Pas SERBAN PAPACOSTEA GENEZA STATULUI IN EVUL MEDIU ROMANESC Studii eritice Lele EDITURA DACIA CLUE-NAPOCA, 1988TRE, ceo, pater oh som i te ot TEE as Senha tach Ree INCEPUTURILE PoLITICH COMERCIALE {ATARI ROMANESII SI MOLDOVEI (SECOLELE XIV-XVB) ‘DRUM SUSTAT™ n Seco al XLV-te3, Tara Romfneasca st Moldova‘au test cuprinse, fin marle deumurt ale comerjului international care le strSpsteat trie {Glut in vast sistem ae sehimburi comerciae ia plind dezvoltare Inte Europa epuseans st centrala, pe de o parte, st lumen aslatiea, pe de ats para Dewoltares aecston druinari fost tuna din eonsecinsle-moltiple fie teansformar Marit Negee in secoleie XUil—XIV ia. principale ane de intiinire st redistibuire a produselor Orient #8 Ooeidentaiu Agen {list beneficiary cei mat de seam al aceety Hntens sehimb comercial aa {ost venesienit si geaoveali care In socolul al XII-en, au limi avo Ful Bizantin de 1a Strimtor! 3 au Inceput 82 exploreze gi si exploateze larg itineranie coment international legate de bari ponte Inte {Zito color dova torn male igeute ale comertul intercontetta, frin segmentele esen(ale le iinerarillor acesula care tmceau pe teri orl lon, lea conferit-o insemnata functe intersatonala st a deterni- nat priméle manifesta cuncscute ale. polite Tor comercial. Aceasts Fanctie aeumata de cele dow state romanest 9 implcaylee} In evolu polite lor externe au retinal, feats, atengia medievstilor romans ‘RXplca terawura relativ bogats consaerath drumurioe comerciaiefis- {Mlografia roména. Dar in eluda sumerului :ealtaht stadilorinehinate fest terme, rolul celor dows mart drumui eoieriale care au logat, Prin Tara Momanease $i Moldova, Europa Centrala eu Mares Near Prin intermedul ely ew lumen awiaies, © departs ined de a fh limon, Shite tin unele din aspectole sale estytisle. Rindurie care urmeaza ish Dtopun sh adued un spor de Lumina Tn acest dementy s st contribute Ia frat buna inelegere a unut aspect fasemat al exstongstimpuril a Tari Rominest st Maldovel a state de sine ttatoure | TARA ROMANEASCA IN ITINERARIILE CoMERTULU INTERNATIONAL Geneza legiturit comerciale intre Bresoo sé gurile Dundnt, Pin = iturile Internaionale. pe care le mijlcea, Maree Neages « devenit 0 {oa de futernich strecio nu ntimal pentru Genova Venetia, dae st ODN Stu i aterile de Istorie males, , 1p. 88,pentra pulegilecontinentale care, prin pouita lor, putea aspira 8 parti= Sipe direct la exploataroa comer(utul ponte: Doud dintre acest. poten, ‘egetele urge 1 polon, au dezvolat 9 pollich ponties bogata in cone: ‘life ptr Intreaga regione cupringd in era lor de actune, ‘spirale pontce ale regatulul ungar au apSeut mull mat timpuria deci ale tle Poloniet. ined din peimele deceit le secolli al XIli-leo, {dupa ciderea Constantinopelul sub lata, regaltaten arpadion 2. ma rifetat o vadita tendinia de aust asighes Lgitera directs ex mares, tit Su cdatica, elt sh eu Marea Neaged, i de 4 elie astfel controll ae pro uno eo! comercale de insemadtateinternations Indice. timpurit ale tendingel regatalu de. ak asigura_logature irecth cu zona Donel de dos si cu Marea Neagra sint aaect legate de Sesavirsinea cuctrel Transiiventl side expansivmes sa tvanscerpetcs le Inceputul secoluisr al Xill-1e, cu coneursal Ordinull tetanic sap ct Imiloaccle propsii Unel dintre sessurle principale ale expansiuni rege. Uhlur la eskieit sud de. Carpal se intrevede din pavilegul scordst fvalerior teutont de regele Andrel al I-lea in 1222s prin are le con- firma stipinirde teritorate, intte altele castrul Cruceburg construit de tc, cu tert pertinent, side aie intreg pamintul yce serge pn la Inctarele brodnillor si de coaalta parte, dea Intartinle Halmeagluy pind la, jevorulapei ce se cheamd’ Blea, sl de ale, Inanteacd pina le Bunare. Heaitate sau, program, situsia inseisi tn wextol regal tat Indica cosa ce avea sa fle de acum Inainte, tmp de peste doua secole sh Juma, una din marile direct de expansinne ale regal ungar,ne- imiloctlogata de interesle pelitel sale comercile. O reaitateeclezas- fied oud so nascut in terltorile recent cuprinse In aria de dominate @ Fegalulut dup iagonitea Ordinulut testonie, episcopia cumand, ea Insist xis teal sau eel pte ml reeate din expansiance Ungagt Io acest ter:tor rogeamul regelititi ungare de expansiune pind ta gurile Dunarit si Marea Neagea, “chiar in cenditie defavorablle create de invszia ‘mongola, 'e.limpede exprimat' de ela al 1V-lea In. memoriul inaise tas papel Inocenffa al 1V-lea cu privite Ja peimejdia tatare, in care ai Sea‘cure speranjel cl, eu sprfinul eavalelor joan, de cutind Snstalat Is horarel regu, fn veerndtates Bulgarilor s1cumanilor, va fi fa me Guns sien extindl Mépinives yclr se intinde Dantes, pink la marea constantinopoliandss, Expansigeca spre Marea Neagra ora pentra red fl unger o necentaie eu atit mat mperios resimbit cy et parteipsres firect la comeryul ig Mares Adriatic f Tusese blorats de ripasta necra fdtoare a Veneie! la facepotalsecolului al XIIL- Lea, ‘Dervoltaea viet urbane pe drumul care legasud-estal Transilvenie oy SRE RE Cy mee ent oe 182 de cursulinferioe a] Dune a fost larg favorizaté de itineceriul comers SePee a incepat foarte probabil ta funeionegs acum, Brazovul,chemat SPLxEpuinenseh roll priseipal, de contra redistebuitor, al scestu drum, & Ripa inte-uy izver celesaatc inc inainte de marea invacte tatard $a TBA oipscrpie funcrara din anal 1300 i In fveala existent nut fin ite de Cinpulunge, probabil cipetenie a. comusltausasest im Seuss agezare, etapa insemnata pe priveipalul drum comercial care Lege Brogovul fu Dundee? "Expanslunea rogstului agar spre Adeatich | Marea Neaget tn pri se jurmitate secoulut al Xilcee a fost blocatd, in prima direciy de entta, lat tn cea dena doua de marea nvasie tata ‘din 1243, Comte tures imperiulr mongol a Hosrdei de Aur $1 hegemonia tar asia Uno inline tertor sate din ssdital st sudsestal Europe), sblNS1Y Suns Inferior al Dunne a 2adaraiet imp de peste un seco! tending SSgatule ‘ungar aut de "evidenta in. prmele. decenale seco al Saitica, des deschide dromul spre Marea Neagra. Reluarea Incorcarl ‘presupanee inliturases in prealabil a dominotie tata la Tasket i Sud [GCirpai in spatial romdneve, situatie care au avea st se felizze dectt Spre miecul secolulat af XiV-iea, ca mare a ofensives puter eret- fe, Folonis, Ungora, tile romaine In curs de consutuire, Deschis8 Ty Sie in cnezata al prin actunen gol Cazimis a Polonie!, sprint ao aston ungaray clara anttdtra @ cuprins cotind 9 spall rom fess, Duptsucescle megistrate ln ineeputl dominiet Tol Ludovic de ‘Anjou, tw 1941046, de expediie trnstivane la sésait 5 sid de Car- Bath dare strat a’ feeutat evpou extindere 2 putril Tegalfilt an ake fnaceste terior on al dollen val ofensiv, tn anil, 1902-1354, fea dominta itara tn spl roan To ona etring 9 Moa: {lu porter fa uematoarele ert decenit s aceasta tamasitd w hegemoniet {itard gute sh esparu, Legatura directa cu Maree Neagra, oblecttv veehi Sl polite regatlut ugar, prea acirh aigurata T1300, regele cords bragovesllordreptul de @cireala cu marfurile tor jibor a intiguran(" inte Busia a Prahova, yadied din Yoel unde WE dares ih Dunae ral pumitLalomi pina in locul unde se vari, da ‘SEetoes a Dundee ul murat Sit Aetul repel Incogisteesz4 asadar cee kc et toad a te aia 183pentru prima ost existonta lita commerciale Intre Brasov si Duntres Be dos, urmare aemijloeits a success ofensivelor antittare dia anh recent Tn ates! en, Jaidovie de Anjou a reust sa smmulgd Venetil stapini- rea {armulll daly (1398); rogeth ungar is deseisese uate! dou port prin care putea sh paripe tect, cu eoncursulallaulor sy genover, Ta Iicratival eomert ofental Dubla deschidere spre mare rellzatt de Dae {gar le_miloeul Seoclolys al X1V-jon a comets cu adoptavea unc e do masini menite sa stimglize masiy partiespares tegatelul 1a comertul Internationa}, sa integrons In marile creute ale schimbulul de marta Indeoseb! cele dintre Turoca Apant i Central si Oxrentul asate Privilegile comereale muinsroase emise de Indovie de Anjou a nmatit Sistomatic sh promovenn legature commerciale eu vunele din marile orase ‘le Buropei Centrale, cu Adrisice 91 Marea Nagra, sh constitu. 0 fea de itineraris ale comertulas international prin teritrilregatolut Ungar $i spre marele benelciy al acetal, Tia exploatareaperspectivelor comerciate deschise de dubia acces maritim reaivat de fegatal Ungar ina dows Jumitate. secolulal al Kiv-lea in Joe eminent a fost rezervat color douis orage sud-tronstivene, ‘Sestinate, rin goaits Lor, 54 benefeieze cel tat-mult-de hole oper: Dita! oferie cofpertulel spternations, Stohr Brawl? Firestey vane {jul principal al logitur, cu Adelaten aveu s8 roving. Sibuluis fa vara fnulut 106% Ludovie de Anjou aducea ta cunostina selor indeeptat 8 Dererapa vim in Dalmatia si Croatia privilegtl acordat sibienlor de a Grovla ifber co marfurip lor de orice el, orunde at Vol, sa Viens, Drags, Zara si Vonetla sy alureat y de a Je Gesface Sq rice conte In elusv Buda, in cluda veehiulUt drept de deposit al oragl, frente dupa Plata visnilor’ obisnaitets In. 1970" revening asupra. chest Lexdovie Br inrgi consigerabil privilegiul silenil, indeosebt 9 eelor angajet fn Seaviiics vomersalsIgata de faranul dalmat™ Ansamblal priviegilor feordate de Ludovie 1 sblenilor s fost confinmaat 9 Teng de Sigiusna f de Luxembeeg, continastor deoseblt do aelos al politic comercile @ Predecesornul sau. Dar plerdereq Dalinatel recuceits de venetienl tn Ta00, eveniment care a Modificat Sensib detele comertull ‘extern Ungisies score 9 generat grave si indelungate convulsiuni intematio- hele, pas capat legeturs directe a sibieniior ou form Samat Seek priilogoe rate care i scoperest Un loc ines st mai Snsemnnat i consttvirea acestui sistem de retete fle comertultt international, fad al une! polities comercial deliberate soe, cla ete gels ht ea Pe ne ww etl Sa iba we Wee wt 154 ibe sear alles Sees Dn ab Se chives le tegretol ther seo a Ee et vce a ts de tne ek see a Saree atin compe ou ce Bereta ith uP gr fe, SE su pes wr ole Hira ech Se reas ceens me ag gt ary state ree See eg sr a Sot cnt Se pd le we mens wed Opus ewe at ch ed 2 Tn ey ht ae ts neti ene Saget et Sy Medan Balt nn 1 PREeiiten genoverlog ny evn tial La import: oh avent Sept) we fof ee an tas Sa agonal es 6 ran setae Muth nels vb te ics ta fe gi Din Mie ag, mS Ee see, omen ath a Wa it Se ee de a aan at wea ci ont the i He ee Hs ate Si eg Se eda i re SEL oe a werent gt re Me see Rt ce a 195,rego a creat o zont de liber circulate, de scutire vamalA, pentru bra- oven! tnive Talomita ai Set, deschisincte aatfel lang acecul la eo- ‘merul ponte, context palit sate comercio contnetala cy implica ine teccontinentle, egatsra sigura eu Marea Neagra era, asadsny emt Li dovie de Anjou o neeestate imperioas. Schimbul de marfuri eu una din onele cele mai ‘ctive ste comerfulit oriental, legitura directa ct Zeno ‘eat, factor dominant in bazinul ponte, care avumiase de cued st cone trot dinet Ja gurle Duna prin exile de le Chia si Lleostomo, era fe veriga csenial a sistemului Gomeril international promovat de fopele Ungar Alc Ins, in accasth zond, ola ltimpinat eesstenta Tart Ro- mitt care Ie desdvirsea in acest ant organizarea stato De teres fu vat pajn vital deet pentru regatl unger era pentra Tarn Rome eich dnt aes Semen fin a rare drm comer Euntinental care lega' Europa Centralia eu Marea Neagrd, anime sogrnen- {ur curins ine Brasov 5 curs inferior al Dunas Pin armpit n= lereselor legate de contolul si explatarea aeestut segment de drum co- mercial, eglementares satutu sau a devenit st a famas wreme Indec Tungia'o