Lucrarea nr.

2
CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA SISTEMELOR ELASTOAMORTIZOARE.
CALCULUL ARCURILOR ELICOIDALE CILINDRICE ŞI AL ARCURILOR CU FOI

Consideraţii teoretice
Suspensia este un sistem elastoamortizor complex care face legătura între roți sau punți
(masa nesuspendată a automobilului) şi caroserie (masa suspendată a automobilului). Sistemul de
suspensie transmite uniform forțele (greutatea) ce acționează asupra vehiculului către suprafața
de rulare (şosea) şi, în același timp, îl izolează de forțele ce apar dinspre calea de rulare,
îmbunătățind astfel confortul, stabilitatea şi manevrabilitatea automobilului. Construcția
suspensiei este influențată de construcția punții.
Arcurile sunt organe de mașini care realizează o legătură elastică între masa suspendată
şi masa nesuspendată ale automobilului, iar prin forma lor şi prin proprietățile elastice deosebite
ale materialelor din care sunt executate, se deformează elastic sub acțiunea unor sarcini
exterioare, în limite relativ mari. În timpul deformării elastice, arcurile înmagazinează lucrul
mecanic efectuat de sarcina exterioară sub formă de energie de deformație, având posibilitatea
să-l restituie în perioada de revenire la starea lor inițială.
Cele mai folosite arcuri pentru suspensiile automobilelor sunt arcurile elicoidale, arcurile
cu foi (arcurile lamelare), arcurile bară de torsiune, arcurile pneumatice (pernele cu aer), arcurile
din cauciuc.

 Studenții vor determina prin calcul următoarele mărimi:

− rigiditățile pentru arcurile elicoidale cilindrice cu pas constant, pentru arcurile în foi cu
grosimea constantă a foilor și pentru arcul bară de torsiune dispus longitudinal;
− săgețile arcurilor elicoidale cu pas constant și pentru arcul în foi de autoturism
considerând că masa repartizată unei roţi este de 350 kg;
− deformația arcului bară de torsiune pentru o forță aplicată la capătul brațului de 3500 N
precum şi deplasarea capătului brațului;
− săgeata arcului în foi pentru autoutilitară la o încărcare a roţii de 500 kg şi
sarcina pe arc la care începe să funcționeze şi arcul suplimentar;
− tensiunile efective pentru arcurile precedente şi încărcate cu sarcinile amintite;
− sarcina statică preluată de arcurile pneumatice la o presiune a aerului din arc de 4 bar.
Arcurile metalice se vor considera realizate din oţelul 60CrMnSi17A pentru care Rm=1670-1910
N/mm2, E=206000 N/mm2 şi G=78500 N/mm2
●●● Studenții vor întocmi desenele de execuție pentru unul din arcurile elicoidale
cilindrice şi pentru foaia principală a unuia din arcurile în foi.

1. Rigiditatea arcului elicoidal

4
G∗d
C= unde:
8∗n∗D m3
n-numarul de spire; n=7-2=5
diametrul spirei d=12.6 mm
diametrul mediu de infasurare Dm=159 mm
G=78500 N/mm2 (modulul de elasticitate transversal)
78500∗12.6 4
 C= = 12.3 N/mm
8∗5∗1593

2. Sageata arcului elicoidal cu pas constant, considerand masa repartizata unei roti de
350 kg.
3 3
8∗Fn∗D m ∗n 8∗3430−159 ∗5
Sageata maxima: δm = 4 = 4 = 278 mm
G∗d 78500∗12.6
Unde Fm=3430 N

3. Tensiunile efective pentru arcul elicoidal si incarcate cu sarcina amintita

k∗8∗Fn∗Dm
Efortul unitar: ζ =
π∗d 3
Dm
Indicele arcului: i= =12.6
d
1.6
Coeficientul de forma k= 1+ =1.12
i
1.12∗8∗3430∗159
 Efortul unitar: ζ = 3 =777 N/mm2
π∗12.6
Momentul de torsiune:
Dm 3430∗159 −3
Mt=F*( ¿= ∗10 =272 N /m
2 2

Intrebari de verificare a cunostintelor:

1. Care este semnificația buclei de histerezis din caracteristica elastică a unui arc?
La arcurile compuse din elemente suprapuse (arcuri cu foi) sau din elemente nemetalice, curbele
de incarcare si de descarcare sunt diferite si se formeaza o “bucla de histerezis”.

