Strategia Nationala Privind Siguranta Rutiera 2022-2030

PARTEA I
Anul 190 (XXXIV) — Nr. 535 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 31 mai 2022
SUMAR
Pagina
Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 682/2022 pentru aprobarea

Strategiei naționale privind siguranța rutieră pentru
perioada 2022—2030 ...................................................... 3–74
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 535 bis/31.V.2022
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Strategiei naționale
privind siguranța rutieră pentru perioada 2022—2030*)
Având în vedere prevederile art. 15 lit. a)—c) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 25 lit. e)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările
ulterioare, și al art. 6 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind
transporturile rutiere, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă Strategia națională privind siguranța rutieră pentru
perioada 2022—2030, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Art. 2. — Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Strategia
națională privind siguranța rutieră pentru perioada 2022—2030 se realizează
în limita bugetelor anuale aprobate ale autorităților/instituțiilor publice implicate,
potrivit reglementărilor în vigoare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul
transporturilor și infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul dezvoltării,
lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Tánczos Barna
p. Ministrul educației,
Ioana Lazăr,
secretar general
Ministrul cercetării,
inovării și digitalizării,
Sebastian-Ioan Burduja
Ministrul sănătății,
Alexandru Rafila
Ministrul investițiilor
și proiectelor europene,
Marcel-Ioan Boloș
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 25 mai 2022.

Nr. 682.
*) Hotărârea Guvernului nr. 682/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 535 din 31 mai 2022 și este reprodusă și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 535 bis/31.V.2022 3
ANEXĂ
ANEXĂ
Strategia națională privind
siguranța rutieră
pentru perioada
2022 – 2030
0
Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

2022 - 2030
Introducere
Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030, denumită în continuare
Strategie, este un document de politici publice care stabilește cadrul și planificarea implementării
obiectivelor și planurilor de acțiune în domeniul siguranței rutiere, definite ca atare în acord cu
normele și liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene (UE).
Scopul acestui document este de a defini coordonate pragmatice pentru inițierea și îndeplinirea
acțiunilor viitoare, vizând ameliorarea siguranței rutiere pentru toate categoriile de participanți
la trafic. În acest sens, cele două anexe care sunt parte integrantă a Stategiei Naționale privind
Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, reprezintă:
Anexa 1 - Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră
pentru perioada 2022-2030, care cuprinde totalitatea acțiunilor proiectate pentru
întreaga perioadă de opt ani în vederea atingerii scopului şi obiectivelor prezentei
Strategii şi
Anexa 2 - Programul național prioritar pentru perioada 2022 – 2024 pentru implementarea Strategiei
Naționale privind Siguranţa Rutieră, care cuprinde acțiunile etapizate aferente primilor
trei ani, nominalizarea entităților responsabilile şi a resurselor necesare implementării,
precum şi a referințelor de evaluare și monitorizare a gradului de îndeplinire a acestor
acțiuni.
Siguranța rutieră este o responsabilitate comună, care necesită acțiuni concrete și coordonate, iar
îmbunătățirea parametrilor specifici domeniului se poate obține doar cu implicarea fiecăruia, atât
din postura de utilizator al drumului, cât şi din cea de autoritate de reglementare și aplicare a
legislației. Pentru o implementare eficientă a strategiei este nevoie de sprijinul și implicarea tuturor
actorilor cu atribuții în siguranţa rutieră. În acțiunile conexe implementării este indispensabilă inclusiv
implicarea organizațiilor neguvernamentale, sectorului privat, autorităților locale, sindicatelor,
patronatelor, institutelor de cercetare-dezvoltare și inovare, sferei academice, precum și a mass
media.
Plecând de la experiența Strategiei precedente (2016-2020), în abordarea de față, eforturile sunt
concentrate prioritar către îmbunătățirea comunicării privind siguranţa rutieră, printr-o mai bună
coordonare şi o prezență crescută a experților din domeniu în spațiul public, eficientizarea modului
de constatare a încălcării normelor legale specifice sectorului rutier, prin implementarea
sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor, identificarea
soluțiilor de finanțare pentru activitățile de siguranţă rutieră, precum şi asigurarea unei mobilități
sigure pentru toți participanții la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management
al traficului.
Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră (C.I.S.R.) este organul consultativ al Guvernului,
fără personalitate juridică, care funcţionează în baza Hotărârii Guvernului nr.437/1995 privind
înfiinţarea Consiliului Interministerial pentru Siguranţa Rutieră, cu modificările și completările
ulterioare, care asigură concepţia de ansamblu şi coordonarea pe plan naţional a strategiei
naționale de siguranță rutieră, pe baza planului de acțiuni aferent şi a programului naţional de
acţiuni prioritare pentru implementarea strategiei, desfăşurate de organele de specialitate ale
administraţiei publice şi de alte instituţii şi organizaţii cu atribuţii în acest domeniu, precum şi
evaluarea politicilor publice, vizând ameliorarea continuă a siguranţei rutiere.
C.I.S.R. se compune din conducătorii sau, după caz, reprezentanţii conducătorilor ministerelor
Transporturilor și infrastructurii, Afacerilor interne, Finanţelor, Dezvoltării, lucrărilor publice și
administrației, Mediului, apelor și pădurilor, Cercetării, inovării și digitalizării, Sănătăţii,
Educaţiei, precum și reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale ale municipiului
Bucureşti şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute de
2

2022 - 2030
lege. La lucrările C.I.S.R. pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai comisiilor de

specialitate ale Parlamentului României şi, după caz, reprezentanţi ai mediului universitar, ai
institutelor de cercetare, organizaţiilor neguvernamentale sau ai companiilor publice ori private
din domeniul siguranţei rutiere. De asemenea, la lucrările C.I.S.R. pot fi invitaţi reprezentanţi ai
autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale interesate. Primul-
ministru coordonează activitatea C.I.S.R, iar activitatea curentă a C.I.S.R. este condusă de
ministrul transporturilor, în calitate de preşedinte.
În structura C.I.S.R. funcţionează Delegaţia Permanentă Interministerială de Siguranţă Rutieră
(D.P.I.S.R.) și Secretariatul C.I.S.R. Activitatea D.P.I.S.R. se desfăşoară la sediul Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii sub coordonarea secretarului de stat pentru transport rutier, în
cadrul următoarelor grupuri de lucru:
a) Grupul de lucru pentru colectare şi analiză a datelor şi informare publică;
b) Grupul de lucru pentru infrastructură şi semnalizare rutieră;
c) Grupul de lucru pentru educaţie rutieră;
d) Grupul de lucru pentru supravegherea circulaţiei rutiere;
e) Grupul de lucru pentru dezvoltare urbană, mediu şi sănătate;
f) Grupul de lucru pentru intervenţia în caz de accident;
g) Grupul de lucru pentru vehicule rutiere;
h) Grupul de lucru pentru transporturi rutiere, formare a conducătorilor auto şi comunicare de
siguranţă rutieră.
Activitatea C.I.S.R. se desfăşoară în reuniuni plenare ordinare care au loc, de regulă, semestrial.
Primul-ministru sau preşedintele C.I.S.R. poate hotărî convocarea unor reuniuni extraordinare
pentru soluţionarea unor probleme urgente. Activitatea D.P.I.S.R. este permanentă şi se desfăşoară
la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub coordonarea secretarului de stat pentru
transporturi rutiere. La întâlnirile grupurilor de lucru ale D.P.I.S.R. pot fi invitaţi ca membri, fără
drept de vot, specialişti şi experţi din universităţi sau institute de cercetare, experţi din organizaţii
neguvernamentale (ONG-uri), din companii publice sau private interesate în problemele siguranţei
rutiere.
Deşi cadrul general determinat de H.G. nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare,
stabilește responsabilități doar în sarcina membrilor C.I.S.R., abordarea propusă este bazată pe
implicarea tuturor actorilor cu responsabilități în acest domeniu, precum: mediul privat (în special
operatorii de transport, constructorii de drumuri, producătorii de vehicule și prestatorii de servicii
de asigurare), societatea civilă reprezentată prin ONG-uri şi asociaţii, alte autorități/ instituţii
publice centrale (Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale,
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) sau locale (Instituțiile Prefecturii, Consiliile
Județene) şi mediul academic.
3

2022 - 2030
1. Viziune
Având în vedere că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere continuă să crească, la

nivelul întregii lumi, UE și-a reafirmat obiectivul pe termen lung, de a se apropia de zero decese
până în 2050 – „Viziunea Zero”.
Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE - de apropiere de un
nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 - s-a adăugat faptul că același
obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte
intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada
2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă.
Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța
rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentată de „sistemul sigur”.
Potrivit abordării ”sistemului sigur”, ”decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere
nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și
vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea „sistemului sigur” vizează un sistem
rutier mai puțin punitiv, implică constientizarea faptului că oamenii fac greșeli și propune măsuri
complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luând în considerare
caracteristicile vulnerabilității umane. Anumite măsuri precum construcția optimizată a vehiculelor,
îmbunătățirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulație reduse, pot
reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, măsurile ar trebui să asigure un nivel de
protecție suficient chiar și în cazul în care un element eșuează, pentru că un alt element va
compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune
multisectorială și multidisciplinară și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și
monitorizarea performanței.” (adaptare din Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030
– Următorii pași în direcția „Viziunii zero”, 2019)
Prin urmare, obiectivul pe termen lung trebuie să rămână acela de a ne apropia cât mai mult de
un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 și același obiectiv ar trebui
vizat și în ceea ce privește vătămările grave.
Scopul ”sistemului sigur” pe termen lung este prevenirea deceselor și a rănirilor grave produse pe
rețeaua rutieră. Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări și reprezintă
baza Deceniului de acțiune al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru siguranța rutieră.
Implementarea acestuia necesită o implicare guvernamentală puternică și consecventă, precum și
implicarea unor factori dintr-o gamă variată de domenii.
În acest sens, prezenta Strategie integrează abordarea „sistemului sigur” și recunoaște că, deși
oamenii vor face greșeli și pot fi implicaţi în accidente rutiere, scopul trebuie să fie întotdeauna
asigurarea unui mediu care să permită atenuarea consecințelor grave nedorite.
Viziunea urmărită prin această strategie este Viziunea Zero, prin implementarea ”sistemului sigur”,
cu accent pe următoarele mesaje cheie (Asociația Mondială de Drumuri, 2020):
9 Responsabilitatea principală a unei autorități cu atribuții în domeniul rutier și a altor entități
și instituţii implicate este de a sprijini utilizatorii drumurilor să ajungă la destinația dorită în
condiții de siguranță.
9 Abordarea sistemului sigur se bazează pe o poziție etică (Viziunea Zero) în care nu poate fi
niciodată acceptabil ca oamenii să fie grav răniți sau uciși pe rețeaua rutieră. Propune un set
de principii de proiectare și funcționare pentru a ghida acțiunile întreprinse în coorodonate
favorabile atingerii obiectivului asumat pe termen lung.
4

2022 - 2030
9 Există o responsabilitate partajată între proiectanți, administratori de drumuri și participanții la

trafic, pentru a circula în condiții de siguranță pe rețeaua rutieră.
9 Abordarea sistemului sigur îi obligă pe proiectanții de sistem să ofere un mediu sigur și să
considere sistemul combinat ca fiind optim, față de abordarea tradițională care a pus cel mai
mare accent pe responsabilizarea utilizatorului drumului.
9 Proiectarea și funcționarea sistemului trebuie să amelioreze erorile factorului uman
(utilizatorul drumului).
9 Sunt necesare strategii pentru intervenția la nivelul întregului sistem pentru a elimina
accidentele soldate cu morţi şi răniţi grav, precum și pentru a îmbunătăţi inclusiv asistența de
urgență și cea medicală necesară victimelor accidentelor.
9 Abordarea sistemului sigur reprezintă cel mai eficient mod de a lua în considerare și de a
anihila riscurile de accidente mortale și grave într-o rețea rutieră.
9 Utilizarea noilor tehnologii orientate atât pentru protecția pasagerilor autovehiculelor
noi/moderne cât și pentru dezvoltarea mecanismelor de prevenire, monitorizare și intervenție
rapidă.
Prin punerea în aplicare a abordării „sistemului sigur”, măsurile prezentate în noul cadru privind
siguranța rutieră vor avea impact real și vor aduce îmbunătățiri semnificative și necesare ale
performanței în materie de siguranță pe drumuri și, mai presus de orice, vor salva vieți.
5

2022 - 2030
2. Informații generale relevante
În această secțiune sunt prezentate o serie de date generale, relevante din punctul de vedere al
traficului rutier și al siguranței rutiere la nivelul României, în comparație, acolo unde există date
disponibile, cu situația la nivelul UE sau cu alte ţări vecine.
În perioada 2010-2020, la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele
rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă
obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în
accidente rutiere.
Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020.

Sursa: Eu Road Safety – Result Conference 2021
România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această
tendință descrescătoare a numărului de decese este în linie cu cea înregistrată la nivel european,
bazată pe un set standard de variabile: o scădere mai accentuată în rândul grupurilor de vârstă
mică și mijlocie, mai puține decese pe drumurile rurale, o scădere a accidentelor pe timp de
noapte.
Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului deceselor
în accidente rutiere în anul 2020. La nivelul Uniunii Europene, numărul persoanelor decedate a
scăzut în medie cu 17% față de anul 2019. Amplitudinea reducerilor înregistrate nu a fost uniformă
la nivelul tuturor statelor, cele mai mari scăderi fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca,
Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. La polul opus, în cinci state membre s-a
înregistrat o creștere a numărului de decese în accidente rutiere grave.
În acest context, în intervalul 2010-2020 România a înregistrat o reducere cu 21,6% a numărului
persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%).
6

2022 - 2030
Figura 2. Evoluția relativă (procentuală) a deceselor rutiere între 2010 și 2020.

Sursa: RANKING EU PROGRESS ON ROAD SAFETY. 15th Road safety performance index report
Între 2010 și 2019, în România, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 22%,
o scădere similara cu media Uniunii Europene (23%), care însă situează România în treimea cea mai
puțin performantă dintre țările UE.
Figura 3. Modificarea numărului de decese rutiere în UE27, țările AELS și Regatul Unit (2010-2019).
Sursa: European Automobile Clubs (EAC), Care Institute of Safety & Health Inc. (CARE) & Oficiul de Statistică
al Uniunii Europene (EUROSTAT)
7

2022 - 2030
În anul 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere la un milion de locuitori. Numărul de
decese la un milion de locuitori este mai mare în România în comparație cu țările vecine, si
semnificativ mai mare față de media UE (51 decese la un milion de locuitori).
Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2019).

Sursa: EAC, CARE & EUROSTAT
Aceeași situație se poate observa şi în cazul deceselor la 10.000 de autovehicule înmatriculate,
unde diferența este şi mai pronunțată.
Figura 5. Numărul de decese rutiere la 10.000 de mașini înmatriculate (2018).

Sursa: CARE & EUROSTAT
Este de remarcat faptul că începând din 2001 se constată o tendință de scădere continuă a acestor
valori, în concordanță cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Din analiza datelor statistice cu privire la accidentele de circulație înregistrate în anul 2019 reiese
că în România, din numărul total de decese înregistrate în anul 2019, cea mai mare pondere o
reprezintă pietonii (39%) și șoferii/pasagerii autovehiculelor implicate în accidente de circulație
(37%), față de 44% cât reprezintă ponderea șoferilor și pasagerilor decedați și 20% cât reprezintă
ponderea pietonilor decedați ca urmare a accidentelor de circulație înregistrate la nivelul Uniunii
Europene.
8

2022 - 2030
Figura 6. Proporția de decese rutiere după modul de transport 2019.

Sursa: EAC, CARE & EUROSTAT
Conform datelor statistice publicate de EAC și EUROSTAT, începând din 2010 se poate constata că
la nivelul Uniunii Europene numărul de decese înregistrate din rândul ocupanților vehiculelor cu două
roți cu motor a scăzut cu mai mult de jumătate. Raportându-ne la aceiași perioadă, este de remarcat
faptul că deși s-a înregistrat o scăderea semnificativă cu 12% a deceselor pasagerilor din automobilele
angajate în accidente de circulație, a crescut însă cu 19% numărul de decese în rândul bicicliștilor
implicați în accidente de circulație.
În privința distribuției deceselor rutiere înregistrate în 2019 pe grupe de vârstă, se poate constatata
că cea referitoare la România este similară cu cea din Uniunea Europeană, cu mențiunea că datele
analizate reflectă o vulnerabilitate crescută a persoanelor implicate în accidente de circulație
înregistrate în România, care au vârsta cuprinsă între 50-64 de ani.
Figura 7. Proporția de decese rutiere pe grupe de vârstă (2019).

Sursa: EAC, CARE
Rețeaua de drumuri publice a României avea, la sfârșitul anului 2020, o lungime totală 86.791 de
kilometri, din care: 17.913 km (20,6%) drumuri naționale, 35.085 km (40,4%) drumuri județene și
33.793 km (39,0%) drumuri comunale, fără a putea evidenţia străzile din lipsa datelor.
9

2022 - 2030
Conform datelor publicate de EUROSTAT în 2019, atât densitatea drumurilor cât și a autostrăzilor
din România (358 km/1000 km2, respectiv 3 km/1000 km2) este mult inferioară mediei din Uniunea
Europeană, caracterizată de o densitate a drumurilor de 944 km/1000 km2 și de 17 km/1000 km2
a autostrăzilor.
Conform datelor de la finele anului 2020, din lungimea totală a drumurilor, doar 45,2% erau
modernizate și aveau suprafețe asfaltice de tip greu și mijlociu (39.189 km), iar 24,9% aveau
îmbrăcăminți rutiere ușoare (21.651 km). La aceiași dată, aproximativ o cincime din drumuri (19,7%
din lungimea totală - 17.052 km) erau pietruite, iar 10,3% (8.899 km) erau de pământ. Față de anul
precedent, lungimea totală a drumurilor din România s-a menținut relativ constantă, însă se poate
remarca o ușoară creștere (cu 6,2%) a numărului de kilometri de autostradă (de la 866 km la 920 km).
Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul
119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii
rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori.
Figura 8. Calitatea infrastructurii rutiere (1 = extrem de slabă, 7 = printre cele mai bune din lume.
Sursa: Forumul Economic Mondial, Sondajul Opiniei Executivului (2017-2018)
Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul
anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit
ridicat la nivelul a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de
parcurs, blocaje în trafic.
Creșterea volumului de trafic pe fondul unei dinamici lente de dezvoltare a infrastructurii rutiere
poate influența în mod negativ evoluția numărului de accidente rutiere, putând reprezenta un
indicator predictiv în domeniul siguranței rutiere.
Analiza evoluției numărului de vehicule înmatriculate în România în ultimii zece ani relevă o creștere
continuă atât a numărului de autoturisme, cât și a numărului de vehicule în general.
Astfel, la sfârșitul anului 2020 parcul auto de autoturisme era mai mare cu 2.968.445 unități față
de cel înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creștere cu 69%, iar pe ansamblu, la
sfârșitul anului 2020 numărul vehiculelor înmatriculate era cu 3.803.099 mai mare față de cel
înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creștere cu 70% a parcului de vehicule în
ultimii 10 ani.
10

2022 - 2030
10000000 9222280
8708863
9000000 8193278
7635775
8000000 7010608
6600325
7000000 5985085 6270582
6000000 5419181 5482746 5710773 6902984
7274728
6452536
5000000 5998194
5472423
4000000 5155059
4485148 4695660 4907564
4306283 4321584
3000000
2000000
1000000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
autoturisme vehicule
Figura 9. Evoluția parcului de vehicule înmatriculate în perioada 2010-2020.

Sursa: Institutul Național de Statistică (I.N.S.) / Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a
Vehiculelor (D.R.P.C.I.V.)
Vechimea medie a autoturismelor din România a fost de 15,9 ani în 2020, plasându-se printre țările
din UE cu cele mai vechi flote de autoturisme, alături de Lituania și Estonia. Această vechime
ridicată a autovehiculelor determină ca starea tehnică a acestora să fie de multe ori
necorespunzătoare pentru asigurarea unui grad ridicat de siguranţă în circulația pe drumurile
publice.
Comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, în ceea ce privește rata de motorizare,
exprimată prin numărul de autoturisme la 1000 de locuitori, România se afla pe ultimul loc în anul
2019 (357 de autoturisme/1.000 locuitori), mult sub media din UE. Alături de țara noastră, cele
mai mici rate de motorizare din Uniunea Europeană se înregistrau în Letonia şi Ungaria (sub 400 de
autoturisme la 1000 de locuitori)
La sfârșitul anului 2020 numărul deținătorilor de permis de conducere era de 8.065.846 de persoane,
ceea ce reprezintă 41,7% din totalul populaţiei ţării şi 51,4% din populaţia adultă. Asta înseamnă
că una din 2 persoane adulte din România deține permis de conducere.
În privința evoluției numărului deținătorilor de permis de conducere, se poate observa o creștere
continuă. Dacă la finele anului 2011 erau 6.431.415 de deținători de permise de conducere, la finele
anului 2020 numărul acestora era de 8.065.846. Astfel, în perioada respectivă numărului deținătorilor
de permise de conducere a crescut cu 25,4%.
11

2022 - 2030
9000000 8065846
8000000 7554743 7721323 7907928
7142478 7347009
6806045 6791626 6967034
7000000 6431415
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Figura 10. Evoluția numărului de deținători de permise de conducere în decada 2011-2020.

Sursa: D.R.P.C.I.V.
Prin prisma analizei datelor din tabelul de mai jos, care relevă ponderea deținătorilor de permis
de conducere din numărul total de cetățeni cu vârsta cuprinsă în intervalele precizate în tabel, se poate
concluziona că peste 65% din cei tineri, din categoriile de vârstă de 21-30 de ani și 31-50 de ani,
sunt deținători de permis de conducere. În acest context se poate remarca și faptul că mai mult
de o treime dintre tinerii până în 21 de ani sunt posesori de permis de conducere.
Numărul deținătorilor de permis Ponderea deținătorilor de permis

Categorii de vârstă de conducere, pe categorii de de conducere în categoria de
vârstă vârstă*
până în 21 de ani 218.479 35,8%
21-30 ani 1.273.007 67,7%
31-50 ani 3.587.153 65,9%
51-70 ani 2.255.795 42,7%
≥ 71 ani 731.412 32,9%
Figura 11. Ponderea deținătorilor de permis de conducere.
Sursa: DRPCIV și INS, *din populația adultă
12

2022 - 2030
3. Priorități, politici și cadrul juridic existent

Anul 2012 a constituit un debut pentru autorităţile române în sensul elaborării unui proiect de
strategie naţională menită să reducă mortalitatea provenită din accidentele de circulaţie şi să
creeze un climat de siguranţă în rândul participanţilor la trafic. Ulterior, în anul 2016, Guvernul
României a adoptat Hotărârea nr.755 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă
rutieră pentru perioada 2016-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, act
normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 902 din 9 noiembrie 2016. Astfel,
începând cu anul 2016, politica de siguranță rutieră a devenit un obiectiv important, imperativ şi
de maximă prioritate, asumat şi prevăzut în documentele strategice ale statului român.
Politicile naţionale de siguranţă a traficului rutier reprezintă cele mai importante instrumente care
precizează direcţiile de urmat pentru implementarea de soluţii de siguranţă rutieră pe drumurile
intens circulate şi/sau periculoase, iar documentul precedent de politici publice - Strategia
Naţională pentru Siguranţă Rutieră - a fost elaborat doar pentru perioada 2016-2020, astfel că în
prezent nu există un document care să însumeze toate necesităţile de intervenţie din domeniul
siguranţei rutiere, rol care îi revine Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră.
În plus, Constituţia României garantează conform art. 34 şi art. 35:
x dreptul la ocrotirea sănătăţii – statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătăţii
publice, pentru organizarea asistenţei medicale în caz de accidente şi luarea de măsuri de
protecţie a sănătăţii fizice a persoanei, și
x dreptul la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
Priorităţile Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022 – 2030, de reducere a
numărului de victime ale accidentelor rutiere şi de creştere a parametrilor siguranţei rutiere sunt
în strânsă legătură cu obiectivele Programului de Guvernare, privind creșterea investițiilor
finanțate din bugetul de stat şi prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor, astfel încât
să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a congestiei și de asigurare a
unei rețele rutiere de transport modernă, eficientă și sigură, cu obiectivele prevăzute în Master
Planul General de Transport al României, precum şi cu obiectivele europene transpuse în legislaţia
română prin Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, şi prin Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri
pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de
circulaţie, care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate
acestor încălcări, republicată.
Obiectivele și prioritățile Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022 – 2030
sunt totodată în coordonare și completează obiectivele și acțiunile prevăzute în Planul Naţional de
Redresare și Reziliență (PNRR) și în alte strategii de nivel național (Strategia Națională pentru
implementarea Sistemelor Inteligente de Transport, Programul Investiţional pentru dezvoltarea
infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Planuri de mobilitate urbană, Strategii din
domeniul protecției mediului privind eliminarea treptată din registrul naţional a vehiculelor
vechi/deficitare, etc.)
Aprobarea prezentei strategii de către Guvernul României este o expresie elocventă a
continuității preocupărilor în domeniul siguranței rutiere și a unui angajament
instituțional responsabil, dedicat ameliorării continue a riscurilor circulației pe
drumurile publice din România, bazat pe valorificarea pragmatică și eficientă a bunei
cooperări interinstituţionale. Totodată, atragerea partenerilor din societatea civilă
care au preocupări sau responsabilităţi în acest domeniu de activitate, vizează
consolidarea garanțiilor indispensabile realizării dezideratelor ce țin de protecția
vieții umane și a mediului.
13

2022 - 2030
4. Analiza contextului și definirea problemelor

România se situează pe ultimele locuri în UE şi în ultima treime a listei țărilor din lume, în ceea ce
privește mortalitatea datorată accidentelor rutiere, atât ca număr, cât şi raportat la un milion de
locuitori sau la 10.000 de autovehicule înmatriculate. Această realitate reclamă recunoașterea că
parametrii caracteristici, precum şi calitatea interacțiunii elementelor sistemului de transport
rutier, sunt alterate, cel puțin prin prisma următoarelor aspecte relevante:
1) infrastructura rutieră (reţeua de drumuri) – România deține o infrastructură de transport
învechită, insuficientă şi neadaptată realităților cotidiene;
2) utilizatorii infrastructurii rutiere – datorită condițiilor întâlnite în trafic, pe fondul unei
culturi atitudinale lipsite de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula
în condiții de siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră din Romania adoptă deseori un
comportament riscant, prin manifestări imprevizibile ori ezitante sau chiar agresive, ceea
ce conduce în mod implicit la creșterea riscului de accidente;
3) flota de autovehicule – cu unele excepții şi cu disparități semnificative între regiuni,
utilizatorii de infrastructură rutieră dispun de o flotă auto relativ învechită şi într-o stare
tehnică necorespunzătoare condițiilor şi comportamentelor manifestate în trafic de către
conducătorii de autovehicule;
4) intervenții post accident – România duce în multe cazuri lipsa unei rețele de drumuri
adecvate, care sa faciliteze intervențiile imediate în situații de urgență, iar participanții la
trafic dovedesc un comportament imprevizibil și uneori chiar inadecvat la întâlnirea
vehiculelor de intervenție în caz de accident;
5) managementul siguranței rutiere – toate elementele enumerate mai sus (punctele 1-4),
dublate de un management deficitar al siguranței rutiere, determină rezultatele nefavorabile
pe care România le înregistrează în privința accidentelor de circulație şi a numărului de victime
ale acestora.
Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020 și Planul de acțiuni pentru
implementarea strategiei au preluat obiectivele europene de creștere a siguranței rutiere și
reducerea la jumătate a numărului de decese din accidentele rutiere până în anul 2020, față de
anul 2010. În conformitate cu nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 755/2016 privind
aprobarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020 şi a Planului de
acţiuni pentru implementarea acesteia, obiectivul general al strategiei a fost reducerea la jumătate
a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020, față de anul 2010, astfel încât în
anul 2020 să se înregistreze cel mult 1188 de decese, față de 2377 în 2010.
În baza analizei parcursului implementării planului de acțiuni menționat, se poate constata că eficacitatea
acesteia a fost grevată de următoarele obstacole definitorii:
1. Lipsa susținerii la nivel politic, și a prioritizării acțiunilor specifice siguranţei rutiere la nivel
guvernamental;
2. Lipsa unui sistem de monitorizare și evaluare a stadiului implementării și a gradului de realizare
a acţiunilor specifice din domeniului siguranţei rutiere;
3. Lipsa stabilirii responsabilităților instituționale în privința implementării acțiunilor prevăzute
în planul aprobat;
4. Lipsa resurselor financiare necesare implementării unor acțiuni specifice;
5. Întârzieri în procesele de inițiere, promovare și adoptare a actelor normative cu impact
asupra domeniului siguranţei rutiere;
14

2022 - 2030
6. Comunicare interinstituţională deficitară în ceea ce priveşte coordonarea onorării atribuțiilor

şi responsabilităţilor asumate, care derivă din cuprinsul Strategiei Naționale pentru Siguranță
Rutieră 2016-2020.
Din datele furnizate de Direcţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
Române (I.G.P.R.), pentru anul 2019 s-au înregistrat 1864 decese din accidentele rutiere,
comparativ cu obiectivul de 1307 decese.
Prin urmare, dezideratul ameliorării continue a siguranței rutiere pe drumurile publice din România
reclamă, ca în baza identificării și înțelegerii particularităților, corelațiilor și interdependențelor
relaționare dintre elementele constitutive ale sistemului rutier, să inițiem și să promovăm acțiuni
pragmatice, care printr-o abordare coroborată a măsurilor corective adecvate și necesare de
implementat, să conducă la îmbunătățirea apreciabilă a parametrilor de stare caracteristici
sistemului rutier.
Astfel, printr-un management performant al siguranței rutiere, prin dezvoltarea și adecvarea
infrastructurii la cerințele traficului rutier actual, prin impulsionarea utilizării unor mașini sigure,
dublate de campanii de educaţie şi conştientizare a riscurilor rutiere și a necesității asumării la
nivel de interiorizare a responsabilităților ce țin de onorarea exigențelor proprii creșterii siguranței
rutiere, ne putem aștepta la constituirea și consolidarea ulterioară a garanțiilor indispensabile
promovării unor repere atitudinale și referințe de comportament sigur, preventiv şi responsabil al
participanților la trafic.
15