tomponenta csengiall @ raportuilr dintre ‘Tera Homanenrch st regetal ongar Fata cu Incercarea Iui Ldovie de a crea 0 20nd de circulate Boers tntre Carat st Duar, in favoarea bragavenilo, care wamau st vehiewe eve mirfarle inteun Sens 41 tn clalally sutton desdvirgize de vam st taxe (1350), dommul Pari Roménesi, Nicolae Alexandru, Ht manifests pozitia, Confit care a relabuenit intse Tara Romineaset si regatal wngar {inca din anal emit avut neindoelnie 0 Tnsemasté component co- mercial, expresie 4 ptt pentru controt drum comerchl. Feptil fue direct sestat, dar se deduce din acordut relia zoce anima trata Ge fil 9h auecesoral 101 Nicolae Alexandr, Viacu (Vladislav 1), cu Lae fdovie de Anjou, acord cu multiple aspects polities, terioral, mlitare, Teligiosse $1 comercile, inte care cel din rma a ocupst Un Toe insemnat, fevenind un factor de longa drat, de antagonism si cooperare, ip ra" Porturledintre cele doua ler ‘Acordil comercial a imbrdeat forma unui pvilegiy conferit de Visicu negistorior Brogoveni Acent scord a" inchelat Sub SUprave ‘Blur ote Desir of via danubanorpontch ca Jo ate. al Nites, exprsie ‘ipesind dace agratee ole priviegital regal, Ke dovea nlirmas ral, Ye Bate de Bistrcare a civ expoom st Be. Pinas, tart Hann ned Spain mance ‘et veleagc nels Ot de sAaeranuine se rea regelai Ludovic", Actul era menit n propria sa formar sk Bee nid apc Ince "Tara Romney eo Pare Si"peasews fara Bite do ake (pro perpetuo pacisvinculo incr. nos are a ec unirsns elves et provinclales de Braio,vicings €& i= EeSSfnton cision, pre ab lea.) "Ncordul a fost ua compromis intre cele dou puter: Tara Romd~ peas eden recunoscutl stipinires supra teritril et rasictean Bonne cave se intinsee ambitia coceritoare a regatulus ungor; cesta, 1a Pee 2G, mulges Tink Roéney om prvlogia larg car ssigura Seo find apgtuntcn comertalponsodanobian, in condi de create Terunion's camonllor extrem de avontajose, Spe desupra o larga Thora fomerciniiiuntro Ta Homaet, Cols etoile Besta Bundnea de dos, preconiaat de Tegaltatea ungart Inch din ri- Bese clon ale seclull a1 Miti-les 4 reactallzat de Ladovie de An Fae aetetaformals tm teraciul acest compromis in zond de bere ce~ felis regi vanel, legit, Tara Romdneancl se Jmpwree, ale ae am Genetic, explo important drum comer~ ree ear ten trfriely dam in acim, ea teebuit st epee Se odo pevlogle extrem de Tneg Brasovului si prin intermedi om Penta afdelears regatulul ungse Prin prevederile sale explicite s prin pert sae urmia!anpliteyacordl din 1360 fost prime manifstare Nincecots pile comerciates vamale a Tari Rominest ‘Rewultial confruntari dintre interecle comercial si vamale ole lor deat hal saportorlr Ton de fort fost pe acest pla t2- Teer oedetoe ‘comerciale. diate Tara Rombnesscs 3 orat Brasow, finat, Sclementele sale esentiae, prim. prvlegial dio £288 3) prin cel Sprang ‘on sur de modiican, it 1418. Teeconfiemarea acest ststot event un element esefial =~ care fn uncle momente asu chine rol de conde paelpali, sine qua_non ~al raportaiior dintre Ungoia ‘Tara Romasensch sit timp cle & durat contextul Internationa) care i dat nastore Regaltateningacs a vegheat ca raportal comercial institult {n 1308 sh nul se deteriorese pentru bragoveni ea a iervenit fn cteva nda dieec in formatares toxtuial privlegilul © protoipalat —ces- feat pena sel Sis HH ata lore dans 6 pare fete oie, ct a CE Bee Sieane alse cigils pete. quid copie dew moatle pur "1a neue aauaaty GS Achim en raayioone, io seve! des Stes 200 1st{ula Domnil Tari Roménestireconfirmau, de indata ce era iscaunati {in domnie,prviiegiut pentru bragovenyfe‘textual, emfind nol ate pe Vitege, tie prin referie Is voce peiilogin «Pacea™ Tar Romanest cu Brayoval era’ preludio) confirmait su restate yphell™ Ca rags Ungar, edict at resabtirtLeitsrtoriginare Inchelae e'wremea tt Vit. ‘St Mircea, Dan al Tien st Radu Praznaghava in valtete Pent dorm: bia Tart Romdnesti veinnoisc In clteva rindurt peiviegul Tut Miseca ‘Pentru brasoven, indicia efortulas de'a obtine, Prin normed Beet Sovulu, spi sat macat aceptares, in cazul eel din urns in Pore fea cegatulut unger (tina twinlve din partes lui‘Dan al Teter ta 1401, 6 repreducerea textuala a privilegilay lui Mircea cel Batis) Viad Drscilreinnoieste gi el in 1437 vgesdmintuls echt, ultima contr: tare lrg, desfanurats, Mm. Secolul a XV-lou, 4 privilepilul breyovenior as chce i domn al Tri Romans alto carur, fara al repeta text. priilegiil su antiipind ‘omental emer nat nov preys, domnl Tari Romaneyt seems Firmau vaititaten pen Televi total orgirar sat prin cnuatare tee umativa a continatana Su wal Smt fe el forayoveni) cu oats Seep iateg — sera Radke Praznagiiva ia 7 wit M4 os dona men #0 fe {iv oe ew deptates safe slobon nse teak demic orate neh Genta mtd bit de opel te log ot I foctitoga'— sera Viedsiew al Molen probabil in 1482 bragovehtlor ce si umble meni vost sobori pe aly st se brine 0 waibe gfe Ge mime [.-] CH pent'u drumol Prabovely sl yb fe sobod spe tide poflty sus ne Ginem de aseeimintul eet veehi, de la domi at al Ines Inte, i ot sno 91 in pe ering 9 peafletel Gomi cles {in pace bund uy voi 5 fie sicbode toa drum, ss ble eames ‘it Nostra noi sd cumpere ps8 vindasloboat rate gees fark orto tntre scl regal ec! omnese'in earl ivleaa ardat te Sree, Ug bes preload a ef chcea ony Pet Testa” Nia de Ua Jar de Hoa aha preg Sea aera emia ast Retnalvadet Meenas ving, ads ele Eee a Fer Manatee ahha ist ern IE fou Gocarente fliers tae ers Ronde ey Baan 198 bc. cam a mba prin ark ont, sin Wad “Tepes brgoes flor In 1498 sa 1459, iain de marele su confle ew sie. ad cel Pinot ina fa ns a tha Tes Tere Reet nH ne pat drm pes ede ein Ghent nba ah hee ea if tener Sts ale in bien some eran ere La incepe ace domain eins gars org seeds bse ons Re LENE nly eau, Wad fap eaten ego iin comeela's besevenloe: fe Ee’ lac dpe el Sen tut faa ate fe we eae sinc Somtichndi cn sae gaa Soa ct Selita ls S00" ings bots se Sak Slain y Sept Bouts et Fn 9 a st Ie es a dite "Sh °Getncestre® reetenior “pena megs oath wk i‘ ht fle ya ee elaine hoe a eee, Hull vad Seti tonnt inpa ae i ae Eh al hn, Sang sf el dna Pinal St eho ce ard tae Ue dan despre Aca ne wr id Eshghls's Rad cel Sie im scceson st in piel eon oie enaine divergent, abr de nasa norm, manifest in acest ies meee Stipe conta in ape on rela rhea eat gas meee Sos nfs ta do eet Soa ao" Sime ip nose an 8 Hic oc I Banta tia ta ae taal Fouts cy Vee sai etoile ace seers UhganS aetat cine wend neesietior din snc 1 Besanotertsn tacts foc ee Ueber cs bones finite adds Ste tesa Se mae sat tg Ens fee ent We ication Sigel kes tect aren ta ibe fale Bente asta fe Bo nu er EMIS Sines aad ape La cela Nae dn slots de = att i? in Sieh Feline ane anit te 3 Tae ea 150eitre rege 2 privilegiului lui Ludovie din 1358, care legit ,culoarul* Sons dev liber circalatie In sad da. Caepagh™ be: partea Tor int site omnis Tari Romaness au Incercat, In contexte polite favorable, 33 Se emancipeze de repimil Comercial nsers ip privfegial acordat brason Yeniler, dar incercirte lor au Famas inet, In tot acest inerval, momente ‘exceptional, tendings. anticipatoare produse de situntl de scarta dura- {Ge Situatia a ramae fundamental némodifeata in cided leat de acar— Su!" din 1300 si de privilogile comereale urmtosre, Insplrate din cel Aacordat do Visieu bragovenilor, ea fest dominata fe interesu egetulus Ge ant ssigura legaeara cu gurlle Dunarit st es Marea Neogr®, airecie minants e politic sale rsieitene In seco al XtV-ea st al XV-ea, 51'dp nocestatea meatineslcompreminilal cu ‘ava Rombneases, Reginud comerfului Yragovean in Tara Romdneassd. Compromisul fealigat Inte Brag, rezemat pe puterea regatulul ugar, si “bara Ro imanestcl a fost fers In privtegile care replementay actvitnten co inersala e bragovenilorinlauntrol frit st teauzitl lor spre ty strane, Dow au fort privilege care au erect cadral legaly stat negotulu Droyovean tn 9f prin Tara Roméneoses cela lui Vict in 20 anaes 1309, si cel Iai Misael Batrin, din @ august M413 (varlanta lating in 28 august 417% Still eiegiat al bragovenioracaprea te primal rnd legis lor comerciah eu Dundeea si Marea Neogtay asadar negotul for sd- fctol european si cu Orseatel Apropist. Dreptul de a clecula cu martu= file lor fn neeasta dtectg,asigurer pbuimuta prin acest satut Impoteva nor eventual masuri. de protectionism comercial — polite a cleat principals manifestare in adeasta vrome ora formule depexitulut cbliga- Sonu =o fost una din Teele privilegitul exorbitant impus € brawovent ‘Tari Romanestislibera creuatie negustorlior era, e rept, ascer- parsts pein acceptarea unor fame vamale, der in cadrul mut regi Fa fal Seesebit de avantajon, Cea de a doud fata s privilegiulat smuls de Drayovent Task Romdnesty 9 fost libertatea exeepfional de lange Pe care fieou asgurat-o pe pista intern a ‘arfurie transtate prin Tacs Rombnessct erau supuse nel vam aricesimale trieesing, kammerk) ia intrarea in fara la Clmpolung (1308) ig) Simnd in Maova seers ine iinet a se Ce sale Bepln Dc nat, Nv "0-0 ORD, Wo ix Graal Sib inceoa infor vam sa tae fagoulad Inpiegaree foes Smet SBMA SO oy — de fapt o vam central —, inlcuité apoi (1419) printe-o tax vama- I fina fiributum, sama), La inapoiere, 1a Donate, anfurle adve de Drasoven! cfs de asemenes supuse vim trtasimap, Pe dram Brie Jes, brvilogial din 1368 creat brasoverilor on rogtin Inet el favors Si Intruce negustorh care urmpau sees itinerari nu pleat ama, de- ta inapoiere, ia, Cimpulung S04 In spropicre™™, Asada, potrivit age aminuts vara din 140, aeceasi marl tranaitad de beavovent prin {Tara Roménessea ‘era vamuitt o-singura datd, la Intrarea Tt tard, 1a Gispulung si In Dundra, iar pe drumil Briel era transits de bra oven nu'ern sopiet vant dest Ia inapolere™ “Aseatmintal vernal din, 1418 a inlocuit vam trcosimald dea Cim- ppluag printe-o taxt vom fix tn ce, dar limita in un se de pro ase Le ieyirea din Yara i la ingpotere, ‘marfuilo transitive de. brejo- ‘vent erat Supuse vamt la Vadal Duna, la iesre, tla Buchs la ioe poiere, an EINE nice een (riesimum) 9 wba, ne vana papa ‘ete im 1308, ra estompat cu timpel; cele Goud naqient sau confundat, iter ‘mont ig an tin ca le oxprisn fot flat feat SGUOGig tant Sige neuer ae emia sai SS pia nese 2 ae merce per team yin Sat arene hime Nat aval neren Ee en naienes apie ett aa BAS ge ome crea Reta a at ups Si dss Seared ata Sl rae oma Seee eae a en ee Fee sac aj i Silane na tae Sas IEEE ERI ACRES an. etn i tt re In, sendiag xie Cesta verilol grog te, fd, x wre, uel ae Sch Ce SS PS a it 11 cnt ea nt te woDe vamile interne, origencst tributum), pentru marfurle tapaitate, bragoventt ergy eu desavirire seul, im vitatea privileges tut Visicu, sal avultSned,peivlegiol din 3968 @ suprimat express verb vata in {tena de Ja Stating, inaturind un obstacol din ealea legatorit commerciale 2 Srajovulus cu Vino, a corul tr, Sraciit, fusese restouray im dom- Die sat se pregitea st sho relat, “ia privinga comertulu! Inldunteul Tari Romlnest, brasoventi erau cuttin peiviegah din 1360 eu desevirsire de wart, ati la ntraves fn tara" alt ln orage, CU excepila vimis orasenesti (eibuturn) po care Uimsu sa o-eehite yJa Clmpulung sau im aproplere™®, Prstigial “din M418 mentine seutirea do varalle Interne, CU exceptia vamis oe 1a Ruche penta postev Introd, In locul ell Jestintate dela Cimpulng sa ‘aml trguluk onde vor vinde aeest posta" s1 4 Dimbovije nde aves "Suporte Jamitate din sume platen Huchr®. Seutite total de var in ‘Tara Roméneascd ect ndeosebi produscle mesieyugulut brayovean (ier, sn, pinuray pinza, sibi, cujite, arcuri, funie ete)" Producele naturale ‘ale ‘Trt Hamdnegthcumnparate'de bragoven! (Pesto, pik, animale, bein) plateau o taxa ia uehr ste cara peytelul, axe’ In" Beila, Tirguvon, ‘Tingoviste, Dimbovlta (In aceste din tema ‘eet ioour toxs era Simo: reaye SR SLs cea eae cee Seip sure pene tee ea Petig boane dae ‘eorantr coat fam mari Sie amir wre Ber GS eh amecee ae Oars, aint try a ae, Sense, a bl ete, aaa ora ‘hrasine dea Wit ere aor) Oreos RSs Gas Maleate ue eure ns sates eee lemataem ae e san aa genase eat ei Sli sean ee esa, et pep in Beasts XVI doce, eee’ pola i Novo Foo, "unum pis, 162 In sfirst, cole dows peivllegis amintite a sttust principal rispun- eri ladivtinle'9 negustoclor brasovent in Tare Romaneast, indacsebi Pentru datorile contractate sie, Ineuorilor fall Romanestt een t= {rach despigubires pe soesteala bunvrior ar Urosoveni, in vgtuten ‘echiulot principe medieval al rsspuinderislldare a membtior ster Aelor comunitt: umanet ‘Clauzsle celor dows privileg, celal luk View si col al Iui Mircea, fay constitut eadrul fo cate sa dervoltatrelaile somerciateIntee Bra Sov'si Tara Rominesses, lit tmp eit au continuat sa pevateze gelatite politico’ care impuseserd! set cata. Privilege emi tn favostes bra: ovenilne de soccesort 1ot Mircea q confirmarile interment general ale Scustor prvilogi au raat textual termenlt actloriniisle sical ox peat Fidel esen{a. Unele medificar introause Tm aceste acta ulterionre ho contraaie &, dimpotrva, confirma statstul origina in virtuten acestor acorduri, negustoribrasoveni eau asimiatt ca regiat cu loclniet in Prvinta coment) dincolo de hotarele Tirit Ro frdnest st beneficiau de drepturi egal si probabil chine superioore fata Ge acestin In nctvitatva Tor comereiala flguntrul Rotarlor fi, Benel~ ind Ta tant de tn eegim care nu Te implies decit 9 var, la inerae feo in fara, in drum spre sudal Dunari spre Marea Neagra, s alta la “napoiere, la vadut Danii, bragovenit aveau un avants) egal cw al oeal- lll 0 invemndtite deosdhaa s avut modifcares acentet Fgh pen Drsslogiol Int Miroea cel Batriny desfintad. Vara de ty Cimpulungy In Feonith printr-o teat vamals fixt pe produsale Importate, perceyat 1a ‘ucur, privlegil alt 413 a mareat un pus lnsemnat in direc Intere- Selor bragovenitr, A fost anulat caractertl de vama de hotat al taxal la fare erau supuise imdefurle ragovenoe introduse ta tara, Ine statutul Asma) Dunasly al Marit Negre pe deumol Bragovul pint x [Bratt — ea sproplat fact mel mult de"sitatia ideal trmaeta In se= ‘ola precedent de bragovent cu coneuSul Tut Ladavie, © situatia expri= ‘cate! guy nr ala dutate de erate wus Sada do Pee ‘ese anti bandin, flee tbls In Ht aeboiy, de suera ponds Vil piss SSE TSea oot Cre St a ie Be flee te dat, Se enc is ont Cho oe or de, su. cuiistem Beano Wo oly eitreta Sub eredenia"tadtoram ‘auemauam de ats Sra lar © eit peel Ie pre Feat i a alin ger eliseacum impusnrea, oat aera peaaer. Set as ro ‘Pca mpecalwenedat Ge lalew bresovenior po Orumul Brier — o goeea tae BAER ore ese SS gil feat AT art 163mata plastic de o formula care apare in cteva sinduri in prvilgile acor- te brojovenilor de urmapt Iut Mircen, dat care se refer lt regal ‘Yamal institut de ol: ws fle ei (brayovent! st locutri feu) Bisel] 9 Sine urd fart ca tara doainiel mele." (Radu Pravnoglava, 1423), 48) eh fe Slobede toate drumurile si 8 umble oaniens vost la st cimpere i Si vinza slobori fa niet o grja a far pegubs, ca slcuin ge simbin Prin ‘ara Voastrans = (Vlad Tepes, 14681459) say intecun moment de ree onftrmare rispieavs'a Yechit Uberti de cixclatie » brasovenllor: vee Dif cu ptine teu snsrfa va brant, cca facut Dummer st fm cum 6 sngura {ari® (Vind Tepes in 1476, end « snulat oprelyile, sealele de hotar, institute In anit precedents. E drept ci tn schimbul Vim t= cesimale de la Cimpulung supeimate, bragovenit a fost sli st achite Ia Rucar o tox vamala fbx pe balotarle de postay si inca jumtate sin ‘eeasta taxh la Ditpbovita sf taxa fatreagi In looul de vintare, Dente ‘dvfurle-desfacute In fara, sh vama teleesimals lg teeserea Duna Je Gas sls Snapoiore, petra marfurle teanastot; st de qsemenea © drept &, probab ten sear, in contextul aallor Inelegeriy Mircen 9 inte in posesin castelulal Bran $f taxelor varnale percepute pest loc de tre ere. Dar aceste compensa erau departe des fl achvalentor sb 18- portal veniturion cx vama-de la Cimpulungy pe deo parte; numescase Idrfuri Introduse de brasovenl ig fara erau scuite de\vama, iar pe de ‘axa fxs imps pe diversele marfurt supuse taxiri era desig ine fertgars ‘vimit tieesimete. De aceea, §.1n ipsa cifrelor aceste @ indicia cal maj Important, Incercarea domaiel Tati Romanesti dea resaura Yama de la’ Cimputung si de a rovent Ig ayezimintul Tei Viskou 2 foxe Veheisera combaituth de brasovent Restaura Iq 0 data care ni poste ft ftxacs preci Intre 1416 sy 1421, ware de la Cimpulung 2 fest Gin out Gestungats de Radu Praznoglava, tn cadeul politic sale selupte tan {estate de saplare bunavointa! brasovenilor at, flndeb mate rogat pentru varia dela Cimplung, ca 8h mu mel fie [1] Am facut domnie mea Ga a fe-dupd agezamintul co a fost In allele fi Mircea vooved™, in Schimb, domnul cores, timid, brajovenilor st respecte satutul convent pentru’ noyustorit muntent cyre negustoreau Ia Brasov. Scrsoarea Tui Radu Prasnagleva care conceda Brajovulul, le. insstenfle —conduceri forayilul, revenives. In agerinlntal Yamal al luj Mireea, gin 1113, © 60 Wada ci’ din panctel de vedere al imerealer brajovene acest sqexemlnt Sinsemaat un progres, sincd Unul Insernot jn Faport cu situain cs 4a de agezimtntal Iu Vics Tibia ean ptt ats, einen de ain no ree ER ae Ps a es 2h Sau 3 i rena lor oe rida fe a mera, prin anion 164 ‘Dea informatie disponibile sint foarte rave, ele tas totus! sb se tntrevada in conflict Yamal intre Braye at Tare Romneese8 sfc {Er dome hn Miron In curt dome a fll ho, Mia tinh sitelul Brag (iRevcz, Ture), col del domnt au imps brasovenor JF erecere spre fare Homnesic® sin sens invers fae vamale a ciror antim sare de aplicatle au ne sint cunescute®; renetia BrasowUlul Seclansat interventia eegelui Ungariet 51-2 determinst, in cele din rms hotiriron qcestuin de s elu cettea™, E foarte probabil ca eestaurores ward In imputation conta dest cont Inchet {i vistria bragovenulor, etre su objinut reveniea in regimul pave: {ar To Mircea din 133, ty uinstsmn al domniet hal Dan Tye wat re 20, Branol era In stapniees regatula: foxe vamale cent st fe per= ‘opule in cotate, dar acum Vctimele erau 1 megostoriBrasoveni e eek Ss'Tari Romanest, care Incersnt prin mijlciren domnulil lor scsi em ee rept [Regimul raporturilor comereale statuot, pe de o parts, de privien silleorginare ale Tut Visicu 9! Mircea in favoaten nequstoror bragovent Sie madifiisile ulteioare ale acestora, neesentinl, tar be do ath parte de concesile brasovenilor pentra negustor din Tara Mlomaneased, sees: tea din uma doar sutiect cenaecute, a consacent ult Taport flagrant a an, te ome ee a ‘orurs ‘propria signum teibutt engendo, solticionem tribctariam inibta quam Hacee nod cessent clam de presi a iporam pretium dicts Hoste vous i apt ptigu anise etn dea bated Bee atten tener ace a Came etal Sees is a ois aries ea RS ete est or Sand ean ‘fer Romane ‘ert eae irae Se es Sete ee Fee Ale png tate vr Bday a Metadata: las auth ip be eet the oe coer eect ae aie aaa ced Boeeventi to Tera Homancoed; UNb, IV. pe AWB DRIED, Tbnepal. Inegaltate tn primal rind jueiica: in vrame on bragoventl l-eu asigurat ibertates de freeze prin Tara Homdneasch spre regionle tease Ganubione si maritime, In zone de_activitate comerdals aduestoare de marl estigul, Negustes din Tara Romanesics ae Toveaw de dreptal de fleporit al Brasovulus, constituit si consoltdat prin mall prlileg Soordate de Ludovie de Anjou Fegimal vamsal inilal — 0 singurs vam pentru accoash marfa, 1a tranait, daplasarea vam de Is Cimpulung la Roca? st modifiearea ca. rrcteruiul $l cuantumulut et —, lage dgrevart vamale acordate pentru ‘burnerasse: muefurs tad asbnilat legal pe negstornbrasovent cael fin Yara, crelnd condi extrem de favorabileTegituel lor comerciale ct Oriental prin ‘Tara Romaneased. Formula ,6 singurh tars din privile- Bile unora ‘dintre domi. Tari Romanest, pentrabrejovent exprima segalittea” vamal, fetivi in mare masuriy intre cele dous "entt Somponente; Tara Homdneaset gt Beajovul cu Tara Bisel. Regimul va- ‘mal ate eit 11 conoastom, a roalizat poate n_unele momento o situabe dle ogalitste intee negustiet eelor dawn yQiei* —~ Tarn Romanessca 3 ‘Fara rset cu Brayovul — dar, In veene te negustorit brayoven! beno= ficiow de nensele avantaje ale comorfu divect in regime pontodani= bland, ‘cel ein Tara Romfneaseh trebuias, in virtoen Groptutut Ge d= Ponit‘al Brasovuli, sa cedeve eqcovenlor Deneficul redisteiball po= {Mtcolor vehiculate dee pe piata transivand gi, mal departe Inc pe cea 1 Enropet Centrale, Dreptal de deport In igoare la Brasoy penta fee Bustor mantent 3 drepkts de ibera trocere spre Dunare #1 Mares Nea f pentru brajovent prin fara Romanessct int expresia inegaiti fondamentale s raportalel comercial institut de cel dol partenett fn Aon jumatate a secolulul al 31V-e § la Inceputul selul de al Vea, Sub presumes regetulo\-angar st in cadeul general al reglementart re= Ishlr dintre acesta 9i-Tars Romdncasel Aeest report, tse In. privic lege’ domniior “Paris Romdnestt pentru Brasov, a Tost prelumgiren me- ‘Storfonst a legetuell stablite Intro ‘Tara Blrsc regiones Dunacit x pele deeenit ale secoulul al XUU-ea sh apot tn ¢-doun jumiate cola ai XiVeise, tm cadeul,coridoruluit deschis ae regoitaten une (gor, renitate politica cunoseutacel mal bine prin invelel el ecleias- Ee, episcopia, cumand $1 respectiv, eplscopin Milcoulet, Legitura teri= torialh decta va transforma, In'uema conflicteloe 3 fafclagerior eu Tans Romincases, in sona de ibers circulate comercials, cu regim va~ Thal extrem de favorabil, Tara Romanessca Sin tmpus eontrolul asupra 2 Despio de ibe armasae,acodat tn lune 004, UKE 1p 212—218 yp, deat ens WB), tor newt dn atop, Cents Coons Se, We PTC Mirman NW pS OH i 165 teritorior care asigurau legatura eu curs inferior at Duna, imptri= va peetentlor de dominate ale reyatulut ung In scesstd zond dar $3 cconsolidat acest drept prin concent excopfionale teordate frasovul prin intermedi acest, regatulut ungor Bomnic st comer. Balitea comenriald © domnilor Téris Roménest sea denvoitat,abadar, timp de un secu), precumpanit In can creat a6 eordul general cu fegatul unger, care a asigurat Brasovalul pevilegit ‘exorbitante tn tranaitul spre’ sud jv coment tnsust al tir Cm geese te privilegi situatia pe care su ponerato su constitu principal ise- tor'de stingherire a comer Tae! Romdnesit si x interewslor vamale Bip donnie, fiesta, st poltien comercala a tail sua fini in rial Find in raport cu oceasts realitate;Inteucte reglementarea relator et Brojovel a ovut caracter exceptional s prgrtar, ea produ’ doc Imes ce al ude care of cect princpal materia Investigate ‘Cadrul primordial de manifestare a policti comerciale a statuui in ‘eval mediu fn misura in cage o azemene politica sa dezvoltat a Test cel vamal, Desfaerindue! setiviiten intro lume a privlegii, comertal medieval sen impartasit din acest sistem si ta organiza dup fentrile Lui Concurenia comerialay lupta pentru acceaul fa sursele de faefuri st pentea plefele de destacere,s-au'desvotat sub protetia face torllor polities — oragl-stat sau morarhie feudalt In stadil ef avanset de dectoltire —, care osiguras.comercianilor proprit condilprivile: late insuotrut testorialut lor si cind forts de care dispunesy © Inga hula, in