2. De ce foile arcului lamelar au raze de curbură diferite înainte de asamblare?

Inainte de asamblare, foile arcului sunt executate cu raze de curbura diferite, din ce in ce mai
mici pt a se micsora tensiunile ce apar in foaia principala.
 3. De ce se recomandă introducerea de vaselină între foile arcului lamelar cu contact direct
între acestea?
Intre foile arcului lamellar cu contact direct intre acestea se introduce vaselina in strat foarte
subtire (75% usoare UM175) si grafit concentrat fulgi (tip c, 25%), deoarece suprafata cava a
foilor este supusa frecarii.

4. Care este alura caracteristicii elastice a arcurilor lamelare cu foi cu grosime constantă
studiate în cadrul lucrării de laborator?
Caracteristica elastica a arcurilor lamelare cu foi cu grosime constanta studiate:

5. Care sunt deosebirile dintre arcul elicoidal din suspensia automobilului și arcul
elicoidal de compresiune obișnuit (de exemplu: arcul de supapă)?
Arcul elicoidal din suspensia automobilului, fata de arcul elicoidal de compresie obisnuit, are
urmatoarele caracteristici: spirele de asezare sunt neprelucrate, spira superioara este mai mare
fata de cea inferioara, deci montarea lor pe automobil este prestabilita, pasul lor este mai mic
decat spirele active, cee ce induce o usoara progresivitate caracteristicii elastice.

6. Ce rol are furtunul din material plastic care îmbracă spirele de capăt ale arcului
elicoidal „Dacia”?
La automobilul Dacia, cate doua spire de la capete sunt protejate cu tuburi din material plastic,
pentru a reduce frecarile cu suporturile post-arc si solicitarile dinamice.

7. Care sunt caracteristicile arcului elicoidal cilindric montat pe axa roţii?

Caracteristicile arcului elicoidal cilindric montat pe axa rotii: varfurile spirelor de la capat sunt
dispuse la aproximativ 180° unul fata de celalalt; grosimea capatului spirelor prelucrate trebuie
sa fie de aproximativ 25% din diametrul sarmei, cee ce corespunde cu prelucrarea spirei de
asezare pe 75% din circumferinta ei- deoarece arcurile suspensiilor sunt supuse la solicitari
frecvente ale sarcinii.

8. Care sunt caracteristicile arcului elicoidal montat în fața axei roţii? Dar ale
arcului elicoidal montat în spatele axei roții?
Arcul elicoidal montat in fata axei rotii: se remarca aceleasi caracteristici constructive ca cele
mentionate anterior, fara tuburi de protectie pentru spirele de la capete; spirele de asezare au
planele inclinate fata de axa arcului , montarea arcului pe talerele support se face prin placi de
cauciuc. Arcul elicoidal montat in spatele axei rotii: spirele de asezare sunt plane si
perpendiculare pe axa arcului, sunt defazate cu putin peste 90° ; se observa benzile colorate care
servesc la impartirea arcurilor in grupe in functie de caracteristicile lor elastice.
 9. În ce categorie de mase ale automobilului se încadrează arcul bară de torsiune? Unde
se leagă capetele acestui arc?
Arcul bara de torsiune are capetele fixate direct sau prin tije intermediare de puntea
autovehiculului, iar partea din mijloc este montata prin articulatii cilindrice elastic de caroserie.
Bara de torsiune este utilizata la vehiculele grele sau vehiculele care necesita modificarea garzii
la sol.

10. Care dintre arcurile studiate în cadrul lucrării de laborator se pot repara?
Distre arcurile studiate, pot fi reparate arcurile in foi prin inlocuirea foii deteriorate sau rupte; se
pot repara si arcurile bara de torsiune.

11. Cum este forța de amortizare pe cursa de comprimare față de cea de pe cursa de
destindere? De ce?
Forta de amortizare pe cursa de comprimare este mai mica decat forta de amortizare la
destindere; forta de destindere controleaza miscarea masei suspendate, care este mult mai mare
decat masa nesuspendata a carei miscare este controlata de miscarea de comprimare. In plus, pe
miscarea de comprimare si amortizorul si arcul lucreaza in aceeasi directie, adica se opun
miscarii, pe cand, la destindere, amortizorul se opune miscarii arcului, deci lucreaza in sensuri
opuse.