre Gheorghe Rakizi si Matei Basar. .fn ce privegte darea, ait acelor jobs isin
cart tree din tara Marie: Sale in finatante acestea, cit gl a celora cari tree dey 5
tr la 1714 se fnegistreaz’ plingerea lui Matei Filipeseu, pentru i
pen Steeale“! Desigur nu sau putut mentine clauzete,
tH Runny
vitttea cir
peincipatal manican era ca si anctat Ardcalului dar prvilegile politice ale Sui,
tsceigest si mabiare, armas itregi st inrat in constinja beneficiarilor lor, cy"
reps definitiv clstigat. Qu adevSrat -a putut sevice Mihai Viteazul a fost brat cae
“cipitanul inving3toe oi glorios, dar in spatele shu stau fn umbea plorit hui bon,
car dbdeau ditectivele politice hotiraa cu sau f3r3 voia stipinitorului, Era o class bop,
otiritd wi lupistoare"S, Se poste spune cu acelasi temei: o Stare bosatd, hotles
Juptdtcare. Din hoierimea nou, Linke, in mare parte olteand®, s-a alc’tuit acel pang
sromeros 6 putemic care tinea cu crestnil, sia fost eazemul principal al domnici tui Mina,
Vitearal si a lui Radu Serban.
O dovadi 2 acestei mentalititi now’ o constituie fri indoial’ si expresiunca ej
Tierark. In studiul sia despre inceputurileliteraturi in Himba romnd, DIP. P. Panaitescy
«.ajans la concluzia cf scrierile cu subicet istoric au precedat pe acele de caracter rligios,
‘ate nu numai un contrast de limb, inte analele slavone din veacul al XV-lea sial XVI
Jes. si cronicile roménesti cari incep si apari dupd 1600. Letopisetului domnese, seris |y
‘corca voievodului sila indemnul siu, i se opune cronica alcituiti de un boier,adesea cu
tin colorit personal sau chiar de partid. .Origines literanari istorice in limba rominy ss
deo in intrarea unei nows clase sociale, la inceputul veacului al XWUblea, ia itera
clasé care a cdutat o noud formd de expresie potrivitd cu gradu! ei de culturd adic’ limbs
national? Scrierile istorice in limba romin’ nu fac deca s3 oglindeasc’ transforman.
societSti si statlui romdnesc in veacul al XVi-lea.,fstoriografia fn limbs romini esc
creatia boicrimii, pe cind cea slavond era a domnici, Trecerea de la istori
domneasc’ in limba slavond la cea boiereasc’ in limba romna, coincide, in lumina cel
puse mai sus, cu epoca teceristatului si societti omnes de la perioada voievod
Ja cea aristocraticd“*. Contrastul ¢ mai sensibil in Moldova, unde ni s-au pistrat vechil
bow
fia
Ns foegs. Dac. romaioesti dela Peau Schiopal sé Mibai Viteacul, Anal, Acad. Rom., Mem. Sects.»
De HK p BHO CPP Pamaitescs, Mibai View
3 sou Cowntials Regs Teams, Vp 232: 1) exe 1403. V. 9 Sate! Domes si Adama Sti. |8
Marmara. Ove XV,2.p0 MMCXNXVH,p. 188, 1 inne 166,
4 Mad MMDCOCCXXRTI, p. 1557
SPP Panui, Matai Vitara 9.85.
4 tied p73 9 em
TPP. Pasaitescy, lnterprete emmlaeyt, p.24— 245,
Obed. 247
8 anale ofictale scrise slavoneste, oferindu-ne astfel un termen de comparatic eu
jetopisetele M grain! vorbit al Urii, cari le urmeasti, Dar §
veottitt fragment de cronic’ romdneased, cuprinzi "
‘este att de vadit inspirat de ispriv
cronica Buzestilor"!, Mere!