nfare astute, in ant mai malt s0% hak putin departate ‘sursa acurmulailor mari rapide de capital mobihar in Europa ApU- Sooni si Contrala In evul mods a fost comerful itersationay Wt pl Find schinbul de produse cu Oriental asatiy Acctaul is cinserile na- Wale si terestre prin care se raiten acest comert controlul,adied pest Ditates de a exploata In candiui et mi favorable din punch de vedere comercial gi fact (Yamal) aceste drummiely constitu nul din ops tate esontisle, ined departe de a fi cunoscut in toate imensiunic, pate festarle st immplcaile sale ale iStoriel medevale, sau mal exact ele Te porturilor intrnstionate fn evel medi Politica comerciali a domnici Tarii Romfnesti si-a gisit teren tim- ppariu de monifestare in lupta pentru conteoll si xplcatares segmen= niu de drum comerciat international care it strtea terterul. In Tupta eu regatal unger, Torn Romaneasct a reusie sisi fire devptal loritoriul care i ora contstat sy 9 dat eu acests, si pret contol dru ‘ulst care Tega Bragovul cu cursul saferior Duna g Marea Neagrd, ‘Dar compromisul de ansamblu roullaat inte cele dua state a compor: tat si enuntici multiple, dintee caro unele, din cele mat sensiitey ‘ese intersele vamale ale domniei cele comercsle sl tir. nte-sde= {Br prin eeyimul vamal acordst brajoveniler, damnla @ accept 0 ras tied festringere a Venituluh pe care | Ione fi furmat exploatares nih pe drumal Bragovalu, dacs! beasevenih a ar fi beseflcst te Torgi de erarevari vamale la tranzit yi in activitaten comercial, desfagurstl in ine | fevioral Yar; de asemenea, acuvittes negintoritor Tan Roménesti 9 fost ‘stingherith “de concurenta comer\ului brazovean, favorizat de largi | rivilegit in Interior (irl de drepta de deposit tare rezerva ‘br Yenllor redistibuiren tn tenul Trarcivanie si tn hurope, Cental Imirfurior aduse de dincolo de sunt Cum era: de aglepat,Tegaturd Goer Stata iate Tara Romina st Bros in eumined cone ii a generat si reach, pe lings solidaritalee de interese in raport Cu sh deren, Restle a fe go Ii ‘cad ise femal creat de privilege originare tin afar estul sister manic {estare a tendinjei dea inisturas | eacide tn eadrul sistemultt ms pteau ft dett fogre limite, Ste findeas fe si inlsture abuaste Iresoventior gat restaureregeyalitee teat dintre negustorlbragovent si cei al Tank Romney fe sb supeime lunole piediel vamale din calen actvitit eelor din rma ta Braga Ine voraret prineipiului reciprocity: in rapoctusie dinkre cel dol partenen comercial exprima, in corespondenta: dornnilor cu Brasovul, Beja sees tore pentra negustorimea Tar Romtnest yi 64 wmblo ed mart oa meni! dome mele in tara voastra.-% nu uh sf adouge fads Pesona flova tn eet dint act al su de coniitmare a hbertiide crculaie a Eracoveniioe in Tara Romaneases*, vam facut domnia mes cae fie dupa srenusintl ce a fost In ete Iut Mircea votevod: st de aceasta ma val fines, numai si voi sh vi Tint Shraiior domnii mele nedeeptate s8 0 Iie" face, pentru eh sf dommiel mele mice mila de vor, le amintea bra foCeallor atch om into corerpondents mat re ‘Mat conerot dealt aceasts revendicare Ge raciproctate st neindoiel- fic mt Ut a fest efartul domiel des sprijni negustorimen proprie linpottiva esuprintag vamale Ia care era expusd in setvitaten desist Hin Tava Bisel, Preluares contoiviay eortelulih $ Yamil de la Bran, Ja cidtat noilor acordust reaitate de Mlgcea cu Sigismnd, a fost pros ‘tabla ma namai domoie, care obtines satel o compensoie. mikear Per- dial, pentru un sir de sectifiel conse, das newustorimil ‘Tari ox ‘ntndgh, Hntrocit a Inaturat piedies din calen etviatteP™ CH de ape Bice rp, SAR ei ticcul “lato at prt pet Pas Saas Geen em 168 foie le era vama de Ia Bran, cind se fla in mina dregitorilor regal, fe vedo linpede Ia lumina pretestelor domnel pe lings autortille f= atulu, sau po. HngaDragoveni impotriva abuzarlor sevirgize In acest punct de tredere; aragind atentia plegarilor din Bragow ed plrcdlall de {2'Bran prada pe oamonii done miele sau ridiet vam grele 8 pei= fonese po sirac slo fae rau" Dan al T-lea i some sintering pentra a regiml vamal convenit sa Fe restnblit,amenintndut,almiater!, ‘epresali: 31 de nue! vel pedepsi, 6 sii c8 mu vol Tasa pe eumenit dom ‘let mole ft pagub, ct vot razbuna cu pe camenli mele, Dar in cinda Tnteeventie! hi Dan st Tiles, ea sa snore dintre suecesril at, vara de Ia Bram 9 continuat 28 fnetioneze, mn umite raamente chiar at de apisitor inet a declansat no! reclamatiy inele deznebit de cetegorice, din partes domnie! Tarit Homanest™ Dar, ore de viguroase, protestale si sciunile domallor putea spera, Ih cadeal dot, decte sa Ingradeasea sau elimine sbuzurie,actle deco aie bragovenitor 91 gle dermnitarllor regal, mu 4 suprime inega- Iitasea'instaurata In secetal XIV In Faporturile dinire Brasov si Tara rméneasea st Inseesa im prilegle ik usu st Mircea cel Bitrin. Tnla- furares inegaltati nu plea Ti vealizas declt fm alt context pot, care Seif ingudit Tari Romaseyti «4 se desprinda din otvernnitaten tegetie Tui unger. “Tendinia de a realize acest cbiectiv s-a manifesta limpade In vre- mea lul Mircca, In snumite moments, in eadry) politic! sale de apro- plere si liane’ ctr Balan legatura Gare @ avut 9 functie net antiun= Bom. Or, lgttura politics stabs de Miseea cw Vindislow Tngiello a fort Tsofita st consolidata in dous rindue; prin cubriveatoare privilege Mereiale acordote negustorlor poloni Deschizind larg tara comertuluh polen, seutt de vam cu exceptia cele din royedinja domneeses, fovitie, unde va fi desegarea marfurlon si dupa acca el fe slo- {oui de 2 umbla in toaté tara si provineta domnict mele vinziad scum: pirind prin toate oraele, prin teate sehetele de pe Dundre, Incopind de Ja Porte de Pier si chiar pind Ia Briula st prin toate tile din munts lciert anu pliteasch var ict intr-uM frg snl inte-o sche. Mircea a opus comertiluy brasovean 0 foarte Primejdioas cose: (2! aamitind ch no a Inaeeat chiar substitulres Li prin activitates ne- [stores din Polonia st Litcanie, ‘allanele ‘ari Boménests cu Pelonla au avut insb caracter episedic sf, vetlel acestel stuatih prvilegile domnller muntens care scopereat “=, Bin, Demet, pa ea aot erent, Dana any SRR ean atte ee, Da ohh ae ah -sctivitatea negustoriloe polont nu puteou si. aibi dect viata scurts, ta ea ce priveste Tara Ramdneased, Polonia nu a reusit sd devina tn bare tener politic de durata si de aceea nu fort in masurl st infiuentene hes {itor nicl raporturilecomerciale ale (ali.=t puna apat statutahur oe Yilegiat "al negotulutbragavean, Atul‘ fost factor. International. core, _geind nous situatie geopoltica Ta. Dunarea ‘de Jos, avea sh modifice att statotu politic, eit cel comercial statorniit ins daua jumaate s Ssecolulu al X1V-Iea si la Ssceputul cel deaf eV-tea, ‘ia milloes_secolulut at XV-lea, dominatia ofan, conslidatS ta Peninsula Balcanica 81 Ia Dunire, itipuine un now eehlibr fe ager rile cu Ungaria, medificind poninie 4 atatutel Internatignal af Tae Bo rminest, $1" In ‘deceniile anteriare, tera fosese constsinea de invective furcesti st plateascd tribut, pret_al riscumparsiy pacts sisi accepte Freptat si ite obligatt fara de Poarte otomans. Darla mifocul seco Jui'at XV-tea, ragatol ungor sea vasut sist sf recuncasea yt sh confitme, fle muna ‘pe fermen limltat, report stabllit inteeTrapertl.otoman 4 Tors Romanoasca tn detsimentul propre sale autorital sl pretent ‘Armistital nchelt po ret ant Intze Metined a Ti-lew 31 Tene te He fedoora In noiembri 1451 Inregistreaes dubla legatura’ a. Tari Nome, fest, cog cu Imperial otaman st cen cu negatil Ungar, indatorisle come ‘esctate fala de nul de celalale $i sngajsmentul celor ous puterl Ge 4 Fespecta autonomia interna a tiny damila j dreptal de slows a dome ‘alu de etre fara, in masura In care st acestn iq va respect angele Ientles Desi neileat In repotate rinduci cu prlejul rednit oetlits {Wer antictomane, acordul din’ 1, care a statuat dubia dependent’ a ‘ied Romaine a creat acelin @ tuts de echidsantt diplomatic Peeunaseuts in report cu, cle dow’ mast puters vecine, calm fovorabll afirmarié euconomlel el. Timp de tel sferturt de secol, at eit 8 men finut raportul'de forte exprimat de acordul tarco-ungor din, 14St, dae ‘al ales din 1402, Tara Remaneases « bersiciat de pe una acest soe ail, '8 eunoscut iigarur police prelangite, favordbile aeons ao vyalori materiales! creates Spirituale™ pe planul politics weonormice tra PNB inidevatm cuprins wh 462 9 cxcrirea Belgraul de citre sure, agg Tre Homann un tino Scena aera ae at ely ol Mire oS aa sa ao Ini Rea ol Fruon (4-147), aad Calas tase Teh Raa cat cae too 9 Menace Hawa isidisny pent anf nou tee a MAS Tern Tomindoca 6 stain anasjomant sean te toe de Sadar Se Suir ‘Tracim cat att pons Wicd aatnh Masa eA ‘ie pling postnciam saci ett ese ans ae Eo Dermitecrn ar {ora Spine eventuaa Intiie te achive tn fara sla Vad Tener 4 putut moaiie, in favonea el, raportl comercal traditional ex eego~ {uP'ungar Beiditante poll « crea aeder 0 conde favorsbls Pen- tru ingercarea Tari Romnest &e sprelua functia Je ntormedig o> Merial inte ooyelefransivane a1 comertol pontedanubian, fat tal hos {iis controls de puleres otomana in ssceniune Sermifcativa pentry coteatia dice statute isteratonal steel al comer e coincdena in tiny in alle vowels Viadislay, tice fscordul turcocingar care a constcrat cehfbral Gntre cele dou ptert fear cra nn ie mart le a as {politica comerciels a Seesteia In raport cu regal ungar. Faptal not folificntge de cur, © scnploren do etre anc de’ Hunedoara. ast ined, dubs propria t'martursice, in conflict or Udita, 9 principe Ins fibre Gres a meguntrioe din Tara Romanease Ta rogetsl n= gir Adopiots sun presimen SomnasTart Homanest ste eum 5a ce teleaga contlatal suri, maura a dni confrmare leg a rept ecruse nepustortar’ din Tara. Remnenseh de aos welt Imaifurite 3 dinent de Brajov M Tara Braet Cu aceasta misuek im= {ide domnia Tart Romnegt, inten content polite international sen Si'mosdifest a deen fanh nous im pollen comercial sri De cum inaine, evendicare resipoctaileectve in raprtrle Bene {oval cite pinepalspafetare era suprmanea repulse depen Toes eran » doen oid de darts» ai dorm Tiefusal Brayovulus de a eceepta in fat splicare reeprocit a prate™ fat prin reacte, maburi Ge ngradire a comertull bragovesn tt Tara Eoiabnensch, rearea uni laa] de puncte comercial terms pests Srasvent, seule, cre chive cu inattiren dropuos de depeie tn fevoorea ‘Piru Romine pg hepemonier repeal gain sal Puropet aouece drept manufertare pe plan ermercal regia de Targt concent fmpuse Tarte Romaneyt in Jovnarce Brayoulat, incre Im prislege acordate de domint art emporatas trans; epoes chic Uibrutu ngarocotoran Sn Tara Romaneesc, icepind cu ioc seco lulu al XV-100, a adus madificarea politic comercile « danenit, afte rarea réciprctai, berate negot tne cele dou rt (na numa fn Tora Birel, Gr te intepul regs, cad Ungar) cn aceot fore Tinl6 a cruas ingridica dere comerflul bragvean fa su de Cor~ Pat Dircetl fixata de Vindicta al U-oa in raporturle eu Brasov, prin yang" hman ple contra pscnty ne ee Be ee ere Sah Sec on ceo texte confit saa co Vngsiny’ st Intentade"e- apne, prec 4 arrest ELeaach wares sad eee oe ‘nitla brajovenilér care irebaia imlatirat. ankept ns Hanan «ne cents | sale tear tape pn conrad te does, Sess ao Si ance fae ace ee ca SU SS pce eran peers ed Bo, ORF ond ence Bee Bas EE wn 1 fe din sudul ‘Transilvaniei, coerenti in logica abstract, picitueste ins prin fragilitatoa documentaiel pe care ve reazimi, daci nu vine chine lin contradic cu en fa Tealitate, Infuntarealarmaroacelor de yeas hit de catre Viad