Lucrarea nr.

5
CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA PUNŢILOR DIN SPATE RIGIDE ŞI
SEMIRIGIDE

1. Obiectivele lucrării:
Studiul construcţiei şi funcţionării punţilor din spate rigide şi semirigide, determinarea
principalilor parametri dimensionali ai punţilor din laborator, determinarea prin calcul şi
evaluarea parametrilor constructivi reprezentativi pentru aceste punţi.
2. Materiale necesare:
Standul punţii motoare rigide din spate a autocamionului SR 131 Carpaţi, standul punţii
rigide din spate Renault R12, grinda punţii rigide din spate FIAT Ducato, standul punţii
semirigide din spate AUDI A4, standul punţii din spate semirigide Opel, standul punţii
semirigide din spate Logan, ruleta, şubler.

3. Consideraţii teoretice

a) Punţile din spate rigide se caracterizează prin grinda transversală la capetele căreia sunt
montate roţile cu lagărele lor şi mecanismele de frânare din roţi, ansamblu care formează
puntea propriu-zisă. Ele pot fi motoare sau nemotoare.
b) Punţile semirigide se caracterizează prin faptul că grinda dintre roţi se poate deforma
controlat la torsiune, permiţând astfel o deplasare relativă a roţilor în timpul deplasării
automobilului, cu efecte benefice asupra stabilităţii.
c) Punţile semirigide sunt caracterizate de rigiditatea la torsiune a grinzii transversale
(simple sau dublată de bara de torsiune). Comportarea la torsiune a grinzii transversale se
face conform torsiunii profilurilor deschise cu pereţi subţiri.

4. Activitati efectuate de catre studenti:

a) Studenţii vor măsura dimensiunile secţiunilor transversale ale grinzilor punţilor

studiate, ecartamentele arcurilor şi vor determina rigidităţile specifice la răsucire pură ale
acestor grinzi. Pentru puntea motoare rigidă SR 131 vor determina valoarea raportului de
transmitere al transmisiei principale, vor măsura diametrul arborelui planetar şi vor
determina momentul capabil de torsiune considerând o tensiune admisibilă de τat=3500

daN/cm2. Pentru grinzile transversale ale punţilor semirigide vor determina momentele
capabile şi unghiurile de răsucire considerând o tensiune admisibilă τat=1000 daN/cm2,
lungimile grinzilor fiind măsurate ca distanţele dintre feţele interioare ale braţelor
laterale.

Dimensiunile sectiunii transversale ale grinzii studiate:

Ecartamentele acrcului puntii studiate:

-Ecartament fata: 1090 mm;
-Ecartament spate: 1110 mm;

Rigiditatea specifica la rasucire pura a puntii Logan:

G*It=G*β*h*b3
unde: G= 8.1*104MPa
h=140 mm
b=90 mm
h 140
= =1.56
b 90
In functie de acest raport se determina β din standarde, prin interpolare.
β=0.20032
G*It= 8.1*104*0.20032*140*903= 1.656*1012Nmm2

Valoarea raportului de transmitere al transmisiei principale:

zcoroana 41
ip= ¿= =5.857
zpinion 7
 Diametrul arborelui planetar:

Se noteaza Φ=55mm diametrul exterior, δ=2.5 mm, diametrul interior= 50 mm

Se considera momentul capabil de torsiune la o tensiune admisibila σat= 3500

daN/cm2,

П (D 4−d 4)
Mt,cap= τa*
16∗D

Mt,cap= 36243,2 daN*cm

b) Studenţii vor întocmi desenul de ansamblu pentru grinda în formă de H a punţii Renault
Logan.

5. Întrebări pentru verificarea cunoştinţelor

1. Ce soluţii constructive se adoptă la puntea rigidă motoare SR 131 pentru a limita

deformaţiile roţilor dinţate în zona angrenării pinion de atac – coroană şi de ce sunt
necesare aceste măsuri?

In cazul puntii rotoare rigida SR131 se adopta urmatoarele particularitati:arborii

planetari total descarcati sunt cu flansa ,rulmentii lagarului rotii au dimenstiuni diferite.

2. Care este construcţia lagărului roţii la PMS SR 131?

 La puntea motoare rigida SR131 rulmentii lagarului rotii au dimensiuni
diferite,rulmentul interior este mai mare fata de rulmentul exterior.

3. Ce soluţie constructivă se foloseşte pentru preluarea forţelor şi a momentelor de

reacţie la puntea rigidă R 12?

La puntea rigida R12 pentru preluarea fortelor si a momentelor de reactie se foloseste o

bara stabilizatoare care are bratele fixate pe barele de reactie prin care doua suruburi.

4. Cum este montată bara stabilizatoare la PS rigidă R 12 şi prin ce se deosebeşte de

soluţiile de montare întâlnite până acum?

La puntea rigida R12 bara stabilizatoare este prinsa de barele de reactie prin cate doua
suruburi.

5. Care sunt suporturile principale care se sudează pe corpul tubular al grinzii

PS rigide FIAT Ducato şi ce soluţii se adoptă pentru mărirea rigidităţii îmbinărilor?

La puntea Fiat Ducato corpul grinzii este sudata electric prin rezistenta pe mijlocul
laturii de sus. Flansele suport ale fuzetelor sunt sudate electric pe corpul grinzii dezaxat,
astfel ca axa rotii este deasupra axei grinzii ,inbinarile fiind ranforsate cu guseuri spatiale.

6. Cum este dispusă şi construită grinda transversală la puntea AUDI A4?

La audi A4 grinda are sectiune deschisa in forma de V cu varful rotunjit si este dispusa
cu deschiderea in jos. Grinda este montata si ghidata pe caroseria autoportanta prin 2
brate longitudinale laterale sudate de aceasta si de o bara.

7. Ce soluţie constructivă se foloseşte pentru preluarea forţelor şi a momentelor de

reacţie la puntea AUDI A4?

Solutia folosita din punct de vedere constructiv pentru a prelua fortele si momentele de
reactie la puntea Audu A4 este utilizarea unei interioare de torsiune si ghidarea acesteia
in interiorul grinzii, prezenta barei Panhard.

8. Cum sunt construite braţele laterale ale punţii Opel? Cum este dispusă şi
construită grinda transversală şi care sunt consecinţele acestei dispuneri?
 Bratele laterale ale puntii Opel sunt executate din mai multe componente din tabla
ambutisata asamblate prin sudura si este asamblat cu grinda transversala prin sudare.
Grinda puntii este dispusa cu deschiderea spre fata pentru a permite o racordare cu
rigiditate ridicata cu bratele laterale, dispunere total neconvenabila deoarece determina o
crestere a rezistentei aerului corespunzatoare curgerii curentilor pe dedesubtul
automobilului.

9. Cum sunt construite braţele laterale ale punţii Renault Logan?

Bratele laterale ale puntii Renault Logan au constructie foarte simpla ,fiecare brat
fiiind alcatuit din doua piese asamblate prin sudare. Grinda puntii este dispusa cu
deschiderea in jos, obtinandu-se astfel o rigidizare mai mare la incovoiere, o legatura mai
rigida cu sectiunea circulara a bratelor si o rezistenta a aerului mai redusa.

10. Ce soluţii constructive aţi întâlnit la punţile din spate studiate în lucrare?

Solutiile constructive intalnite la puntile din spate sunt:

- punte semirigida cu punte trasa in forma de H;
- punte semirigida cugrinda dispusa in planul transversal definit de axele rotilor;
- punte rigida nemotoare;
- punte rigida motoare;