2022 - 2030
5. Obiective
Aşa cum reiese din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Europa în mișcare – Mobilitate durabilă pentru
Europa: sigură, conectată și curată”, siguranța este esențială pentru orice sistem de transport şi
trebuie să constituie prioritatea majoră în cadrul politicilor publice asumate de statele membre.
În acest context, Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în
direcția „Viziunii zero”, prevede că obiectivul pe termen lung al UE va rămâne acela de a se apropia
cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 („viziunea
zero”). Același obiectiv ar trebui îndeplinit și în ceea ce privește vătămările grave. De asemenea,
Uniunea Europeană va urmări noi obiective intermediare de reducere cu 50 % a numărului de decese
cauzate de accidente rutiere până în anul 2030 și de reducere cu 50 % a numărului de vătămări
grave în aceeași perioadă, comparativ cu anul de referință 2019.
În calitate de stat membru, şi fiind preocupat de a asigura o mobilitate sigură pentru toţi
participanţii la trafic, România se alătură efortului european şi preia obiectivul european de
reducere cu 50% a numărului de decese şi cu 50% a numărului de răniri grave cauzate de accidentele
rutiere până în anul 2030, comparativ cu anul de referință 2019.
Obiectivul general al Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră este reducerea cu
50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate
şi cu 50% a numărului persoanelor rănite grav în urma producerii accidentelor rutiere.
Prezenta Strategie este guvernată de următoarele obiective generale:
• îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei din domeniul transporturilor şi al siguranţei rutiere,
precum și al controlului respectării acesteia;
• identificarea soluţiilor de finanţare pentru activităţile de siguranţă rutieră, din surse legal
constituite;
• îmbunătățirea comunicării privind siguranţa rutieră, printr-o mai bună coordonare şi o prezență
crescută a experţilor în domeniu în spaţiul public;
• eficientizarea modului de constatare a încălcării normelor legale specifice domeniului rutier,
prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea
abaterilor;
• utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții;
• asigurarea unei mobilităţi sigure pentru toţi participanţii la trafic, prin implementarea
sistemelor automate de management al traficului.
Obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu obiectivele specifice (OS) din cadrul
subreformei 1.3 din cadrul PNRR cu privire la siguranța rutieră, respectiv obiectivele care sunt
descrise în Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării PNRR:
OS 1: punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru
încălcarea legii;
OS 2: reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind
accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem
de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație,
inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili.
Totodată, obiectivele din prezenta strategie sunt corelate cu reforma 1. Transport sustenabil,
decarbonizare și siguranță rutieră din PNRR, submăsura 1.1. Decarbonizarea transportului rutier.
Ținta Autovehicule poluante casate (EURO 3 sau mai puțin) care se regăsește în anexa la Decizia
de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de
16

2022 - 2030
redresare și reziliență al României la nr.62 are termenul de impelentare trimestrul 2 din anul 2026
și presupune casarea a cel puțin 250 000 de vehicule poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau
mai puțin) mai vechi de 15 ani între 2022 și jumătatea anului 2026.
Jalonul nr.62 este complementar cu jalonul nr.60, denumită Intrarea în vigoare a legii pentru
stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto de către
utilizatori casnici, companii private și instituții publice.
Ca urmare a reformelor în siguranţa rutieră şi a măsurilor cuprinse în planurile şi programele de
acţiune subsecvente pentru implementarea prezentei strategii în domeniul modernizării/
reabilitării drumurilor existente, respectiv a investiţiilor în siguranţa rutieră sprijinite de PNRR,
fondurile externe rambursabile prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi fondurilor
rambursabile prin Banca Europeană de Investiţii (BEI), pe lângă indicatorii de bază, până în anul
2025 se va urmări îndeplinirea unui obiectiv intermediar de reducere cu 25% a numărului anual de
decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile naţionale şi autostrăzi, comparativ cu anul
2019.
În paralel, în cadrul componentei C10 Fondul local din PNRR, Reforma Crearea cadrului pentru
mobilitate urbană durabilă, autorităţile stabilite responsabile prin PNRR vor urmări crearea
cadrului legal pentru minitorizarea unui indicator similar, de reducere cu 25% a numărului anual
de decese în accidentele rutiere petrecute pe drumurile judeţene până în anul 2025, comparativ
cu anul 2019.
În ceea ce privește gestionarea punctelor negre, se va urmări atingerea obiectivului din cadrul
Măsurii 65 din PNRR „Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră”, care constă în
reducerea punctelor negre/hotspots atât în mediul urban, cât și în cel interurban, incluzȃnd un
plan specific de acțiune în domeniul investițiilor pentru reducerea numărului de puncte negre cu
48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea din anul 2026, comparativ cu numărul inițial de
267 de puncte negre/hotspots din 2019.
17

2022 - 2030
6. Direcții de acțiune
Pentru crearea unui cadru de politici publice privind siguranţa rutieră congruente cu orientările la nivel
european, România preia viziunea bazată pe un „sistem sigur”.
Acest concept presupune abordarea sistemică a siguranței rutiere, care se raportează la identificarea
particularităților elementelor constitutive, a rolului fiecăruia şi a dinamicii relațiilor dintre
acestea. Gestiunea responsabilă a funcţionării sistemului necesită implicarea şi buna colaborare
a tuturor factorilor care pot contribui în mod constructiv la ameliorarea parametrilor de stare ai acestuia.
În acest sens rolul cheie revine autorităţilor publice centrale şi locale, asociațiilor, mediului academic,
instituțiilor din mediul public și privat.
”Sistemul sigur” are în centrul său omul, cu toate vulnerabilităţile sale, şi se bazează pe faptul
că accidentele sunt inerente, însă este important ca efectele acestora să fie menținute în limite
predictibile și raportate la onorarea dezideratului reducerii continue ale acestora.
Măsurile prevăzute în acest document vizează definirea coordonatelor implementării ”sistemului
sigur”, în sensul capacitării tuturor factorilor implicați, precum și a celor care sunt chemați să se
implice, în mod subordonat onorării dezideratului de a proteja viața umană și al ameliorării continue
a siguranței rutiere.
Abordarea integrată, dublată de explicitarea responsabilităților asumate de factorii implicați în
implementarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, creează premisele consolidării unor
tendințe evolutive favorabile stabilizării unui mediu sigur de deplasare, supus monitorizării și
optimizării continue, în funcție de rezultatele evaluării secvențiale a stadiilor și a finalității
implementării obiectivelor în fiecare etapă, raportat la indicatori predefiniți.
În atare situație, un pas important este reprezentat de concretizarea rolului Consiliului Interministerial
pentru Siguranță Rutieră, axat pe capacitarea și coagularea pragmatică a disponibilităților de implicare
proactivă a factorilor cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere, dublată de eficientizarea
procesului de identificare și accesare a resurselor financiare dedicate de la bugetul statului,
precum și de atragerea altor fonduri, concomitent cu efectuarea demersurilor necesare extinderii
eligibilității instituţiilor.
Prezentul document de politici publice a preluat obiectivele Uniunii Europene în domeniul
siguranţei rutiere şi indicatorii asociaţi, adăugând elemente privind managementul siguranţei
rutiere, care să permită o mai bună coordonare a acţiunilor, vizând maximizarea eficacității
acestora, din perspectiva rezultatelor obținute.
18

2022 - 2030
Principalele elemente care formează sistemul sigur, adaptate dinamicii rutiere

din România, sunt:
5.1. Managementul siguranţei rutiere
O mai bună coordonare a acţiunilor din domeniul siguranţei rutiere este prioritară. Experienţa anilor
trecuţi, așa cum este reflectată prin prisma datelor statistice, ne arată că este necesară întărirea
coordonării la nivel naţional a activităţilor privind îmbunătăţirea siguranţei rutiere, desfăşurate
de organele de specialitate ale administraţiei publice şi de alte instituţii şi organizaţii cu atribuţii
în acest domeniu, precum și crearea mecanismelor de finanţare pentru respectivele activităţi – prevăzute
în prezenta strategie naţională de siguranţă rutieră.
În acest sens, propunerea pe termen scurt din prezenta strategie este de a întări activitatea
Secretariatului Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră din cadrul Autorităţii Rutiere
Române – ARR, prin suplimentarea numărului de posturi, cu scopul de a oferi sprijin cu privire la
comunicarea privind siguranţa rutieră, implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei
Naţionale pentru Siguranţă Rutieră. Rolul Secretariatului C.I.S.R. este de a asigura o comunicare
operativă şi eficientă între membri, cât şi o comunicare publică coresponzătoare, menită să capteze
sprijinul mass-media şi al societăţii civile în vederea susţinerii implementării măsurilor de siguranţă şi
de conştientizare a responsabilităţii individuale ca participant la trafic, dar şi să reprezinte un punct
de contact cu restul statelor membre ale UE şi cu ONU, în ceea ce priveşte cooperarea subordonată
susținerii efortului global de reducere a numărului de victime ca urmare a accidentelor rutiere. De
asemenea, pe termen lung se are în vedere stabilirea unei mai bune comunicări între nivelul central
şi local care să permită intervenţii optime adaptate mediului.
Identificarea și/sau crearea, precum și valorificarea mecanismelor de finanţare dedicate siguranţei
rutiere reprezintă condiții esențiale proprii sustenabilității aplicării planurilor de acțiuni ale căror
implementare/operaționalizare este dependentă ori condiționată de asigurarea resurselor materiale
dedicate. În acest sens, pe termen lung, încasările generate ca urmare a amenzilor aplicate prin intermediul
sistemului automat de detecţie, procesare şi sancţionare a abaterilor – prevăzut a fi operaționalizat,
conform programului național prioritar 2022-2024 - reprezintă o sursă de finanțare, care va permite
inclusiv acoperirea totală sau parțială, după caz, a cheltuielilor aferente implementării acelor acţiuni,
care presupun asigurarea de resurse financiare, la nivelul necesarului evaluat în prezenta strategie.
Tot pe termen lung, pentru optimizarea raportului cost/beneficiu, la implementarea acţiunilor din
domeniu, se va avea în vedere crearea unui mecanism de gestionare a cercetării în domeniul siguranţei
rutiere. Acest mecanism ar urma să vizeze identificarea entităţilor care pot derula aceste activităţi
specifice, şi intensificarea colaborării cu acestea, în vederea derulării de studii, analize şi proiecte
de cercetare, ale căror rezultate să evidențieze acele componente, care se apreciază/recomandă să
fie incluse din viitoarele propuneri de investiţii, proiecte sau iniţieri/modificări de acte normative în
domeniul siguranţei rutiere.
5.2. Utilizarea drumurilor în condiții de siguranță
Această direcţie reuneşte două mari priorităţi, şi anume: factorul uman şi sistemele automate.
În ceea ce priveşte factorul uman, acţiunile cuprinse în prezenta strategie vizează educaţia rutieră
desfăşurată la nivelul unităţilor de învăţământ și reconsiderarea condițiilor de acces la profesie și/sau
ocupații, precum și de menținere în funcție - specifice entităților supuse autorizării din partea
ministerului transporturilor și infrastructurii și respectiv a persoanelor care exercită ocupații
cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere. Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei
Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030 vizează inclusiv perspectiva reglementării
cursurilor de conducere responsabilă și a programelor de reabilitare pentru conducătorii auto care
au săvârşit abateri repetate la regimul circulaţiei rutiere.
19

2022 - 2030
Educația pentru siguranță rutieră se prevede a fi integrată în sistemul formal de educație, prin
completarea ofertei curriculare aferente disciplinelor din aria curriculară om și societate, precum
și activități extracurriculare. Cunoștințele și abilitățile dobândite prin educația pentru siguranța
rutieră sunt construite treptat, începând cu învățământul preșcolar. Implementarea educației rutiere
se realizează și prin intermediul disciplinelor de studiu opționale, integrate curriculumului, la decizia
școlii. La nivelul învăţământului secundar superior, planurile de învățământ din învățământul profesional
și tehnic dedicat elevilor școlarizați în anumite calificări profesionale va cuprinde inclusiv pregătirea
pentru obținerea permisului de conducere și, după caz, chiar și pregătirea inițială pentru obținerea
certificatelor de calificare profesională de conducător auto transport rutier de marfă.
În ceea ce priveşte învăţământul universitar, există programe universitare de studii care la momentul
actual acoperă problematica siguranței rutiere.
Educația non-formală promovată de Ministerul Educației se concentrează pe dezvoltarea competențelor
elevilor, ca de exemplu abilitățile interpersonale și capacitatea de a lucra în echipă, pentru a sprijini
participarea activă în societate și piața muncii, completând competențele dobândite prin educația
formală. Educația non-formală are loc în țară prin activități extracurriculare, programul Erasmus +,
programul „Şcoala altfel”, proiecte și parteneriate, competiții naționale extracurriculare, activități
în cadrul palatelor și cluburilor copiilor. Provocarea o constituie însă reușita identificării/creării și alocării
fondurilor pentru integrarea educației rutiere în activitățile teoretice și în special în cele practice.
Formarea are o componentă în sarcina D.R.P.C.I.V, care se referă la actualizarea procesului de
instruire şi examinare pentru obţinerea permisului de conducere, şi porneşte de la modificarea
procedurii prin introducerea unei noi probe eliminatorii, pe simulator, înaintea desfășurării probei
practice pe traseu - şi are în vedere inclusiv actualizarea procedurii de atestare și evaluare a
examinatorilor.
Considerând importanţa unei stări fizice şi psihice corespunzătoare ca fiind una dintre premisele
efectuării unor deplasări în condiții de siguranţă, un capitol separat este dedicat îmbunătăţirii evaluării
medicale şi psihologice, inclusiv în contextul modificării viitoare a Directivei privind permisele de conducere.
În privința monitorizării, și respectiv pentru facilitarea evaluării dinamice și optimizării continue
a sistemului sigur, începând cu anul 2022 vor fi introduşi o serie de indicatori, care să permită
înțelegerea mult mai clară a diferitelor aspecte, care influențează în ansamblu performanța siguranței.
În acest scop, un capitol este dedicat indicatorilor de performanţă pentru portul centurii de siguranţă,
portul echipamentelor de protecţie, siguranţa vehiculelor, alcool şi distragerea atenţiei. Pentru o cât
mai bună acuratețe a măsurătorilor este nevoie de dezvoltarea bazei de culegere a datelor primare şi
de finanțare a activității, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene.
Un alt obiectiv al acestui capitol îl reprezintă modernizarea cadrului legislativ în domeniul siguranţei
rutiere, care vizează în principal actualizarea legislaţiei cu metode aplicate cu succes în alte state,
în scopul reducerii numărului de victime rutiere, cum ar fi reglementarea distanţei minime în mers,
a comportamentului agresiv sau a vitezei medii. Obiectivul privind Modelarea comportamentului uman
în trafic acoperă componenta de aplicare a legii, în special prin intensificarea controalelor în trafic.
În ceea ce priveşte sistemele automate, două capitole distincte ale planului de acțiuni tratează
implementarea și valorificarea sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea
abaterilor, respectiv sistemele automate de management al traficului.
Sistemele tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor presupun existenţa
unui cadrul legal în strânsă legătură cu trei principii de bază, respectiv: alocarea distinctă a finanţării
pentru funcţionarea sistemului, crearea unor standarde de date şi stabilirea unui nivel de acceptanţă
pentru furnizorii datelor de detecţie.
Sistemele automate de management al traficului îndeplinesc mai multe funcţii, printre care: monitorizarea
video a traficului cu scopul de a permite intervenţiile rapide ale echipajelor de urgenţă sau cele
necesare deszăpezirii sau redării viabilităţii drumului (degajarea carosabilului ca urmare a accidentelor),
20

2022 - 2030
analiza calitativă şi cantitativă a traficului rutier, recunoaşterea automată a plăcuţelor de înmatriculare,

etc.. Totodată vor fi implementate platforme informatice și de comunicații (IT&C), precum aplicații,
servicii electronice și infrastructură capabile să furnizeze real-time/asincron informații despre trafic,
respectiv să faciliteze luarea unor decizii pe termen mediu/lung, precum și asigurarea suportului
tehnic necesar echipelor de intervenție.
Tot acest capitol cuprinde şi acţiuni pentru integrarea bazelor de date (de ex. Ministerul Afacerilor
Interne - asiguratori în ceea ce priveşte accidentele uşoare), care să faciliteze interogările în timp real
(de ex.: interogarea bazei de date a Autorităţii Rutiere Române - ARR de către echipaje de control ale
Registrului Auto Român – RAR, Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Poliţiei
Rutiere, etc.).
5.3. Siguranța vehiculelor
În contextul conducerii automatizate, autoritățile statelor membre vor solicita accesul la datele de la
bordul vehiculelor pentru a stabili cine este responsabil în cazul unui accident. În România, Ministerul
Transporturilor şi Infrastructurii, prin RAR, va avea responsabilitatea reglementării modului de
colectare a datelor anonimizate privind performanța tehnologiilor automatizate din punctul de vedere
al siguranței, pentru a permite cercetarea și dezvoltarea în materie de siguranță rutieră.
În plus, RAR, ca autoritate tehnică în domeniu, va implementa și dezvolta activitatea de expertiză
tehnică extrajudiciară şi constatare tehnico-ştiinţifică auto, va înființa laboratoare de cercetare și va
dezvolta expertize capabile să ofere baza tehnică pentru obținerea de date necesare unor analize
complexe, corecte și precise, ce vizează metodologiile de monitorizare, inspecție și testare a
vehiculelor pe toată durata vieții acestora, monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de asistență
a șoferului precum și a interfeței om-mașină (human-machine interface – HMI).
Alinierea la standardele tehnice şi la normele specifice privind siguranța vehiculelor care funcționează
cu hydrogen și a vehiculelor autonome, prevăzute de Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului
European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a
autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice
separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și
protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a
Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a
Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European
și ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE)
nr. 1003/2010, (UE) nr. 1005/2010, (UE) nr. 1008/2010, (UE) nr. 1009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE)
nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr.
351/2012, (UE) nr. 1230/2012 și (UE) 2015/166 ale Comisiei este o altă preocupare care va fi preluată
în Programele prioritare de acţiuni.
Tot pentru siguranţa vehiculelor, va fi introdusă o evaluare suplimentară a vehiculelor rulate, care au
fost implicate în evenimente, pentru determinarea stării de depreciere. Constatarea tehnico-ştiinţifică
auto pentru determinarea gradului de siguranță rutieră va fi optimizată prin dezvoltarea unor baze
de date compatibile privind elementele de siguranță rutieră în cadrul stațiilor de inspecție, cât și a
unităților de reparații vehicule.
De asemenea, va continua finanțarea și dezvoltarea de studii de cercetare privind obținerea de date
pentru estimarea emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră din transportul rutier, compatibile
cu programul Agenției Europene de Mediu – COPERT.
5.4. Siguranța infrastructurii
Din punct de vedere al infrastructurii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania
Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prioritizează intensificarea construcţiei
de autostrăzi și de centuri ocolitoare, precum şi modernizarea drumurilor existente şi creşterea
siguranţei rutiere prin introducerea de soluții tehnologice noi și avansate în domeniul siguranței
21

2022 - 2030
rutiere, implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1, menținerea “infrastructurii lizibile”

care se adresează tuturor participanților la trafic și care este pusă în aplicare de către administratorul
drumului prin intermediul mesajelor şi indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corectă
și adecvată a infrastructurii. De asemenea, prin CNAIR vor fi derulate şi proiecte pentru identificarea,
analiza și eliminarea punctelor periculoase de pe rețeaua de drumuri naționale aflate în administrare.
Un alt aspect de interes pentru dezvoltarea siguranţei infrastructurii îl constituie construirea de zone
fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic şi construirea/amenajarea de parcări sigure și
securizate.
Pentru drumurile judeţene, din totalul de 35.085 km drumuri doar 15.232 km au fost modernizați
reprezentând 43,41% din total. Drumurile județene și comunale sunt în general degradate și cu soluții
tehnice depășite, nepermițând un acces facil spre zonele rurale și orașele mici. Aceste stări de fapt
îngreunează accesul locuitorilor mediului rural și ai orașelor mici la serviciile publice, locurile de
muncă și oportunitățile oferite de centrele urbane din regiune. Mai mult de atât, lipsa modernizării
acestor categorii de drum scade siguranța în trafic, crește semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade
viteza de rulare și conduce la ambuteiaje.
Ca răspuns la provocările enumerate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal,
construirea, reabilitarea sau modernizarea legăturilor rutiere secundare către rețeaua rutieră
transeuropenă de transport (TEN-T) și nodurile aferente, precum şi soluții pentru creșterea siguranței
circulației (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, sensuri giratorii, achiziționarea de echipamente și
utilaje necesare creșterii și menținerii nivelului de siguranță a traficului, etc.).
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a transpus prevederile Directivei (UE) 2019/1936 a
Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE
privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, iar în ceea ce priveşte acțiunile viitoare necesare
atingerii unor progrese măsurabile în siguranța infrastructurii rutiere, Autoritatea Rutieră Română –
ARR:
x va intensifica formarea auditorilor de siguranţă rutieră responsabili cu derularea evaluării de impact
asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră şi a inspecţiei de siguranţă rutieră;
x va extinde realizarea evaluării de impact asupra siguranței rutiere și a auditului de siguranță rutieră
pe drumurile secundare;
x va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră.
Autoritatea Rutieră Română - ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin
trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul
anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;
x va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră
specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;
x va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor
drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii
drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute
de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;
x va crea registre electronice ale infrastructurii rutiere, care vor constitui baza de calcul pentru
cercetări în domeniu şi vor include cartografierea pe categorii a trecerilor de pietoni, marcajelor
şi indicatoarelor, precum şi alţi parametri pentru a crea studii si analize plauzibile de gestiune
a siguranței rutiere la nivel naţional.
Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE)
2019/1936. Legea nr. 265/2008, cu modificările și completările ulterioare, se aplică drumurilor noi şi
drumurilor existente, după cum urmează: autostrăzilor, drumurilor expres, precum şi drumurilor
22

2022 - 2030
aparţinând reţelei rutiere transeuropene, astfel cum este definită în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.
1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii
pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE,
drumurilor de interes naţional, precum și drumurilor de interes judeţean şi străzilor de categoria I şi
a II-a. Inspecţia de siguranţă rutieră periodică și inspecţia de siguranţă rutieră specifică se efectuează
pe toate categoriile de drumuri/strazi enumerate mai sus, iar evaluarea de impact asupra siguranţei
rutiere şi auditul de siguranţă rutieră se realizează pentru proiectele de infrastructură rutieră care
vizează toate categoriile de drumuri mai sus menționate, cu excepția strazilor de categoria I și a II-a.
Transpunerea prevederilor Directivei 2019/1936/UE în legislația națională garantează faptului că
nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare în toate procedurile privind
gestionarea siguranței infrastructurii rutiere și în dezvoltarea cerințelor de calitate privind
infrastructura pentru astfel de utilizatori.
Transporturile rutiere reprezintă o componentă fundamentală a sistemului național de transport, prin
ponderea pe care o are și prin provocările generate de către acesta. Cele două elemente constituente
ale acestui mod de transport, respectiv infrastructura și vehiculele, trebuie abordate integrat.
Prin urmare, inclusiv dezvoltarea infrastructurii trebuie să se realizeze în mod subordonat rigorilor
abordării sistemice a relației infrastructură-vehicul. În acest sens, implementarea sistemelor
inteligente de transport pe rețeaua rutieră existentă, cât și pe drumurile aflate în stadiu de proiect,
este considerată o direcție esențială pentru reducerea congestionării, creșterea nivelului de siguranță,
creșterea eficienței utilizării rețelei rutiere și protecția mediului.
România cunoaște în prezent o dezvoltare progresivă a sistemelor de transport inteligente pe rețeaua
rutieră națională, proces realizat în paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevăzut
în Master Planul General de Transport și în strânsă corelație cu acțiunile derulate la nivel european
și internațional. Acest proces are în vedere cel puțin trei planuri: tehnologic, operațional și investițional,
cu principalele obiective reducerea numărului de accidente (inclusiv reducerea impactului accidentelor)
și reducerea poluării (abordarea temei schimbărilor climatice).
5.5. Intervenții în situații de urgență
Principala direcţie de acţiune vizează actualizarea cadrului legal care să asigure managementul unitar
al intervenţiei serviciilor specializate şi resurselor folosite de acestea în cazul accidentelor rutiere.
Având în vedere nou-introdusul obiectiv european de reducere cu 50% a numărului de răniţi grav din
accidentele rutiere, unul dintre aspectele prioritare îl constituie funcţionarea sistemului MAIS – Scala
Maximum Abreviată a Leziunilor, respectiv comunicarea de către Unităţile de Primiri Urgenţe şi Ministerul
Sănătăţii, către Direcţia Rutieră din cadrul I.G.P.R., a datelor lezionare ale victimelor accidentelor
rutiere în mod automat (electronic) în formatul Clasificării statistice internaționale a bolilor și a
problemelor de sănătate conexe - ICD 10.
Un punct distinct în acest capitol ţine de îmbunătăţirea mijloacelor tehnice de intervenţie la evenimentele
rutiere (ex. autospeciale pentru descarcerare, ambulanţe, elicoptere, etc.), de monitorizare și
cercetare la faţa locului (ex. drone, aeronave, platforme fixe/mobile de senzori, infrastructură și
aplicații) şi de restabilire a viabilităţii drumurilor/repunerea în situaţia anterioară producerii
evenimentului (ex. macarale).
23

2022 - 2030
7. Rezultatele așteptate
Principalele măsuri pe care le aduce prezentul document de politici publice pentru perioada
2022-2030, sunt următoarele:
• O mai bună comunicare în materie de siguranţă rutieră, atât la nivel interinstituţional, cât
şi în relaţia cu societatea civilă şi presa, în scopul conştientizării opiniei publice cu privire
la responsabilități individuale şi la riscurile caracteristice traficului rutier, prin desemnarea
unor purtători de cuvânt/experţi în comunicare pe domeniul siguranţei rutiere;
• Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, ca și mecanism de clasificare
a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, în conformitate cu prevederile
Directivei 2019/1936 privind managementul infrastructurii rutiere;
• Operaţionalizarea unor sisteme tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea
abaterilor de la regimul circulației rutiere, vizând creşterea siguranţei rutiere;
• Utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare și intervenții;
• Crearea unui mecanism sustenabil şi transparent de finanţare a activităţilor de siguranţă rutieră
din sumele încasate cu ajutorul sistemelor tehnice automate pentru detecţia, procesarea şi
sancţionarea abaterilor rutiere. În acest fel, vor putea fi urmărite atât încasările la bugetul de
stat generate de sistemul automat, cât şi cheltuielile cu investiţiile în siguranţă rutieră,
necesare pentru implementarea programelor de acţiuni prioritare în domeniul siguranţei
rutiere;
• Monitorizarea progresului atingerii obiectivului general în mod raportat la indicatorii cheie
de performanţă în siguranţa rutieră, elaboraţi de Comisia Europeană cu sprijinul experţilor din
statele membre şi incluşi în Raportul de ţară, care vor permite armonizarea la nivel european
şi vor ajuta astfel la comparaţii între statele membre;
• O mai bună monitorizare şi evaluare a implementării acţiunilor propuse, prin stabilirea
de responsabili (prin funcţia deţinută la nivelul instituţiilor implicate), indicatori intermediari
de realizare a acţiunilor, precum şi estimări de costuri şi resurse implicate în realizarea Programelor
de acţiuni prioritare în domeniul siguranţei rutiere;
• Organizarea furnizorilor de cercetare şi intensificarea cercetării în domeniul siguranţei rutiere
(studii, cercetare, analize, etc.), în colaborare cu parteneri din sistemul public, privat și/sau
societăţi civile.
24

2022 - 2030
8. Indicatori
Pentru a măsura progresele înregistrate în domeniul siguranţei rutiere, indicatorii de referinţă
rămân cei privind decesele și vătămările grave, care vor fi în continuare monitorizați atent. Ţinând
însă cont de faptul că abordarea „sistemului sigur” se bazează pe înțelegerea mult mai clară a
aspectelor care influențează în ansamblu performanța siguranței rutiere, Comisia Europeană a
elaborat, în strânsă cooperare cu experții statelor membre, un prim set de indicatori-cheie de
performanță, care vor fi completați și ajustați în continuare în viitor.
În conformitate cu bunele practici europene, România a preluat acest set de indicatori-cheie
de performanță vizați de prezenta strategie, şi anume:
Indicator Definiție
1 Viteza Procentul de vehicule care circulă respectând limitele de viteză
Centura Procentul de călători din vehicul care utilizează centura de siguranță sau
2
de siguranță sistemul de siguranță pentru copii în mod corect
Echipamente Procentul de conducători de vehicule motorizate cu două roți și bicicliști
3
de protecție care poartă căști de protecție
Procentul de șoferi care conduc respectând limitele legale privind
4 Alcool
conținutul de alcool în sânge
Distragerea
5 Procentul de șoferi care NU utilizează un dispozitiv mobil portabil
atenției
Siguranța Procentul de autovehicule noi cu un raiting de siguranță Euro NCAP egal
6
vehiculului sau superior unui prag prestabilit*
Distanța, în procente, parcursă pe drumuri cu un rating de siguranță
7 Infrastructura
superior unui prag convenit*
Timpul scurs în minute și secunde între apelul de urgență efectuat în
Îngrijire
8 urma unei coliziuni soldate cu vătămarea persoanelor și sosirea serviciilor
post-coliziune
de urgență la locul accidentului
*Pentru acest indicator-cheie de performanță sunt prevăzute definiții complementare.
Aceşti opt indicatori-cheie de performanță, alături de indicatorii privind decesele și vătămările
grave, reprezintă baza pentru monitorizarea progreselor. În paralel, activitățile de consolidare
a indicatorilor-cheie de performanță existenți și de elaborare a unor indicatori noi vor continua.
Metodologia de colectare, prelucrare și raportare a datelor va fi dezvoltată în concordanță cu setul
de cerințe obligatorii prevăzute în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 –
Următorii pași în direcția „Viziunii zero”. Totodată, vor fi luate în consideare și rezultatele
proiectului Baseline finanțat de Comisia Europeană conform Acordului de finanțare nr.
MOVE/C2/SUB/2019-558/CEF/PSA/SI2.835753 - colectarea indicatorilor-cheie de performanță
pentru siguranță rutieră.
25