Tepes me © atstata de niet in avor Sea lnvoca fs spr jul sceste poten, prezentata de altmintrl ca fapt cert, angajamentl feumat de Visa ‘Tepes fata. de Dragoven!, in 2478, nainte do-ultima ea isclunare, de af lise sivciteule liber prin art al yea de-aeum inainte Stal ce a fort sf a mal fle nical in tara domniel melo"®, Dar nitiert in cuprinsul seestul document, lnvacat ca principald marturte tn spe jnal pateritas lat Tepes asupra acest! masui, sau iy vrewn alt text, dom Inusi na 9 feVendiess In sehim, sigur, aka cum ce va ved thal jes, ea frateie $1 succesorul sau, Radu cel Heures a institat regirnul SSeposisidu) sbllgston, care Ingradie-considerabil atiitatn brasovent- Tor in Tana Romdneasca a intercoptat in aclast tp legatura lor d= fect cu Buraren de Jos, Revenind in 176 in domni, cu oncursul o= Elle eegale, Viad Tepes se angaje de fapt sf uleze mdsurile [ut Rad ca! Frumo®: Dac ny exsth nie on india, provenind de le"Tepe. cu pr Sire Ia sisiturea ‘armarowcslor de otar de citre ol insuq, mi exist ist veo acuzatie tr acest sens de 18 sasi isis, eare mut Le cruttt pe domaul roman, dup cum se tie, de tnvinulet nnulipe grave, Povest- file cu prvice la eruzimile lui Tepes, in congemnanea sexist a cSrora sa- ‘au avut un rol Insemnat, alte ievosre fi imputa un sit de Teche Jeg, nu Insa institulreslocurllor de depont obligatora, Se atic in sehimd dupa confiemarea in 1456, la Ineeputul dommiei, a veoh bert C= mmorciale a Bragovenilor in Tava Romaneascl, Tepey a reconfirmeh coast Lbertate fn 1438, dupi prima ea teconcliene eu sai, in urvea contliesi= 1 desfasurat in'regatul ungar Inte factunea regals sl cea a unisllo, Jn cadral ciruia domaul romans orayele Bragor si Sibid «a0 aflat In ‘bere opuse:,Si'sa Va fle slut dommiilor voaste ca de toate cle ml-a NS PGE 2 emt ttn ono RN gat Hla te akc eee pall ae {ohtlorraioveat tn Fara Romdnossea gt de apelin. 0 inlereelor-nesustorior finda-n Seeasts feoh Nolet, Viet Tepes, Bucurgte 27% pe MT. alu ISS So all ptr ae fe tents = ae ira aca gto i emer “gs Boratoec lost Pacer oat Came teste ee Sega ae Sipoett proktionise fprving coineeate detaparat ge etoile SESS ee ris et ere 173‘pontneit stapinal si fratele meu mai mare Mihail Silsdj (coret Sziagy) rea 84 man; 9 ia pe eroding spe suet domaelssele tn pace bong ca Vol Sst fle slobode toate drumurle s1s8 ube garctil Sos. ‘ila no! cumnpere $i savings sloborn fara nico rij fae pagel, cin apn fr vow Arms Sos st of ee” {Gh Stoboci fa vot peecums mice poruncit stan st fatle mew Bilal Shuai, * sims Fghduiale ui, Viad Tepey nu era vorbs goals Braoreni at in ceput sa circle liber in tte Hegurile Tart Romdmests ih eiaivora Slut 1450, ia inceputal noului conflict a 1a; Vied Tepes cu orale six fegtt din sual Trencllvanei i, do data aceasta cu regele Malay Coin nau, pretendentul Dan, instal la Bragev, invoca chucimile mice te iced Ipotiva tran Brenig. ire Se flan ria rasa: 91 pe folk negatator din Brogov, din Tara Birsl, ct sat fort S58 epic in ara eminem pe soe rn pe ti ra yeos ee Just tilda ptt sen um ea tata aaa omery ot ‘ea prins pe feet cameni i a tra in feaps, pe 41 de ing Mua. fost sa cy ek caen la Iara a dunt 900 de oe {ett din Bragov 9 din ‘Tara Birsel care se aflaw la Tingovste pri toate Ugonle din Tare Meméneased; pe scstia deci Ce adunat spe unis ‘In feap iat pe alt pe foe" Noua reconciliere, dn 1480, tntre Tepes s sai a restituit neidlel- nic acestora ibertaes comerciaia in, Tara Homéneasct. Reconciles ta Drodus in cadra sevenirs Lut Vlad Tepes la allanta cu Ungar, Ta peer {trea actunil antiotomane, care'a Himes divecta daminaeeh @ pelt fxteme a domnului romdn. ‘Dar 0 azemenen reintegrare a fromtu ie tiotoman, slatur! de Ungeria, dupa modelal urmet do cei me! mull dine fe predivesort sé, presupunes restabilires vechilor raportori intre ‘Tara Rominoasc i regt, incusiv cele care priveats comertul brasovean 5 privilgile caret asigurau buna desfaqurere. De altminter, Vise ee be insu, th #76, in etal de reconfiemare a statutyl privlegat al Ssmertul brapoveen in Tara Romsnease, care condam regimil pace telor de depocit obligato, invocd veel agecimint™ acordet bragove il de Mircea cel Batt, de Vad Dracal sf de el tougts yea 88 Ie he lor apa veehiolsgeraminy, cum a fost si tn zlele de mat fnainte, ined in vremea marelut Mirces vlevad ai pind in alle parintlat demnieh seta crt gp rat 2 ae ue aa ander it nit ee garnet Peake ens wee woes ae cn tad gee ee ta Ae Moa sen ‘rises asupra fi, Bucuresth, 1800, p. = “ “ 14 sale, ale marelui Vlad volevod i apoi sin silele domnici mete (6.2), Tot fs 4 posunest domnia mea si fie si de acl inane dupa acel vechagezir ‘int; es de acum Inainteseala ee a fst nu mat fe niin fara don fet mele, e158 fle slabod sl volnleflece om sf fack negot, $i x8 cummpene 31 i Vine, fr seald. Si targl sh de luerul ceri, am ingSduit domnia neg ca sa fe slobor. st cumpore In toate tegurile #1 prin inutile sh fn toate locurle din tara domniet mele, cum a fost si mel naine apeed- ‘mint cot vecké gi cum a fost pi tm fee domntel mele (52), tot ase 38 fie si de-ac nainte, ct voiu fi im viatd domnia mea, ea sf cimpene so~ ou din toate cite fe va fi de tebuintd si vor poftn®.Tatdagadar, fm cu vintele domnulut isis, caracterizarea propeiel sale politct comercile In eaport eu Brayovuly ct de deperte e acest text de" yprotectonisml™ comercial pe care il atrbuie un curentsstoriografic modern! Infruntases apeiga dintre Vied Tepes si oravele Bragow si Sibi a fost sgadar nu un rlabol comercial eu manifesta: polities, ci un conflict pota eu excrescante comereale®. Daci, aja cum sa aritat, ropresallleapieate de Viad Fepesoragsior ‘Brasov s{ Sibiu s!nogustorll Lor au fost manifestarea unui conflict po- Iii, dach e teat malt.ca Indoelnie ef ele au evut testturile une! polite ‘comesslale protctioniste, atribuita ca insistent domnuhy; fark veeun ferme documenta sim e sigur tenn potent, mane ath pentru prima oarh clar in raporturle ul Vladisiav al Telea cu ora Sele transilvane, 4 fost reluats de Rada eel Frames, care see cules pt lace din ruinele laste de sampania devastatoare «fut Mehmet al T-iea in'Fara Romdneased in 1482 Fiabe i chet tame nine Baan pulse oat in gg Gee Pala ieripeve nace tar the Se ea busts gettin age Bekele fanustar, Caracuctoe pens repartee pons Pllc a 2S Soa foes meee Pet malsur pigs neat pa Say SERA ey crt nto ge St aunt Vog tape, cae eal pense ad ane ‘pgaetior de statute, pivitegio ie Tare Ramhoenscerapgearde dnt Sit NERS Se (eatating, pie et tee A 115Domnia iui Rass col Frumos a inceput sub ausplcileIntelegerit ct Brayovul, desigur prin reconfirmaren vector priviegi ale orale ae ps obligor pe caleareeonrlierl cu regal Timp de itiva ant rsporturile dintre Tara Roméneaseh si Brasov So desfagurat Sn cadree fixate ln inceputal domnick le scents rete de aplcare a vechiulal privilegi, relanot de Radu cel Framos ac ice fea neindolenie Vlad Colugiral in 148, cind recoulrma In Wind] ey ‘echiulstatut de libertate comercials acordat Srasovenlon Je say ah ‘multi dintre predecesort = Imprejurari necunsseute au pus capa insé, cel mal tesa in 1466, scestl cade al raportilor comercale Inte Brasov #l Tara Romineceee rsh din vara aossti an, Matias Corvin, strait de reelematile teeen: hier, impuck ius Batt cel Frames ole condi pe care le-s feat nee golului bragovenii in fara sa, Inceind sverhile lor dreptun, heat 4 oblceuri, indeosebi Soma prin tragerea‘ivilor brayeanlir tm ators Ssttet domnesti ,ocea co — serie regule —~ mu le-a foot nicicind oot ceiul*®, Interventia hoticté # regelut in problemele comertlul Broce ean in Tora Romancascd e indiciul unei Sitmogil deosebit de grave al umul impas general al relator comercile Inte ce dol pastenen Succestunea inifiatvelor, do 0 parte si alt, sf factoril care le ‘sclanjat sint imposbil de stabil, in lumina docimentaie dicpontbite, aliminteri dect cu til de ipoteit? Cova ce se gtie iat sigue Tapia a ip cursul enulit 1456 gal color urmitor, Tatu Romdnetscs 9 Bros Ssovul sou firma gi respectiv, consolldat atitudinile protctoniste. Res Dlicind eevendicSilor si masurdor Ini Radu eel Frumos cele tetimic fle de regele Matias Corvin ip seriwoares amintta, in enungul ¢1 general £8 i In exempliicdrile sole —, brazoveni refirma dzeptal lor de deposit In report cu Fara Roménease,ca de ltminteri seu Meldove, Lt 20 cps tembrie 1488, un set regal — cel dati de acest fel euneseut in raporturie eu Tara Rominessci — impune aegustollor vent de dincolo de. Ca 1, Dundre” pe unds ss vihenss pening Sichru) ‘at om oy a venle Saoee 461 inte estanaele Sonne an ee ete, es omrae i {n'fonifine documenta stele, v8 tls destach mtrfurie 1 Braoy Ue Interie 3 fe Seansporte mat Hehants in interoralTranstvanie™™ La mdsura adapt ln ciate Bravowenio, ad a clspuns dengue Gu masurh sae ceea ce 4 Se- ‘Shneat trgitereaunes cll rogele a curtog domnulst Bel Ronse Yen splanaren confit, Sersoeen tol Rag etre Braver on Wiens tino seein tn evident canta conflict tm acest tap, 4 poniile parlor Reinders. Javolaa® inches ea slul” repel, Sofa tence Eprints we Si eteuren deposi ubigaor®—'solurla be cates gropanes fenira roslvorca conflictual, ertatea de creustie a intercl rege lush ‘car pink la Vasasdn entra nequstolt unten, berate velurma a fie garntatprinte-un priv brsovear™ isin uh Re ct Ps «in non cert pv I i staves depostlulsbigetor fy fara Rominossss pent nogestort ba fovent ajar e sll sau sallor Unde urmau sq Gesfachinstule Eos dat expreste obvectivald seal al nogutoinil mustene,scela de Inksora cbelasld pe care constula Bespovl in calen nets In interoral Travavanie stl regotlas ungar, Instureaseallor in Iiteroel et Homaneys aun oe dec 0 Misurd de teprenll al ch ‘el ol veal era suprimorea marl yealet de ia Brnov. Sitvatia creat Se ste fie fe pate ta Cao nomen Nt Re cei Frumos «preigrat sous In care sev op! in cee dn rns evr Ita istered in raportule comeriate dintre Fara Roméneasca# som #0 Compile Sins enti Brg Sia Na a res inte de'a f fnvegstrat nos art ona sluile tractus pe ttn sestavrares Chor lt breve ee prosnizats de. doe Teel Rowanegt sub label negustorial avtbtone 9 a peopeilor eh Ritoet Sassen eer cman mr EY a soe «oe mee, ago =o gi ot Henge eu avon 1, Be elys sn fie Set ah ener li Be Pa ale py mw so oh manu Et raeaceaeere heer eet Se Sree eats pees AA TESS as atic 12 ee a an te ns m‘Nowa directie imprimats de actnes lat Stefan politics Tits Re anda in 14784 pus capt na moma donnie tt abe cel esis Bar 5 polite inaugurate do el fa de Brasov cu ifive an io urns tore ‘af de, Stefan St avizat Ia. concurs Tat i ak regatulus unger pastes a Bales fae feud une ineitabile react urea Esioed Betarab ot i fee domnia prin mart concest facute brasovenior ada prin wevenitea ta Nocti lor syezimint pe care se angais, in limb) pasty sl sie 4 spiritel cel mai larg: det orien va fost cost dts ceiend omni, eu est akezfaint voi raminea si domeueamea, bo gindece sk Si Tnttes, de va da Durmneven; a ose heguiaor uu orice Senet os 44 umbie lobed pris fara domnct melo Mf figtuseed pe ured ee lisa i dace ar purta. chiar coroana’ de aur Pe cap, Ot sitbed Se time Neinfelegerite care par'si fl aparu. spe sisal dotted alot Based mn reaple aestia eu Brazval a au avut tego ie einen ut atten smell isto Revenit dome nics eu alutoral fegatu, pentru seueta vreme ins Viod Tepes, conf: tai vechllepriviegt lag Tavorabiie bragovesiir th combisioet proses Sscalelor,a deposit obltgators - ‘Frmula accor, ceacie a poiticit Tari Roménoyt fafa de. refue ail Brasovull de a ingidui trecerea negustorlor roman! nlaghara Tease duvanie inde ots tot mai mult ss Se puna ca solute fala, Aan {nts In toomentele cind actiunea