Tara Romineases, cel mat
nd tocmai domnia tui Mihai Viteazul
¢ si interesele unei familii boieresti. incAt a
. fratii Buzesti, Preda si Stroe. se afl in primul plan,
vitejiile lor sunt pomenite in chip deosebit, si chiar de Ia inceput, cum s-a putut vede:
junea voievodului se infatisea7’ ca o indeplinire a vointei boierimii, care se adun’ 91
hotiraste in momente!= importante. Atunci cand se produce in Ardeal schimbarea de
domnie si Andrei Bathory fi trimite vorbis’ iasd din tari cu pace, ch apoi vat inedpea in
mainile turcilor [...] Mihai Voda, daci auzi acel sfat riu si amar el inc’ isi strainse toti
boiarii, si ficura sfat foarte de folos
Dar manifestirile literare in limba romana, daca din punct de vedere social
confirma atmosfera unei solidarititi de Stare aristocratic’, care a cuprins si clerul, mai
au si un alt infeles, care intregeste si intireste aceast’ interpretare. Mentalitatea de Stare
este pretutindeni, nu numai conservatoare a privilegiilor si pizitoare a prerogativelor de
clas, dar si exclusivista, nu numai pe tramul social dar si pe cel national. in masura i
care se poate folosi acest termen la aceasti dati. Ea se arati vrijmasi a striinilor,
indiferent de loc si de timp, in Anglia ultimilor Plantageneti ca si in Franta celor din urmi
Valois, in Cortes ale regatelor spaniole ca si in dietele rior germane. $i in Yirile noastre,
reactiunea boicrimii si revendicarea ei hottirat’ a rispunderilor cérmuirii nue indreptat&
numai impotriva domniei, instrument al asupririi otomane, dar cu deosebire contra
creditorilor straini, executori ai monopolului impus de Poarti asupra produselor (ari
_gealepi* in cdutare de oi, ,balgii™ veniti dup’ micre, dar mai ales intermediarii obligat
ai turcilor — grecii. Sub acest nume se confunda de altfel toti ..veneticii* sositi di
Rasarit, sprijinitori interesati ai Domnului investit la Constantinopol, si pentru aceasta
aspiranfi la slujbe si venituri remuneratorii: levantini, aruti, rumeliofi, exercitindu~
capacititile negustoresti i
i financiare in serviciul Portii si spre castigul lor. Cu mult
inainte de vremea Fanariotilor — atat de huliti si adesea pe nedrept — s-a produs in yirile
roménesti o imigrare masiva de orientali, cari folosese in general limba greac’, si stirmese
adversitatea hotarat& a biistinasilor. Folosirea limbii romane e mai putin rezultatul unei
aversiuni fat de vechea limbs oficial slavon’, ea insisi pitrunst de particularititi locale,
casi latina diplomaticei medievale apusene, cit o apirare impotriva invaziei unui clement
alogen, care nue 0 amintire istoric’, ci o realitate vie si incomoda. Este sigur ¢&
inceputurile literaturii in limba Virii corespund si unei mise3si impotriva .grecilor™. de
toate categorie, care nue altceva decat‘aturea xenofobs # aranifestiri spiritului de Stare
privilegiatd. Ambele nuante isi afl expresiunea in tratatul de la 1595 sise pot urna fn
dezvoltare paralelé. Este aproape intocmai procesul care va duce ta rispindirea si
dervoltarea literaturii de limbi maghiar la sfarsitul veacului al XVIUL-Hea, in cercunle
nobiliznii unguresti, nu atat pentru a inlocui vechile formule latine ale imbajulu oficial,
Ai zilnice a limbii germane, de cAtre
cat mai ales ca o reactiune impotriva introdu
1 N fonpa a desprins fragamentul din compilaia tui Landesc yi Fa putea deosebit sul acest tit
2 Magarinul Ist ,1V, p. 292
19 a
Hrimcipalilor demnitar din gy
rata! foxit al H-lea? Ann amintit mai sus fi
principate — 27 in Muntenia, 18 im Moldova fntoemitt pe ta 1590 ye joy
Giovanni Marini Poli, incepand cw marcle bart al Craioved in Tara Roman, el taj
: f iHicativa ch tog
marele yornic in Moldova, care se incheic cu observatia =
sunt bastinasi. Astizi ins slujbasii mai mari sunt stcini 94 i cea in
Sieleny"?, Patra ani mai tieziw izhucneste riscoata de fe Bucuresti ar tata
Sigismund Bathory prevede anume exeluderea greeitor din funni. Cand dung
omnia lai Rada Mihnea va inscrana din nou porti deschise grecilor 54 Levant,
cari Domnul se inradea, va porni din partea lementelor de fare" 9 ene,
stort accentuatistorici Tari Romanesti in toata prima jun,
infloriri culturale in limba roméng, din tiny 5
Pare
mpotrivire, care da un co
a veacului al XVII-lea, prefat
Matei Basarab, : ‘s
Toate aceste imprejuriri Kimurese rosturile sporite ale clerului inalt 9 ale hoje,
9 junie 1598, actul de supunens.