2022 - 2030
9. Implicații bugetare, juridice şi sursele de finanţare

Acţiunile necesare implementării prezentei strategii de siguranţă rutieră vor fi finanţate din surse
bugetare, fonduri externe nerambursabile, bugetele autorităților publice locale, parteneriate public-
private sau alte surse de finanțare identificate la momentul derulării acțiunii, cu încadrarea în
prevederile bugetare, potrivit reglementărilor în vigoare.
Realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-
2030 implică respectarea legislaţiei naţionale şi a celei europene în domeniu și necesită mobilizarea
resurselor publice.
9.1 Finanțarea măsurilor privind siguranța rutieră conform PNRR și
Programului Operațional Transport (POT)
Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră este de 617.6 milioane de euro
(mil. euro), din care suma solicitată din PNRR este de 219 mil. euro.
Astfel, în tabelul nr.1 sunt prezentate categoriile de investiție, iar în tabelul nr.2 sunt detaliate
proiectele în funcție de investiții.
Tabel nr.1 Categorii de investiții în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră
Nr. Cost mil.
Categorie investiție
crt. euro
1 Siguranță pasivă 61.8
2 Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante 10.2
Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru
3 447.5
evitarea congestiilor
4 Semnalizare, marcaje și amenajari rutiere 50.45
5 Digitalizarea elementelor de siguranța circulației 12.5
Digitalizarea elementelor de siguranța circulației cu scopul respectării
6 35.1
legislației
TOTAL 617.6
Tabel nr.2 Categorii de investiții și proiecte în infrastructura rutieră pentru siguranța rutieră
Categorie Cost
Proiect
investiție mil.euro
1. Siguranță Creșterea sigurantei rutiere prin protejarea conducatorilor auto 15.5
pasivă împotriva ieșirilor în afara părții carosabile, prin amplasarea de
parapete rutier din beton – 250.300 metri liniari (ml)
Amplasarea de parapete rutier cu rulouri, pentru creșterea 14.5
siguranței rutiere în zonele cu risc crescut de producere a
accidentelor rutiere – 21.000 ml
Creșterea sigurantei rutiere pe drumul național (DN) 7C - 5.9
Transfagarasan si DN 67C - Transalpina, și alte sectoare de drumuri
montane prin montarea de parapete rutier cu cabluri la marginea
părții carosabile - 25.000 ml
26

2022 - 2030
Măsuri de diminuare a consecințelor produse de coliziunile cu 6.2

obiecte rigide din zona drumului, prin amplasarea atenuatoarelor
de impact echipati cu sistem de detecție accidente și monitorizare
trafic – 600 bucați (buc)
Creșterea eficientei activității de întreținere a elementelor de 0.8
siguranță rutieră prin achiziția de sonete pentru
montarea/întreținerea parapetului metalic – 14 buc (preț unitar
estimat per buc = 292.800 lei)
Achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor care 18
efectuează intervenții de urgență la infrastructură autostrăzilor și
de drumuri naționale deschise traficului internațional, tip ,,Truck
mounted attenuator; 90 buc
Campanie de Siguranță rutieră adresată categoriilor vulnerabile de 0.9
participanți la trafic – 1 campanie cu aprox. 51.830 Kit-uri de
educație rutieră pentru elevi, 545 workshop-uri pentru
implementarea materialelor educaționale în școli și licee, 12
materiale video promoționale, 12 conferințe de presă
2.Iluminat pe Sporirea siguranței rutiere pe timp de noapte, prin semnalizarea 1.8
timp de sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumină ce utilizează
noapte și energie verde – 1.000 buc
dispozitive
Dirijarea traficului rutier pe timp de noapte prin stalpisori de 1.8
luminoase și
dirijare, butoni luminosi, inclusiv elemente de semnalizare dedicate
reflectorizante protejarii participantilor la trafic de animalele salbatice – 27.059
buc (valoare de 166.3 lei per buc stalp + 166.3 lei (estimat) per buc
elemente speciale dedicate animalelor salbatice)
Creșterea sigurantei rutiere prin iluminarea sectoarelor periculoase, 6.6
precum și optimizarea consumurilor la sistemele de iluminat
existente prin echiparea cu sistem de telegestiune – 1.277 buc stâlpi
3.Separarea Pasaje denivelate pentru creșterea sigurantei rutiere și eliminarea 391.6
căilor de trafic blocajelor din trafic – 20 buc
auto și
Pasarele și pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc 55.9
pietonal prin
denivelarea
acestora
pentru
evitarea
congestiilor
4.Semnalizare, Creșterea gradului de siguranță rutieră pe rețeaua de drumuri 16.2
marcaje și naționale, prin dirijarea traficului în soluție giratorie – 64 buc
amenajari
Implementarea sistemului de circulatie 2+1 - 137 km de drum 21.8
rutiere
Măsuri de calmare a traficului rutier la intrarea în localități – 5 3

localități = 10 măsuri aplicate
Facilități de circulație în condiții de siguranță a pietonilor în 6.5
localitățile tranzitate de DN-uri - 11 localități cu facilități noi
27

2022 - 2030
Sporirea gradului de siguranță rutieră prin suplimentarea 0.05

semnalizării cu semnificația "Acces interzis" pe bretelele
autostrăzilor – 500 buc
Încurajarea păstrării distanței în mers pe autostrada A1 si DN1, prin 1.4
semnalizare orizontala si verticala - 15 km de drum
Achiziția de utilaje specializate pentru ștergerea marcajelor rutiere 1.5
în vedere reconfigurării semnalizării orizontale – 75 buc * 98454 lei
= 7.38 mil lei
5.Digitalizarea „Achiziția unui Sistem de Management al Semnalizarii Rutiere 6.4
elementelor Verticale, Orizontale și a Elementelor Pasive de Siguranta Rutiere” –
de siguranța 1 soft + 55 dispozitive IT, care vor avea un rol de inventariere,
circulației respectiv 17.000 km de drumuri inventariate + 150 km de drumuri
măsurate (A se vedea Anexa 13 - Sistem de Management al
Semnalizarii)
Proiect pilot - Asigurarea unui grad ridicat de siguranță rutieră pe 6.1
un sector de autostradă care să asigure circulația vehiculelor
autonome.
Acesta este un proiect pilot și include elemente software și
hardware - senzori și infrastructură digitală. Estimarea a fost
realizată de CNAIR pe baza unor proiecte similare studiate la nivel
european.
Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500 35.1
camere video.
Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem
integrat.
În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și
camerele video, elementele de cost sunt următoarele:
1000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune
limitator de viteză = 12,600 Euro
300 radare mobile x 12.850 Euro = 3,85 mil. euro
500 de camere video x 62.500 = 31,25 mil. euro . Aceste camera
video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al
costurilor în funcție de complexitatea lor - capacitatea de a
recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc.
Total 617.6
În ceea ce privește punctele negre, un obiectiv din cadrul jalonului 65. „Adoptarea strategiei
naționale privind siguranța rutieră”, care constă în reducerea punctelor negre/hotspots atât în
mediul urban, cât și în cel interurban, incluzȃnd un plan specific de acțiune în domeniul investițiilor
pentru reducerea numărului de puncte negre cu 48% (129 de puncte) până în trimestrul al doilea
din 2026, comparativ cu numărul inițial de 267 de puncte negre/hotspots din 2019 se prezintă în
cadrul PNRR următoarele trei proiecte:
28

2022 - 2030
Tabelul nr.3 Puncte Negre identificate de I.G.P.R. (în perioada 2015 – 2019) - 267 locații
Valoare estimată a
Puncte ce vor fi tratate în cadrul următoarelor proiecte măsurilor ce se vor
implementa
Proiectul de siguranță rutieră cu finanțare din 46 locații 86 mil euro

partea Băncii Europene de Investiții (BEI)
Implementare în perioada 2021 – 2026
Proiecte de siguranță rutieră cu finanțare din cadrul 129 locații 100 mil euro
PNRR
Proiecte de siguranță rutieră cu finanțare din cadrul POT 92 locații 30 mil euro
TOTAL 267 locații 216 mil euro
Proiectele finanțate în cadrul POT, aferente siguranței rutiere (Axa 3.Creșterea siguranței rutiere),
sunt complementare cu cele finanțate din PNRR, respectiv cu cele cu finanțare BEI având ca scop
primar eliminarea tuturor punctelor negre identificate pe rețeaua rutieră națională și acoperind
următoarele investiții principale:
x Siguranţă pasivă: parapete rutiere cu rulouri, montarea de parapete rutiere cu cabluri la
marginea părții carosabile, amplasarea atenuatoarelor de impact echipați cu sistem de detecție
a accidentelor și monitorizare trafic, achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor,
campanii de conștientizare și altele;
x Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante;
x Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor;
x Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere;
x Digitalizarea elementelor de siguranţă a circulației
Alocarea totală cu supracontractare în cadrul POT este de 750 mil. euro, iar finanțarea efectivă
se va face prioritizând numărul de puncte negre eliminate la nivel de proiect.
Tabelul nr.4 Proiectele destinate creșterii siguranței rutiere și finanțarea acestora
Nr.
Proiecte Rezultat preconizat Valoare estimată
crt.
Eliminarea a 92 puncte - realizarea de studii de fezabilitate 6.348 mil. euro
periculoase – Studiu de pentru implementarea de măsuri
1 (92 puncte - 69 000
Fezabilitate (SF) și Proiect tehnice care vor conduce la eliminarea
Tehnic (PT) unui număr de 92 puncte negre euro / buc.)
Implementare măsuri de - implementarea de măsuri tehnice 89.516 mil. euro

2 eliminare a 92 puncte care vor conduce la eliminarea unui (92 puncte – 973 000
periculoase - Lucrări număr de 92 puncte negre euro / buc.)
29

2022 - 2030
- Implementare de măsuri de
îmbunătățire a părții carosabile
- Implementare de măsuri de 40 mil. euro din care:
amenajare peisagistică
10 mil. euro
- Implementare măsuri de
îmbunătățire a calității grupurilor (10 parcări x 1 mil.
sociale euro/ buc.) – pentru
parcările cu
- Dotare cu stații de încărcare pentru dimensiuni mari care
autovehicule electrice permit toate
Îmbunătățirea condițiilor de
- Implementarea de soluții de îmbunătățirile
siguranță pentru parcările
3 iluminat digitale în vederea aderării propuse
existente pe drumurile
la programul Green Deal 30 mil. euro
naționale și autostrăzi
- Dotarea cu coșuri de gunoi (100 parcări x 300 000
inteligente în vederea colectării euro/buc.) – pentru
selective a deșeurilor parcările cu
- Realizarea activității de salubrizare dimensiuni mici care
în spațiile de parcare permit doar o parte
- Implementare măsuri de din îmbunătățirile
semnalizare și siguranță trafic propuse
- Instalarea de sisteme de
supraveghere video
Îmbunătățirea condițiilor de 15 mil. euro
- Concesionare spațiu în scopul
siguranță prin realizarea de
4 utilării/dotării, operării spațiilor (10 parcări noi x 1.5
parcări noi pe drumurile
pentru servicii mil. euro /buc.)
naționale și autostrăzi
Creșterea siguranței rutiere - Eliminarea capetelor de podeț
pe drumurile naționale prin aflate în lungul drumurilor naționale
200 mil. euro (10 000
eliminarea obstacolelor fizice - Protejarea cu elemente pasive de
5 sectoare x 200 000
și dotarea cu elemente pasive siguranță rutieră a capetelor de EUR/sector)
de siguranță pe sectoarele podeț aflate în lungul drumurilor
din afara localităților naționale
Creșterea siguranței rutiere - Creșterea siguranței rutiere în zona
în zona trecerilor de pietoni trecerilor de pietoni prin
50 mil. euro
prin îmbunătățirea rugozității îmbunătățirea rugozității;
6 (1000 treceri x 50 000
și vizibilității prin covoare - Suplimentarea și refacerea
antiderapante și semnalizare euro/trecere)
semnalizării verticale în zona
verticală trecerilor de pietoni
- Scăderea numărului de accidente
rutiere prin realizarea de activități și
servicii de informare și educare a
Campanie de siguranță
elevilor (gimnaziu și liceu) asupra
rutieră adresată categoriilor
7 drepturilor și obligațiilor pe care le 1.168 mil. euro
vulnerabile de participanți la
au ca participanți la traficul rutier
trafic
pentru cunoaşterea, aplicarea și
conștientizarea corectă a regulilor de
circulaţie
30

2022 - 2030
Proiecte pilot de siguranță - Creșterea siguranței rutiere prin

8 10 mil. euro
rutieră implementarea de proiecte pilot
Total 442.03 mil. euro
De asemenea, în contextul modificărilor structurale privind managementul rețelei naționale de

drumuri, rezultate ca urmare a operaționalizării Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR),
va avea loc un proces de descentralizare între CNAIR și direcțiile regionale ale acesteia (DRDP). În
acest sens, cele 7 DRDP-uri vor prelua o parte a activității dedicate siguranței rutiere în ceea ce
privește lucrările conexe. Implicit va fi nevoie de o creștere a capacității funcționale și
administrative a acestora, atât la nivel de personal, cât și la nivel de dotări și echipamente. În
acest sens, a fost realizată o analiză de nevoi privind fiecare DRDP în ce privește echipamentele
necesare, iar rezultatele analizei sunt prezentate sub formă tabelară în tabelul nr.5.
Tabelul nr.5 Echipamentele necesarea DRDP-urilor și valoarea acestora
Nr. Nr. Valoare (mii euro fără Total General DRDP 1-7
Tip utilaj
Crt. buc TVA) / DRDP (mii euro fără TVA)
1 Încărcător frontal – cupa >2mc 2 400 2800
2 Trailer 40 to 1 200 1400
3 Excavator pneuri > 12 tone 2 260 1820
4 Repartizator mixt asfalt 1 220 1540
5 Autobasculantă 8x4 5 700 4900
Compactor > 20 to (picior de
6 1 160 1120
oaie)
7 Buldoexcavator 5 600 4200
8 Vehicul de teren (de tip Unimog) 1 200 1400
9 Automaturatoare stradala 2 300 2100
10 Autogudronator 10 tone 1 200 1400
11 Buldozer 30 – 40 tone 1 380 2660
12 Buldozer 20 tone 1 250 1750
13 Freza asfalt 2000 1 600 4200
14 Excavator pe senile 20 tone 1 170 1190
15 Excavator pe șenile 7 tone 1 80 560
16 Miniexcavator (de tip Bobcat) 1 40 280
Vehicul de teren (de tip MAN -
17 8 1200 8400
Unimog)
Vehicul tehnologic (de tip
18 1 140 980
MANITOU)
19 Autospecială de teren (cu benă) 4 200 1400
Autoutilitară 6+1 > 3,5 to (cu
20 3 200 1400
benă)
21 Tractor + remorca + echipamente 7 1700 11900
31

2022 - 2030
Total 8200 57400
În cadrul proiectului „Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată”, cu valoarea propusă la

finanțare din POT de 80 mil. euro fără TVA, obiecvul specific este modernizarea a minimum 150 de
treceri la nivel cu calea ferată la nivelul întregii reţele feroviare din România.
Referitor la finanţarea din bugetul de stat, planificarea acţiunilor din prezenta strategie a avut în vedere
inclusiv crearea unui mecanism sustenabil de finanţare, prin operaţionalizarea sistemelor tehnice
automate pentru detecţia, procesarea şi sancţionarea abaterilor. Pe lângă scopul principal al acestui
sistem, care se traduce în beneficii semnificative în domeniul siguranţei rutiere (reducerea numărului
de victime omeneşti şi scăderea pagubelor materiale), funcţionarea acestui sistem va permite
creşterea gradului de încasare a amenzilor rutiere, generând astfel sumele necesare pentru finanţarea
acţiunilor necesare implementării prezentei strategii din banii încasaţi de la cei care pun în pericol
participanţii la trafic prin neconformare şi nu din fonduri publice.
9.2 Costurilor sociale generate de accidentele rutiere
În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea
costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din produsul
intern brut (PIB), având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau
rănite.
În domeniul cercetării fenomenului rutier, a fost stabilit mecanismul de calcul al costului social mediu
al unui accident rutier soldat cu persoane decedate și al costului social mediu al unui accident grav,
în contextul în care la nivel național și internațional aceste cifre sunt necesare în justificarea
proiectelor de investiții pentru reducerea numărului și a severității accidentelor rutiere.
Astfel, utilizând tehnici recomandate de bunele practici internaționale și date culese de la instituții
cu atribuții în domeniul rutier au fost calculate, la nivelul anului 2016, costurile medii cât și costurile
totale pentru persoana decedată și persoana rănită grav prin accident rutier, precum și pentru
accidentul rutier soldat cu persoane decedate, și respectiv a accidentului soldat cu persoane rănite
grav. Aceste costuri arată, după cum urmează:
Costuri medii LEI EURO
Costul social mediu al unui rănit grav 684,827.41 lei € 152,495.64

Costul social mediu al unei
persoane decedate 4,302,673.62 lei € 958,108.49
Costul social mediu al unui accident grav 760,158.42 lei € 169,270.16

Costul social mediu al unui accident
soldat cu persoane decedate 4,883,603.01 lei € 1,087,468.38
Costuri totale LEI EURO
Costuri totale răniți grav 5,675,164,707.62 lei € 1,263,731,341.32
Costuri totale persoane decedate 8,231,014,632.30 lei € 1,832,861,564.34
Costuri totale accidente grave 6,604,256,351.83 lei € 1,470,619,121.72
32

2022 - 2030
Costuri totale accidente soldate

cu persoane decedate 8,370,495,558.42 lei € 1,863,920,806.63
9.3 Implicații asupra cadrului juridic

Instituțiile cu responsabilități în siguranța rutieră vor avea o preocupare constantă pentru
îmbunătăţirea permanentă a legislaţiei din domeniul transporturilor şi siguranţei rutiere și controlului
respectării acesteia, cu scopul atingerii obiectivului prioritar al acestui document. Conform Planului
Naţional de Redresare și Reziliență, adoptarea prezentei Strategii va fi secondată de modificarea unui
pachet amplu de reglementări în domeniu.
De asemenea, strategia vizează şi armonizarea procedurilor şi practicilor naţionale cu bunele practici
de la nivelul Uniunii Europene. Instituţiile cu responsabilităţi în siguranţa rutieră prezintă în cadrul
întâlnirilor Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră proiectele de acte normative
care vizează acest domeniu, pentru a fi discutate la nivel de specialiști, supuse adoptării de Consiliul
Interministerial pentru Siguranţă Rutieră și înaintate autorităţilor publice competente în vederea
aprobării.
33

2022 - 2030
10. Proceduri de monitorizare și evaluare

Procedurile de monitorizare constau în raportările semestriale şi anuale referitoare la stadiul implementării
strategiei, în conformitate cu atribuţiile Delegaţiei Permanente Interministeriale de Siguranţă Rutieră
prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 437/1995, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru asigurarea unui mecanism de evaluare coerent, programele de acţiuni prioritare pentru
implementarea prezentei strategii sunt etapizate, au prevăzuţi indicatori intermediari şi responsabili
la nivelul fiecărei instituţii cu atribuţii asumate, conform specificațiilor din cuprinsul programului.
Evaluarea globală a strategiei se va face în baza indicatorilor: număr decese în accidentele rutiere,
număr răniţi grav în accidente rutiere şi valoare costuri sociale ale accientelor ruteire. Pentru
a determina evoluţia modului de creştere a nivelului de siguranţă rutieră se va lua ca an de referinţă
anul 2019, acesta fiind un an în care evoluţia accidentelor nu a fost influenţată de contextul pandemic
şi poate fi folosit pentru date de referinţă.
După aprobarea în cadrul reuniunilor Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră, raportările
vor fi prezentate Guvernului de către ministrul transporturilor, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului
Interministerial pentru Siguranţă Rutieră.
CISR va avea rolul de a susține și încuraja implementarea de bune practici relevante pentru România,
cu rezultate pozitive la nivel european și internațional, în cadrul mecanismelor administrațiilor publice
implicate în domeniul siguranței rutiere.
Pe lângă un cadru instituțional funcțional, existența planurilor de acțiune concrete și asigurarea
coerenței politicilor de siguranță rutieră sunt esențiale pentru atingerea țintelor Strategiei.
CISR va asigura coerența politicilor în domeniul siguranței rutiere și va fi consultat în cazul proiectelor
de acte normative ce urmează a fi adoptate de către Guvernul României și care au incidență directă
asupra obiectivelor stabilite în Strategie.
34

2022 - 2030
11. Etape ulterioare și instituții responsabile

Aprobarea prezentei strategii impune aprobarea Programului de acţiuni prioritare în siguranţa
rutieră pentru perioada 2022-2024 şi a Programelor ulterioare. În baza acestor Programe, instituţiile
cu responsabilităţi vor demara îndeplinirea activităţilor, în conformitate cu propunerile din Program.
Astfel vor fi generate propuneri de proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea legislaţiei din
domeniul transporturilor şi siguranţei rutiere și controlului respectării acesteia.
Responsabilii direcţi sunt instituţiile membre ale Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră,
care prin reprezentanţii desemnați vor urmări implementarea obiectivelor de siguranță rutieră ce țin
de domeniul de activitate al instituției respective.
Pe lângă instituţiile cu atribuţii în siguranţa rutieră, o serie de companii private, asociaţii sau fundaţii
pot participa la implementarea acţiunilor Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră 2022-2030.
Prezenta strategie națională este supusă revizuirii, atunci când situația de fapt sau prioritățile
naționale reclamă o reanalizare a obiectivelor și măsurilor conținute de aceasta.
35
38
$QH[DQU
3/$18/'($&‫܉‬,81,
SHQWUXLPSOHPHQWDUHD6WUDWHJLHL1DĠLRQDOHSULYLQG6LJXUDQĠD5XWLHUăSHQWUXSHULRDGD
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9( $&‫܉‬,81, 6XUVDGHILQDQĠDUH
FUW ,QVWLWX‫܊‬LL LPSOHPHQWDUH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
0DQDJHPHQWXO &RQVROLGDUHDFDSDFLWă‫܊‬LLGH 'H]YROWDUHDDFWLYLWă‫܊‬LL6&,65GLQFDGUXO$55SULQ 07, $55 %XJHWXO$55
VLJXUDQĠHLUXWLHUH FRRUGRQDUHODQLYHOXO&,65 VXSOLPHQWDUHDFXSDWUXSRVWXULDFRPSDUWLPHQWXOXLIXQF ‫܊‬LRQDO
FXVFRSXOGHDVSULMLQLFRPXQLFDUHDvQGRPHQLXOVLJXUDQĠHL
UXWLHUH‫܈‬LDFWLYLWă‫܊‬LOHGHLPSOHPHQWDUHPRQLWRUL]DUHúLHYDOXDUH
D6WUDWHJLHL1D‫܊‬LRQDOHSULYLQG6LJXUDQ‫܊‬D5XWLHUă
&UHDUHDXQXLFLUFXLWRSHUDWLYGH ,GHQWLILFDUHDXQRUUHSUH]HQWDQĠLODQLYHOUHJLRQDOORFDO 07, $XWRULWăĠLOH 1XHVWHFD]XO
FRPXQLFDUHORFDOFHQWUDOORFDOSH FDUHVăLQIRUPH]HFXSULYLUHODSUREOHPHOHVSHFLILFH 0$, SXEOLFHORFDOH
OLQLDVLJXUDQĠHLUXWLHUHvQYHGHUHD GLQWHULWRULX‫܈‬LFăURUDVăOHILHDWULEXLWHUHVSRQVDELOLWăĠLSHOLQLD 0( $&R5
vPEXQăWăĠLULLFRPXQLFăULLSXEOLFH LPSOHPHQWăULLPăVXULORUFXLPSDFWDVXSUDVLJXUDQĠHLUXWLHUH $05
ODWRDWHQLYHOXULOH HGXFDĠLHLQIUDVWUXFWXUăDFFLGHQWHHWF $25
81&-5
&UHDUHDXQXLPHFDQLVPGH ,GHQWLILFDUHDVROXĠLLORURSWLPHSHQWUXILQDQĠDUHDDFĠLXQLORU 07, $XWRULWăĠLOH %XJHWXOGHVWDW
ILQDQĠDUHDDFWLYLWăĠLORUVSHFLILFH VSHFLILFHGLQGRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUHDVLVWHPHORUGH 0$, SXEOLFHORFDOH 3155FRPSRQHQWD
GLQGRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH GHWHFĠLHFRQVWDWDUHúLVDQFĠLRQDUHDDEDWHULORUGHODQRUPHOH 0( $&R5 &IRQGXOORFDO
UXWLHUHSUHFXPúLLQLĠLHUHDXQXLSURLHFWGHDFWQRUPDWLYSHQWUX 0'/3$ $05
UHJOHPHQWDUHDPHFDQLVPXOGHILQDQĠDUHSURSXV $25
81&-5
1 Managementul 0DQDJHPHQWXOFHUFHWăULL &UHDUHDXQXLVLVWHPLQWHJUDWDOFHQWUHORUúLUHVXUVHORU 07, 0HGLXODFDGHPLF %XJHWXOGHVWDW
FRQW siguranei rutiere GLQGRPHQLXOFHUFHWăULLvQVLJXUDQĠăUXWLHUăúLDVLJXUDUHDXQXL 0$, 0HGLXSULYDW )RQGXULH[WHUQH
FRQWLQXDUH PDQDJHPHQWRSHUDWLYSHQWUXRSWLPL]DUHDUH]XOWDWHORUvQ 0&,' 6RFLHWDWHFLYLOă QHUDPEXUVDELOH
GRPHQLX DOWHVXUVHOHJDO
FRQVWLWXLWH
SDUWHQHULDWHSXEOLF
SULYDWH
0DQDJHPHQWXOUHVXUVHORUXPDQH (IHFWXDUHDGHPHUVXULORUQHFHVDUHSHQWUXVXSOLPHQWDUHD 07, $55 %XJHWXOGHVWDW
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 535 bis/31.V.2022
QXPăUXOXLGHSRVWXULGLQFDGUXOWXWXURUVWUXFWXULORU 0$, ,6&75 %XJHWXO$55

FXDWULEXĠLLvQGRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH %XJHW,6&75
,6&75$553ROLĠLD5XWLHUăHWF
6SRULUHDQXPăUXOXLDXGLWRULORUGHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUă $55 %XJHWXO$55DOWH
vQYHGHUHDUHDOL]ăULLHYDOXăULLGHLPSDFWDVXSUDVLJXUDQ‫܊‬HL 07, VXUVHOHJDO
UXWLHUHDDXGLWXOXLGHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăúLDLQVSHFĠLLORU FRQVWLWXLWH
GHVLJXUDQĠăSHULRGLFHúLVSHFLILFH
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
3URIHVLRQDOL]DUHDSHUVRQDOXOXLFXDWULEXĠLLvQVLJXUDQĠDUXWLHUă %XJHWXOGHVWDW
SUHFXPúLDDXGLWRULORUGHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăSULQVFKLPEXULGH )RQGXULH[WHUQH
H[SHULHQ‫܊‬ă‫܈‬LSHUIHF‫܊‬LRQDUHSURIHVLRQDOăSHULRGLFăDDFHVWRUD QHUDPEXUVDELOH
%XJHWXO$55
&RRSHUDUHLQWHUQDĠLRQDOă $VLJXUDUHDFRQWLQXLWă‫܊‬LLUHSUH]HQWăULL5RPkQLHLODJUXSXULOHGH 07, %XJHWXOGHVWDW
OXFUX‫܈‬LUHXQLXQLOHSHWHPDVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUHODQLYHOXO&(‫܈‬L 0$, )RQGXULH[WHUQH
218 0( QHUDPEXUVDELOH
0&,'
8WLOL]DUHD )DFWRU &UH‫܈‬WHUHDQLYHOXOXLGHHGXFD‫܊‬LH &UHDUHDXQXLVSD‫܊‬LXSHSDJLQDGHLQWHUQHWD0(‫܈‬LSHSDJLQLOHGH 0( 21*XUL %XJHWXOGHVWDW
GUXPXULORU 8PDQ UXWLHUăvQUkQGXOSUH‫܈‬FRODULORU‫܈‬L LQWHUQHWDOHLQVSHFWRUDWHORU‫܈‬FRODUHGHGLFDWHGXFD‫܊‬LHLUXWLHUH 0HGLXOSULYDW )RQGXULH[WHUQH
vQFRQGL‫܊‬LLGH HOHYLORUGLQVLVWHPXOGHvQYă‫܊‬ăPkQW FDUHVăFRQ‫܊‬LQăLQIRUPD‫܊‬LLGHVHQVLELOL]DUHGRFXPHQWH‫܈‬LUHVXUVH QHUDPEXUVDELOH
VLJXUDQ‫܊‬ă SUHXQLYHUVLWDU QD‫܊‬LRQDOH‫܈‬LLQWHUQD‫܊‬LRQDOHSULYLQGVLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă SDUWHQHULDWHSXEOLF
SULYDWH
5HYL]XLUHDSHULRGLFăDJKLGXULORUGHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUă 0( %XJHWXOGHVWDW
‫܈‬LGLVHPLQDUHDDFHVWRUDvQWRDWHXQLWă‫܊‬LOHGHvQYă‫܊‬ăPkQW )RQGXULH[WHUQH
QHUDPEXUVDELOH
'HVHPQDUHDXQHLSHUVRDQHUHVSRQVDELOHFXHGXFD‫܊‬LDUXWLHUăOD 0( %XJHWXOGHVWDW
QLYHOXOLQVSHFWRUDWHORU‫܈‬FRODUH‫܈‬LDXQLWă‫܊‬LORUGHvQYă‫܊‬ăPkQW )RQGXULH[WHUQH
SUHXQLYHUVLWDUFDUHVăFRRUGRQH]HDFWLYLWă‫܊‬LOHSULYLQGHGXFD‫܊‬LD QHUDPEXUVDELOH
UXWLHUă
2UJDQL]DUHDXQRUVHVLXQLGHLQIRUPDUH‫܈‬LFXUVXULGHIRUPDUHSH 0( %XJHWXOGHVWDW
WHPDHGXFD‫܊‬LHLUXWLHUHDGUHVDWHFDGUHORUGLGDFWLFHGLQ )RQGXULH[WHUQH
vQYă‫܊‬ăPkQWXOSUHXQLYHUVLWDU QHUDPEXUVDELOH
5HDOL]DUHDGHSURLHFWHSDUWHQHULDOHFXDXWRULWDWHDSXEOLFă 0( %XJHWXOGHVWDW
FHQWUDOăSHQWUXDIDFHULLQWHUQHVDXFXRUJDQL]D‫܊‬LLOH 0$, )RQGXULH[WHUQH
QHJXYHUQDPHQWDOHSHQWUXHODERUDUHDXQRUPDWHULDOH QHUDPEXUVDELOH
HGXFD‫܊‬LRQDOHDGDSWDWHQLYHOXOXLGHVWXGLXDOSUH‫܈‬FRODULORU
‫܈‬LHOHYLORUvQGRPHQLXOHGXFD‫܊‬LHLUXWLHUH
'HUXODUHDGHDFWLYLWă‫܊‬LSHULRGLFHVHPHVWUXFDUH 0( %XJHWXOGHVWDW
VăLQFOXGăWHPHGHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUăVSHFLILFă vQFDGUXO )RQGXULH[WHUQH
ELEOLRWHFLORU‫܈‬FRODUH‫܈‬LDFHQWUHORUGHLQIRUPDUH QHUDPEXUVDELOH
‫܈‬LGRFXPHQWDUH în fiecare jude se vor organiza activiti de EXJHWHDXWRULWă‫܊‬L
educaie rutier specifice, având în vedere abordarea princi- SXEOLFHORFDOH
palelor cauze de accidente în care sunt implica i minori din
fiecare zon în parte).
&RQVROLGDUHDFRRSHUăULLQD‫܊‬LRQDOHFXVHFWRUXOSXEOLF‫܈‬LSULYDW 0( %XJHWXOGHVWDW
SULYLQGHGXFD‫܊‬LDSHQWUXVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUă 0$, )RQGXULH[WHUQH
QHUDPEXUVDELOH
39
40
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
2 Utilizarea Factor 'H]YROWDUHDFRRSHUăULLLQWHULQVWLWX‫܊‬LRQDOHLQFOXVLYODQLYHO 0( %XJHWXOGHVWDW
FRQW drumurilor Uman VWUDWHJLF‫܈‬LDVLJXUDUHDXQXLPHGLXHILFLHQWGHVFKLPEGH )RQGXULH[WHUQH
în condiii de FRQW LQIRUPD‫܊‬LL QHUDPEXUVDELOH
siguran 'H]YROWDUHD‫܈‬LDSOLFDUHDFRRUGRQDWăDPăVXULORUGHSUHYHQLUH 0( %XJHWXOGHVWDW
FRQWLQXDUH SHQWUXDVLJXUDUHDXQXLVXSRUWRSWLPGHFRUHODUHúLYDORULILFDUHD )RQGXULH[WHUQH
LQIRUPD‫܊‬LLORU QHUDPEXUVDELOH
ÌPEXQăWă‫܊‬LUHDSURFHGXULORUFRPXQHGHOXFUXODQLYHOLQWUD‫܈‬L 0( %XJHWXOGHVWDW
LQWHULQVWLWX‫܊‬LRQDO )RQGXULH[WHUQH
QHUDPEXUVDELOH
2SWLPL]DUHDFRRSHUăULLFXVHFWRUXOSXEOLF‫܈‬LSULYDWSHQWUX 0( 21*XULFX %XJHWXOGHVWDW
SURPRYDUHDHGXFD‫܊‬LHLSHQWUXVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUă RELHFWGH )RQGXULH[WHUQH
DFWLYLWDWH QHUDPEXUVDELOH
VLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă SDUWHQHULDWHSXEOLF
SULYDWH
ÌPEXQăWă‫܊‬LUHDVFKLPEXOXLGHLQIRUPD‫܊‬LLúLFRRSHUăULLFX 0( %XJHWXOGHVWDW
DXWRULWă‫܊‬LOH‫܈‬LVWUXFWXULVLPLODUHGLQDOWHVWDWHRUJDQLVPHOH‫܈‬L )RQGXULH[WHUQH
DJHQ‫܊‬LLOHLQWHUQD‫܊‬LRQDOH QHUDPEXUVDELOH
&UH‫܈‬WHUHDJUDGXOXLGHXWLOL]DUHDLQVWUXPHQWHORUSUHYă]XWHvQ 0( %XJHWXOGHVWDW
GRFXPHQWHOHDGRSWDWHODQLYHOUHJLRQDOVDXLQWHUQD‫܊‬LRQDOFDUH 0$, )RQGXULH[WHUQH
YL]HD]ăHGXFD‫܊‬LDSHQWUXVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUă QHUDPEXUVDELOH
EXJHWHDXWRULWă‫܊‬L
SXEOLFHORFDOH
3URPRYDUHDDFWLYLWăĠLORUGH 'HUXODUHD3URJUDPXOXL1DĠLRQDOGH(GXFDĠLHSHQWUX6LJXUDQĠă 21*XULFX $OWHVXUVHOHJDO
HGXFDĠLHUXWLHUă 5XWLHUă RELHFWGH FRQVWLWXLWH)RQGXUL
DFWLYLWDWH H[WHUQH
VLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă QHUDPEXUVDELOH
$XWRULWăĠL SDUWHQHULDWHSXEOLF
SXEOLFHORFDOH SULYDWHEXJHWH
DXWRULWă‫܊‬LSXEOLFH
ORFDOH
2 Utilizarea Factor ([WLQGHUHDRIHUWHLFXSULYLUHOD ,QWURGXFHUHDSURJUDPHORUGHFRQGXFHUHUHVSRQVDELOăGXEODWHGH 07, 1XHVWHFD]XO
FRQW drumurilor Uman IRUPDUHDFRQGXFăWRULORUDXWR FRQVLOLHUHUHDELOLWDUHSVLKRORJLFăSHQWUXúRIHULLFDUHvQFDOFă
în condiii de FRQW SUHYHGHULOHOHJDOHSULYLWRDUHODYLWH]ăúLODFRQGXFHUHDVXE
siguran LQIOXHQ‫܊‬DEăXWXULORUDOFRROLFHSURJUDPHORUGHFRQVLOLHUH
FRQWLQXDUH UHHGXFDUHSRVWHYHQLPHQWGHFLUFXODĠLH
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
,QWURGXFHUHDGHQRUPHSULYLQGvPEXQăWă‫܊‬LUHDFRQWLQXă 07, 1XHVWHFD]XO
DDELOLWă‫܊‬LORUGHFRQGXFHUHDDXWRYHKLFXOHORUvQFDGUXOFXUVXULORU
GHFRQGXFHUHUHVSRQVDELOăGHGLFDWHGH‫܊‬LQăWRULORUGHSHUPLVHGH
FRQGXFHUHFDUHQXVXQWDWHVWD‫܊‬LSURIHVLRQDOSHQWUXWUDQVSRUWXULOH
UXWLHUHSHUVRDQHORUFXGL]DELOLWă‫܊‬L‫܈‬LDSHUVRDQHORUvQYkUVWă
2UJDQL]DUHDGHSURJUDPHGHIRUPDUHSHQWUXVSHFLDOLúWL 07, &ROHJLXO %XJHWXOGHVWDW
SVLKRORJLvQFRPSRUWDPHQWUXWLHUúLVLJXUDQĠăUXWLHUă 3VLKRORJLORUGLQ )RQGXULH[WHUQH
5RPkQLD QHUDPEXUVDELOH
$FWXDOL]DUHDSURFHVXOXLGH &UHúWHUHDFDOLWăĠLLVHUYLFLLORUúLDJUDGXOXLGHVLJXUDQĠăUXWLHUă 0$, 1XHVWHFD]XO
LQVWUXLUHúLH[DPLQDUHvQYHGHUHD SULQUHGXFHUHDWHUPHQHORUGHSURJUDPDUHODSUREDSUDFWLFăD '53&,9
REĠLQHULLSHUPLVXOXLGHFRQGXFHUH H[DPHQXOXLSHQWUXREĠLQHUHDSHUPLVXOXLGHFRQGXFHUHFD
XUPDUHDFUHúWHULLJUDGXOXLGHSUHJăWLUHDFDQGLGDĠLORUúLLPSOLFLW
DJUDGXOXLGHSURPRYDELOLWDWHODSULPDSUREăSUDFWLFăVXVĠLQXWă
GHFDQGLGDW
$QDOL]DLQWURGXFHULLREOLJDWLYLWă‫܊‬LLDEVROYLULLPLQLPD 0$, %XJHWXOGHVWDW

vQYă‫܊‬ăPkQWXOXLSULPDUSHQWUXWR‫܊‬LYLLWRULLGH‫܊‬LQăWRULGHSHUPLVH '53&,9
FRQGXFHUH
(IHFWXDUHDGHPHUVXULORUQHFHVDUHvQYHGHUHDLQWURGXFHULL 0$, %XJHWXOVWDW
vQFDGUXOH[DPHQXOXLSHQWUXRE‫܊‬LQHUHDSHUPLVXOXL '53&,9
GHFRQGXFHUHDXQHLQRLSUREHHOLPLQDWRULLSHVLPXODWRU
vQDLQWHDGHVIă‫܈‬XUăULLSUREHLSUDFWLFHSHWUDVHX
2 Utilizarea Factor Actualizarea procesului de 0RGLILFDUHDSURFHGXULLGHDWHVWDUH‫܈‬LHYDOXDUHDH[DPLQDWRULORU 0$, %XJHWXOGHVWDW
FRQW drumurilor Uman instruire i examinare în vederea SUHYă]XWăGH20$,QUSHQWUXVWDELOLUHDQRUPHORU '53&,9 )RQGXULH[WHUQH
în condiii de FRQW obinerii permisului de conducere SULYLQGIRUPDUHDHYDOXDUHDH[DPLQDUHDDWHVWDUHDúLFRQWUROXO QHUDPEXUVDELOH
siguran FRQWLQXDUH H[DPLQDWRULORUFDUHSDUWLFLSăODGHVIăúXUDUHDH[DPHQHORU
FRQWLQXDUH SUDFWLFHSHQWUXREĠLQHUHDSHUPLVXOXLGHFRQGXFHUHDQDOL]kQG ‫܈‬L
SRVLELOLWDWHDLQWURGXFHULLXQHLSUREHSHVLPXODWRU
vQFDGUXODFWLYLWă‫܊‬LLGHHYDOXDUHDQXDOă
ÌPEXQăWăĠLUHDHYDOXăULLPHGLFDOHúL 0RGLILFDUHDFDGUXOXLOHJDOSULYLQGH[DPLQDUHDPHGLFDOă‫܈‬L 07,'0 %XJHWXOGHVWDW
SVLKRORJLFH SVLKRORJLFăDSOLFDELOHSHUVRQDOXOXLFXDWULEX‫܊‬LLvQVLJXUDQ‫܊‬D 06
WUDQVSRUWXULORU
&UHDUHDFDGUXOXLOHJDOSHQWUXHYDOXDUHDSVLKRORJLFă 07,'0 %XJHWXOGHVWDW
ODSUHVFKLPEDUHDSHUPLVXOXLDXWR '53&,9
41
42
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
2 Utilizarea Factor 'HUXODUHDGHFDPSDQLLGH 'LIX]DUHDGHPHVDMHVRFLDOHSULYLQGDVLJXUDUHDVLJXUDQĠHL 07, 21*XULFX
FRQW drumurilor Uman FRQúWLHQWL]DUHSULYLQGULVFXOUXWLHU FRSLLORUvQDXWRYHKLFXOHvQPDVVPHGLDúLFXDMXWRUXOSDQRXULORU 0$, RELHFWGH 1XHVWHFD]XO
în condiii de FRQW ODQLYHOQDĠLRQDO SXEOLFLWDUHLQIUDVWUXFWXUăOL]LELOăDPSODVDWHSHDXWRVWUă]L 0( DFWLYLWDWH
siguran úLGUXPXULQDĠLRQDOH VLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă
FRQWLQXDUH 6RFLHWDWH&LYLOă
,QWHJUDUHDvQFXUULFXOOXPGHFXUVXULGHSXHULFXOWXUDDXQXL 07, 0036 1XHVWHFD]XO
PRGXOGHVLJXUDQĠăDXWRSHQWUXFRSLLSUHFXPúLDXQXLPRGXOGH 21*XULFX
SULPDMXWRUSHQWUXVXJDUúLFRSLOXOPLF RELHFWGH
DFWLYLWDWH
VLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă
'H]YROWDUHDDGRXăFDPSDQLLHGXFDĠLRQDOHRQOLQHvQGRPHQLXO 21*XULFX 1XHVWHFD]XO
HGXFDĠLHLUXWLHUHúLDOSULPXOXLDMXWRUSHQWUXFRQúWLHQWL]DUHDD RELHFWGH
EHQHILFLDUL DFWLYLWDWH
VLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă
&RRSHUDUHDSHUPDQHQWăFXVHFWRUXOSXEOLF‫܈‬LSULYDWSHQWUX 0( %XJHWXOGHVWDW$OWH

SURPRYDUHDHGXFD‫܊‬LHLSHQWUXVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăSULQFRQVROLGDUHD 0$, VXUVHOHJDO
FDPSDQLLORUGHLQIRUPDUH‫܈‬LFRQ‫܈‬WLHQWL]DUHDSDUWLFLSDQ‫܊‬LORUOD FRQVWLWXLWH
WUDILFDVXSUDGUHSWXULORUVLREOLJD‫܊‬LLORUSHFDUHOHDX‫܈‬LSHQWUX
FXQRDúWHUHDúLDSOLFDUHDFRUHFWăDUHJXOLORUGHFLUFXODĠLHvQ
YHGHUHDVFăGHULLQXPăUXOXLGHDFFLGHQWHUXWLHUH
&UHDUHDXQXLVSDĠLXYLUWXDOGHVWLQDWSURPRYăULLLQIRUPDĠLLORU 07, $OWHVXUVHOHJDO
DFWXDOL]DWHDQDOL]HVWDGLXLPSOHPHQWDUH6165SULYLQG $55 FRQVWLWXLWH%XJHW
VLJXUDQĠDUXWLHUă $55
'HUXODUHDFRPSRQHQWHLGHFRPXQLFDUHODQLYHOQDĠLRQDOSULYLQG 07, 3DUWHQHULPHGLD 3DUWHQHULDWHSXEOLF
LQWURGXFHUHDVLVWHPHORUDXWRPDWHGHGHWHFĠLH 6RFLHWDWHFLYLOă SULYDWH$OWHVXUVH
úLFRQVWDWDUHDDEDWHULORU OHJDOFRQVWLWXLWH
2 Utilizarea Factor 0RGHODUHDFRPSRUWDPHQWXOXL 'HVIăúXUDUHDVLVWHPDWLFăDDFĠLXQLORUSUHYHQWLYUHDFWLYHvQ 0$,07, %XJHWXOGHVWDW

FRQW drumurilor Uman XPDQvQWUDILF VLVWHPLQWHJUDWvQED]DDQDOL]HLVLWXDĠLHLRSHUDWLYHGLQ 5$5
în condiii de FRQW SHUVSHFWLYDIDFWRULORUGHULVFSULYLQGXWLOL]DUHDGUXPXULORUvQ ,6&75

siguran FRQGL‫܊‬LLGHVLJXUDQĠăSUHFXPúLSHUD]DMXGHĠHORUFDUHSUH]LQWă &1$,5
FRQWLQXDUH XQULVFUXWLHUFUHVFXWFXVSULMLQXODXWRULWă‫܊‬LORUGLQMXGHĠHOH
OLPLWURIH
'RWDUHDHFKLSDMHORUGHFRQWUROGLQFDGUXO,6&75úL3ROLĠLHL 0$, $OWHVXUVHOHJDO

5RPkQHFXHFKLSDPHQWHGHGHWHFWDUHWLPSXULHGHODGLVWDQ‫܊‬ăD 07, FRQVWLWXLWH
DQXPLWRULQIRUPD‫܊‬LLGLQWDKRJUDIHOHLQWHOLJHQWHFRQIRUPDUW ,6&75 )RQGXULH[WHUQH
DOLQGLQ5HJXODPHQWXO8(QU QHUDPEXUVDELOH
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
2 Utilizarea Factor $QDOL]DFRQWLQXăDLQGLFDWRULORUGH (YROXĠLDULVFXOXLUXWLHUGLQSXQFWGHYHGHUHDOQXPăUXOXLGH 0$,,*35 %XJHWXOGHVWDW
FRQW drumurilor Uman SHUIRUPDQĠăvQVLJXUDQĠDUXWLHUă SHUVRDQHGHFHGDWHúLDOSHUVRDQHORUUăQLWHJUDY )RQGXULH[WHUQH
în condiii de FRQW QHUDPEXUVDELOH
siguran (YDOXDUHDFRQWLQXăDLQGLFDWRULORUFKHLHGHSHUIRUPDQ‫܊‬ă.3, 0$, 0HGLXODFDGHPLF $OWHVXUVHOHJDO
FRQWLQXDUH vPEXQăWă‫܊‬LUHDPHWRGRORJLHLGHFXOHJHUHDGDWHORU 07, FRQVWLWXLWH
)RQGXULH[WHUQH
QHUDPEXUVDELOH
,QWURGXFHUHDLQGLFDWRUXOXLYHKLFXOHNLORPHWULSDUFXUúL 07,5$5 $OWHVXUVHOHJDO
FRQVWLWXLWH
)RQGXULH[WHUQH
QHUDPEXUVDELOH
0RGHUQL]DUHDFDGUXOXLOHJLVODWLYvQ &RPSOHWDUHDOHJLVODĠLHLUXWLHUHSHQWUXFRPEDWHUHD 0$, 1XHVWHFD]XO
GRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH FRPSRUWDPHQWXOXLDJUHVLYDOFRQGXFăWRULORUGHYHKLFXOH ,*35
5HJOHPHQWDUHDXQRUVWDQGDUGHFXSULYLUHODSLVWHOHSHQWUX 0'/3$ $JHQ‫܊‬LLOHGH %XJHWXOGHVWDW
ELFLFOL‫܈‬WLvQYHGHUHDFUH‫܈‬WHULLQLYHOXOGHVLJXUDQ‫܊‬ăDO 07,&1$,5 'H]YROWDUH )LQDQ‫܊‬DUHH[WHUQă
LQIUDVWUXFWXULLSHQWUXFLFOLFP 5HJLRQDOă QHUDPEXUVDELOă
$652
&RPSOHWDUHDOHJLVODĠLHLSULYLQGUHJOHPHQWDUHDGLVWDQĠHLvQPHUV 0$, 1XHVWHFD]XO
vQWUHGRXăYHKLFXOHSHDXWRVWUă]LúLGUXPXULH[SUHV
&RPSOHWDUHDOHJLVODĠLHLUXWLHUHSULQUHOJHPHQWDUHDYLWH]HLPHGLH 0$, 1XHVWHFD]XO
GHFLUFXODĠLHDDXWRYHKLFXOHORUSHDXWRVWUă]LGUXPXULH[SUHV‫܈‬L
QD‫܊‬LRQDOH
&RPSOHWDUHDOHJLVODĠLHLSHQWUXLQWURGXFHUHDREOLJDWLYLWă‫܊‬LL 06 21*XULFX 1XHVWHFD]XO
LQIRUPăULLSăULQĠLORUODQLYHOXOPDWHUQLWăĠLLGHVSUHVLVWHPHOHGH 07, RELHFWGH
VLJXUDQ‫܊‬ăDFRSLLORUvQFDGUXOPLMORDFHORUGHWUDQVSRUWSUHYă]XWH DFWLYLWDWH
vQOHJLVODĠLDUXWLHUă VLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă
$FWXDOL]DUHDFDGUXOXLQRUPDWLYFXLPSDFWDVXSUDVLVWHPXOXLGH 06 1XHVWHFD]XO
XUJHQĠă 0$,'68
2 Utilizarea 6LVWHPH (ILFLHQWL]DUHDPRGXOXLGH 2SHUDĠLRQDOL]DUHDVLVWHPHORUDXWRPDWHGHFRQVWDWDUHSURFHVDUH 0$,07 %XJHWXOGHVWDW
FRQW drumurilor DXWRPDWH FRQVWDWDUHDvQFăOFăULORUvQ DDEDWHULORU5R&%( 0'/3$ 3155
în condiii de GRPHQLXOUXWLHUSULQ 6WDELOLUHDXQRUFHULQĠHWHKQLFHVWDQGDUGSHQWUXVLVWHPHOH 07, 1XHVWHFD]XO

siguran RSHUDĠLRQDOL]DUHDVLVWHPHORU DXWRPDWHGHGHWHFĠLHDDEDWHULORUODUHJLPXOUXWLHU 0$,,*35
FRQWLQXDUH DXWRPDWHGHGHWHFĠLHúLVDQFĠLRQDUH
DDEDWHULORUODUHJLPXOUXWLHU ,PSOHPHQWDUHDGHVLVWHPHDXWRPDWHGHGHWHFĠLHDDEDWHULORUOD 07, &1$,5,*35VL %XJHWXOGHVWDW
UHJLPXOUXWLHUODQLYHOXOUHĠHOHLGHDXWRVWUă]LGUXPXULQD‫܊‬LRQDOH 0$, 8$7XUL )LQDQ‫܊‬DUHH[WHUQă
HWF QHUDPEXUVDELOă
2SHUDĠLRQDOL]DUHDVHUYLFLXOXLDXWRPDWGHWUDQVPLWHUHDDWLWOXOXL 0$, %XJHWXOGHVWDW
GHFUHDQĠăSHQWUXSODWDDPHQ]LORUFRQWUDYHQĠLRQDOH7&( 0)$1$)
43
44
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
2SHUDĠLRQDOL]DUHDGHVLVWHPH 'LJLWDOL]DUHDVLVWHPHORUGHPRQLWRUL]DUHFRQVWDWDUH‫܈‬L &1$,5 %XJHWXOGHVWDW$OWH
DXWRPDWHSHQWUXPDQDJHPHQWXO DGPLQLVWUDUHDVLVWHPHORUGHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăSULQUHDOL]DUHD VXUVHOHJDO
WUDILFXOXL XQHLED]HGHGDWHXQLWDUH‫܈‬LIDFLOGHDFFHVDWODQLYHOXOvQWUHJLL FRQVWLWXLWH
UH‫܊‬HOHGHGUXPXUL‫܈‬LDXWRVWUă]LDGPLQLVWUDWHSHQWUXDPHQ‫܊‬LQH )LQDQ‫܊‬DUHH[WHUQă
VWDUHDWHKQLFăRSWLPăDLQIUDVWUXFWXULLUXWLHUH QHUDPEXUVDELOă
'HILQLUHDXQRUSURLHFWHVWDQGDUGL]DWHGHVLVWHPHGH &1$,5 %XJHWXOGHVWDW
PDQDJHPHQWSHQWUXGLIHULWHWLSXULGHGUXPXUL )LQDQ‫܊‬DUHH[WHUQă
QHUDPEXUVDELOă
'HILQLUHDXQRUGLVSHFHUDWH]RQDOHGHPDQDJHPHQWGHWUDILFvQ &1$,5 %XJHWXOGHVWDW
FDUHWRDWHVLVWHPHOHVăILHFRQHFWDWHúLFDUHVăSHUPLWăDFFHVXO )LQDQ‫܊‬DUHH[WHUQă
WXWXURUFHORUFDUHDXFRPSHWHQĠHvQGRPHQLX QHUDPEXUVDELOă
ÌPEXQăWă‫܊‬LUHDPRGXOXLGHHIHFWXDUHDDFWLYLWă‫܊‬LORUGHFRQWUROvQ ,6&75 %XJHWXOGHVWDW$OWH
GRPHQLXOWUDQVSRUWXULORUUXWLHUHSULQIRORVLUHDLQIRUPD‫܊‬LLORU &1$,5 VXUVHOHJDO
RIHULWHGHVLVWHPHOHGHVXSUDYHJKHUHYLGHRDWUDILFXOXL FRQVWLWXLWH
)LQDQ‫܊‬DUHH[WHUQă
QHUDPEXUVDELOă
,QWHQVLILFDUHDSURFHVXOXLGHGLJLWDOL]DUHvQWUDQVSRUWXULSULQ 07, )LQDQ‫܊‬DUHH[WHUQă
GH]YROWDUHD6LVWHPHORU,QWHOLJHQWHGH7UDQVSRUWSURFHVUHDOL]DW &1$,5 QHUDPEXUVDELOă
vQSDUDOHOFXSURJUDPXOGHGH]YROWDUHDVHFWRUXOXLUXWLHU 3155%XJHWXOGH
SUHYă]XWvQ0DVWHU3ODQXO*HQHUDOGH7UDQVSRUW VWDW$OWHVXUVHOHJDO
FRQVWLWXLWH
2SHUD‫܊‬LRQDOL]DUHD‫܈‬LSURPRYDUHD3XQFWXOXL1D‫܊‬LRQDOGH$FFHV 07, %XJHWXOGHVWDW
‫܈‬LHODERUDUHDXQRUVWXGLLPHQLWHVăGHILQHDVFă]RQHOHFDUH &1$,5 $OWHVXUVHOHJDO
QHFHVLWăLPSOHPHQWDUHDGHVHUYLFLLGHLQIRUPD‫܊‬LLUHIHULWRDUHOD $55 FRQVWLWXLWH
ORFXULGHSDUFDUHVLJXUH‫܈‬LVHFXUL]DWH‫܈‬LD]RQHORUSULRULWDUHXQGH
VHIXUQL]HD]ăVHUYLFLLGLQDPLFHSUHFXP‫܈‬LDVHF‫܊‬LXQLORUGLQ
UH‫܊‬HDXDUXWLHUăWUDQVHXURSHDQăXQGHFRQGL‫܊‬LLOHGHWUDILF‫܈‬L
VLJXUDQ‫܊‬ăDUQHFHVLWDLPSOHPHQWDUHDVHUYLFLXOXLGHLQIRUPD‫܊‬LLvQ
PDWHULHGHWUDILFOHJDWHGHVLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă
ÌPEXQăWăĠLUHDVFKLPEXOXLGLJLWDO (ILFLHQWL]DUHDDFWLYLWă‫܊‬LORUGHFRQWURO‫܈‬LLQVSHF‫܊‬LHvQGRPHQLXO 0$,,*35 %XJHWXOGHVWDW