politi a Ungarel pertcn brasovenis Jor si eevind la regimul erginar spre care nisuiny, ur. concurea neigg damn Wnstlati cu abrjinl regatuhus Ungar si al lor ngs livers Tg asigurats negustorior brepovent era din nou ania’ de moniee: ticle pals profeeionite ale chiar seeoray damn capa Ted stervinh, cu inlermitene, in vata palit Tat Romdnce a a dues 4 conducerea et pretondéngt refugitt tn Trensilvaniy reqatul Ungar e ‘save esa i uterea deo smulge defini (ara de fab autietaten Bor oomans $i deo reat excaiy tm orblo ma “au conti fe resle, si manifesiile pe pianul pobtiet comerciale ale aster pot stb egatura ct regatultngar 5 eu Imperaetomas " ‘Tot mai frecvent pare scum functia de fntermediar pe care negotul 44 negustoni Tari Roménesttindeau st'o asune Inve Leperal obSates 4 Transilvoni: dou de tire dormlet woastre = seri Tepeuy brasoee ilo, sore sflyfl dome safe ck mictu Went nt eat pine sh “acim sak peguitorl eu marf, dup go Wa foci cw eh otras Hl miaefa cu troc, 1 felt acolo sf mu le Py day slrace meg lau marta de Is tare, st aceqi le pun Soe, lat et Is sosoe murat nie finde ny le pls Yo ea sd se pliteased i de tcl Ace eet ‘vlc cart de Ja Smpdratal si eavind el de unde sa plitewch, Ase ontirng privieiul »ayentiiatala vost ‘cel ‘veel prec fost Ht ass RIS mel ead W bret a oh Bont ta a gt rt il ome, hc vl sh te, ah ere a Si RCRA St i A tee ae Soe iahal Som as cto eis Wah Sr rt Uc eco a Seite chal SATE Sith eed a Laois me AR thre cual Erte AS EG ey a tate ier pea eee rani ee les ae DURES amy ane Nae aaa toe Spee i dnt ath ae Sent saa sea Sage Aah er ee et iat ahetd Soave Port a rere fe See ele an a Spee ences eta ea ent shops wg «ttm a dare in ml ean es ee Jeter 9: Inet Slee bs aie 9,3 SRESUEST hat Ladle Se hae ll poAepoxt fo raport cu munteil a fat sl politica Teil Romane la for imtlncntrelor da" desfacere “bigatrt pent bragoveni, Rlsttao Dreclsaza ne deinitveana sub Neagoe Becrab, Ine cel poll co Mercia 2 desdvirit seuss negusterimitautohbone Spot proiee: {Honsmut brgovean sf efortl Somme dea rage Uenelgt it mat eg 4s"pe"urma actin pepotlu:Raspunvind salar recover de 4 rStaura vethes or liberate comersal eu rs Romine demo ie Gpue eonaderenete tle ca privne Ie prottela negistoror propre Shier fe angel tinea rguror onde neat Sr detach Se Sera Marfa, on Filets: Tiegovete, Tegwor 98 Cimpalong. Nu far s aiugy nsf cra disp st senonte ta apcareasesir fof deck Sescovenil svar fol la Feconogteen reeprockatssbecd velit Bor ah domran Vonstra pe negutorneyeh Sl eumpore 9 2o"vinek Beste fot prin ira allie aa eeauluy i a Orode' Ta Cluj ia Firisar a in fignov site Tare Bisel, atu Wom slbosi nol be one ‘pert dommes vost peste tt fare soar a fe vomit at tal 3s campers in fru Rowse Tn sceceg erome cu Yoteure de es dice 2'ScMistl Breoueitor tn Tara Romnenea maul 9 Inge rote actutsteg hemor tt, afr. atel Toca dente dios comercial al Ta Romney pe dram mercial care lege Burepa enurain eu Dundrea de Jor Marea Neage Dar etolutiaevenimentslor nua ingadult Eri; RomBnest <3 ylex ‘ree Hndelungat stata aoe fears svantjer cite deve that Gesu ech pole in Europa Ceatrala 9 out ristrnat My fee Scores imperial otdman de ofentvele-vctorioate ‘le statu Sal Inafal Iles, Sub fvell protector a putenslomane negstort furl gl itcintn! tin ato lor Ge Begemone ptrund ms ta corto Tr Romisest stn Transivania Apel dieast de neque bearoven a $lontdemultx Tar Romanesi pe care i indemna st se open ints die neguotlr leva acata fe sepunde prin recunenstere ep Line tnhe desire fn aceasta privinfy urmare eaitater genera, drastic modifica in Savonren oXimanior: st penta drt, Seton ‘ea voobt8 at invaat af, hope praca ge cdl dombia tea mh vreau hs oprese inde ara ‘noasia ese a dommatak nesta ene {ct impasse Savas RFE ate, mW pot Spear iar gration voutrytneae dacdo pute spol vor epee In strigatul de neputings al votovoldit Rade Pale e copra o Ine ‘eoga ou tealitate a storie; comercile © ir, tn contextl ele Po- Ice de care no poate fv desprjac sce a pencesjier mastves een: Xiao sub protec begemonia ctomane, Bree Onspeed ONE Bacal ota. Bem oe Ee cea se Meas re = 180 1, MOLDOWA IS CIRCUEEUE COMERTULUT INTERNATIONAL oneza drumutel maldovencse. Ca si Tara Hlomneases, dar cu un ezalsp de elteua decor, Moldova a fost integra n'a doa jumtate ft secolulok al MiVelea in ssternul maior Rnerarlcontigentle, ante Au ecior care logau Europa Centra jt Maren Baltics eu Bunarea de Jos 4 rea Nengel sh, prin intermedia for, eu Oriental ‘Vreme indelungata drumurile care mijloceau sehimbut de produse Ineo Apts a lumed ertentald prin spatial us ocolt Motlova. ita Fares egemonet tongole supra Buropel rlasrvene In ‘ilocu. seco- fu: al Rttisie st plies comercial a Hoardet de" Aur mu dat un pi fetnic inpuls iierariuuy, comercial teresa care strlen tertoile fuse apurene, cy insemnatele contre ge ts Vindiminy Halle! Lavo, {Sproplindurse’astfel de teritoriul roménese de Ya rset de Carpi fh secolut at XIMT-ten tn enezatol Halil, oragul cu acai sue 3 contol ¢ arteraInsemsts a comertalettnforniona care asigure Tee furan inferior one, feeb terre supine Hoard de us, 51 europa Central in aecolal XIV, tot mat feeevent sparc mene tionatLivowau care se subsitule trepta orasulat Halle in Funeia de Seniea comercial prinipal al regia Ofensiva antititart care, i decurs de eproxtmativ un sfert de se- col 9 adn enerstele Halle 5 Viagimie si contoh regatultpolon 8 ‘st i vaste repereusunt comercial Regina eommrulal pe itineraile continental care conducest spre suudul Rune, Stabile contact cu Onentut 4 ijlceauschimbul ea Drodusele sala. davenit de Indah pile] de contestate Tnire Tact Eomcrealt politi Indrepaqit st spere'ca vor putea benetiia Go’ po oS Seaiie e B ede ee PCR Uitecre tata gdy «Nol rates a {a roaté Conbaeretate de Polos a Mer Moire ot fiopen aoe, Duce, 13K nda’ nanate ‘arma ponte Ramiele peta eee rans, Inds pba leuet Gatral op Cmania pe deus are Ric, pepe ce Se ee si eee Rignng sear ee ‘itor epetteatrepinte do" Caumie eel nave, e0 coneur ot, ove Mace Picea inea ortpa Cenk pty Reta, Masta Bey Giga aelurma modifietrilor petrecate, cf vor participa in conditit avantaloase In rivaitul comeey geiental Clue. anl_abla. dupa prim val ofensiv polono-ungar in enezatul Halil, germenit vali comerciale si foc Epariia, provestind witoarele infeuntar pentru asiguearea legaturll co zona. comnerulul orienta, in Rusia, sle cardi centre principale eraa rcv Srezitle genovene si venatiene din Crimeea side 1a gura Donulul (Cafe S'Tanay. In 1944, regele Ungeriel imputa Tui Dimitrte Detko, wcapitancus Rothenorum+ —'cdpetenia care timp de sitive anl a control enezetul Holic, sub protecie recunoseut ‘a lal Cazimir al Patoniel —. foptel e& ‘negusions din Ungueia eran sapusi In dari mai grele decit cei polo, n feritoriie sale si slleita regim de egalitae vamala tntre negustorilcelor fous regote fn 1852, Carol ss Telea de Loxembung, imparnt genan Sirmgo al Bocmiet, sub antoritatea etvula se afisk Seda, acorda neque fvllor din Breslow dreptul <2 aplce repnesalil supusilor fegelot Cazimir 41 Polonici in cagul fn care acesta lear ft Blocat trecerea spre Poloni Rusia stu Prusie"s Cazimir inst afitma eategonic bn 1364 91 in 125 sed sla caveat fara Rusiet cu propel sti oament sl ch aceea treble she Gecehisa nurtat eamentlor si negustoror sai" In 1356, tp cadral efor tla su de consolida ponitile comerlale cgtgate, cl Inzesteaza cu Jane privlegt orapul Livow®, f2cind in acelasl Ump ins, sub presiones Interesetor eontrari coalieate, $1 nsemnote concest nogstoriior stains ie aa fat co SSSe ma ROL Se cael Sele nan nasa ee oat a bw” Memento Ramparts Mira As Pet, TRG Ccmtk at abam mata a Mec fein Torus la Lemberg, w- Pr: Grins Wocesrk, Hansioche Hamdetisrensen, Shou ae Sint’ wad der Onene_ Ein gechichcherRuckblck, Bsa, 116, 2m ah ae pt, espa pak a aa ie eta yet ett a te NAC Mac ake etm ed ee EBLE RAE Si gee Oe ee mca eer rer ae i cg ph tc eg era ec ee Fes giles tercandies di Usvent df le de la Fea ou Bar Moyen oe 1e2 cary urmireau si obtina Ubertates de a trace dincolo de centrul comer fal rus, pentru a ajunge in oraicla Haliene nordpontice™ Oseiatie limpuse ‘de conjunctira politica sehimboteare side fora soncarentlor conceal ut at patie anihila tendinte Lwow-ulll de at asigura, mo hopolal legaturi; eomercaie terest ca centrle comertull alan dim ‘Sugul Rast, prin Podolia, pe stineraviul care e nent In i2vaurele vre= ‘nit drumat tatarase (wa tartare") Unlunea personsla polonowungar’ Infaptulta sub Ludovic de Anjou dup mourtea’ tui Cavite al Poloniet e ereat 0 condiie fevorabili afi ‘mur tntereselor comerciale ale Ungariol In cnezatul Hallet fe dous tn ur, Ladowessigura negestorilor ain. Ungeria faciitatt comestale tm asia haliciana in 1972, clnd Te cords, Im egald masurd cu negustond potoni trecere bers sad eivitatern nostra Lerburgensen sad alas Partes'quasibet et provincias terrae nortrae Rusiae pro mertilns sea re mus, meretfonialibus culuseunque generis, specie, colori seu Tateriel Ae presneabtnt emendis seu omparandi parte ae somata (is sotatea noastea Lemberg stn oricare alle parti) provinel ae ‘iri Nose a Rusie, spre a camping precim #1 spte a sckimbs mirfri sat Iceurt de negustorie do orice fel, spe, culoar, matele sau pret at fies); 8 dous oard in 1880, sedan dupe apnea la Ungaria a yregatalat ust “eratal Halle —y cind svinstitae dreptul de deposit Ia Livow, ‘har cu Hbertate pentru negustort din Polonia si Ungaria de a trece mal ‘parte ad Tartnaram et ad quasvis Thartariae partes” marfurile care ru vor fi fost vindute dupi oxpunereo lor, timp ‘de 14 zie, In central Comercial 74st, Realizanea uniunil personae ni eusise agate at + brine rivaitatoa ungaro-polona peatru dominarea Ruteniel si pontra ae osul Te drumul comercial care lega, prin eimpile ain sudil Muse Lordwul cu centele comeresie ttllene; desprinaind enezatel Halicl de Polonia si alipindiel Is Ungaris, Ludavie de Anja incereae sa asigure ‘Sucabillegsture negustorlor din teritorile dependents de regatal Ungar fu acest contre. Citva aal dupa moartea lul tadovi, moiearea. rap ‘fituatiei poitice avea si deplasege centrul de geeutate al rivalitit por Tonovungare, ci un insomnat continot comercial din Asia apareana in Moldova Tn prima ctaps eunoscuts existen|e ei istorca, Moldova spare ot lua volevodat, 9 mares asezta la poalele Carpatilor risaritns inte Tran= Sivania si statul halician, Desvoltet desigar in jurul centrolot urban de Ia Baia (jtvitas Moldaviensis) pe valen Moldotey, de unde et tas 3 Rumele, Voievodatul care spare pentru prima card sub mumela si in ‘Somer von Helchenbsch ons Stognufde Gesandee tn don Orion, in Fesichre 1 HAfomumese Hangar Hedin feta lea, Uy sk G. Weral, Bao "Be Aas grotelie + siemskie 2 colobw Reeceypospalite} Posie} HI, p. 61—62 183trun act emis de Ladovie de Anjou (terra nostra motdavane4), ncepe {4.5 manifeste ined din 3 doug jumatste a seco al Mitte, cind tn levor iaratv it surprinde tn coufict eu ybructenit, probabil tus cree Zatulul halician, Teritoiat sau era strabitut de un’ drum cre osigues, eindojelnie tae in secoial al Xilcea, logatara Tasre qsezarile teeesie vane de la Rodna si Bistrifa si Halle, "prin intecmediul cirula se stsc bilea contact ca emporite di stdul Rusti Cuiva ani ups mosrtea tut Ludovie al Ungariei (1262) eind cries dinosties a ‘preeiptat dezagrogarea sistem de state lientelare Gute sub demninayia sade mina de fier a regelul angevin, Polonia, asociats a {Lituania, in coda unet ‘uniunl destinate 8’ devind pentru mel bine Ge ou8 secole principata fora polities a Europel visielone. recntigh, des finitiv, enezatal Haliel (1957) Adaptindu-semigciviy Mldoea