in actele publice ale domniei tui Mibai Viteazul. La 9 iunic
inyparatual Rudolt al U-lea este intirit de ,Consiliarii et officiales nostri, totam proving,
Transalpinensem repraesentantes” in frunte cu mitzopolitul Eftimie, vornicul Dini.
banul Mihalcea?. Un an mai tarziu, ia 26 iunie 1599, boienii confirma cu 15 pecet
actul de credinté eatre noul principe al Ardealului, Andrei Bathory*.
intrat in vocabularul curent; ea este necesard, pentru a usura infelegerea situatici din jy
strainilor. obisnuiti cu aceste institut, i rispunde in acelasi timp aspiratiunitor ce leas,
amintit. Astfel. la 1604, boierié din partidul opus lui Mihai Viteazul si urmasului potitc
_ Radu Serban, refugiati in Moldova, de unde continua a sprijini domnis lui Sinion
o scrisoare in limba maghiara, cuvntul rendek
2 .athii Episcopii, dubovnicii, boiari mari simi
S
sal
Movil’. folosese, pentru a se defini, int
Suir. [ntr-o versiune romineasca se ins
Hicuitori ce am fost aceii tari rumnesti
E de altfel caracteristicl aceasta impintire a nobilim
veche, dar a cipitat un accent mai categoric in perioada rizboinic& prin care se
yeacul al XVV-lea si se deschide cel urmator. Alituri de boierii mari” pin’
si adesea creditori ai Domnului — ca Buzestii — apar
in doud trepte, care ¢ foarte
heie
stpinitori de latifun
categoriile de mici proprictari, cari isi revendicd si ei scutiri si privilegit si aledtuies:
temeiul ostilor, in special rosii si cilZrasi. In septembrie 1612 se indreapti citre Radu
Serban, pribeag, scrisori ale boierilor (a nobilibus) si ale ,cSpitanilor si ostasilor” (2
Capitancis et militibus) cari se Vor numi de acum inainte ,slujitori*, pentru a1 indenina si
se intoarca in tar’, deoarece i-a parisit pe ei, tof nobiles et tot milites®. E nu mai putin
interesant faptul c& semnatarii aratd gi unde se gisesc: ,suntem in spre Mehedinti* adaugi
" Statat domnese si Adunarea Stiilor, IV.
2 Hurmuraki, Doe. I 1.n0 CCXXI, p. 287 —288
Ibid.
4 ibid. CCLY. p. 329-331.
* Hurmaraks, Dov. 1V, 1, 90 COCXXVIL, p. 382-383 gi CCCXLVIM, p. 405—406, Traleccr™
gormund ..Wir der geistiche Stand, Minche, Pfarrer, Adelige der Walachei und die Einwohnes #
Stendes
‘Ibid, COCCIK $3 CCOCK, p. 4089 — 410.
80 tla fat, Oltenia, oF i gpeciat jude ei cel mai spre apus, yor deven cent de
revistentd al SUN boieresti pmdintene, in upta indi
arto
ith pe care 0 va purta sub domaiile
4. REGIMUL DE STARL IN VEACUL AL XVI-LEA
0 alth consecintd a revendicdrilor nobilimii muntene, asa cum si-au_gasit
expresiunea fn faimosul act de ta 1595, a fost desigur si finerea unor adumtii, in care
repreentanti et s-i span cuvntul fn fmprejuririle insemnate, incepand cu succesunea
Ja donnie. Erau in prezenti dowd conceptii asupra c:
investea pe candidatul kx domnie ce ii plea mai potrivit, pentru a-si pizi interesee si a
scoate bir, spre - rime pe arma cu all respectv,Kisind Strior din fart doar agrija
de a-l primi gi de aise inchina; i acca a Stiri boietesti care aptira vechiul ei drept de
alegere a domnitorului, recut acum cu totul in miinile ei, dup’ stingerea neamulut
Basarabilor. dar cu preferinte pentru acei cari puteau invoca o ct de depatati leg’iturd de
rudenie cu acesti fntemeietori ai statului, Investirea padigahului urma in acest ca si
ratifice vointa factonor de rispundere ai tril. Lupta din veacul al XVEF-lea va fi conflicul
intre aceste douk conceptii.