GHLQIRUPDĠLLSULQFUHDUHD WUDQVSRUWXULORUUXWLHUHSULQDVLJXUDUHDDFFHVXOXL,6&75úL '*&7,
PHFDQLVPHORUGHLQWHUFRQHFWDUH 3ROLĠLHL5XWLHUHFRQIRUPSURWRFRDOHORUvQFKHLDWHODQLYHO 07,
LQWHURJDUH LQWHULQVWLWX‫܊‬LRQDOODED]HOHGHGDWHDOH$555$5‫܈‬L&1$,5vQ 5$5
XQLILFDUHED]HGDWH YHGHUHDYHULILFăULLSHORFDGRFXPHQWHORUHOHFWURQLFHGHFăWUH ,6&75
SHUVRQDOXOGHFRQWUROSHQWUXXQVFKLPEGHLQIRUPD ‫܊‬LLDUPRQL]DW &1$,5
ODQLYHO8(‫܈‬LSHQWUXWUDQVSRUWXOFRRUGRQDWGHPDUIă‫܈‬LSHUVRDQH $55
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
5HDOL]DUHDXQHLSODWIRUPHLQIRUPDWLFHLQWHJUDWHFXHYLGHQ‫܊‬D 07,'0 %XJHWXOGHVWDW
]LOQLFăDDYL]HORUGHLQDSWLWXGLQHUHVWULF‫܊‬LRQDWHHPLVHFDUHVă 0$,'0 )RQGXULH[WHUQH
SRDWăILDFFHVDWăGHWRDWHHQWLWă‫܊‬LOHDXWRUL]DWH‫܈‬LLPSOLFDWHvQ $55 QHUDPEXUVDELOH
HOLEHUDUHDDYL]HORUPHGLFDOHSVLKRORJLFHSHQWUXIXQFĠLLOHFDUH ,6&75
FRQFXUăODVLJXUDQĠDUXWLHUă
Utilizarea LPSOHPHQWDUHDSODWIRUPHORU+:6:‫܈‬LLQIUDVWUXFWXULLQHFHVDUH 0$, %XJHWXOGHVWDW
FRQW drumurilor JHVWLRQăULLODQLYHOXO0$,DWXWXURUIOX[XULORUVSHFLILFH )RQGXULH[WHUQH
în condiii de DVLJXUăULLVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUH QHUDPEXUVDELOHDOWH
siguran VXUVHOHJDO
(continuare) FRQVWLWXLWH
6LJXUDQ‫܊‬DYHKLFXOHORU 7HVWDUHDYHKLFXOHORUFRQHFWDWH‫܈‬L ,QL‫܊‬LHUHDXQXLSURLHFWSLORWSULYLQGWHVWDUHDYHKLFXOHORUFRQHFWDWH 07, 0HGLXO %XJHWXOGHVWDW
DXWRQRPH ‫܈‬LDXWRQRPH$QDOL]DSURLHFWHORUHXURSHQHSHQWUXFRULGRDUHOH 5$5 $FDGHPLF $OWHVXUVHOHJDO
*‫܈‬LDPRGDOLWă‫܊‬LORUGHWHVWDUHDYHKLFXOHORUHOHFWULFHLQWHJUDWH FRQVWLWXLWH%XJHW
‫܈‬LDXWRQRPHODQLYHOXODOWRUVWDWHPHPEUH 5$5)RQGXUL
H[WHUQH
QHUDPEXUVDELOH
$QDOL]DLQIRUPD‫܊‬LLORUVWRFDWHGH )RUPDUHDVSHFLDOL‫܈‬WLORUSHQWUXDQDOL]DLQIRUPD‫܊‬LLORUVWRFDWHGH 07, %XJHWXOGHVWDW
GLVSR]LWLYHOHGHvQUHJLVWUDUHD GLVSR]LWLYHOHGHvQUHJLVWUDUHDGDWHORUSULYLQGHYHQLPHQWHOHvQ 5$5 $OWHVXUVHOHJDO
GDWHORUSULYLQGHYHQLPHQWHOH VFRSXOFHUFHWăULL‫܈‬LDQDOL]HLUHIHULWRDUHODDFFLGHQWH FRQVWLWXLWH%XJHW
5$5
3URPRYDUHD‫܈‬LGH]YROWDUHD 5HJOHPHQWDUHDDFWLYLWă‫܊‬LLGHH[SHUWL]ăWHKQLFăH[WUDMXGLFLDUăvQ 07, %XJHWXOGHVWDW
DFWLYLWăĠLLGHH[SHUWL]ăWHKQLFă GRPHQLXOYHKLFXOHORUUXWLHUHSULQHODERUDUHD‫܈‬LSURPRYDUHDvQ 5$5 $OWHVXUVHOHJDO
H[WUDMXGLFLDUă‫܈‬LFRQVWDWDUHWHKQLFR FDGUXO07,DXQXLDFWQRUPDWLYGHUHJOHPHQWDUHDDFWLYLWă‫܊‬LLGH FRQVWLWXLWH%XJHW
‫܈‬WLLQ‫܊‬LILFăDXWR H[SHUWL]ăWHKQLFăH[WUDMXGLFLDUă 5$5
ÌQILLQ‫܊‬DUHDGHODERUDWRDUHGHFHUFHWDUHFRQVWDWăULWHKQLFR 07, %XJHWXOGHVWDW
úWLLQĠLILFH‫܈‬LH[SHUWL]HFDSDELOHVăRIHUHED]DWHKQLFăSHQWUX 5$5 $OWHVXUVHOHJDO
RE‫܊‬LQHUHDGHGDWHQHFHVDUHXQRUDQDOL]HFRPSOH[HFRUHFWH‫܈‬L FRQVWLWXLWH%XJHW
SUHFLVHFHYL]HD]ăPHWRGRORJLLOHGHPRQLWRUL]DUHLQVSHF‫܊‬LH‫܈‬L 5$5
WHVWDUHDYHKLFXOHORUSHWRDWăGXUDWDYLH‫܊‬LLDFHVWRUD
PRQLWRUL]DUHDEXQHLIXQF‫܊‬LRQăULDVLVWHPHORUGHDVLVWHQ‫܊‬ăD
‫܈‬RIHUXOXLSUHFXP‫܈‬LDLQWHUIH‫܊‬HLRPPD‫܈‬LQăKXPDQPDFKLQH
LQWHUIDFH±+0,
(YDOXDUHDYHKLFXOHORUFDUHDXIRVWLPSOLFDWHvQHYHQLPHQWHSULQ 07, %XJHWXOGHVWDW
UHDOL]DUHDLQVSHF‫܊‬LLORUGHVLJXUDQ‫܊‬ă 5$5 $OWHVXUVHOHJDO
FRQVWLWXLWH5$5
45
46
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
(YDOXDUHDYHKLFXOHORUUXODWHSHQWUXGHWHUPLQDUHDVWăULLJUDGXOXL 07, %XJHWXOGHVWDW
GHGHSUHFLHUHX]XULLGLQDPLFH‫܈‬LVWDWLFHYHULILFDUHDHOHFWURQLFă 5$5 $OWHVXUVHOHJDO
DRGRPHWUXOXLSHQWUXFRQVWDWDUHDQXPăUXOXLUHDOGHNLORPHWUL FRQVWLWXLWH%XJHW
SDUFXUúLVDXDRUHORUGHIXQFĠLRQDUHDDXWRYHKLFXOXOXL 5$5
'LJLWDOL]DUHDSUHOXFUăULLGDWHORU 'H]YROWDUHDXQRUDSOLFD‫܊‬LLVRIWZDUHFDUHVăSHUPLWăFROHFWDUHD 5$5 %XJHWXOGHVWDW
GLQGRPHQLXOYHKLFXOHORUUXWLHUH GHLQIRUP‫܊‬LLGHODVHUYLFHXULOHDXWRFXSULYLUHODHYHQLPHQWH $OWHVXUVHOHJDO
UXWLHUHJUDYHFXDIHFWDUHDXQRUVLVWHPHLPSRUWDQWHDOH FRQVWLWXLWH%XJHW
YHKLFXOXOXLvQORFXLULUHSDUD‫܊‬LLRGRPHWUHGHFODQ‫܈‬DUHD 5$5
DLUEDJXULORUHWF
6LJXUDQ‫܊‬DLQIUDVWUXFWXULL 0RGHUQL]DUHDUHDELOLWDUHD ,PSOHPHQWDUHDSURLHFWHORUGHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăILQDQ‫܊‬DWHSULQ &1$,5 %XJHWXOGHVWDW
GUXPXULORUH[LVWHQWH IRQGXULH[WHUQHUDPEXUVDELOH32,03273155IRQGXUL $OWHVXUVHOHJDO
UDPEXUVDELOH%(,‫܈‬LIRQGXULGHOD%XJHWXOGH6WDW FRQVWLWXLWH
&UH‫܈‬WHUHDFXDQWXPXOXLDORFDWVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUHvQFDGUXO 07, %XJHWXOGHVWDW
ILQDQFLDUDOSURLHFWHORUGHLQYHVWL‫܊‬LLvQLQIUDVWUXFWXUDUXWLHUă &1$,5 $OWHVXUVHOHJDO
FRQVWLWXLWH
,GHQWLILFDUHDORFD‫܊‬LLORUXQGHHVWHQHFHVDUă &1$,5 $OWHVXUVHOHJDO
FRQVWUXLUHDDPHQDMDUHDGHSDUFăULVLJXUH‫܈‬LVHFXUL]DWHvQED]D FRQVWLWXLWH%XJHW
VWXGLXOXLFRPDQGDWGH&RPLVLD(XURSHDQăKWWSVVVWSDHX &1$,5
VWXG\HXUHVXOWV
,PSOHPHQWDUHDVLVWHPXOXLGHFLUFXOD‫܊‬LHDOWHUQDWLYăSH &1$,5 %XJHWXOGHVWDW
VHFWRDUHOHGHGUXPXULQD‫܊‬LRQDOHFXSODWIRUPăGHPRGDWăFX $OWHVXUVHOHJDO
GH]YROWDUHDvQSDUDOHODVHFWRDUHORUGHDXWRVWUDGă FRQVWLWXLWH
&UHúWHUHDVLJXUDQĠHLUXWLHUHvQORFDOLWăĠLOHOLQLDUHGHDOXQJXO &1$,5 %XJHWXOGHVWDW
GUXPXULORUHXURSHQHúLQDĠLRQDOHSULQLPSOHPHQWDUHDXQRU 0'/3$ $OWHVXUVHOHJDO
PDVXULVSHFLILFHFXPDUILDPHQDMDUHDGHWURWXDUHSLVWHSHQWUX FRQVWLWXLWH
ELFLFOHWHLQVWDODUHDGHVHSDUDWRDUHGHVHQVSDUDSH‫܊‬L1HZ
-HUVH\vQORFXLUHDWUHFHULORUSHQWUXSLHWRQLODQLYHOFXGUXPXO
FXWUHFHULSHQWUXSLHWRQLGHQLYHODWHVDXFXWUHFHULSHQWUXSLHWRQL
FX]RQăGHD‫܈‬WHSWDUHUHIXJLXvQD[XOGUXPXOXL
4 Sigurana infrastructurii 0RGHUQL]DUHDUHDELOLWDUHD )LQDOL]DUHDvPEXQăWă‫܊‬LULLWXWXURUVWDQGDUGHORU‫܈‬LQRUPDWLYHORUGH &1$,5 %XJHWXOGHVWDW

FRQW FRQWLQXDUH GUXPXULORUH[LVWHQWH FRQVWUXF‫܊‬LHDGUXPXULORUFXDFFHQWSHFUH‫܈‬WHUHDVLJXUDQ‫܊‬HL $OWHVXUVHOHJDO
UXWLHUH‫܈‬LDSUHYHQLULLHIHFWHORUHURULORUXPDQH‫܈‬LDFWXDOL]DUHD FRQVWLWXLWH
PDQXDOXOXLGHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăFXFHOHPDLEXQHSUDFWLFLOHJDWH
GHSURLHFWDUH‫܈‬LFRQVWUXF‫܊‬LHDGUXPXULORU‫܈‬LGHDPHQDMDUHD
]RQHORUDGLDFHQWHGUXPXOXLLQFOXVLYSUHYHGHUHDXQRUIDFLOLWă‫܊‬L
SHQWUX67,DIHUHQWHLQIUDVWUXFWXULORUIL]LFHDVRFLDWHUH‫܊‬HOHORUGH
FRPXQLFD‫܊‬LLHOHFWURQLFHvQEDQGDODUJă
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
5HDOL]DUHDXQXLQXPăUFUHVFXWGHVLVWHPHGHFkQWăULUHvQ &1$,5 )LQDQĠDUHH[WHUQă
PL‫܈‬FDUHDVLJXUDUHDPHQWHQDQ‫܊‬HLDFHVWRUD‫܈‬LXWLOL]DUHD QHUDPEXUVDELOă
LQIRUPD‫܊‬LLORUvQFDGUXOFRQWURDOHORUHIHFWXDWHGH,6&75vQ %XJHWXOGHVWDW
YHGHUHDLGHQWLILFăULLYHKLFXOHORUFXGHSă‫܈‬LUL
$VLJXUDUHDPLFURPRELOLWăĠLLSULQDPHQDMDUHDLQIUDVWUXFWXULL 07, %XJHWXOGHVWDW
UXWLHUHDGHFYDWHSHQWUXFLUFXOD‫܊‬LDSLHWRQLORUDELFLFOLúWLORUúL )LQDQ‫܊‬DUHH[WHUQă
XWLOL]DWRULORUGHWURWLQHWHúLDOWHGLVSR]LWLYHLQFOXVLYHOHFWULFH QHUDPEXUVDELOă
QHSRVHVRULORUGHSHUPLVH
&RQVWUXLUHDUHDELOLWDUHDPRGHUQL]DUHDH[WLQGHUHDGUXPXULORU $JHQ‫܊‬LLOHGH 325
MXGH‫܊‬HQHFDUHDVLJXUăFRQHFWLYLWDWHDGLUHFWăVDXLQGLUHFWăFX 'H]YROWDUH
UH‫܊‬HDXD7(17GHED]ă‫܈‬LH[WLQVă 5HJLRQDOă
4 Sigurana infrastructurii Modernizarea/reabilitarea 6ROX‫܊‬LLSHQWUXGHFRQJHVWLRQDUHD‫܈‬LIOXLGL]DUHDWUDILFXOXLSH $JHQ‫܊‬LLOHGH 325
FRQW FRQWLQXDUH drumurilor existente GUXPXULOHMXGH‫܊‬HQHGHH[SDVDMHH[WLQGHULODEHQ]LYDULDQWH 'H]YROWDUH
FRQWLQXDUH RFROLWRDUHLQFOXVLYVLVWHPHGHPDQDJHPHQWDOWUDILFXOXL 5HJLRQDOă
,QYHVWL‫܊‬LLGHVWLQDWHVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUHSHGUXPXULOHMXGH‫܊‬HQH $JHQ‫܊‬LLOHGH 325
LQWHUVHF‫܊‬LHJLUDWRULHSDUDSH‫܊‬LGHVLJXUDQ‫܊‬ăDFRVWDPHQWSDVDUHOH 'H]YROWDUH
SLHWRQDOHLOXPLQDUHDGUXPXOXLSXEOLFSHWLPSGHQRDSWHvQ 5HJLRQDOă
VSHFLDOvQLQWHUVHF‫܊‬LL‫܈‬LvQ]RQHOHFXDFWLYLWDWHSLHWRQDOăSUHFXP
‫܈‬LDWUHFHULORUSHQWUXSLHWRQLPDWHULDOHUHWURUHIOHFWRUL]DQWH
PDUFDMHOHUH]RQDWRDUHOLPLWDWRDUHGHYLWH]ăWURWXDUHEHQ]L
GHGLFDWHSHQWUXYLUDMHODVWkQJDvPEXQăWă‫܊‬LUHDVLVWHPHORU‫܈‬L
PDUFDMHORUGHVHPQDOL]DUH‫܈‬LVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăHWF
&RQVWUXLUHDDPHQDMDUHDUHDELOLWDUHDGHLQIUDVWUXFWXULDGHFYDWH $JHQ‫܊‬LLOHGH 325
FDUHVăIDFLOLWH]HGHSODVăULOHSLHWRQDOHvQDIDUDSăU‫܊‬LLFDURVDELOH 'H]YROWDUH
SLVWHSHQWUXELFLFOHWH‫܈‬LWURWXDUHvQLQWUDYLODQXOORFDOLWă‫܊‬LORU 5HJLRQDOă
WUDYHUVDWHGH'-SHQWUXFUH‫܈‬WHUHDVLJXUDQ‫܊‬HLGHSODVăULORUYHOR‫܈‬L
SLHWRQDOHDFRORXQGHVLWXD‫܊‬LDGLQWHUHQRSHUPLWH
&UH‫܈‬WHUHDFRQHFWLYLWă‫܊‬LLUHJLRQDOHFăWUHSXQFWHOHGHIURQWLHUă $JHQ‫܊‬LLOHGH 325
GHVFKLVHSHQWUXPRELOLWDWHDWUDQVIURQWDOLHUă 'H]YROWDUH
5HJLRQDOă
&UHDUHDVDXH[WLQGHUHDYDULDQWHORURFROLWRDUHFXVWDWXWGHGUXP $JHQ‫܊‬LLOHGH 325
MXGH‫܊‬HDQ 'H]YROWDUH
5HJLRQDOă
4 Sigurana infrastructurii Modernizarea/reabilitarea 'H]YROWDUHDLQIUDVWUXFWXULORUGHFRPXQLFDĠLLSULQXWLOL]DUHD 0&,' $1&20 %XJHWXOGHVWDW
FRQW FRQWLQXDUH drumurilor existente ]RQHLGHVLJXUDQĠăDGUXPXULORUSHED]DXQRUSURFHGXULPDL 07,
FRQWLQXDUH VLPSOHúLDXQXLQLYHOWDULIDUUHGXV &1$,5
47
48
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
*HVWLRQDUHDúLHOLPLQDUHD ,GHQWLILFDUHDDQDOL]D‫܈‬LVWDELOLUHDSXQFWHORUSHULFXORDVHGHFăWUH &1$,5 %XJHWXOGHVWDW
SXQFWHORUQHJUH 3ROLĠLD5XWLHUăvQYHGHUHDGLVSXQHULLPăVXULORUVSHFLILFH 0$,,*35 $OWHVXUVHOHJDO
GLPLQXăULLDFHVWRUDGHFăWUHDGPLQLVWUDWRUXOGUXPXOXLSH FRQVWLWXLWH
UH‫܊‬HDXDGH'1XULDIODWHvQFRPSHWHQĠă
'RPHQLXO67, ,PSOHPHQWDUHDGHVROX‫܊‬LLWHKQRORJLFHQRL‫܈‬LDYDQVDWHvQ &1$,5 %XJHWXOGHVWDW
GRPHQLXOVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUHFXHILFLHQĠăWHKQLFRHFRQRPLFă $OWHVXUVHOHJDO
VSRULWăFDUHVăDVLJXUHXWLOL]DUHDUDĠLRQDOăDUHVXUVHORUúL FRQVWLWXLWH
GRWăULORUGHFDUHVHGLVSXQHUHVSHFWLYVLVWHPHGHVHPQDOL]DUH
YDULDELOHVHPQDOL]DUHOXPLQRDVăSHED]ăGH/('VLVWHPH
LQWHOLJHQWHSDUDSHWHSHUXORXULSDUDSHWHSHFDEOXULVHQVXUL
JLUDWRULLPRGXODUHDWHQXDWRULGHLPSDFW
$PHQDMDUHDXQRU]RQHGHGLFDWH $PHQDMDUHDSHGUXPXULOHSXEOLFHDXQRU]RQHIL[HSHQWUX &1$,5 )LQDQĠDUHH[WHUQă
FRQWURDOHORUUXWLHUH HIHFWXDUHDFRQWURDOHORUWHKQLFHvQWUDILFLQLĠLDOHúLVDXPDL QHUDPEXUVDELOă
GHWDOLDWHFDUHVăILHHFKLSDWHúLFXHFKLSDPHQWHGHLQVSHFĠLH %XJHWXOGHVWDW
LQVWDODWHSHUPDQHQW‫܈‬LGRWDUHD,6&75FXXQLWăWLPRELOHGH
FRQWUROvQYHGHUHDHIHFWXăULLFRQWURDOHORUWHKQLFHGHWDOLDWHvQ
WUDILF
,QWURGXFHUHDGLVWDQĠHLPLQLPHvQ 5HDOL]DUHDDPHQDMăULORUUXWLHUHSHQWUXLPSOHPHQWDUHDGLVWDQĠHL 0$, $652 %XJHWXOGHVWDW
PHUV PLQLPHvQPHUVvQWUHGRXăYHKLFXOHSHDXWRVWUă]LúLGUXPXUL 07,&1$,5 $OWHVXUVHOHJDO
H[SUHV FRQVWLWXLWH&1$,5
4 Sigurana infrastructurii 'HUXODUHDDFWLYLWăĠLORUGH 5HYL]XLUHDOHJLVOD‫܊‬LHLQD‫܊‬LRQDOHGLQGRPHQLXOVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUH $55 $OWHVXUVHOHJDO
FRQW FRQWLQXDUH JHVWLRQDUHDDVLJXUDQĠHLFLUFXODĠLHL SULQLQFOXGHUHDQRLORUUHJOHPHQWăULvQGRPHQLX FRQVWLWXLWH%XJHW
SHLQIUDVWUXFWXUDUXWLHUă $55
([WLQGHUHDUHDOL]ăULLHYDOXăULLGHLPSDFWDVXSUDVLJXUDQ‫܊‬HL $55 $OWHVXUVHOHJDO
UXWLHUH‫܈‬LDDXGLWXOXLGHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăSHGUXPXULOHVHFXQGDUH FRQVWLWXLWH%XJHW
$55
$QH[DQU
(17,7Ă‫܉‬,/(
1U 5(63216$%,/( 3HULRDGDGH
0LQLVWHUH
RUJDQL]D‫܊‬LL
$55
(YDOXDUHDVLJXUDQ‫܊‬HLODQLYHOXOvQWUHJLLUH‫܊‬HOHLUXWLHUHFDUHIDFH $OWHVXUVHOHJDO
RELHFWXOOHJLVOD‫܊‬LHLSULYLQGVLJXUDQ‫܊‬DFLUFXOD‫܊‬LHLSHLQIUDVWUXFWXUD FRQVWLWXLWH%XJHW
UXWLHUă $55
&UHDUHDXQHLED]HGHGDWHSULYLQGVHPQDOL]DUHDUXWLHUă $55 $OWHVXUVHOHJDO
XUPăULQGXVHvPEXQăWă‫܊‬LUHDOL]LELOLWă‫܊‬LL‫܈‬LGHWHFWDELOLWă‫܊‬LLGH 0$, FRQVWLWXLWH%XJHW
FăWUHFRQGXFăWRULLDXWR‫܈‬LVLVWHPHOHDXWRPDWHGHDVLVWHQ‫܊‬ăD 07,&1$,5 $55
FRQGXFăWRUXOXLDXWR
,PSOHPHQWDUHDPăVXULORUGHUHPHGLHUHGLVSXVHFXRFD]LD $55 $OWHVXUVHOHJDO
LQVSHF‫܊‬LLORUGHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUă FRQVWLWXLWH%XJHW
$55
,QWHUYHQ‫܊‬LLvQVLWXD‫܊‬LLGH ÌPEXQăWăĠLUHDLQWHUYHQĠLHLOD $FWXDOL]DUHDFDGUXOXLOHJDOFDUHVăDVLJXUHPDQDJHPHQWXOXQLWDU 0$,'68 %XJHWXOGHVWDW
XUJHQ‫܊‬ă DFFLGHQWHOHUXWLHUH DOLQWHUYHQĠLHLVHUYLFLLORUVSHFLDOL]DWHúLUHVXUVHORUIRORVLWHGH
DFHVWHDvQFD]XODFFLGHQWHORUUXWLHUH
ÌPEXQăWă‫܊‬LUHDVLVWHPXOXLGHLQWHUYHQ‫܊‬LHODDFFLGHQWH‫܈‬LD 0$,'68 %XJHWXOGHVWDW
DVLVWHQ‫܊‬HLPHGLFDOHGHXUJHQ‫܊‬ă )LQDĠDUHH[WHUQă
QHUDPEXUVDELOă
$ORFDUHDUHVXUVHORUSHQWUXPHQ‫܊‬LQHUHDSDUFXOXLGHYHKLFXOHGH 0$, %XJHWXOGHVWDW
LQWHUYHQ‫܊‬LHODXQQLYHORSHUD‫܊‬LRQDOFRUHVSXQ]ăWRUSHQWUX )LQDĠDUHH[WHUQă
LQWHUYHQĠLDODDFFLGHQWH QHUDPEXUVDELOă
$UPRQL]DUHDUDSRUWăULLvQVLVWHP &RPXQLFDUHDGHFăWUH838DGDWHORUOH]LRQDUHDOHYLFWLPHORU 0$,'68 %XJHWXOGHVWDW
0$,6 DFFLGHQWHORUUXWLHUHvQPRGDXWRPDWHOHFWURQLFvQIRUPDW,&' 06
QHFHVDUSHQWUXIXQFĠLRQDUHDVLVWHPXOXL0$,6±6FDOD
0D[LPXP$EUHYLDWăD/H]LXQLORUFDUHDIRVWLPSOHPHQWDWOD
QLYHOXO,*35vQED]D6165
$FKL]LĠLDGHHFKLSDPHQWHGHGLFDWH ÌPEXQăWă‫܊‬LUHDGRWăULLVHUYLFLLORUGHXUJHQ‫܊‬ăFXDXWRVSHFLDOH 0$,'68 %XJHWXOGHVWDW
JHVWLRQăULLXUPăULORUDFFLGHQWHORU SHQWUXGHVFDUFHUDUHDPEXODQ‫܊‬HHWF )LQDĠDUHH[WHUQă
UXWLHUH QHUDPEXUVDELOă
ÌPEXQăWă‫܊‬LUHDGRWăULLVHUYLFLLORUGHXUJHQ‫܊‬ăFXHOLFRSWHUH 0$,'68 %XJHWXOGHVWDW
)LQDĠDUHH[WHUQă
QHUDPEXUVDELOă
ÌPEXQăWăĠLUHDFDSDFLWăĠLLGHFHUFHWDUHODORFXODFFLGHQWXOXLSULQ 0$,,*35 %XJHWXOGHVWDW
vPEXQăWăĠLUHDGRWăULLWHKQLFHLQFOXVLYFXVLVWHPHDXWRPDWHGH )LQDĠDUHH[WHUQă
FHUFHWDUHGHVWLQDWHFHUFHWăULLDFFLGHQWHORUUXWLHUH QHUDPEXUVDELOă
$FKL]LĠLRQDUHDGHFăWUHDGPLQLVWUDWRUXOGUXPXOXLGHXWLODMH &1$,5 $JHQ‫܊‬LL %XJHWXOGHVWDW
PDFDUDOHQHFHVDUHGHEORFăULLSăUĠLLFDURVDELOHvQFD]XO 'H]YROWDUH )LQDĠDUHH[WHUQă
DFFLGHQWHORUUXWLHUHSHGUXPXULOHQDĠLRQDOHúLDXWRVWUă]LúLGH 5HJLRQDOă QHUDPEXUVDELOă
DGXFHUHDYLDELOLWăĠLLGUXPXOXLFHOSXĠLQODVWDUHDLQLĠLDOă
49
50
$QH[DQU
352*5$08/1$‫܉‬,21$/35,25,7$5
SHQWUXSHULRDGD
SHQWUXLPSOHPHQWDUHD6WUDWHJLHL1D‫܊‬LRQDOHSULYLQG6LJXUDQĠD5XWLHUă
(17,7Ă‫܉‬,/(
(7$3(/(VXEDF‫܊‬LXQLOHDSUREDWHSHQWUXUHDOL]DUHDDF‫܊‬LXQLL 5(6856(QHFHVDUHHVWLPDWH6XUVD
5(63216$%,/(
1U $F‫܊‬LXQHDFRQFUHWă
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
FUW GHVFULHUH 7HUPHQ
,QVWLWX‫܊‬LL 1U 5HVSRQVDELO ,QGLFDWRU 8PDQH 0DWHULDOH )LQDQFLDUH
0LQLVWHUH 'HQXPLUHFRQ‫܊‬LQXWGHWDOLDW ILQDOGH (YDOXDUH 6XUVD
RUJDQL]D‫܊‬LL FUW IXQFĠLH DVRFLDW VXSOLPHQWDUH ORJLVWLFH
UHDOL]DUH
0DQDJHPHQWXO &RQVROLGDUHD 'H]YROWDUHDDFWLYLWă‫܊‬LL 6&,65QHFHVLWăXQPLQLPGHSRVWXUL 07, $55 ,GHQWLILFDUHDQHYRLORUDFWLYLWăĠLWHKQLFH VHSWHPEULH &RRUGRQDWRU ILQDOă (ODERUDUHILúH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
VLJXUDQĠHLUXWLHUH FDSDFLWă‫܊‬LLGH 6&,65GLQFDGUXO$55 FDUHSRWILRFXSDWHSULQDQJDMDUHGLUHFWă GHVSHFLDOLWDWHúLDDWULEXĠLLQHFHVDUH '3,65 SRVW FD]XO
FRRUGRQDUHOD SULQVXSOLPHQWDUHDFXSDWUX GHOHJDUHGHWDúDUHHWFúLFDUHVăDFRSHUH SRVWXULORUH[VSHFLDOLVWvQGRPHQLXO
QLYHOXO&,65 SRVWXULDFRPSDUWLPHQWXOXL YROXPXOPDUHúLGLYHUVLWDWHDDFWLYLWăĠLORU HGXFDĠLHLLQVWUXLULLSDUWLFLSDQWLORUOD
IXQF‫܊‬LRQDOFXVFRSXOGHD WHKQLFHGHVSHFLDOLWDWHFXPDUILHODERUDUH WUDILFVSHFLDOLVWvQPDWHULDDSOLFăULL
VSULMLQLFRPXQLFDUHDvQ 5DSRDUWHVHPHVWULDOHúLDQXDOHSULYLQG QRUPHORUUXWLHUHVSHFLDOLVWvQSVLKRORJLD
GRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH VWDGLXOLPSOHPHQWăULL6165úLHODERUDUH vQWUDQVSRUWXULVSHFLDOLVWvQFRPXQLFDUH
‫܈‬LDFWLYLWă‫܊‬LOHGH FRPXQLFDWHGHSUHVăSHQWUXGLVHPLQDUHD SXEOLFăHWF
LPSOHPHQWDUHPRQLWRUL]DUH DFHVWRUDSUHJăWLUHDúHGLQĠHORU'3,65úLD
(ODERUDUHDXQXLSURLHFWGHDFWQRUPDWLY VHSWHPEULH ‫܇‬HIXO WULPHVWULDOă (ODERUDUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
úLHYDOXDUHD6WUDWHJLHL UHXQLXQLORU&,65HODERUDUHDPDWHULDOHORU
SHQWUXPRGLILFDUHDRUJDQLJUDPHL$55 FRPSDUWLPHQWXOXL SURSXQHUH FD]XO
1D‫܊‬LRQDOHSULYLQG6LJXUDQ‫܊‬D GHúHGLQĠăúLGLVHPLQDUHDDFHVWRUD
SHQWUXVXSOLPHQWDUHDFXSRVWXULvQ GHVSHFLDOLWDWHGLQ PRGLILFDUH
5XWLHUă PRQLWRUL]DUHDFHQWUDOL]DUHDúL
FDGUXO6&,65 FDGUXO$55 207,
LQWHJUDUHDLQWHUSUHWDUHDUH]XOWDWHORU
DFWLYLWăĠLORUGHUXODWHSHQWUXLPSOHPHQWDUHD $SOLFDUHDFWQRUPDWLYSULYLQG QRLHPEULH ‫܇‬HIXO WULPHVWULDOă &UHDUHSRVWXUL 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
3URJUDPHORUGHDFĠLXQLSULRULWDUH PRGLILFDUHDRUJDQLJUDPHL FRPSDUWLPHQWXOXL FD]XO
FRPXQLFDUHDFRQVWDQWăúLWUDQVSDUHQWăFX GHVSHFLDOLWDWHGLQ
PHGLDúLVRFLHWDWHDFLYLOăSULYLQGVLJXUDQĠD FDGUXO$55
UXWLHUăHWF 2FXSDUHSRVWXULSULQDQJDMDUHGHWDúDUH LDQXDULH ‫܇‬HIXO WULPHVWULDOă 3HUVRQDO 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO )XQFĠLHGH %XJHWXO$55
GHOHJDUHHWF FRPSDUWLPHQWXOXL vQFDGUDWSH JULODGH
GHVSHFLDOLWDWHGLQ SRVWXULOH VDODUL]DUHD
FDGUXO$55 SUHYă]XWH $55
(ODERUDUHDSURFHGXULORUGHOXFUX IHEUXDULH ‫܇‬HIXO WULPHVWULDOă 3URFHGXULGH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWXO$55
FRPSDUWLPHQWXOXL OXFUXILQDOL]DWH FD]XO
GHVSHFLDOLWDWHGLQ úLDYL]DWHvQ
FDGUXO$55 FDGUXO
&RPLVLHL
6&,0
1 Managementul Întrirea 'HUXODUHDFRPSRQHQWHLGH ,QWURGXFHUHDVLVWHPHORUGHGHWHFĠLHúL 07, (ODERUDUHFDLHWGHVDUFLQLSHQWUX VHSWHPEULH 3UHúHGLQWH*/ WULPHVWULDOă )LQDOL]DUHFDLHW 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW siguranei rutiere coordonrii CISR FRPXQLFDUHODQLYHOQDĠLRQDO VDQFĠLRQDUHDDEDWHULORUODQLYHOQDĠLRQDO FRQVXOWDQĠăVWUDWHJLDGHFRPXQLFDUHvQ SHQWUXWUDQVSRUWXUL GHVDUFLQL FD]XO
FRQWLQXDUH FRQWLQXDUH SULYLQGLQWURGXFHUHD DUHQHYRLHGHRFDPSDQLHGH VLJXUDQĠăUXWLHUăvQFDGUXO*/SHQWUX UXWLHUHIRUPDUHD SHQWUXDFKL]LĠH
VLVWHPHORUDXWRPDWHGH FRQúWLHQWL]DUHED]DWăSHRVWUDWHJLH WUDQVSRUWXULUXWLHUHIRUPDUHD FRQGXFăWRULORU VWUDWJHLHGH
GHWHFĠLHúLFRQVWDWDUHD FRHUHQWăúLFDUHVăSUH]LQWHDYDQWDMHOH FRQGXFăWRULORUDXWRúLFRPXQLFDUHGH DXWRúL FRPXQLFDUHvQ
DEDWHULORU DFHVWRUVLVWHPHFDOHQGDUXOGH VLJXUDQĠăUXWLHUăGLQFHGUXO'3,65 FRPXQLFDUHGH VLJXUDQĠD
LPSOHPHQWDUHPRGXOvQFDUHDFHVWHD VLJXUDQĠăUXWLHUă UXWLHUă
IXQFĠLRQHD]ăRFRPXQLFDUHVXVĠLQXWăFX GLQFDGUXO'3,65
SXEOLFXOODUJSHQWUXDHYLGHQĠLDEHQHILFLLOH
vQGRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH
,GHQWLILFDUHDLQVWLWXĠLLORUFDUHSRWVXVĠLQH RFWRPEULH &RRUGRQDWRU WULPHVWULDOă 7UDQVPLWHUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