se sical i nota putere, asocere marifestath prin magial lal Petou Musee cite Vio ogo aan, in aceeast veeme; Moldova atinge rmul Marii Negre (intro 1£66, find sigur Cetata Alba au mai era conteulati de ‘tar 9 1992, cd Homan Tse intituleaza.,domn de Is tnunte pind le maretj Aisne moldo-poions si Tatregires teitoriala a Moldovel spre gue Dung si Spre mare, procese larg sineronice, su avut inscineate Consents eos lin comercish daci nu chiar au fast determinate de ‘coniderente. cov mnercile, Fapt somnificatly, tot acum, adica tn 1886, © stestat el dint sontect politic Intre Moldéva, Ia lini alirmara, si central sistem tas ‘enover ponte, Cats in 1886 0 sole & genoveailor din Caffa sa tnfiigat la curtea dom: ulus Moldovel, Petru, panteu eonsulie! legate de pezbolul atunel ine In-curs de desfasurare cu tatarii™, Informatie, desl fonrte Incomes sere Si feveleo acttne coordonata Impotriva ttarlior 41 indicad brebslil ad esfesuraritoe militare care au Due capit dominate! titare in sucul Mole ovei: Dar legitura moldo-genaveas pe care o surprindem intimplater 1a to « avut probabil lari mat ler deeit coopertres polticd mt Impotriva tatsrlor; ca sea aft ia origines ny nou itineresia Pomercch fine, no legit, prin Moldovs, intre Ludw si dramurle al civor trafic i colects, pe d's parte, sf Caffa genovenh, pe de lid parte™ Te EE Eee obamence maloveneat tate de San ce Mare 1 5 Mbapatseo, La teepuarde Hotuh maldovenese. Consideret px mars tegretol mt ae a Pe, tn egme i, pense Sol tii cx ere, eh au daca functionarea elective) masiva a drurmult inoldavenesc mM necput SPRipanh ais sole Svar nd Sas prime prom nce 1m Deseimarea, Hoard de fur tn da jute stl XIV dupa Gsparitia hanilor Djonibeg st Berdibe, forlmitarea.henatlu, 3 onvalsionte prelungite cirore ten dat nagtee, conflict de Tings de fats inte genoven! @in Crimeea si titari de Ia care au preluat digecy onteolul ostipra (armulul nordic wetiesl Mil Negre'™™ au periltat tlreulalla pe crust tine si'ay pus seit. problems siternative, Seat drum in an 1386-1302 fonds geopolitics favorsbia deschidert tier nol egatue!Tntee Law i Caffa a for creala pri reiptrarea chee Zatulut de Halil sub daminatla polond prin stables raportulul de 3 Zerantate-azaltate Intre Bolonla 91 Meldova, prin integrarea th Mol= dova a tertorila Limitiof Mari Nogre, ,paratelasia™ ew eentul Is Cox {tea Albi si prin inatittrealegituml ui genoveat din Cafe, Exploata- Fey comers at cade pt pte nit ini nist se. al XV-len, drugnol moldovenese apa, in primele fz- ‘osee ce i tenth cn Youre seragiton, Ge vreme fy ava’ cel tt: ese 4 inca cvaltaten Inte neguston din Cracovie ‘st Lemberg penta rept de et folest™. Be acum inainte, drumul moldovenese © ot mat ‘mult feeoventat, jn vreme ce druml eirasn ra fl ee deshvieie Sbendonat, pierde simitor sin Ineerndtate, Moldova tinea acum sub Eontola ei" seqmental final al iinerariull continental are” milocea Schumbul de produse Intre bazinal pontle, roglinea Mari Baltics 10 parte intomnata a Buropel Centrale, Gaceries Rusiet blicione de chtre Polonia sl Intregirea sn sud a soietedatulu? Moldovel ai avat Insemnate urinde pentru tegatul unger fare 8 plerdut dout legit cu comertl oriental: Gea prin Lwav si cea ein teftorile Tul Demetrius prieeps tartare, ntrateacurn Sub Efbpinines, Moldovet” Singurul itiners= acceso spre Marea Neagri care {i rimfsesr era dramul Briel de nde Treemnatatea Tegetrt comer hie orgu Brag Tare Romfneasch Ietararen conta Mc Gover at is guile unary prin Chills, eapaciaten pe care 0 dobindise {Gist de's dpe tranatul Be masfur th atontele Maviul, consttula 0 brimeldisceeask pentru Singurs srtera comercial a regain ungar in Siscota Many NegresNecesitates “de-a snentine fuel continu Prin Scewstaartera a ast nagtere probleme Chilet Mm pollca negate Une Gercasls Tart Romdnett in See a XV, ‘Datele fundamentale ale comertulus i, implicit, ale polities comer. ciate e Mold:vel in see. XIVOXW ee cee ale Tari Romanest Sar mai complese eit le acentein — au resulta din sitoatia geopalics @ far, care 2 manifestat prin: legitura feudo-vasaiea cu Bolan a prow Scorn ntreator iui ceri ive Law 4 Bee Se ay pe Geo. parr presiunea permanenta a Ungariel pent Sei as Burs, prin Gn, drum ber spre Marea Neagra si, cind ere post, pia de denfacere in Moldova, pede alta parte. eB Popsnaical 2a ute 'aramctes pe 20,Seta drums mationenes, In terete privlgilor com btinute da domalt Motdove, dintee care cel dint cumosces ese ot Eis de ‘lesandea col Bn, reget lon sleidc Nopeaee e's agua Teitara hes tr each pone ta aes set Uap crea eg edn und aa Se og ie de terete att p= drum tari i pee ee {ndeosebiImpotrivaprincpelulu sdu concurent la ekerciol seesel hone {Cracow Patni i deahige sta un nog eka ee fone pentru et een amie trey else al eet de viisitudnste politics din lumea titra inepre Maree Neages @hopre Sel wea comer pone To, deface Say a fea oriental pe acants cate, Ewow-ul tneptnes fas de a aes funetia ‘pe care Brasovul 0. debindice In sistemul de relatiommere Inergilate ie regia gar 3S aso Tare Romdneasc, Hoven desfnuray meget fin al in Moldova in tmelul unor privilegi atordate de’ domme Aco pce eget atria a ar ae eo in raet de inept, in peal sind puree cea ane Bug essere led in Moca tngre verse font ui, Th Aeceb pee principale empor ponten, in sense net Tato din Moldova se loves, tn Polonia, de regunul depoaitcut obligator ae aro benefice Lwowail, Asadar in Sirtntea privilegilorscorlote hoes ‘Mle de demi tr, Moldova ew hide Pate fone nae oes " de inietmsdior asin al schinbures alate pe deal care Nnsbiten ered, Besatal i eure Pri fle de sucnransote = sasha ragueet une Ersemath a scx opore tatal comers tl saan {sat de privioge dormir Malsove pete lose a yates tot opel cae grease imlitedipe tosmnets nett tote roa comerult begoe votn in Tara Romneesca si al celui lovean in Moleove nu Saade atek Edeoseh seatle inte. onut celal ‘omfranaree pai essere 6 lovniler dan wedg coniile sare coker tat fveroe pent oe ioral de dom Mido oven fspott cece converte dt Hist Rotenets nanan ee brasovenii. Hi Nom secieie Torc Decatirea principal, determinant, a devine din fptl Lace fort poled pe care se'spriinen ma a inone ca’ Brae et legol poo dominate anterior cape revenues Gna mae tana orton de eit vara wif carte hse Nevget in seme’ ce privlgilsore mopres netics Taastan es reat din'compromfu iui nie tgutl wget tba Nena {in alate pena conta elton terol Se og eee St qne Bund prvloga lower fost reget ee Be eg 08 vei, Intrgits sub raportteritoial prin includerea wzarathalasiels, gi Pox Tonia, reintret de corind in atipnires cnezotelor fuse apusene mi ciel Wlipies at putinta st vonta de sq extinde izes dominaa la Duntres de Jos Cindy in ctveva Findu, In izvoarle Vieml, rezbet protect por {ona de isieucare a uneh domnat direct Ia Cetatca Alba, cx in 341500 fin 1450", ele nu sint dete reflex unor proeste sau action! ale regee utc Ungar ‘pontra a ntrs in posesta Chit si al necesita de aca tle ra, n cadfu situaiel create de revendarile Ungaril,cominicarea Ic Evet'ea Mares Neages, Avest context polite fen ela orgies Ise fatsior dnuscbs clase inte rele aa seri de pivlegh ‘Deosebirea sa manifestat tn prim rind fp gradul superior de ex- plostare samals de eatee domi Bieldovel'& devmuiss pe care it ce Eola ‘Sistemul vamol al Motdovel era organiat, cas celal TE Romane ge_ celta dinire vat conta principal, vamie secandare 66 Kcore agaste pe diverse iinerarlstabatite de Hoven spre Nes ‘Newg'a, Crimeca Tara Fomdneasea 9) Transilvanis, Varma conti Sa ‘entinds constant is Suceava ala nivel iii n curs seal XV-tea, {pre deostbire de"Tars Rombneast, unde vara central de is Clnpaltng fot deflinats sub presionea bravovenilo. Texa vamalA de la Suceava, was principola (gelovmoe miter) ers percepuld pe creulala maefurc ioe in ambele amar. Postal, principale marl add de Hoven a {ahat"le vaya dm Suceava la vloate, # grat de gro, or marfa tte ease (piper, verso spite, rntase'st Site testi), principal oblect fat impareisi de. produce orientale prin Moldova, superta 0 twxare Va lorie dentin: varma de 3 geod grivna era tuportata de mdrfrite fire sosta in Suceava fie G8 tray dealacne sat aehiztionte aie {esau traportate mat deporte sou emparate din cent comercale ‘al Indepsreate Al dole object de seamé al comertului liovean erau_snimalele, bine $1 pete exportate "spre tint Lae din” Polonia, tineort cise in datdorn, saw nara. spre Polomi. Viele ene Indramate spre tntturile Wtirest erau taxate In Suceava 4 grt Unt, {ar suta de co b.de grog Ammalei, pie slants tects Ina: Poiere prin voma Stcevel eral diferit tovate, dar in wate cazurile se Bortau tani superioae ceor pereepute In alte trgur. Un gir de marti Ponsicate (par), au, era wate I greats (in nto) ive deoiebire de brazovent tn Tora Romaneasca, fie integral sc tit ge" tnele vim interne, fe partial degrevatl de reetes,Hovenit ave ae facut Fad in Moldova efeetv exigemielor varnele In (oote centrele toane prin core treat si unde funcitonau vam In vietutes raporte 1) Tstft inte Wame peinapla sh vomile de tree, cle din Ue uapercepesu o parte fixi din euantuml impos le Sueeave, Departe de® | Av sinbotia, faxa vamala percepats In vamile secondare, de Cecere, ree} presenta intro o.pitrime ‘st Jumilate din vane. Sucevels a postet, la Suceava se percepeau 3 grosl de grivna in vremte ce tn ceelate tngurt fu Yama 2 grosi ssu, Tn trovere Spee Transivanay ka Bola, Moldoeien Bac oon os Jonata de gad iat thee Se peroepent 2 giow de giv la Suceava 2 grow in celellte Ungar Ga {azul unor pfodse orlentale — piper —sautsutohtone ~~ fina ey adoe | 42 din Tara Romaneaset, se percepeau taxa de jumitate rubld de argink fe 12 ‘cintare," Ta Baciu, ‘side o tub de argint lo. Sucenvay ie animale 96 pie se. porcepeau diferentat vain dups cum lusu deemed | inet, mai upoare, sau tray indramate spre future latisen 1a tea et mal apsatare(oebien se thetine Ins flr cute ‘mul vivnit Sucoves 31 eel oelovalte vant: pentru pestele adus. de ia ‘Brita percepea Ia Badu sa a isla 1/2 gros del grivna er te Sr ceava 9 eron de geivnd apo! la lesire, To Sit Qin fou Li/2 gros Js Cesnattt vara pe ear; eara importa din Tara HomBnedset sf Tom, silvania era vim fa fal Ia Bech, in Suceava 4 la Sire adlcd un gros de plates yfuerarite maranie®, produse din posta, metaiurge ete,cut Portau elie") gros de grivas la intrarea in far Ta Set er Ia ies, | Samitate din ct ereu varuite la Suceava | Organizarea vamala a Mo\dove, esfel cum reiese din priviegiul acorda llvenilor de Alexandru el Bun — confirma in torte Wesel salen modifictr neesentite de suceesorit sa tncusiy Stefan cel Mare Hin te acte, da la"Wven un sistem vaial paternic contraieat — (hiar daca revultt din inglobarea tner Siroctun varie certo’ — ‘stem in central cirula 9 nfl vama principals de 1s Suceava Funetia central @ vim din oral de royedintd a domniel result din convergenta deliberaa, ais, tuturor deumurier Comercate fscem™ Bite care strabiteau tortovul Meldovel”acelen eara vencau din Pols, prin Cernauti si Siret, sau prin Hlotin s) Doroholy aca eave se incepta fatte tinutul tkirese, eu ete dous direct principale, Cetatea Tite a ‘Guinea, prin Tighina; acca care facen logatura eu Transiivonie ~~ et 2 nord-est prin Bale st Moldovity, coe sudcentica, prin Bachu si Troe ‘un acelin stiri, care trecea spre ‘fara Romine prin Bisied ea Batou. Aceosta convergentt «faut in Suceava pumctal de trecere Obl. gator pentru toato sau cole mai multe 51 valorouse,miriuri comercial Yate mt Moldova sau teansitate prin teritoral Ca in general in corset {wr international medioval, organiant pe raportul inte ex ceatru com cial predominant — care