sigur imprejuririle tulburi nu ing’duiau intrunirea regulati a unor diete, dup
modelul acelor din Ardeal, a cari semnatari tratatului de la Alba Tulia voiau si ia parte
Dar principiul unor aduniri deliberative, in situati cari cereau o hotardre a colectivititt
privilegiate.a rimas in picioare, oricdt de greles-ar fi aritat imprejuriile. Si in Andeal de
altfel, se putcau tine diete ,,in tabirat la vreme de rizboi!. O asemenea adunare a fost
tinut% de munteni, dupa spusa cronicii, chiar la alegerea lui Radu Serban in 1601: Lar
boiarii cati au fost cu Mihai Voda, dup’ ce au murit domnul lor, au venit aici in (ard pre
JaCiineni, cu toate ostile roménesti si s-au taba lan sat ce-i zc Cristienesti, ce este din
sus de ministirea den Arges. Acoio si Buzestii eu dnsii s-au impreunat, si mare sfat
ficuri, socotind pre cine ar pune domn, ca si poatl oblidai Tara Roméineasci, ca si nu
mai inte int-insa Flutie si robiile, cum au fost mai nainte"?, Din aeeastd adumare, de
caracter ostesc, fa care au Iuat parte boierii mari — Buvestit — si slujitoriiostasi —
hobiles et milites ~ aicsitalegerea lui Radu Serban; se vede limpede scopul ce sum ct
$i conditia pust noului domnitor: a fmpiedeca rutile si robille, adie a plstra
Privilege ia nktura nterventasriilor sia apts he Hiscale, Acestarimine pera
multi vreme programul constant al Stirilor muntene,
Poarta nu putea ins Lisa Iucrurile i voia lo. Pentru indeplinirea scopurior ei, ea
aff in Radu Mihnea onl de experient side prestigiu care i trebuia, Cronica intocmitt
de Ludescu aminteste cups pribegirea — definitv’i — a fai Radu Serban fn 1611 cu toaté
framoasa sa bind’ ce o castigase in vari asupra lui Gavrill Bathory, cum ,.Radul Vout
Midi vind Domn de la Poart la scaunal lui din Targoviste,incepu a-si tocms fara cum
muirii (irii: acea a Portii, care
" ecle l ondineleTranilvanie in castensi corum congregacione sub Andrei Bathory, 7 janie 15%.
(C1 Mon, Comite Reni Trass Vp 288
2 Mapu It AV. p. 302
81 de gallai unguresti, cei se cer ca tribut de riscumpirare!. Lar actul solemn de danie al
‘Targulut Siretului si al Volhovtului c&tre eneaghina Ringala, din 13 decembrie M421,e
dat impreund de voievodul Alexandru cel Bun, side 51 de boieri wtoti mari si mici™ al
ckror numir subliniaz’ insemnatea documentului si garantia ce i se acordi2, Chiat fir
a aminti ined de aduntile in care se alegeau Domnii Moldovei, cari par a fi mult mai
numeroase, sunt si aci exemple indestulitoare de diete mai restrdinse, in a cror alcdtuire
siconvocare se simte Gesigur influenta direct a aduntrilor asemlin3toare din Polonia. Dar
{aptul insusi c& se poate aduce marturia unui document din vremea lui Alexandru cel Bun,
sxald cl perspectiva istoricd ¢ mai largd si mai depiirtatl in timp, deci sfertul de veac ce
desparte 1432 de 1457. Problema nu poate fi deplin inteleasi, decat dacd ne intoarcem la
inceputurile principatului si privim imprejurarile, nu numai cu cronicarul, de la
descilecare — dar chiar dincolo de ea, de la acele formatiuni nedeslusite cari o precede:
si aledtuiesc atitea pietre din temeliile ei,
2. FEUDALITATEA INAINTE DE DESCALECAT
Se poate spune acum aproape cu certtudine ci desciilecitorii poriti din Maramures,
in legiturd cu luptele de granit& dintre unguri si tari, au aflat la risdritul Carpatilor cel
putin atitea seniorii si stipéniri anterioare lor, cite vor fi fost voivodatele si enezatele..ce
le aflim in fiinta inc’ din veacul al XIII-lea, pe teritoriul Tarii Rominesti, Trecem peste
mentiunile din secolul al X1-lea si al XIl-lea, din cari se poate deduce cel mult existenta
unei populatii romdnesti in tinuturite de mai trziv ale Moldovei®: rimdn ins’ sigure ace!