ILQDFLDUDFKL]LĠLDXQHLVWUDWHJLLGH '3,65 FDLHWGHVDUFLQL FD]XO
FRPXQLFDUH FăWUHLQVWLWXĠLL
$FKL]LĠLHVHUYLFLLFRQVXOWDQĠăVWUDWHJLHGH VHSWHPEULH &RQGXFăWRU WULPHVWULDOă $FKL]LĠLH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO $OWHVXUVH
FRPXQLFDUHvQVLJXUDQĠDUXWLHUăSULQ LQVWLWXĠLH VWUDWHJLH (XUR OHJDO

6($3 FRPXQLFDUH FRQVWLWXLWH
SDUWHQHULDWH
SXEOLFSULYDWH
,PSOHPHQWDUHúLPRQLWRUL]DUHVWUDWHJLHGH LDQXDULH &RRUGRQDWRU WULPHVWULDOă 'HUXODUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRPXQLFDUH '3,65FRQGXFăWR FDPSDQLHGH FD]XO
ULQVWLWXĠLH FRQĠWLHQWL]DUHF
RPXQLFDUHvQ
65
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
1 Managementul &UHDUHDXQXL ,GHQWLILFDUHDVROXĠLLORU ([SHULHQĠDLPSOHPHQWăULL6WUDJLHL 07, $XWRULWăĠL &UHDUHDXQXL*/ODQLYHOXO'3,65SHQWUX VHSWHPEULH &RRUGRQDWRU WULPHVWULDOă */FXPHPEUL ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW siguranei rutiere PHFDQLVPGH RSWLPHSHQWUXILQDQĠDUHD 1DĠLRQDOHGH6LJXUDQĠă5XWLHUă 0$, SXEOLFH LGHQWLILFDUHDVROXĠLLORURSWLPHGH '3,65 QRPLQDOL]DĠL FD]XO
FRQWLQXDUH ILQDQĠDUHD DFĠLXQLORUVSHFLILFHGLQ DGRYHGLWIDSWXOFăILQDQĠDUHDHVWHR 0( ORFDOH ILQDQĠDUHDDFĠLXQLORUGLQSUH]HQWD GLQFDGUXO
DFWLYLWăĠLORUGH GRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH FRPSRQHQWăGHILQLWRULHSHQWUXDWLQJHUHD 0'/3$ $&R5 VWUDWHJLH PLQLVWHUHORUFX
VLJXUDQĠăUXWLHUă DVLVWHPHORUGHGHWHFĠLH RELHFWLYHORUDVXPDWH3ULQDFHDVWăDFĠLXQH $05 DWULEXĠLL
FRQVWDWDUHúLVDQFĠLRQDUHD VHGRUHúWHFUHDUHDXQXLPHFDQLVP $25
$QDOL]DLPSDFWXOXLSULYLQGGLUHFĠLRQDUHD RFWRPEULH 3UHúHGLQWH*/ WULPHVWULDOă (ODERUDUH1RWă ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
DEDWHULORUGHODQRUPHOH VXVWHQDELOúLWUDQVSDUHQWGHILQDQĠDUHDD 81&-5
XQXLSURFHQWGLQFRQWUDYDORDUHD IXQGD FD]XO
UXWLHUHSUHFXPúLLQLĠLHUHD DFWLYLWăĠLORUGLQSUH]HQWDVWUDWHJLH3H
DPHQ]LORUUXWLHUHDSOLFDWHFXDMXWRUXO PHQWDUH
XQXLSURLHFWGHDFWQRUPDWLY WHUPHQVFXUWVFRSXOHVWHGHDDVLJXUD
VLVWHPHORUDXWRPDWHFăWUH0$,SHQWUXD
SHQWUXUHJOHPHQWDUHD ILQDQĠDUHDDFĠLXQLORUQHFHVDUH
ILXWLOL]DWH[FOXVLYSHQWUXGH]YROWDUHDúL
PHFDQLVPXOGHILQDQĠDUH LPSOHPHQWăULLRSHUDĠLRQDOL]ăULLJHVWLRQăULL
PHQWHQDQĠDVLVWHPHORUGHGHWHFĠLH
SURSXV úLvQWUHĠLQHULLXQHLVLVWHPWHKQLFDXWRPDW
FRQVWDWDUHúLVDQFĠLRQDUHDDEDWHULORU
GHGHSLVWDUHSURFHVDUHúLVDQFĠLRQDUHD
ED]DWSHSURLHFĠLLOHEXJHWDUHSULYLQG
DEDWHULORUGLQWUDILF3HWHUPHQOXQJúLDOWH
vQFDVăULOHJHQHUDWHGHDFHVWHVLVWHPH
DFĠLXQLGLQSUH]HQWDVWUDWHJLHYRUEHQHILFLD
GHFRILQDQĠDUHSULQDFHVWPHFDQLVP (ODERUDUHSURSXQHUHUHJOHPHQWDUH VHSWHPEULH 660$,660) WULPHVWULDOă )LQDOL]DUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
VXVWHQDELOúLWUDQVSDUHQWGHILQDQĠDUHDD SULYLQGILQDQĠDUHDDFĠLXQLORUGLQSUH]HQWD SURLHFWDFW FD]XO
DFWLYLWăĠLORUGHVLJXUDQĠăUXWLHUă$VWIHO VWUDWHJLHúLDVLVWHPHORUDXWRPDWHGH QRUPDWLY
vQFDVăULOHODEXJHWXOGHVWDWJHQHUDWHGH GHWHFĠLHFRQVWDWDUHúLVDQFĠLRQDUHD
DPHQ]LOHDSOLFDWHSULQLQWHUPHGLXO DEDWHULORU
VLVWHPHORUDXWRPDWHHVWLPDWHODFkWHYD
PLOLRDQHGHHXURDQXDOYRUSHUPLWH 3URPRYDUHDSURSXQHULLVSUH RFWRPEULH 660) WULPHVWULDOă 7UQDVPLWHUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
DFRSHULUHDFKHOWXLHOLORUFXLQYHVWLĠLLOHvQ DSUREDUHDYL]DUH SHFLFXLWXO FD]XO
VLJXUDQĠăUXWLHUăQHFHVDUHSHQWUX H[WHUQGH
LPSOHPHQWDUHDSURJUDPHORUGHDFĠLXQL DYL]DUH
SULRULWDUH
1 Managementul 0DQDJHPHQWXO &UHDUHDXQXLVLVWHPLQWHJUDW ,GHQWLILFDUHDHQWLWăĠLORUFDUHSRWGHUXOD 07, 0HGLXO ,GHQWLILFDUHDHQWLWăĠLORUFRPSDQLL VHSWHPEULH 3UHúHGLQWH*/ WULPHVWULDOă FUHDUHDXQHL 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW siguranei rutiere FHUFHWăULL DOFHQWUHORUúLUHVXUVHORUGLQ DFWLYLWăĠLGHFHUFHWDUHvQGRPHQLXO 0$, DFDGHPLF XQLYHUVLWăĠLDVRFLDĠLLHWFFDUHSRWGHUXOD SHQWUXFROHFWDUHúL VLWXDĠLLED]HGH FD]XO
FRQWLQXDUH GRPHQLXOFHUFHWăULLvQ VLJXUDQĠHLUXWLHUHúLLQWHQVLILFDUHD 0( DFWLYLWăĠLGHFHUFHWDUHvQGRPHQLXO DQDOL]ăDGDWHORUúL GDWHD
VLJXUDQĠăUXWLHUăúL FRODERUăULLFXDFHVWHDvQYHGHUHDGHUXOăULL 0&,' VLJXUDQĠHLUXWLHUH LQIRUPDUHSXEOLFă HQWLWăĠLORUFDUH
DVLJXUDUHDXQXL GHVWXGLLDQDOL]HúLSURLHFWHGHFHUFHWDUH SRWGHUXOD
PDQDJHPHQWRSHUDWLY FDUHVăILHDSRLRFRPSRQHQWăQHOLSVLWăGLQ DFWLYLWăĠLGH
SHQWUXRSWLPL]DUHD YLLWRDUHOHSURSXQHULGHLQYHVWLĠLLSURLHFWH FHUFHWDUHvQ
UH]XOWDWHORUvQGRPHQLX VDXLQLĠLHULPRGLILFăULGHDFWHQRUPDWLYHvQ GRPHQLXO
GRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH VLJXUDQĠHL
UXWLHUH
,GHQWLILFDUHDDQDOL]HORUVWXGLLORUúLDOWRU GHFHPEULH 3UHúHGLQWH*/ WULPHVWULDOă FUHDUHDXQHL 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

FHUFHWăULQHFHVDUHvQGRPHQLX SHQWUXFROHFWDUHúL VLWXDĠLLED]HGH FD]XO
DQDOL]ăDGDWHORUúL GDWHD
LQIRUPDUHSXEOLFă QHFHVDUXOXLGH
FHUFHWDUHvQ
GRPHQLXO
VLJXUDQĠHL
UXWLHUH
&RUHODUHDFHUHULLSULYLQGQHFHVLWDWHD GHFHPEULH 3UHúHGLQWH*/ WULPHVWULDOă 6LWXDĠLH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FHUFHWăULLúLDRIHUWHLGLQSDUWHDHQWLWăĠLORU SHQWUXFROHFWDUHúL DFWXDOL]DWăD FD]XO
FDUHSRWRIHULDFHVWHVHUYLFLL DQDOL]ăDGDWHORUúL SURLHFWHORU
LQIRUPDUHSXEOLFă GHUXODWHvQ
GHUXODUH
FHUHUHRIHUWDGH
VHUYLFLLGH
FHUFHWDUH
51
52
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
0DQDJHPHQWXO (IHFWXDUHDGHPHUVXULORU (IHFWXDUHDGHPHUVXULORUQHFHVDUHSHQWUX 07, $55 (IHFWXDUHDXQHLHYDOXăULSULYLQG LDQXDULH &RQGXFăWRULL DQXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO
UHVXUVHORU QHFHVDUHSHQWUX VXSOLPHQWDUHDQXPăUXOXLGHSRVWXUL 0$, ,6&75 QHFHVDUXOGHFDGUHSHQWUXUHDOL]DUHD LQVWLWXĠLLORU'* IXQGDPHQWDUH
XPDQH VXSOLPHQWDUHDQXPăUXOXLGH QHFHVDUHvQUDSRUWFXDWULEXĠLLOHLQVWLWXĠLLORU DWULEXĠLLORUvQGRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH ,QVSHFWRUGHVWDW
SRVWXULGLQFDGUXOWXWXURU GHH[RSHUDUHVLVWHPHDXWRPDWHGH úLIXQGDPHQWDUHDFRUHVSXQ]ăWRDUHSULQWU úHIHWF
VWUXFWXULORUFXDWULEXĠLLvQ FRQVWDWDUH5R&%(VL7&(SHQWUX3ROLĠLD RDQDOL]ăFRVWXULEHQHILFLXVRFLDO
GRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH 5RPkQăFRQWURDOHvQWUDILFúLODVHGLX
,6&75$553ROLĠLD SHQWUX,6&75LQVSHFĠLHGHVLJXUDQĠă
5XWLHUăHWF SHQWUX$55LQVSHFĠLHWHKQLFă
H[WUDMXGLFLDUăOD5$5HWF
,QWRFPLUHDGRFXPHQWDĠLHLSHQWUX GHFHPEULH ùHILL DQXDOă )LQDOL]DUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO

DORFDUHDSRVWXULORU FRPSDUWLPHQWHORU GRFXPHQWDĠLH
GH58GLQFDGUXO FRQFXUV
ILHFăUHLLQVWLWXĠLL
1 Managementul Managementul 6SRULUHDQXPăUXOXL 2UJDQL]DUHDúLGHUXODUHDFXUVXULORUGH 07,$55 *HVWLRQDUHDVROLFLWăULORUSHQWUX VHSWHPEULH ùHI6363$55 $QXDOă ÌQWRFPLUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO
FRQW siguranei rutiere resurselor DXGLWRULORUGHVLJXUDQ‫܊‬ă IRUPDUHSURIHVLRQDOăSHQWUXDXGLWRULLGH SDUWLFLSDUHDODFXUVXULOHGHIRUPDUHFD VLWXDĠLH
FRQWLQXDUH umane UXWLHUăvQYHGHUHDUHDOL]ăULL VLJXUDQĠăUXWLHUăvQIXQFĠLHGHQXPăUXOGH DXGLWRUGHVLJXUDQĠăUXWLHUăúLGHPDUDUHD FXUVDQĠL
FRQWLQXDUH HYDOXăULLGHLPSDFWDVXSUD VROLFLWDQĠLFDUHvQGHSOLQHVFFRQGLĠLLOH GHPHUVXULORUGHRUJDQL]DUHDDFXUVXULORU
VLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUHDDXGLWXOXL SUHYă]XWHGHOHJLVODĠLDvQYLJRDUH ODIRUPDUHDXQHLJUXSH
GHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăúLD
8QLWăĠLGH ÌQFKHLHUHDXQXLFRQWDFWFXRXQLWDWHGH GHFHPEULH 'LUHFWRUJHQHUDO $QXDOă &RQWUDFWDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO
LQVSHFĠLLORUGHVLJXUDQĠă
vQYăĠăPkQW vQYăĠăPkQWVXSHULRUvQYHGHUHDGHUXOăULL $55 XQLYHUVLWDWH
SHULRGLFHúLVSHFLILFH
VXSHULRU FXUVXULORUGHIRUPDUHSHQWUXDXGLWRUGH
VLJXUDQĠăUXWLHUă
8QLWăĠLGH 'HUXODUHDFXUVXULORU LXQLH 'HFDQIDFXOWDWH $QXDOă 1XPăUFXUVDQĠL )RUPDWRUL ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO
vQYăĠăPkQW vQVFULúLSHQWUX H[WHUQLúL
VXSHULRU HYDOXDUHDILQDOă FDGUH
GLGDFWLFH
2UJDQL]DUHDH[DPHQXOXLSHQWUX VHSWHPEULH 6HFUHWDULDW $QXDOă 1XPăUFXUVDQĠL 0HPEULL ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO

GREkQGLUHDFDOLWăĠLLGHDXGLWRUGH &RPLVLHGH FDUH &RPLVLHLGH
VLJXUDQĠăUXWLHUă DWHVWDUHGLVFLSOLQă SURPRYHD]ă DWHVWDUH
úLVROXĠLRQDUHD GLVFLSOLQăúL
FRQWHVWDĠLLORU VROXĠLRQDUHD
$55 FRQWHVWDĠLLORU
1 Managementul Managementul 3URIHVLRQDOL]DUHD &UHúWHUHDQLYHOXOXLGHSUHJăWLUH 0$, (ODERUDUHDXQXLFDOHQGDUSULYLQG $QXDO ùHIFRPSDUWLPHQW DQXDOă (ODERUDUH 1XHVWHFD]XO ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO
FRQW siguranei rutiere resurselor SHUVRQDOXOXLFXDWULEXĠLLvQ SURIHVLRQDOăDSHUVRDQHORUFDUHDSOLFă IRUPDUHDSHUVRQDOXOXLFXUULFXOXP 58,*35 FDOHQGDU
FRQWLQXDUH umane VLJXUDQĠDUXWLHUăSUHFXPúLD OHJLVODĠLDUXWLHUăúLFHDFRQH[ă SDUWLFLSDQĠLSHULRDGHGHIRUPDUH IRUPDUH
FRQWLQXDUH DXGLWRULORUGHVLJXUDQ‫܊‬ă SURIHVLRQDOă
UXWLHUăSULQVFKLPEXULGH
H[SHULHQ‫܊‬ă‫܈‬LSHUIHF‫܊‬LRQDUH 'HVIăúXUDUHDGHVHVLXQLFXUVXULGH $QXDO ùHI&RPSDUWLPHQW (ODERUDUH )RUPDWRUL ([LVWHQWHúL DQ %XJHWGHVWDW
SURIHVLRQDOăSHULRGLFăD LQVWUXLUHIRUPDUH 58,*35 FDOHQGDU H[WHUQL VXSOLPHQWDUH )LQDQĠDUH
DFHVWRUD IRUPDUH H[WHUQă
SURIHVLRQDOă QHUDPEXUVDELO
ă
2UJDQL]DUHDODDQLvQFHSkQGFXD 07,$55 ,GHQWLILFDUHDQXPăUXOXLGHDXGLWRULFDUH VHSWHPEULH ùHI6363$55 $QXDOă ÌQWRFPLUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO
FXUVXULORUGHSHUIHF‫܊‬LRQDUHSURIHVLRQDOă vQGHSOLQHVFFRQGLĠLLOHSHQWUXSDUWLFLSDUHD VLWXDĠLH
SHULRGLFăDDXGLWRULORUGHVLJXUDQĠăUXWLHUă ODFXUVXULOHGHSHUIHFĠLRQDUH FXUVDQĠL
8QLWăĠLGH ÌQFKHLHUHDXQXLFRQWDFWFXRXQLWDWHGH VHSWHPEULH 'LUHFWRUJHQHUDO $QXDOă &RQWUDFWDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO
vQYăĠăPkQW vQYăĠăPkQWVXSHULRU $55 XQLYHUVLWDWH
VXSHULRU
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
8QLWăĠLGH 'HUXODUHDFXUVXULORU RFWRPEULH 'HFDQIDFXOWDWH $QXDOă 1XPăUFXUVDQĠL )RUPDWRUL ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO
vQYăĠăPkQW FDUH H[WHUQLúL
VXSHULRU SURPRYHD]ă FDGUH
GLDFWLFH
1 Managementul &RRSHUDUH $VLJXUDUHDFRQWLQXLWă‫܊‬LL 5RPkQLDQXDUHvQSUH]HQWSHUVRQDQH 07, ,GHQWLILLFDUHDLQVWLWXĠLLORUSXEOLFHFX DXJXVW 3UHúHGLQWH*/ WULPHVWULDOă &UDHUHDXQHL 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW siguranei rutiere LQWHUQDĠLRQDOă UHSUH]HQWăULL5RPkQLHLOD GHVHPQDWHOD*UXSXULOHGHOXFUXGHOD 0$, DWULEXĠLLSHOLQLDVLJXUDQĠHLUXWLHUHúLD SHQWUXWUDQVSRUWXUL ED]HGHGDWHFX FD]XO
FRQWLQXDUH JUXSXULOHGHOXFUX‫܈‬L QLYHOXO8(VDX218SHWHPDVLJXUDQĠHL 0( VSHFLDOLúWLORUGLQGRPHQLXFDUHSRW UXWLHUHIRUPDUHD VSHFLDOLúWLLvQ
UHXQLXQOHSHWHPDVLJXUDQ‫܊‬HL UXWLHUHFDUHVăDVLJXUHRFRPXQLFDUHúLR DVLJXUDUHSUH]HQWDUHDODQLYHOWHKQLFGH FRQGXFăWRULORU GRPHQLXO
UXWLHUHODQLYHOXO&(‫܈‬L FRRSHUDUHFRQVWDQWăúLUHOHYDQWăFX H[SHUW DXWRúL VLJXUDQĠHL
218 RUJDQLVPHOHLQWHUQDĠLRQDOHDVWIHOFă FRPXQLFDUHGH UXWLHUH
GHVHPQDUHDXQRUSHUVRDQHFDUHVăDVLJXUH VLJXUDQĠă
UHSUH]HQWDUHD5RPkQLHLODQLYHOWHKQLFHVWH UXWLHUă'3,65
QHFHVDUă
,GHQWLILFDUHD*UXSXULORUGHOXFUX RFWRPEULH 3UHúHGLQWH*/ WULPHVWULDOă &UDHUHDXQHL 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

RUJQLVPHORUFXFDUHĠDUDQRDVWUă SHQWUXWUDQVSRUWXUL ED]HGHGDWHFX FD]XO
FRRSHUHD]ăODOLQLDVLJXUDQĠHLUXWLHUHH[ UXWLHUHIRUPDUHD VSHFLDOLúWLLvQ
'*029(&$5(+/*&%( FRQGXFăWRULORU GRPHQLXO
52$'32/:3HWF DXWRúL VLJXUDQĠHL
FRPXQLFDUHGH UXWLHUH
VLJXUDQĠăUXWLHUă
'3,65
'HVHPQDUHDVSHFLDOLúWLORUGHFăWUH RFWRPEULH &RQGXFăWRU WULPHVWULDOă (PLWHUHRUGLQ 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO ÌQOLPLWDD %XJHWGH

FRQGXFăWRULLLQVWLWĠLLORUvQIXQFĠLHGH LQVWLWXĠLH PLQLVWUXGHFL]L VWDWDOWHVXUVH
GRPHQLXOGHSUHJăWLUHDODFHVWRUDúL HGHGHVHPQDUH (XURDQUHS GHILQDQĠDUH
QHFHVLWăĠLOHLGHQWLILFDWHODQLYHO UH]HQWDQW
LQWHUQDĠLRQDO FKHOWXLHOLGH
GHSODVDUH
5HSUH]HQWDUH5RPkQLHSULQSDUWLFLSDUHD QRLHPEULH '*5,GLQ 6HPHVWULDOă 1XPăUGH 1XHVWHFD]XO %XJHWGH

OD*/úLDVLJXUDHDFRQWLQXLWăĠLL LQVWLWXĠLLOHSXEOLFH SDUWLFLSăUL UHSUH]HQWDQW (XURPLQLVW VWDWDOWHVXUVH
PLVLXQH HUDQ GH
ILQDQĠDUH)RQG
XULH[WHUQH
QHUDPEXUVDELO
H
8WLOL )DFWRU &UH‫܈‬WHUHD &UHDUHDXQXLVSD‫܊‬LXYLUWXDO 6SD‫܊‬LXOYLUWXDOYDFRQ‫܊‬LQHLQIRUPD‫܊‬LLGH 0( 21* &RQVWLWXLUHDXQHLED]HGHGDWHFX VHSWHPEULH 6HFUHWDUGHVWDW $QXDOă ED]ăGDWH ([LVWHQWH 0DWHULDOH 1XHVWH %XJHWH
]DUHD 8PDQ QLYHOXOXLGH SHVLWHXO0(GHGLFDW VHQVLELOL]DUHGRFXPHQWH‫܈‬LUHVXUVH PDWHULDOHLQIRUPDWLYH H[LVWHQWă HGXFDWLYHGH FD]XO PLQLVWHUH
GUXPX HGXFD‫܊‬LHSHQWUX HGXFD‫܊‬LHLUXWLHUH QD‫܊‬LRQDOH‫܈‬LLQWHUQD‫܊‬LRQDOHSULYLQG HGXFD‫܊‬LH
ULORUvQ VLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUă VLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă UXWLHUă
FRQGL‫܊‬LL vQUkQGXO ÌQWRFPLUHD‫܈‬LDSUREDUHDGRFXPHQWD‫܊‬LHL GHFHPEULH ùHIVHUYLFLX $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH 1XHVWH %XJHWH
GH SUH‫܈‬FRODULORU SHQWUXDORFDUHDXQXLVSD‫܊‬LXGHGLFDW VSHFLDOLWDWH GRFXPHQWDĠLH FD]XO PLQLVWHUH

VLJX ‫܈‬LHOHYLORUGLQ HGXFD‫܊‬LHLUXWLHUHSHVLWHXOZZZHGXUR
UDQ‫܊‬ă VLVWHPXOGH
vQYă‫܊‬ăPkQW ÌQFăUFDUHDPDWHULDOHORUSHVLWH‫܈‬L LDQXDULH 'LUHFWRUL0( $QXDOă 7DEH[LVWHQWSH ([LVWHQWH 1XHVWH %XJHWH
SUHXQLYHUVLWDU DFWXDOL]DUHDSHULRGLFă VLWHXUL‫܈‬L FD]XO PLQLVWHUH
QXPăUGH
DFFHVăUL
5HYL]XLUHDSHULRGLFăD &DSULQFLSDOHPDWHULDOHGHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUă 0(‫܈‬L 21* &RQVWLWXLUHDXQXLJUXSGHOXFUXGLQ QRLHPEULH 'LUHFWRUJHQHUDO $QXDOă &RQVWLWXLUH*/ ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH
JKLGXULORUGHHGXFD‫܊‬LH GLQXQLWă‫܊‬LOHGHvQYă‫܊‬ăPkQWJKLGXULOH 0$, PHGLXO H[SHU‫܊‬L0$,úL0(SHQWUXUHYL]XLUHD 0('LUHFWRU FD]XO PLQLVWHUH
UXWLHUă WUHEXLHDFWXDOL]DWHSHULRGLFvQIXQF‫܊‬LHGH SULYDW JKLGXULORU ,*35'5
53
54
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
HYROX‫܊‬LDIDFWRULORUFDUHLQIOXHQ‫܊‬HD]ă &RQVWLWXLUHDXQHLED]HGHGDWHFX PDL 3UHúHGLQWH*/ $QXDOă ÌQWkOQLULDOH*/ ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH
FRPSRUWDPHQWXOPLQRULORUvQWUDILFYRUIL PDWHULDOHGHHGXFDWLHUXWLHUăUH]XOWDWHGLQ FRQIRUP FD]XO PLQLVWHUH
VHOHFWDWH‫܈‬LDGăXJDWHQRLDFWLYLWă‫܊‬LLDU SURLHFWHORFDOHDQDOL]DELDQXDOăDDFHVWRU FDOHQGDUXOXL
JKLGXULOHUHYL]XLWHYRUILGLVHPLQDWHvQ PDWHULDOHvQ*/SHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUă
WRDWHXQLWă‫܊‬LOHGHvQYă‫܊‬ăPkQW
$YL]DUHDJKLGXULORUUHYL]XLWHRGDWăODGRL GHFHPEULH 6HFUHWDUGHVWDW $QXDOă *KLGXUL ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH

DQLGHFăWUHUHSUH]HQWDQ‫܊‬LL0(‫܈‬L0$, 0$,0( DFWXDOL]DWH FD]XO PLQLVWHUH
'HVHPQDUHDXQHLSHUVRDQH ÌQYHGHUHDXQHLPDLEXQHPRQLWRUL]ăULD 0( ÌQWRFPLUHD‫܈‬LWUDQVPLWHUHDXQHLQRWHFăWUH VHSWHPEULH 6HFUHWDUGHVWDW $QXDOă 7UDQVPLWHUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH
UHVSRQVDELOHFXHGXFD‫܊‬LD DFWLYLWă‫܊‬LORUGHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUăODQLYHOGH LQVSHFWRUDWHOH‫܈‬FRODUHUHIHULWRDUHOD 0( QRWăODQLYHO FD]XO PLQLVWHUH
UXWLHUăODQLYHOXO XQLWDWH‫܈‬FRODUăVHYDVROLFLWDXQLWă‫܊‬LORUGH DFHDVWăREOLJD‫܊‬LH QDĠLRQDO
LQVSHFWRUDWHORU‫܈‬FRODUH‫܈‬LD vQYă‫܊‬ăPkQW‫܈‬LLQVSHFWRUDWHORU‫܈‬FRODUH 1RPLQDOL]DUHDSHUVRDQHORUUHVSRQVDELOH VHSWHPEULH &RQGXFHUH $QXDOă 7UDQVPLWHUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH
XQLWă‫܊‬LORUGHvQYă‫܊‬ăPkQW GHVHPQDUHDXQRUSHUVRDQHFXUROGH GLQFDGUXOLQVSHFWRUDWHORU‫܈‬FRODUH‫܈‬LDOH LQVSHFWRUDWH QRPLQDOL]ăUL FD]XO PLQLVWHUH
SUHXQLYHUVLWDUFDUHVă LPSOHPHQWDUHFRRUGRQDUH‫܈‬LPRQLWRUL]DUH XQLWă‫܊‬LORUGHvQYă‫܊‬ăPkQW úFRODUH
FRRUGRQH]HDFWLYLWă‫܊‬LOH DDFWLYLWă‫܊‬LORUGHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUă
SULYLQGHGXFD‫܊‬LDUXWLHUă &RQVWLWXLUHDXQHLED]HGHGDWHODQLYHO IHEUXDULH 'LUHFWRU*HQHUDO $QXDOă )XQFĠLRQDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH
QD‫܊‬LRQDOFXSHUVRDQHOHGHVHPQDWH 0( ED]ăGDWH FD]XO PLQLVWHUH
2 Utili- Factor Creterea 2UJDQL]DUHDXQRUVHVLXQLGH $FWLYLWă‫܊‬LOHGHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUăVXQW 0(‫܈‬L 21* ,GHQWLILFDUHDFXUVXULORUHGXFD‫܊‬LHUXWLHUă DXJXVW 'LUHFWRULJHQHUDOL $QXDO &UHDUHED]ă 3HUVRQDO %D]ă 1XHVWH %XJHWH
(cont.) zarea Uman nivelului de LQIRUPDUH‫܈‬LDXQRUFXUVXUL HILFLHQWHGRDUGDFăVXQWVXV‫܊‬LQXWHGHFDGUH 0$, DIODWHvQRIHUWDFDVHORUFRUSXOXLGLGDFWLF 0( GDWHFXUVXUL ,6-,60% PDWHULDOH FD]XO PLQLVWHUH
drumu- FRQW educaie pentru GHIRUPDUHDGUHVDWHFDGUHORU GLGDFWLFHIRUPDWHvQDFHVWGRPHQLXÌQ VDXDIXUQL]RULORUSULYD‫܊‬L DFUHGLDWDWH RIL‫܊‬HUL 8,3&&'
rilor în siguran rutier GLGDFWLFHGLQvQYă‫܊‬ăPkQWXO DFHVWVHQVYRUILRUJDQL]DWHVHVLXQLGH SUHYHQLUH
condiii în rândul SUHXQLYHUVLWDUFXWHPDWLFD LQIRUPDUHFXVSHFLDOL‫܈‬WL‫܈‬LFXUVXULGH
de precolarilor HGXFD‫܊‬LHUXWLHUă IRUPDUHSHQWUXFDGUHOHGLGDFWLFHSULQ $QDOL]DH[WLQGHULLFXUVXULORUDFUHGLWDWHvQ GHFHPEULH 'LUHFWRULJHQHUDOL $QXDO 1XPăUGH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH
sigu- i elevilor din FDVHOHFRUSXOXLGLGDFWLFVDXIXUQL]RUL FkWPDLPXOWHMXGH‫܊‬HGLQ‫܊‬DUăVDXD 0( FDGUHGLGDFWLFH FD]XO PLQLVWHUH
ran sistemul de SULYD‫܊‬LGHIRUPDUH UHDFUHGLWăULLDFHVWRUD SDUWLFLSDQWH
FRQW învmânt
preuniversitar ,QFOXGHUHDDFHVWRUFXUVXULvQRIHUWD GHFHPEULH 'LUHFWRULJHQHUDOL $QXDO 2IHUWă ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH
FRQWLQXDUH FDVHORUFRUSXOXLGLGDFWLF 0( H[LVWHQWăOD FD]XO PLQLVWHUH
&&'
'LVHPLQDUHDFkWPDLODUJăDRIHUWHLGH GHFHPEULH 'LUHFWRULJHQHUDOL $QXDO 1XPăUGH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH
FXUVXULGHIRUPDUHvQGRPHUQLXOHGXFD‫܊‬LHL 0('LUHFWRUL FDGUHGLGDFWLFH FD]XO PLQLVWHUH
UXWLHUHvPYHGHUHDvQFXUDMăULLSDUWLFLSăULL &&' SDUWLFLSDQWH
FDGUHORUGLGDFWLFHODDFHVWHD
'HUXODUHDGHDFWLYLWă‫܊‬L ÌQELEOLRWHFLOH‫܈‬FRODUH‫܈‬LFHQWUHOHGH 0( 21* ÌQWRFPLUHDXQHLQRWHUHIHULWRDUHOD 6HFUHWDUGHVWDW $QXDO 7UDQVPLWHUH ([LVWHQWH %D]ă 1XHVWH )RQGXUL
SHULRGLFHFDUHVăLQFOXGă LQIRUPDUH‫܈‬LGRFXPHQWDUHYRUILRUJDQL]DWH $XWRULWăĠL DFHDVWăDFWLYLWDWH‫܈‬LWUDQVPLWHUHDHLFăWUH QRWăODQLYHO PDWHULDOă FD]XO H[WHUQH
WHPHGHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUă DFWLYLWă‫܊‬LSHUVRQDOL]DWHGHHGXFD‫܊‬LH SXEOLFH WRDWHELEOLRWHFLOH‫܈‬L&',XULOHGLQ‫܊‬DUă QDĠLRQDO ELEOLRWHFL‫܈‬L QHUDPEXUVDELO
VSHFLILFă vQFDGUXO UXWLHUăvQILHFDUHVHPHVWUXFDUHYRUDERUGD ORFDOH &', H%XJHW
ELEOLRWHFLORU‫܈‬FRODUH‫܈‬LD SULQFLSDOHOHFDX]HDOHDFFLGHQWHORUvQFDUH PLQLVWHU
FHQWUHORUGHLQIRUPDUH‫܈‬L VXQWLPSOLFD‫܊‬LPLQRULGLQMXGH‫܊‬XO EXJHWH
GRFXPHQWDUH UHVSHFWLY0XQLFLSLXO%XFXUH‫܈‬WL DXWRULWă‫܊‬L
SXEOLFHORFDOH
,GHQWLILFDUHDSULQFLSDOHORUFDX]HGH ùHIVHUYLFLX $QXDO &UHDUHDED]ă ([LVWHQWH0 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWPLQLVWHU

DFFLGHQWHvQFDUHVXQWLPSOLFD‫܊‬LPLQRUL VSHFLDOLWDWH'5 GDWHDFFLGHQWH $, FD]XO 0$,
GLQILHFDUHMXGH‫܊‬ ,*35
3ODQLILFDUHDDDFWLYLWă‫܊‬LVSHFLILFHSH ,QVSHFWRUL‫܈‬FRODUL 6HPHVWULDOă &UHDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO %XJHWPLQLVWHU

VHPHVWUXFXUHVSRQVDELOL‫܈‬LUHVXUVH SODQILFDUH
DORFDWH VHPHVWULDOă
5HDOL]DUHDDFWLYLWă‫܊‬LORU‫܈‬LHYDOXDUHD ,QVSHFWRUL‫܈‬FRODUL 6HPHVWULDOă 1XPăU 3HUVRQDO 1XHVWHFD]XO %XJHW
DFHVWRUD SDUWLFLSDQĠLMXG GLGDFWLF PLQLVWHU
H‫܊‬5H]XOWDWH DX[LOLDU EXJHWH
HYDOXăULORFDOH DXWRULWă‫܊‬L
SXEOLFHORFDOH
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
2 Utili- Factor Creterea &RQVROLGDUHDFRRSHUăULL ,QWHQVLILFDUHDFRPXQLFăULLGLQWUH0(0$, 0(‫܈‬L 21*XULGH &UHDUHD‫܈‬LDFWXDOL]DUHDFRQWLQXăDXQHL SHUPDQHQW 6HFUHWDUGHVWDW $QXDOă FUHDUHDXQHL ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWPLQLVWHU
FRQW zarea Uman nivelului de QD‫܊‬LRQDOHvQWUHVHFWRUXO ‫܈‬LRUJDQL]D‫܊‬LLJXYHUQDPHQWDOH‫܈‬L 0$, SURILO ED]HGHGDWHFHQWUDOL]DWăODQLYHOXO0( 0( ED]HGHGDWH FD]XO
drumu- FRQW educaie pentru SXEOLF‫܈‬LSULYDWSULYLQG QHJXYHUQDPHQWDOHFXSUHRFXSăULvQ DVRFLDĠLL FDUHVăLQFOXGăWRDWHRUJDQL]D‫܊‬LLOH
rilor în siguran rutier HGXFD‫܊‬LDSHQWUXVLJXUDQ‫܊‬ă GRPHQLXOHGXFD‫܊‬LHLUXWLHUHvQYHGHUHD FRPSDQLL QHJXYHUQDPHQWDOHGLQ5RPkQLDFX
condiii în rândul UXWLHUă GHUXOăULLvQSDUWHQHULDWDXQRUSURJUDPH SULYDWH SUHRFXSăULvQGRPHQLXOHGXFD‫܊‬LHLSHQWUX
de precolarilor SURLHFWH‫܈‬LDF‫܊‬LXQLGHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUăvQ VLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUă
sigu- i elevilor din XQLWă‫܊‬LOHGHvQYă‫܊‬ăPkQW
'H]YROWDUHDFRRSHUăULLLQWHULQVWLWX‫܊‬LRQDOH SHUPDQHQW 6HFUHWDUGHVWDW $QXDOă 1XPăUvQWkOQLUL ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWPLQLVWHU
ran sistemul de
‫܈‬LDVLJXUDUHDXQXLPHGLXHILFLHQWGH 0( RUJDQL]DWH FD]XO
FRQW învmânt
VFKLPEGHLQIRUPD‫܊‬LL
preuniversitar
FRQWLQXDUH ÌQFKHLHUHDXQRUSURWRFRDOHGHFRODERUDUH GHFHPEULH 6HFUHWDUGHVWDW $QXDO 1XPăU ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH
SHWHPHGHHGXFD‫܊‬LHUXWLHUă 0( SURWRFRODH FD]XO PLQLVWHUHEXJH
vQFKHLDWH WHSDUUWHQHUL
5HDOL]DUHDXQRUPDWHULDOHHGXFD‫܊‬LRQDOH GHFHPEULH 'LUHFWRUJHQHUDO $QXDO 1XPăU ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH

FRPXQH‫܈‬LGLVHPLQDUHDDFHVWRUDvQUkQGXO 0( SURLHFWH FD]XO PLQLVWHUH%XJH
FDGUHORUGLGDFWLFH SDUWHQHULDOH W21*
QXPăU
PDWHULDOH
HGXFD‫܊‬LRQDOH
UHDOL]DWH
&UH‫܈‬WHUHDJUDGXOXLGHXWLOL]DUHD SHUPDQHQW 6HFUHWDUGHVWDW $QXDOă 1XPăU ([LVWHQWH %XJHW
LQVWUXPHQWHORUSUHYă]XWHvQGRFXPHQWHOH 0( SDUWLFLSDQĠLMXG FRODERUDWRUL PLQLVWHU
DGRSWDWHODQLYHOQD‫܊‬LRQDO‫܈‬LLQWHUQD‫܊‬LRQDO H‫܊‬5H]XOWDWH EXJHWH
FDUHYL]HD]ăHGXFD‫܊‬LDSHQWUXVLJXUDQ‫܊‬ă HYDOXăULORFDOH DXWRULWă‫܊‬L
UXWLHUă SXEOLFH
ORFDOH%XJHWH
SDUWHQHUL
2 Utili- Factor 3URPRYDUHD 'HUXODUHD3URJUDPXOXL 6FRSXO3URJUDPXOXL1DĠLRQDOHVWH 0(‫܈‬L 21*XULFX ÌQFKHLHUHDGHSDUWHQHULDWHFX0(úL GHFHPEULH &RRUGRQDWRU 6HPHVWULDOă ÌQFKHLHUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman DFWLYLWăĠLORUGH 1DĠLRQDOGH(GXFDĠLHSHQWUX GH]YROWDUHDGHSURLHFWHFDPSDQLL 0$, RELHFWGH DXWRULWăĠLSXEOLFHORFDOHSHQWUXH[WLQGHUHD SURLHFW SURWRFRDOHGH FRODERUDWRUL FD]XO
drumu- FRQW HGXFDĠLHUXWLHUă 6LJXUDQĠă HGXFD‫܊‬LRQDOHH[HPSOHGHEXQHSUDFWLFL‫܈‬L DFWLYLWDWH SURJUDPXOXL2UDGHHGXFDĠLHUXWLHUăOD FRODERUDUH
rilor în SROLWLFLSXEOLFHFDUHVăYLQăvQVSULMLQXO VLJXUDQ‫܊‬D QLYHOQDĠLRQDO
condiii vPEXQăWă‫܊‬LULL‫܈‬LGH]YROWăULLVLVWHPXOXLGH UXWLHUă
de HGXFD‫܊‬LHH[WUDFXUULFXODUăHGXFD‫܊‬LHUXWLHUă 21*XULFX 'HUXODUHDGHDFWLYLWăĠLSHQWUXvQVXúLUHD GHFHPEULH &RRUGRQDWRU 6HPHVWULDOă 1XPăUHOHYL ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHW
sigu- SULQSURLHFWHOH2UDGH(GXFDĠLH5XWLHUă RELHFWGH FRUHFWăDUHJXOLORUGHFLUFXODĠLHUHJXOLORU SURLHFW SDUWLFLSDQĠL FRODERUDWRUL FD]XO PLQLVWHU
ran ‫܈‬LHGXFD‫܊‬LHSHQWUXSULPDMXWRU‫܈‬L DFWLYLWDWH GHSULPDMXWRUúLVLWXDĠLLGHXUJHQĠă EXJHWH
FRQW JHVWLRQDUHDVLWXD‫܊‬LLORUGHXUJHQ‫܊‬ăSULQ VLJXUDQ‫܊‬D SHQWUXHOHYL DXWRULWă‫܊‬L
SURLHFWHOH/HDSúDSHQWUX9LDĠă UXWLHUă SXEOLFH
3URLHFWHOHYRUILGHUXODWHGHIRUPDWRULGLQ $XWRULWăĠL ORFDOH$OWH
FDGUXO21*XULORUFXRELHFWGHDFWLYLWDWH SXEOLFH VXUVHOHJDO
VLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUăvQSDUWHQHULDWFXRILĠHULDL ORFDOH FRQVWLWXLWH
3ROLĠLHL5XWLHUHúLFDGUHGLGDFWLFHúL
SUHVXSXQVXV‫܊‬LQHUHDGHZRUNVKRSXUL‫܈‬L 21*XULFX $FUHGLWDUHDXQXLVXSRUWGHFXUVúL GHFHPEULH &RRUGRQDWRU 6HPHVWULDOă 1XPăUFDGUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHW
FXUVXULSULQHGXFD‫܊‬LHQRQIRUPDOăFDUH RELHFWGH IRUPDUHDDGHFDGUHGLGDFWLFHvQ SURLHFW GLGDFWLFH FRODERUDWRUL FD]XO PLQLVWHU
vPELQăWHRULDFXSUDFWLFD‫܈‬LMRFXULOHGHURO DFWLYLWDWH GRPHQLXOHGXFDĠLHLUXWLHUH IRUPDWH EXJHWH
GDU‫܈‬LSUH]HQWăULGHPRQVWUD‫܊‬LLFXUVXULGH VLJXUDQ‫܊‬D DXWRULWă‫܊‬L

IRUPDUHDFDGUHORUGLGDFWLFH‫܈‬LD UXWLHUă SXEOLFH
YROXQWDULORUHYHQLPHQWHSXEOLFH‫܈‬L $XWRULWăĠL ORFDOH$OWH
FRQFXUVXULFDPSDQLLHGXFD‫܊‬LRQDOHVDX SXEOLFH VXUVHOHJDO
FDPSDQLLSXEOLFLWDUH‫܈‬LGHLQIRUPDUH ORFDOH FRQVWLWXLWH
&&'
21*XULFX (ODERUDUHDúLSURPRYDUHDXQXLGRFXPHQW GHFHPEULH &RRUGRQDWRU 7ULPHVWULDOă $SUREDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
RELHFWGH GHSROLWLFLSXEOLFHSULYLQGGHVIăúXUDUHD SURLHFW GRFXPHQW FRODERUDWRUL FD]XO
DFWLYLWDWH DFWLYLWăĠLORUGHHGXFDĠLHUXWLHUăFDUHVă SROLWLFLSXEOLFH
VLJXUDQ‫܊‬D DVLJXUHVXVWHQDELOLWDWHSHWHUPHQOXQJ
UXWLHUă
55
56
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
2 Utili- Factor $FWXDOL]DUHD &UHúWHUHDFDOLWăĠLLVHUYLFLLORU 0RGLILFDUHD20$,QUSULYLQG 0$, (ODERUDUHDSURSXQHULLGHPRGLILFDUHD QRLHPEULH 'LUHFWRU'53&,9 7ULPHVWULDOă 3URLHFWDFW ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman SURFHVXOXLGH úLDJUDGXOXLGHVLJXUDQĠă SURFHGXUDGHH[DPLQDUHSHQWUXREĠLQHUHD '53&,9 20$,QUSULYLQGSURFHGXUDGH QRUPDWLY FD]XO
drumu- FRQW LQVWUXLUHúL UXWLHUăSULQUHGXFHUHD SHUPLVXOXLGHFRQGXFHUHSULQHOLPLQDUHD H[DPLQDUHSHQWUXREĠLQHUHDSHUPLVXOXL ILQDO]DW
rilor în H[DPLQDUHvQ WHUPHQHORUGHSURJUDPDUHOD vQYHGHUHDHOLPLQăULLREOLJDWLYLWăĠLL GHFRQGXFHUHSULQHOLPLQDUHDDFHVWHL
condiii YHGHUHDREĠLQHULL SUREDSUDFWLFăDH[DPHQXOXL SUH]HQWăULLGRYH]LLFDUHDWHVWăHIHFWXDUHDD SUHYHGHUL
de SHUPLVXOXLGH SHQWUXREĠLQHUHDSHUPLVXOXL FHOSXĠLQRUHVXSOLPHQWDUHGHSUHJăWLUH
sigu- FRQGXFHUH GHFRQGXFHUHFDXUPDUHD SUDFWLFăvQWURúFRODăGHFRQGXFăWRULDXWR 3URPRYDUHDSURLHFWXOXXLGHDFWQRPDWLY GHFHPEULH 'LUHFWRU'53&,9 7ULPHVWULDOă 7UDQVPLWHUHD ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
ran FUHúWHULLJUDGXOXLGH DXWRUL]DWă$FHDVWăPăVXUăYDFRQWULEXLOD SHFLUFXLWXOGHDSUREDUH SURLHFWXOXLSH FD]XO
FRQW SUHJăWLUHDFDQGLGDĠLORUúL UHGXFHUHDELURFUDĠLHLSUHFXPúLODR FLUFXLWXOGH
LPSOLFLWDJUDGXOXLGH FUHúWHUHDLQWHUHVXOXLDFRUGDWSUHJăWLULL DSUREDUH
SURPRYDELOLWDWHODSULPD LQLĠLDOHHIHFWXDWHvQFDGUXOúFROLORUGH ,PSOHPHQWDUHPRGLILFDUH20$,QU PDUWLH 'LUHFWRU'53&,9 $QXDOă *UDGFUHVFXW ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
SUREăSUDFWLFăVXVĠLQXWăGH FRQGXFăRULDXWRDXWRUL]DWH GH FD]XO
FDQGLGDW SURPRYDELOLWDW
HODúFROLOHGH
úRIHUL
2 Utili- Factor Actualizarea 0RGLILFDUHDSURFHGXULLGH 0$, $QDOL]DSRVLELOLWăĠLLLQWURGXFHULLXQHL RFWRPEULH 'LUHFWRU'53&,9 7ULPHVWULDOă (ODERUDUHQRWD ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman procesului de DWHVWDUH‫܈‬LHYDOXDUHD '53&,9 SUREHSHVLPXODWRUvQFDGUXODFWLYLWă‫܊‬LLGH IXQGDPHQWDUH FD]XO
drumu- FRQW instruire i H[DPLQDWRULORUSUHYă]XWă HYDOXDUHDQXDOă
rilor în examinare în GH20$,QU 0RGLILFDUHD‫܈‬LFRPSOHWDUHD20$,QU QRLHPEULH 'LUHFWRU'53&,9 7ULPHVWULDOă 3URLHFWDFW ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
condiii vederea obinerii SHQWUXVWDELOLUHDQRUPHORU SHQWUXVWDELOLUHDQRUPHORU QRUPDWLY FD]XO
de permisului de SULYLQGIRUPDUHDHYDOXDUHD SULYLQGIRUPDUHDHYDOXDUHDH[DPLQDUHD ILQDO]DW
sigu- conducere H[DPLQDUHDDWHVWDUHDúL DWHVWDUHDúLFRQWUROXOH[DPLQDWRULORUFDUH
ran FRQWLQXDUH FRQWUROXOH[DPLQDWRULORU SDUWLFLSăODGHVIăúXUDUHDH[DPHQHORU
FRQW FDUHSDUWLFLSăOD SUDFWLFHSHQWUXREĠLQHUHDSHUPLVXOXLGH
GHVIăúXUDUHDH[DPHQHORU FRQGXFHUH
SUDFWLFHSHQWUXREĠLQHUHD
SHUPLVXOXLGHFRQGXFHUH
DQDOL]kQG‫܈‬LSRVLELOLWDWHD 3URPRYDUHDSURLHFWXOXXLGHDFWQRPDWLY GHFHPEULH 'LUHFWRU'53&,9 7ULPHVWULDOă 7UDQVPLWHUHD ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
LQWURGXFHULLXQHLSUREHSH SHFLUFXLWXOGHDSUREDUH SURLHFWXOXLSH FD]XO
VLPXODWRUvQFDGUXODFWLYLWă‫܊‬LL FLUFXLWXOGH
GHHYDOXDUHDQXDOă DSUREDUH
2 Utili- Factor ÌPEXQăWăĠLUHD 0RGLILFDUHDFDGUXOXLOHJDO $QDOL]DSUHYHGHULORUDFWHORUQRUPDWLYH 07,'0 $QDOL]DFDGUXOXLOHJDOH[LVWHQWSULYLQG VHSWHPEULH 'LUHFWRU'007, $QXDOă $QDOL]ă ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman HYDOXăULL SULYLQGH[DPLQDUHD H[LVWHQWHQHFHVLWDWHDWUDQVSXQHULLvQ 06 H[DPLQDUHDPHGLFDOă‫܈‬LSVLKRORJLFă UHDOL]DWă FD]XO
drumu- FRQW PHGLFDOHúL PHGLFDOă‫܈‬LSVLKRORJLFă OHJLVOD‫܊‬LDLQWHUQăD'LUHFWLYHL&RQVLOLXOXL DSOLFDELOHSHUVRQDOXOXLFXDWULEX‫܊‬LLvQ
rilor în SVLKRORJLFH DSOLFDELOHSHUVRQDOXOXLFX 8(GLQGHFHPEULHGH VLJXUDQ‫܊‬DWUDQVSRUWXULORU
condiii DWULEX‫܊‬LLvQVLJXUDQ‫܊‬D SXQHUHvQDSOLFDUHD$FRUGXOXLSULYLQG &RQVXOWDUHDWXWXURULQVWLWX‫܊‬LLORULPSOLFDWH RFWRPEULH 'LUHFWRU'007, VHPHVWULDOă 6ROLFLWDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
de WUDQVSRUWXULORU SXQHUHDvQDSOLFDUHD&RQYHQ‫܊‬LHLSULYLQG HPLWHUHSXQFWH FD]XO
sigu- PXQFDvQSHVFXLWD2UJDQL]D‫܊‬LHL GHYHGHUH

ran ,QWHUQD‫܊‬LRQDOHD0XQFLLvQFKHLDWăOD DYL]HHWF
FRQW PDLvQWUH&RQIHGHUD‫܊‬LD*HQHUDOăD
&RRSHUDWLYHORU$JULFROHGLQXQLXQHD
(XURSHDQă&RJHFD)HGHUD‫܊‬LD(XURSHDQă (ODERUDUHDUHIHUDWXOXLGHDSUREDUHD QRLHPEULH 'LUHFWRU'007, VHPHVWULDOD $SUREDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
D/XFUăWRULORUGLQ7UDQVSRUWXUL(7)‫܈‬L PRGLILFăULLFRPSOHWăULLFDGUXOXLOHJDO UHIHUDWGH FD]XO
$VRFLD‫܊‬LD2UJDQL]D‫܊‬LLORU1D‫܊‬LRQDOHDOH PRGLILFDUH
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
ÌQWUHSULQGHULORUGH3HVFXLWGLQ8QLXQHD 2SWLPL]DUHD0RGLILFDUHDFDGUXOXLOHJDO GHFHPEULH 'LUHFWRU'0 VHPHVWULDOD 2UGLQ07, ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
(XURSHDQăD'LUHFWLYHL&(D 07,'LUHFWRU06 PRGLILFDW FD]XO
3DUODPHQWXOXL(XURSHDQ‫܈‬LD&RQVLOLXOXL
SULYLQGSHUPLVHOHGHFRQGXFHUH
PRGLILFDWăGH'LUHFWLYD8(
SUHFXP‫܈‬LGLVIXQF‫܊‬LRQDOLWă‫܊‬LOH‫܈‬L
SUREOHPHOHVHPQDODWHvQPRGFRQVWDQWGH
FăWUHXQLWăĠLOHPHGLFDOHúLVDXSVLKRORJLFH
DJUHDWHGH07,SHQWUXHIHFWXDUHD
H[DPLQăULORUPHGLFDOH‫܈‬LVDXSVLKRORJLFHD
SHUVRQDOXOXLFXDWULEXĠLLvQVLJXUDQĠD
WUDQVSRUWXULORU‫܈‬LDGLUHFĠLLORUGH
VSHFLDOLWDWHGLQPLQLVWHU
2 Utili- Factor Îmbuntirea $QDOL]DUHDRSRUWXQLWă‫܊‬LL $QDOL]DUHDRSRUWXQLWă‫܊‬LLGHDLQWURGXFH 0$, $QDOL]DvQFDGUXO*/SHQWUXIRUPDUHD VHSWHPEULH &RRUGRQDWRU DQXDOă 6WDELOLUHD ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman evalurii PRGLILFăULLFDGUXOXLOHJDO REOLJDWLYLWDWHDREĠLQHULLDYL]XOXLGHDSW 07,'0 FRQGXFăWRULORUDXWRGLQFDGUXO'3,65D '3,65 QXPăUXOXL FD]XO
drumu- FRQW medicale i SHQWUXHYDOXDUHD SVLKRORJLFODSUHVFKLPEDUHDSHUPLVXOXLGH 06 FDGUXOXLDFWXDOFDSDFLWăĠLLUHDOHGHD H[DFWGH
rilor în psihologice SVLKRORJLFăOD FRQGXFHUHSULQPRGLILFDUHDOHJLVODĠLHLOD IXUQL]DHYDOXDUHSVLKRORJLFăFDELQHWHGH FDELQHWHGH
condiii FRQWLQDUH SUHVFKLPEDUHDSHUPLVXOXL QLYHOGH207,úL20$, SVLKRORJLHDFUHGLWDWH07,FDUHSRWVă SVLKRORJLH
de DXWRDUHFDVFRSHIHFWXDUHD SUHLDúLFHUHULOHSHQWUXHYDOXDUH DXWRUL]DWHGH
sigu- XQHLDQDOL]HFRPXQHFX SVLKRORJLFăODSUHVFKLPEDUHDSHUPLVXOXL 07,FDUHSRW
ran SULYLUHODHILFLHQ‫܊‬DXQHL RIHULHYDOXDUH
FRQW DVWIHOGHPăVXUL vQYHGHUHD
FRQVLGHUkQGFăHYDOXDUHD HOLEHUăULLDYL]XO
SVLKRORJLFăSRDWHIL GHDSW
DGRSWDWăFDRPăVXUă SVLKRORJLF
FRPSOHPHQWDUăvQFD]XO
FRQGXFăWRULORUDXWRFDUH ,GHQWLILFDUHDFHORUPDLHILFLHQWH LXQLH &RRUGRQDWRU DQXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
GRYHGHVFIDSWXOFăDXXQ LQVWUXPHQWHSHQWUXXUPăULUHDVWăULL '3,65'LUHFWRU SURLHFWHGH FD]XO
FRPSRUWDPHQWSHULFXORVSH SVLKLFHDFRQGXFăWRULORUDXWRvQFDGUXO '53&,9'LUHFWRU DFWHQRUPDWLYH
GUXPXOSXEOLF */SHQWUXIRUPDUHDFRQGXFăWRULORUDXWR '007,
GLQFDGUXO'3,65‫܈‬LGXSăFD]
DFWXDOL]DUHDFDGUXOXOOHJDOQHFHVDU
LQWURGXFHULLSUHYHGHULORUSULYLQG
REOLJDWLYLWDWHDREĠLQHULLDYL]XOXLGHDSW
SVLKRORJLFODSUHVFKLPEDUHDSHUPLVXOXL
GHFRQGXFHUHSULQPRGLILFDUHDOHJLVODĠLHL
ODQLYHOXO0$,'53&,9úL07,
2 Utili- Factor 'HUXODUHD 'LIX]DUHDGHPHVDMHVRFLDOH 07, 21*XULFX ,GHQWLILFDUHDPHVDMHORUSULYLQGXWLOL]DUHD VHSWHPEULH 3UHúHGLQWH*/ )LQDOă &UHDUHPHVDMH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman GHFDPSDQLL SULYLQGVLJXUDQĠDFRSLLORUvQ 0$, RELHFWGH VFDXQHORUDXWRVLVWHPHORUGHUHWHQĠLH FRPXQLFDUHvQ SHQWUXGLIX]DUH FD]XO
drumu- FRQW GHFRQúWLHQWLDUH PDúLQăvQPDVVPHGLDúLFX 0( DFWLYLWDWH SHQWUXFRSLLvQFDGUXO*/SHQWUX VLJXUDQĠDUXWLHUă
rilor în SULYLQGULVFXO DMXWRUXOSDQRXULORU VLJXUDQ‫܊‬D FRPXQLFDUHGHVLJXUDQĠăUXWLHUăGLQ
condiii UXWLHUODQLYHO SXEOLFLWDUHLQIUDVWUXFWXUă UXWLHUă FDGUXO'3,65
de QDĠLRQDO OL]LELOăDPSODVDWHSH 6RFLHWDWH
sigu- DXWRVWUă]LúLGUXPXUL &LYLOă
ran QDĠLRQDOH 0HGLX
FRQW SULYDW 'LIX]DUHPHVDMHSULQLQWHUPHGLXO VHSWHPEULH '*&1$,5 $QXDOă 1XPăU 1XHVWHFD]XO 3DQRXULúL 1XHVWH %XJHW&1$,5
SDQRXULORUSXEOLFLWDUHLQIUDVWUXFWXULL DILúăULWLSXULGH LQIUDVWUXFWXUă FD]XO SDUWHQHUL
OL]LELOHDPSODVDWHSHDXWRVWUă]LúLGUXPXUL GUXPIOX[ OL]LELOă 21*XULFX
QDĠLRQDOH WUDILF RELHFWGH
DFWLYLWDWH
VLJXUDQ‫܊‬D
UXWLHUă
,GHQWLILFDWSDUWHQHULPHGLD RFWRPEULH 3UHúHGLQWH*/ )LQDOă &UHDUHED]DGH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