concentra aetivieaten comerciala 6 uset ai e Uinse sar era suociat Is explostrea varmala a acste,sctviatl ere pine cipal et beneficir —, Succuva a avumat funcha de toc de invlnie dl de sons a SGI Pocwmentte matrenet atte 6 Sees el Mo, 1, ea vam principals, obligetorie, pentru ansamblol relator comertulutin- icrmatonal im Moldova “Secata fete Principals reulta din elomentee sau radimentele de drepi de depoztt de elapa pe care m das tn Weald preg ome Stor Moldove pontsu Hovent: Vann Suse, spre deowbie de elle ‘amt din Moldova, aven caracter'Ge vara Gnu centru de desfacere blister si manforiion. de ydescireae™ a astra (ak de acer In ‘Suceava erau vimuite michiile chiar cin, pentey aconsi anf, crt percept vm fe igeul de achniti, In alte gun: ae cd vor cu= pairs mar Utraice, it Suceava, pentru Mis, piper coma, tench, ‘in greene de grvm, In Suerav cite toe gris. cid or" ctmnesd tarda ttaraoca in ate trgurt ale nosstre, ver da seolo cide enmpir, de grivna dol gros; lar ta vara principel, in Suceava, de grivnd tel fron, 5 apo vor putea s2 0 vinds ai le va place" Dix sla de ape Ext 2 deponta sucevern era totus Yoarie Ingsid, cemare © regie ‘uli statuat pentru liowent prin peivilegis totus din merta cescircata Hi vimuité la Suceava, cel putin parte, postavul vel sade nt Batoturite —"uema si fle windut pe Wee, reistribuiren esta iar Nildove find remrvatt nogustonior sini at de posta lero Vine To descreare, in Suceava iar in alte trgurt nu eu Wore af Ye vine ane Poriis privilgiot’ a LoxGwr-ul in ester into 3 de transit a Motdover nua exdios sctvitatencomercalt a tranaivinenior Sn ce de fl dotea prinipet romanese; dae regimil comercial al aestora 8 fost rg dependent de marile fluctua ale raportunior poliuce tee negatal re dats Moldovs ‘Dura dispasita tui Lidovie de Anjou, Bragovul a pierdut legsturs divest cu Marea Nagra pin tertile sudice tle Moldoven®= sa fost reniniat soy vada ntrorpta i ogaturn prin Try Romincnse. Com Drimojein oa coneretiat fn ceva rine tm Mfova, fm cooper ct Polonia, opt la Chili navigatia In interior, ssigurereaibertt Se Sirclaie la guile Duna a devent 0 ches wiela pentr coves buntie al Ungarich, E ceca ce « conferit probleme! Chile un Toe de [une ke, hotriton, tn raporurie ditre statele benefisiare ale celot dow nar Fumur! contnentale cere fegeu Suropa: Centra eu ezinul ponte: Une fin stars Eomanesse! prin drum Brae, Polonia) Melgar, pea ‘roma mnidovence. scot ef XV-1en, Chita apsre ajadar ca ma al discord tive rast benicar st clo’ dud deur continentale sre Manes Nese ‘Kmoninjat oa pla logotsra cs Morea, Nogrs, rego anger @ Sls surat etiune perseverenta pentru ao mentine In funcie sf efrtal 8% inaceusts divelie, punct catinal a poll ta Sigemund de Luxe 8burg si Tancu de Hunedoara, a sigurat succesul acest cbicctiv. Dact fell vediat al campeniet 1a Sigmund din 1908 Tn Moldova, penta seecuperarea (init, nue martunst tn izvoare, oblecive, poll fc- Bele In rasarit de Corpati apar limpede in dceniile urmstoate. In 141%, {curs negectesion cu Polonia ‘care angajau un vast emp de pre! blame, Sigismund 2 facut din reglementares probleme: Chiles 9 conde seni Teconaien, omenind ey ltt, potal undiean va vent yscintea deciangatoare = rizboriul™". Acordal polono-ungar din 1412, col diets stant cuncecus al Chile! in raportuilealerpaylenas & ‘st iaotit de cow dint reglementare, din care ne-at parvent elemento. a relaiine comereste inte Tranalvenia gt Moldova Si in Motécva, casi Tara Romineasd,telul principal st polite eo. merciale a regatul ‘angora fost nonla de = ssigura conde cee rat Brine eu putinga activites teazovenion, de a le falosal egetura ct cone tele comertalat pontie, acces) In produsele orientale vehculate pe det ‘mul maldovenese si nar la schimba Intee produsele propel cele ale localnition. Privilegiat prin excelent in comeeyal cu Moldova, dintre Grasele tranifvane, a fost sjadar Brasovul, fn ristimparie ind contac {ut potite'aimpus acent statut de prvilegl, care mufacen ct £5 pre. Tingease informe nol diminuate in diverse grade, veshea hibertae de ttecere a bragvemior spre etoile de In gure Dunst 9 [arma Mel ogre in seco a XIV, ‘Cel dinttprvilegin al cancelarlet Moldovel in favoarea bragovenilor «din vremea lt Alexandru cel Bun; actu Insass emis a sca paral St Lu Mircea din 1413, nu malt timp dupa inelogerea angarospoleed de {a Loblaw in Tegaturd nemllocita'eu aceasta, na sea pstrat fr scainby fefertile Is acest at cu priejil seinnowilor tale dg Cate succor ut Alexandru cel Bun tn donnie sing explits gH atribuc, Toate incetes= tabi poternitates esha dint privilegia comercial ems" de demon Mol. Gavel in favoarea brasovenlor™®. Chiuzele privtegidus pot ft reronst- fit, sproximuv, in. continutol reinnoirior salt din Cosel Secoultt HivTaem ne sigur ele au smas ienice dest Lungul ano. Principal elstig rezltat pentru brajovens din regimul privilegilui fre libertaten de-2 circala st de a face comer} in Moldova, Festale pels FL Samant 5 & Pepto Tattle fy Lubl op mate 142) 9 vieS intestate tte politique orate de Sigmond de Luxe ous, ict lal Alexoadra. Steet, retnnoteyte ip 1405, grivilegal,breyovenior, Beene ps She oti lig Tee ents peg ete Ie wiih Fog ora, Maia, away Weor, Te-t72) Bw, Dy th Se BS Pieg eae Bee cae clattcecaat a bosdn Docimentele tal Stefan cel Mare, Il, Bucuresti, 1913.» 201~200, * 190 vilewilor, sau micar uncle dintre ele, confirma brasovenilor acest drept, Jn difeste formulas: yon Snearga ca marta lor ia bibs vote fn fara nose tas) stbileste, dco) de vag. actul lal Stefan volevod in 26 mei Tatdi” pentru azeasta — se bdreon Roman voueved in 47 broqovent= Jor, anuitindiclo Insciunarea sa, vigind. acousts ctte, vot vent Ta ol gin en oar toate tue stove ove, nein: Galva de let © pags, ede tara noastes vt te deschsd, st mu vet ‘sg ia nol nil strimbtae, tt vom tines sala det oie colur,cum le-al avut pe veered stint riporatutal pleinteluhaostr Ale sandr votevedt", yea st Jo fr lor tuturorslobod seu buna vole 4 vest im Yara nostra, cu icefa lor ssh umble in fare nossta, vlnzlnd st cum= pind marta pretutindeni, prin tare novstr, prin Urguri, eta le va tee ‘uit consemna privilegil Iu Petro voievod din 11 sepiembre 1440" Libertatea aceasta mir ora inst nelimitatd. Primele privilegt pentea brayovent nu se refers decit ia aetivitaea lor infduntral Gel, a la tran zitul spre alte far €2 fm aceasta prima etapa, Bragoveniioe na Te era In igeduittranaitol marfurilor lor pris Meldov, fina explilt un ait ack domnese sproape concomitent (20 aprile 1487), de la Iie voievod care, ups ce insiea priviogile recunoseute brafoveniloe, adaughs eh seme: ‘ed, end vin cu mrfay el svsi desearce mara lor ta tara men bs le millocal eclulutal XV-en alexa din 0 pss fn rivilgit dreptal negustorilor Drasovent de a merge ,peste marot™ Apa. ‘hi, iso dat tes cause curprvite la negofl Braovenion ia boc ful oni, prin Moldova, exprima andar 0 stuatie noua. Eo fost ure fmarea tastalars waet gornizoune vingare la Chills, din ordipul hu lence de Hunedoara; contri direct al Clie de eatee vegat © influentat ne Inaoicine Tavorabi comerfuk ntsc al brajoventior st litt Moldove de @ Inserts posite comerdals, Asadar, 1a cllda concesidae pe care ‘Seca napus acordul de Ia Lublas, Moldova sve rerarva, pln La milicul feclulul XV, beneficiie funcvel de milloctor sk comertuich cy prodose fnientale in Feansivania prin trite el CChiae sh inlauntrol Aéoidovel, zeyiml negotulus bragovesn a suferst varistit in funetie de raporturle olitice dint oi do} pertener, Liver "atasgore Pa oloate,tecernvasor tne. ila Sn nmatie Sin Great pan i wg Pepa la pltgue oer Ue ‘Soars in ieehsccuparea Chie, erat stunt Weald ponte sarertal Ponte al isttateo de nego} era desigur foarte larg, dar apar in prvilegite domnestt i Gnele ingradir, manifestare a tendinel de a asigura © functle st nes ustorilor Ioeainicl. Astle, Stefan, fiul lui Alextnde, recunome I 1497 Erasoveniior dzeptil ysis vinds marta lr, tn tonta jars nowste, mal ‘cu cout si nu vindat"n ccea ce insemina ch vingared ca amanuptal ora Fevervats sutahlontior, fgiment saleat dintr-un dept de-depodit general Sbandonat. In 1449, del la aeoasth data presiunea regotulul anges era it ulme, domnnia ined vezeeva loeainicitor destacerea ce amanuntal pox tavuls nea pinza st hobout Je vinda ew cot lar postavul sil winds cu'bucatay eu cine vor nega Varitatensistemelor do varnuire iaglobate in sisterml vamal al Mol- ove face dificil, dact no’ chiar mpouiil,comparasea taxelor vamle Je care erau supus!loveati bragoweni® Comeriul Bistrite eu Moldova nua fost supus, pind th secolul XVI, egimolui depozitutar obligatora, probabil penkes' ei cel deal tell entra comercial sisese din Tvansilvania nu era sel uml trafic intens in Schimburite ttre Apus sh Rusarit: comertul ine Rstija 9. Moldova Ss desfaguret potrivit terial vamelstablit de Stibor de “Stborice, ‘volevodul Transivaniei, si celul Hat de’ Alexandra cel Bun, etesta Gin ‘rma perdut™, ‘0'stire de prima tnsemnatate ne-a parvenit cu privire Ie politica iui Atexandeu cel Bum fat de negopul tatar- Serisoazes din 14 tactic 1420 5 hhanulti Hoardel_ de Aur, Ulug Mubsined, citre sultenul Nosed Th Stesis opricea do citre dommul Moldovel a titculaiel negustorlor tar! prin tara st spro tinuturie turceptir Desh wear fl. tims onmeny [Fam fi putot pune pe drurmun, eaci Tesinil (lak) aleatu eh mat pot froce [ya tind Iuerurte comunicd-m} cum ar flan bine sil tele turin ‘diate no} pe ghiaurul stn de romds, Negustort pitta mergind st Nenind pe Gseat si pe api, 88 vod tail saranilor aractto, {nformoyit mult prea lacunare pentrd a ingidl feeonstfulssigure a onsaibiu nevau_paevenst ox prviee la comertul genover Im Miers ‘314 regimal acestule. Din stint privitare tn milo secouful al XV tea 5 poate deduce ef’ vamna genoveza functions la Cetatea. Albay desir a ee ses Vol ea Hoi as gone spay ita ec arite atre7es fee e Inoesi toma ‘at a one este ett etna thse 192 | pentru negotul genoves, seman al une neindotelnice autonomti eomerciale {enocere in ooSt Inseanat port pontic= Penetatia genovealor Ineo fetal Moldovel a reatile for ci Lwow-ul sint a1 le incontestabies, dep nu sintom in maura 2a stsbilim condiile care au) desfurat Sigur este'ea in primele. detent ale seco al'XV-lea,genoveatt pus feu creala cu marfurile jor pina 1a Low pe Grumtl molaovenes, Ho- fit sega din 1444 cre reinnolt epal do dept waa test pens i orot a negistorionsfranomarinis tre ste 4 mer stores aes, Intomncingecle Im selag timp sh denfach im Molgova ‘niefarde cumparstein-centol totsan pens a ni preutiie tore: {Ble negustorise Hoven: baci Incordaren cone a infereent in aca Sint inte Moldova a) Genova, a carel conducere Tut hotirites de splca represalt comer{ulul moldovenes, pe mare i pe usat, co Urmare «confit de cdtre Volevodul Stefan a Marfuriior tl mare negustor fenover™, a fost sat nu In legatara cu ingrilies de etre poll ae ‘NOU comerctale a genovedior in Maldovs, eo chestune care nu poste fh selutionata poraind de Ta informatie disponibile, Orleun, raportirle Inoigaagenoverh a suferie'de-aeum inainirsercanddetetioarey care Eie"peelangt pink spre sfiyit sstemul, pone genovee, in 1475, Morifcnren politictt comercinte a dom Moldove. $i in Moldova fa sin Tara Romaneasca, modifiearea politell comerciale a domi! — {in report eu prineipalul pretener comercial — fost urmages une schi- big decisive’ contextului politic international; ea sin eazal Tarik Ho- nest, sl i cel al Moldovel, factorul decisiv now al scestul context rl Ut a Clete lar cme A Ey pe ave omer ie Se EELS RRLTRCAE oman ag lsd EEGs Che Uae cnc felis mele te Aa lla etek no at 19 — coe te ra wt toe wa