cari inseamni pe un , duce” sau voievod Olaha la 1247. in tabra hanului ttdresc; ph
a 1277 intre valahi si ruteni, care nu se poate localiza decat la marginele Moldovei;
prezenta in 1307, a unui voievod valah, in dependenta voievodului Transilvaniei, dar vecin
cu Haliciul; sosirea unui contingent tot de valahi laolaltd cu ruteni si lituanieni, in
expeditia din 1325 a regelui Poloniei impotriva comitelui de Brandenburg. Sunt de
addugat la toate aceste date, pe cari am avut prilejul si le discut mai amnuntit’, si acele
amintite de curind de 1D). P. P. Panaitescu: .Aflim ci, la 1332, pimanturile episcopiei de
Milcov, episcopie catolic& a ordinului minoritilor, cum spune un raport trimis Papei,
fuseserd incdleate de cltre «boieri (a potentibus illarum partiuen)» din acele parti. Erau
deci boieri cu mosii in Moldova de Jos, inainte de cobordrea domniei in acele pati [
1a 1334—35,este pomenil, la Lemberg, Alexe Moldaovze adic’ fiul «amoldoveanului»,
‘ceca ce nu inseamni din fara Moldovei, care nu exista pe atunci, ci din Tairgul Moldovei,
| Hocsnuraki, Doc. 1,2,n9 DIL p.669—671. P. dati cf. Fr. Babinger,Cel dint bie al Moldove cite
Salt, Orang ete fraii Alexandru yi Jon Lapedata, psi ure
2M Contichrescu, Dx moll in de Stefan cel Mare, 1,10 $6,p. 141—146,
2CF.G 1 Hestun, radii istoricl deypre intemeierea staelorronuinesti,p. 161 —N62.
“that .p. 156 ys urm.Pirerea D-lui Boldur, chat fi vorba de un principe rus Oleg, Studi si Cercetrk
orice. 1K, p 312 —313. rhe 0 sop peter
2S Tradii istenicd, 9 135 ute, Bava, La 1352, regele Ludovie al Ungariei cerecteaz8 pe rida sa, Cavimir a} Potonig:
tree prin Bucovina fn care sunt menfionaleciteva Sur precum si Tareul Sires h
fine. croniea lui Dlugoss relateaa,cu preciziuni de date si amiinunte ce par Recomtestabile
expeditia nenorociti a polonitor fn nordal Moldovei, Ia 1359, data retinutg of ficial Pentny
sesealecatal toi, dar in legitur eu lupta dintre doi voievozi, Petta si Stefan, ce
prin urmare anterior, Era deci sun alt voievodat, si desigur alteie pe caren je
De aceastt observatie se leaga si comentariul — ca totdeauna erudit —
‘clei mai bogate serii de vechi documente moldovenesti, DI. Mihai Cost
prilejul pomenirii, intr-un hrisov de la 1419. a .Campului I
peste hotarul judetelor Neamt si Bactiu Ja nord si sud de
ii sunt
sti
© Tazitiu gi
Bist: Nuc mai vechiu Crmpul lui Dragos deat satele de pe el. din care uncle sn
cu stguranti din veacul al XIV-fea? Nu e oare vorba de Dragos descalects
oral? Nu e vorbg
care de vreun vechiu enezat al veunui Dragos. gist aici de descilec&tori? Sunt int
treba
‘isd rspuns. Oricum. la 1419. «Cémpul! lui Dragos» sunii ca ceva vechiu tare}
Parte din oragele moldovenesti sunt sigur mai vechi: 0 pecete a B
Tatind, are data 1300 ~ fntocmai ca si patra de morméint a .comitelui Laurentin® ig
Campatungul Munteniei. Sasi venti din Ardeal, de buna seam si unguri sau sect, se vor
{i ayezat inc’ dela ineeputal venculu la poalelerisirtene ale munjilor. S-apresups chiag
de curind. cu argumente temeinice. existenta unui ,coridor* unguresc spre Duntve. in
tile de Jos ale Moldoveit.
CU inscriptie
La toate aceste mentiuni, cari duc spre izvoare apusene. trebuiese ad:
amintesc legiturle cu Risiritul. Riméne enigmatic demnitarul imperiului
Hilius Molday. al cirui nume apare intr-un raport franciscan dela 1286. Dare stiut eh
“tipinirea fmparitii Kipeiakului — san micar hegemonia ei se intindea pin la guile
Duniiri, unde o intilnesc genovevii la 13435, iar in a doua jumitate a vescului al Xiil-lea
$n jurul anului 1300, in partea de Risarit a Moldovei de astizi gi cu deosebire in valea
Prutului, se gaseau alanii sow iasii, al c&ro
F NuMe a Fimas viitoarei cetati de scaun a
Principatului. fn Ungaria, iazigii, de acelasi neam iranic cu ei, apar amestecati cu cumanii,
sub a cdror suprematie vor fi stat cei din Moldova, inainte de a-i supune cucerirea mongol
©» prilejul mari navaliri in Rusia, Polonia si Ungaria,fntre 1237 si 1242. Side la cumani,
| Interpretie rominesti.9 44,104
lauise acele
firese, Ymor
tia la C. Racowita, op, cit, extras n. 4 si urm. si. Ni
seral Te Sepeminut Anal Acad, Rom, Mem. Sect ist. $4
XXII, p. 143 gi urm, V_ acum $1 aon
Venevode Speman Namal. 53 um. espe eatin Marie, ica ali Bap, co
He it In. de Scan cel Mar,» 134.C¥. N. nga, Histoire des Rove Il p20 om
Pie once a il es, let de tera eens Artec C1 1 a
o
a, “Pests roenaines au XIV® widcle, Acad. Roum. Bulletin de Ja sect hist. XXVUH
%-0 1 fekana, Viena Rey. ist du Sad
Est européen, XIX. p. 144
2
. Lucius Aprovianes, de altfel, sunt urme neindoielnice i toponimia Uirii!, dupa cum sate de tatari stunt inc
pomenite in documentele moldovenesti,in veacul al XV-lea?
Nu se poate de asemenea nesocoti nici mentiunea, atita vreme neabservati, a
S-ar putea să vă placă și
- Preistorie Suport Curs2010Document118 paginiPreistorie Suport Curs2010Matthew0788Încă nu există evaluări
- Peter Brown, Cultul SfințilorDocument17 paginiPeter Brown, Cultul SfințilorMatthew0788Încă nu există evaluări
- Rusu Castelulsispada ImbracaminteDocument109 paginiRusu Castelulsispada ImbracaminteMatthew0788Încă nu există evaluări
- Privilegiu 1460Document2 paginiPrivilegiu 1460Matthew0788Încă nu există evaluări
- Maria Pakucs - Dreptul de Etapă Al SibiuluiDocument14 paginiMaria Pakucs - Dreptul de Etapă Al SibiuluiMatthew0788Încă nu există evaluări
- Șerban Papacostea - Începuturile Politicii Comercial A Țării Românești Și MoldoveiDocument29 paginiȘerban Papacostea - Începuturile Politicii Comercial A Țării Românești Și MoldoveiMatthew0788Încă nu există evaluări
- AARusu Castelulsispada ArmeDocument57 paginiAARusu Castelulsispada ArmeMatthew0788Încă nu există evaluări
- Coman Marian Puteresiteritoriu ExtrasDocument49 paginiComan Marian Puteresiteritoriu ExtrasMatthew0788Încă nu există evaluări