FRPXQLFDUHvQ GDWHSDUWHQHUL FD]XO
VLJXUDQĠDUXWLHUă
57
58
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
'LIX]DUHPHVDMHPDVVPHGLDLQFOXVLY VHSWHPEULH 21*XULFXRELHFW $QXDOă 1XPăU 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO DILúDUH %XJHW&1$,5

79PHVDMHVRFLDOH GHDFWLYLWDWH GLIX]ăULLQWHUYD SDUWHQHUL
VLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă ORUDUFDQDO 21*XULFX
RELHFWGH
DFWLYLWDWH
VLJXUDQ‫܊‬D
UXWLHUă
2 Utili- Factor Derularea ,QWHJUDUHDvQFXUULFXOOXPGH (VWHLPSRUWDQWăFRQúWLHQWL]DUHDSăULQĠLORU 07, 0036 (ODERUDUHDvQFDGUXO*/SHQWUXIRUPDUH VHSWHPEULH 3UHúHGLQWH*/ $QXDOă (ODERUDUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman de campanii FXUVXULGHSXHULFXOWXUDD FXSULYLUHODVLJXUDQĠDUXWLHUăúLODPăVXULOH )XQGDĠLD DFRQGXFăWRULORUDXWRúLFRPXQLFDUHGH FRPXQLFDUHvQ VXSRUWFXUV FD]XO
drumu- FRQW de contientiare XQXLPRGXOGHVLJXUDQĠă SHFDUHOHSRWOXDSHQWUXGHSOVDUHDvQ 6LJXUDQĠă VLJXUDQĠăUXWLHUăDXQXLPRGXOSULYLQG VLJXUDQĠDUXWLHUă
rilor în privind riscul DXWRFRSLLSUHFXPúLDXQXL VLJXUDQĠăFXXQFRSLOPLF0RGXOHOHYRU $XWR&RSLL GHSODVDUHDvQVLJXUDQĠăDFRSLLORUvQ
condiii rutier la nivel PRGXOGHSULPDMXWRU FRQĠLQHDWkWLQIRUPDĠLLOHJDWHGHDQDWRPLD 6RFLHWDWH DXWRYHKLFXOFXSDUWLFLSDUHD
de naional SHQWUXVXJDUúLFRSLOXOPLF FRSLOXOPLFGHSOVDUHDvQVLJXUDQĠăFX FLYLOă UHSUH]HQWDQĠLORUGLQFDGUXO0036
sigu- FRQWLQXDUH DMXWRUXOVLVWHPHORUGHUHWHQĠLHSHQWUX
ran FRSLLPRGDOLWăĠLOHGHDVHOHFWDVLVWHPHOH (ODERUDUHDvQFDGUXO*/SHQWUXIRUPDUH VHSWHPEULH 3UHúHGLQWH*/ $QXDOă (ODERUDUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW RSWLPHSHQWUXYkUVWDúLFRQVWLWXĠLD DFRQGXFăWRULORUDXWRúLFRPXQLFDUHGH FRPXQLFDUHvQ VXSRUWFXUV FD]XO
FRSLOXOXLFkWúLGHDFRUGDUHDSULPXOXL VLJXUDQĠăUXWLHUăDXQXLPRGXOSULYLQG VLJXUDQĠDUXWLHUă
DMXWRU DFRUGDUHDGHSULPDMXWRUSHQWUXVXJDUúL
FRSLOXOPLFFXSDUWLFLSDUHD
UHSUH]HQWDQĠLORUGLQFDGUXO0036
$SUREDUHDPRGXOXOXLODQLYHOXO0036 IHEUXDULH ùHIGLUHFĠLH $QXDOă ,QWURGXFHUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

VSHFLDOLWDWH0036 PRGXOH FD]XO
HODERUDWHvQ
FXUULFXOD
2 Utili- Factor Derularea &UHDUHDXQXLVSDĠLXYLUWXDO 2SWLPL]DUHDVLWHXOXLFLVUURSULQXWLOL]DUHD 07,$55 (ODERUDUHDXQHLQRWHGHIXQGDPHQWDUH DXJXVW &RRUGRQDWRU ILQDOă (ODERUDUHQRWă ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH $OWHVXUVHGH
FRQW zarea Uman de campanii GHVWLQDWSURPRYăULL GHLQVWUXPHQWHH[0LFURVRIW3RZHU%, SULYLQGLQFOXGHUHDSHOLVWDGHLQYHVWLĠLLD 6&,65 GH FD]XO ILQDQĠDUH%XJH
drumu- FRQW de contientiare LQIRUPDĠLLORUDFWXDOL]DWH FDUHVăSUHLDGDWHúLDQDOL]HGLQGRPHQLXO DFKL]LĠLHLGHOLFHQĠHVRIWXULQHFHVDUH IXQGDPHQWDUH W$55
rilor în privind riscul DQDOL]HVWDGLX UXWLHUúLVăSHUPLWăYL]XDOL]DUHDGDWHORUúL SHQWUXRSLPL]DUHDVLWHXOXLFLVUUR
condiii rutier la nivel LPSOHPHQWDUH6165 VWDWLVWLFLORUvQWUXQIRUPDWLQWHUDFWLY
de naional SULYLQGVLJXUDQĠDUXWLHUă LQFOXVLYSULQLQIRJUDILFHH[QXPăUGH (ODERUDUHDXQHLQRWHGHIXQGDPHQWDUH DXJXVW &RRUGRQDWRU ILQDOă (ODERUDUHQRWă ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH $OWHVXUVHGH
sigu- FRQWLQXDUH DFFLGHQWHSHXQDQXPLW SULYLQGLQFOXGHUHDSHOLVWDGHLQYHVWLĠLLD 6&,65 GH FD]XO ILQDQĠDUH%XJH
ran VHJPHQWUHJLXQHSHULRDGăGHWLPS DFKL]LĠLHLGHVHUYLFLLQHFHVDUHSHQWUX IXQGDPHQWDUH W$55
FRQW SUREOHPHvQWUDILFGUXPXULvQOXFUXHWF RSLPL]DUHDúLPHQWHQDQĠDVLWHXOXLFLVUUR
úLXQGHVăILHSXEOLFDWVWDGLXO
LPSOHPHQWăULLPăVXULORUGLQ6165
$SUREDUHDQRWHORUGHIXQGDPHQWDUH GHFHPEULH '*$55 ILQDOă $SUREDUHQRWă ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH $OWHVXUVHGH
SULYLQGDFKL]LĠLDVHUYLFLLORUGHRSWLPL]DUH IXQGDPQHWDUH FD]XO ILQDQĠDUH%XJH
úLPHQWHQDQĠăDVLWHXOXLFLVUURSUHFXP W$55
úLDOLFHQĠHORUVRIWXULORUHWFQHFHVDUH
vPEXQăWăĠLULLVLWHXOXL
(ODERUDUHUHIHUDWSHQWUXGHPDUDUHD PDUWLH &RRUGRQDWRU ILQDOă $SUREDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

SURFHGXULORUGHDFKL]LĠLHDVHUYLFLLORU 6&,65 UHIHUDW FD]XO
OLFHQĠHORUúLVRIWXOXLQHFHVDUSHQWUX
RSWLPL]DUHDVLWHXOXLFLVUUR
$FKL]LĠLHVHUYLFLLúLVRIWOLFHQĠHQHFHVDUH DSULOLH ùHIVHUYLFLX ILQDOă DFKL]LĠLH ([LVWHQWH ([LVWHQWH (XUR $OWHVXUVHGH

SHQWUXRSWLPL]DUHDVLWHXOXLFLVUUR DFKL]LĠLLSXEOLFH VHUYLFLLúL ILQDQĠDUH%XJH
VRIWOLFHQĠH W$55
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
(ODERUDUHúLWUDQVPLWHUHDGUHVHFăWUH LDQXDULH &RRUGRQDWRU ILQDOă 7UDQVPLWHUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

LQVWLWXĠLLOHFXDWULEXĠLLvQVLJXUDQĠDUXWLHUă 6&,65 VROLFWDUL FD]XO
5$5,*35$55HWFSHQWUXSXQHUHD
ODGLVSR]LĠLHDGDWHORUDFWXDOL]DWHGLQ
GRPHQLX
2SHUDĠLRQDOL]DUHDVLWHXOXLFLVUURFX DXJXVW &RRUGRQDWRU ILQDOă 6LWHDFFHVLELOúL ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

IXQFĠLRQDOLWăĠLFDUHVăSHUPLWăLQWHURJDUHD 6&,65 IXQFĠLRQDO FD]XO
GDWHORUúLYL]XDOL]DUHDLQWHUDFWLYăSUHFXP
úLLQIRUPDĠLLSULYLQGVWDGLXOLPSOHPHQWăULL
PăVXULORUGLQ6165
2 Utili- Factor 0RGHODUHD 'HVIăúXUDUHDVLVWHPDWLFăD ÌQUDSRUWFXQHFHVLWDWHDPHQĠLQHULLXQXL 0$, 'HUXODUHDGHDFĠLXQLFXHIHFWLYHSURSULL DQXDO ,*35 GXSD 1XPăUGH ([LVWHQWH,Q ([LVWHQWH,Q QXHVWH QXHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman FRPSRUWDPHQWXOX DFĠLXQLORUSUHYHQWLYUHDFWLYH QLYHOFUHVFXWGHVLJXUDQĠăUXWLHUăHVWH 07, SHOLQLHGHYLWH]ăQHDFRUGDUHSULRULWDWH FRQIRUP ILQDOL]DUHD DFĠLXQLUHDOL]DWH IXQFĠLHGH IXQFWLHGH FD]XO
drumu- FRQW LXPDQvQWUDILF vQVLVWHPLQWHJUDWvQED]D QHFVDUăLQWHQVLILFDUHDSHWHUPHQOXQJDWkW 5$5 YHKLFXOHQHDFRUGDUHSULRULWDWHSLHWRQL FDOHQGDUXOXL DFĠLXQLLúL DPSORDUHD DPSORDUHD
rilor în DQDOL]HLVLWXDĠLHLRSHUDWLYH DDFĠLXQLORUFXHIHFWLYHSURSULLFkWúLvQ ,6&75 LQGLVFLSOLQăSLHWRQDOăDEDWHULELFLOLúWL GHDFĠLXQL DQXDO DFĠLXQLLYRUIL DFĠLXQLLYDIL
condiii GLQSHUVSHFWLYDIDFWRULORUGH FRODERUDUHFXDOWHLQVWLWXĠLLFXDWULEXĠLLvQ &1$,5 UHVSHFWDUHDQRUPHORUSULYLQGWUHFHUHDOD HODERUDWOD VWDELOLWHDQJU VWDELOLWă
de ULVFSULYLQGXWLOL]DUHD GRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH QLYHOFXFDOHDIHUDWDFRQVXPXOGH QLYHOXO HQDWH GRWDUHD
sigu- GUXPXULORUvQVLJXUDQĠă DOFRROGURJXUL ,*35'5 HIHFWLYHOH QHFHVDUă
ran SUHFXPúLSHUD]DMXGHĠHORU úL QHFHVDUH
FRQW FDUHSUH]LQWăXQULVFUXWLHU FDOHQGDUXOXL
FUHVFXWFXVSULMLQXO 52$'32/
MXGHĠHORUOLPLWURIH
'HUXODUHDGHDFĠLXQLvQFRODERUDUHFXDOWH DQXDO ,*35 GXSD 1XPăUGH ([LVWHQWH,Q ([LVWHQWH,Q QXHVWH QXHVWHFD]XO

LQVWLWXĠLLSHOLQLHGHVWDUHWHKQLFă FRQIRUP ILQDOL]DUHD DFĠLXQLUHDOL]DWH IXQFĠLHGH IXQFWLHGH FD]XO
OHJDOLWDWHWUDQVSRUWUXWLHUPDUIăúL SODQLILFăULORU DFĠLXQLLúL DPSORDUHD DPSORDUHD
SHUVRDQHWUDQVSRUWPăUIXULSHULFXORDVH vQWRFPLWHvQ DQXDO DFĠLXQLLYRUIL DFĠLXQLLYDIL
DFHVWVHQV VWDELOLWHDQJU VWDELOLWă
HQDWH GRWDUHD
HIHFWLYHOH QHFHVDUă
QHFHVDUH
2 Utili- Factor $QDOL]DFRQWLQXă (YROX‫܊‬LDULVFXOXLUXWLHUGLQ )XUQL]DUHDúLDQDOL]DGDWHORUSULYLQG 0$, (ODERUDUHDVWDWLVWLFLLPRGXOXLGHHYROXĠLH $QXDOă ,*35 6HPHVWULDO ÌQWRFPLUHD ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman DLQGLFDWRULORUGH SXQFWGHYHGHUHDO HYROXĠLDQXPăUXOXLGHSHUVRDQHGHFHGDWH DDFFLGHQWHORUUXWLHUHSULQLQWHURJDUHD VWDWLVWLFLL FD]XO
drumu- FRQW SHUIRUPDQĠăvQ QXPăUXOXLSHUVRDQHORU úLUăQLWHJUDYvQDFFLGHQWHUXWLHUH ED]HLGHGDWH($&
rilor în VLJXUDQĠDUXWLHUă GHFHGDWH‫܈‬LDOSHUVRDQHORU
condiii UăQLWHJUDYvQDFFLGHQWH
de UXWLHUH
sigu-
ran (YDOXDUHDFRQWLQXăD ÌPEXQăWă‫܊‬LUHDPHWRGRORJLHLGHFXOHJHUHD 07, 0HGLXO (IHFWXDUHDHWDSHORUGHPDVXUăWRULODQLYHO VHSWHPEULH 6HI'HSDUWDPHQW $QXDOă &UHDUHED]ă ([LVWHQWH ([LVWHQWH $OWHVXUVHGH
FRQW LQGLFDWRULORUFKHLHGH GDWHORU'H]YROWDUHDPHWRGRORJLHL 5$5 $FDGHPLF QDĠLRQDO &HUFHWDUH GDWH ILQDQĠDUH%XJH
SHUIRUPDQ‫܊‬ă.3, FXOHJHULLGHGDWHFDUHVWăODED]DFHORU W5$5
LQGLFDWRULFKHLHvQVLJXUDQĠăUXWLHUă
,QGLFDWRUXOFKHLHGHSHUIRUPDQ‫܊‬ăSHQWUX
3UHOXFUDUHDúLDQDOL]DUH]XOWDWHORU VHSWHPEULH 6HI'HSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH $OWHVXUVHGH
YLWH]ă
PDVXUăWRULORU &HUFHWDUH VWDWLVWLFL ILQDQĠDUH%XJH
,QGLFDWRUFKHLHGHSHUIRUPDQ‫܊‬ăSHQWUX
W5$5
XWLOL]DUHDFHQWXULORUGHVLJXUDQ‫܊‬ă‫܈‬LD
VLVWHPHORUGHVLJXUDQ‫܊‬ăSHQWUXFRSLL
59
60
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
J ‫ ܊‬S S
,QGLFDWRUXOFKHLHGHSHUIRUPDQ‫܊‬ăSHQWUX (ODERUDUHDGHVWDWLVWLFLFRPSDUDWLYH‫܈‬L GHFHPEULH 6HI'HSDUWDPHQW $QXDOă ÌQWRFPLUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH $OWHVXUVHGH
XWLOL]DUHDHFKLSDPHQWHORUGHSURWHF‫܊‬LH DQDOL]DPRGXOXLGHHYROXĠLHD &HUFHWDUH DQDOL]ă ILQDQĠDUH%XJH
,QGLFDWRUXOFKHLHGHSHUIRUPDQ‫܊‬ăSHQWUX LQGLFDWRULORUvQWLPS FRPSDUDWLYă W5$5
GLVWUDJHUHDDWHQ‫܊‬LHL‫܈‬RIHUXOXLSULQIRORVLUHD
GLVSR]LWLYHORUSRUWDELOH
,QGLFDWRUXOFKHLHGHSHUIRUPDQ‫܊‬ăSHQWUX
VLJXUDQ‫܊‬DYHKLFXOXOXL
ÌPEXQăWă‫܊‬LUHDPHWRGRORJLHLGHFXOHJHUHD 07, (ODERUDUHPHWRGRORJLHSULYLQGFDOFXOXO GHFHPEULH 3UHúHGLQWH*/ $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
GDWHORU'H]YROWDUHDPHWRGRORJLHL 0$, LQGLFDWRUXOXLFKHLHGHVLJXUDQĠă$OFRRO PHWRGRORJLH FD]XO
FXOHJHULLGHGDWHFDUHVWăODED]D vQFDGUXO*/'3,65
LQGLFDWRUXOXLFKHLHvQVLJXUDQĠăUXWLHUă
SULYLQGDOFRROXOvQED]DGHILQLĠLHL
&RPLVLHL(XURSHQHSURFHQWXO
FRQGXFăWRULORUDXWRFHFLUFXOăvQOLPLWD
OHJDOăGHFRQVXPGHDOFRRO
2 Utili- Factor Analiza continu Evaluarea continu a ÌPEXQăWă‫܊‬LUHDPHWRGRORJLHLGHFXOHJHUHD 07,$55 (ODERUDUHPHWRGRORJLHSULYLQGFDOFXOXO GHFHPEULH 3UHúHGLQWH*/ $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman a indicatorilor de indicatorilor cheie de GDWHORU'H]YROWDUHDPHWRGRORJLHL 07,5$5 LQGLFDWRUXOXLFKHLHGHVLJXUDQĠă PHWRGRORJLH FD]XO
drumu- FRQW performan în performan (KPI) FXOHJHULLGHGDWHFDUHVWăODED]D 07,&1$,5 ,QIUDVWUXFWXUăĠLQkQGFRQWGHSUDJXOGH
rilor în sigurana rutier FRQWLQXDUH LQGLFDWRUXOXLFKHLHvQVLJXUDQĠăUXWLHUă 0$, VLJXUDQĠăDOLQIUDVWDUXFWXULLúLGHYDORULOH
condiii FRQWLQXDUH SULYLQG,QIUDVWUXFWXUDvQED]DGHILQLĠLHL SULYLQGGLVWDQĠDSDUFXUVăvQFDGUXO*/
de &RPLVLHL(XURSHQHSURFHQWXOGLVWDQĠHL '3,65
sigu- SDUFXUVHGHDXWRYHKLFXOHSHGUXPXULFX
ran XQJUDGGHVLJXUDQĠăSHVWHXQSUDJ
FRQW FRQYHQLW
$QDOL]DLQGLFDWRUXOXL,QWHUYHQĠLHGH 0$,'68 (ODERUDUHPHWRGRORJLHSULYLQGFDOFXOXO VHSWHPEULH 'LUHFWRU'68 $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
XUJHQĠăSRVWDFFLGHQW LQGLFDWRUXOXLFKHLHGHVLJXUDQĠă PHWRGRORJLH FD]XO
,QWURGXFHUHDLQGLFDWRUXOXL ,QGLFDWRUXOVHXWLOL]HD]ăvQFRQVWDWDUHD‫܈‬L 07, 0HGLXO $QDOL]DED]HORUGHGDWH5$5 VHSWHPEULH 6HI'HSDUWDPHQW $QXDOă ,GHQWLILFDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH $OWHVXUVHGH
YHKLFXOHNLORPHWUL FDOFXODUHDGHSUHFLHULLIL]LFHDYHKLFXOHORU 5$5 $FDGHPLF &HUFHWDUH VWDGLXDFWXDO ILQDQĠDUH%XJH
SDUFXUúL 3HQWUXDQDOL]DDFHVWXLDHVWHQHFHVDUă W5$5
HODERUDUHDPHWRGRORJLHLGHFXOHJHUHD
GDWHORU
&DOFXODUHDLQGLFDWRUXOXL GHFHPEULH 6HI'HSDUWDPHQW $QXDOă ÌQWRFPLUHD ([LVWHQWH ([LVWHQWH $OWHVXUVHGH

&HUFHWDUH VWDWLVWLFLL ILQDQĠDUH%XJH
W5$5
(ODERUDUHDGHVWDWLVWLFLDQDOL]DHYROXĠLHL SHUPDQHQW 6HI'HSDUWDPHQW $QXDOă ÌQWRFPLUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH $OWHVXUVHGH

LQGLFDWRUXOXLvQWLPS &HUFHWDUH DQDOL]ă ILQDQĠDUH%XJH
FRPSDUDWLYă W5$5
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
2 Utili- Factor 0RGHUQL]DUHD 5HJOHPHQWDUHDXQRU 5RPkQLDQXEHQHILFLD]ăvQDFHVWPRPHQW 0'/3$ $FWXDOL]DUHD*KLGXOXLFXSURSXQHULOHGH DXJXVW 'LUHFWRU'LUHFĠLH ILQDOă )LQDOL]DUH H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman FDGUXOXLOHJLVODWLY VWDQGDUGHFXSULYLUHOD GHQRUPHSULYLQGSURLHFWDUHD‫܈‬LH[HFX‫܊‬LD PRGLILFDUH‫܈‬LFRPSOHWDUH VSHFLILFă0'/3$ SURLHFW*KLG FD]XO
drumu- FRQW vQGRPHQLXO SLVWHOHSHQWUXELFLFOL‫܈‬WLvQ SLVWHORUSHQWUXELFLFOHWHODVWDQGDUGH SULPLWH
rilor în VLJXUDQĠHLUXWLHUH YHGHUHDFUH‫܈‬WHULLQLYHOXOGH HXURSHQH
condiii VLJXUDQ‫܊‬ăDOLQIUDVWUXFWXULL 0'/3$DHODERUDWXQ*KLGGHSURLHFWDUH
de SHQWUXFLFOLFP DLQIUDVWUXFWXULLSHQWUXELFLFOHWHQHFHVDU
sigu- SHQWUXDPHQDMDUHDSLVWHORUSHQWUXELFLFOHWH
ran vQYHGHUHDDVLJXUăULLXQRUDOWHUQDWLYHGH
FRQW WUDQVSRUWPDLDERUGDELOHFDSUH‫܊‬PDLX‫܈‬RU
DFFHVLELOHPDLVăQăWRDVH‫܈‬LPDLSX‫܊‬LQ
SROXDQWHFDUHVăSRDWăvQORFXLRELFHLXULOH 3URPRYDUHDSHFLUFXLWXOGHDSUREDUH VHSWHPEULH 660'/3$ ILQDOă $SUREDUHDFW H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
DFWXDOHDOHXWLOL]DWRULORUvQPDWHULHGH QRUPDWLYGH FD]XO
PRELOLWDWH DSUREDUHD
*KLGXOXL
&RPSOHWDUHDOHJLVODĠLHL ÌQDFHVWPRPHQWQXHVWHSUHYă]XWăvQ $QDOL]DOHJLVODĠLHLHXURSHQHSULYLQG LDQXDULH ,*35 DQXDOă 1RWăHODERUDWă H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
UXWLHUHSULYLQG OHJLVODĠLHSăVWUDUHDGLVWDQĠHLPLQLPHvQ PRGDOLWDWHDGHUHJOHPHQWDUHODQLYHOXO FD]XO
UHJOHPHQWDUHDGLVWDQĠHLvQ PHUVvQVăVWXGLLOHDXGRYHGLWIDSWXOFă DOWRUVWDWHPHPEUHDGLVWDQĠHLvQPHUV
PHUVvQWUHGRXăYHKLFXOHSH QHSăVWUDUDHGLVWDQĠHLHVWHXQXOGLQWUH
DXWRVWUă]LúLGUXPXULH[SUHV IDFWRULLGHWHUPLQDQĠLDLDFFLGHQWHORU
UXWLHUHvQVSHFLDOFRURERUDWFXYLWH]D ÌQWRFPLUHDDQWHSURLHFWXOXLGHDFW VHSWHPEULH ,*35 DQXDOă 3URLHFWDSUREDW H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
QHDGDSWDWă&DXUPDUHHVWHQHFHVDUă 0$, QRUPDWLY úLWUDQVPLVSH FD]XO
SURPRYDUHVSUHDGRSWDUHDXQXLSURLHFWGH FLUFXLWXOGH
DFWQRUPDWLYFDUHVăUHJOHPHQWH]HGLVWDQĠD DGRSWDUH
vQPHUV
&RPSOHWDUHDOHJLVODĠLHL ÌQDFHVWPRPHQWvQ5RPkQLDQXH[LVWă 0$, $QDOL]DOHJLVODĠLHLHXURSHQHSULYLQG LDQXDULH ,*35 DQXDOă 1RWăHODERUDWă H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
UXWLHUHSULYLQGYLWH]DPHGLH ED]DQHFHVDUăVWDELOLULLYLWH]HLPHGLLvQVă PRGDOLWDWHDGHUHJOHPHQWDUHODQLYHOXO FD]XO
GHFLUFXODĠLHD VWXGLLOHDXGRYHGLWIDSWXOFăDFHVWDHVWHXQ DOWRUVWDWHPHPEUHDYLWH]HLvQPHUV
DXWRYHKLFXOHORUSH LQVWUXPHQWYDORURVvQJHVWLRQDUHDYLWH]HL
DXWRVWUă]LGUXPXULH[SUHV‫܈‬L &DXUPDUHHVWHQHFHVDUăSURPRYDUHDVSUH
QD‫܊‬LRQDOH DGRSWDUHDXQXLSURLHFWGHDFWQRUPDWLY ÌQWRFPLUHDDQWHSURLHFWXOXLGHDFW VHSWHPEULH ,*35 DQXDOă 3URLHFWDSUREDW H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
FDUHVăUHJOHPHQWH]HGHWHFĠLDYLWH]HLPHGLL QRUPDWLY úLWUDQVPLVSH FD]XO
DDXWRYHKLFXOHORUSHDQXPLWHWURQVRDQHGH FLUFXLWXOGH
GUXP DGRSWDUH
2 Utili- Factor Modernizarea $FWXDOL]DUHDFDGUXOXL 3URPRYDUHDDFWHORUQRUPDWLYHSULYLQG 06 $FWXDOL]DUHD206QUSULYLQG VHSWHPEULH 6606 6HPHVWULDOă 3URLHFWDSUREDW H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
FRQW zarea Uman cadrului legislativ QRUPDWLYFXLPSDFWDVXSUD DWHVWDUHDDVLVWHQĠLORUPHGLFDOLDFWLYLWDWHD PRGDOLWDWHDGHDXWRUL]DUHDVHUYLFLLORU úLWUDQVPLVSH FD]XO
drumu- FRQW în domeniul VLVWHPXOXLGHXUJHQĠă GHWULDMúLDXWRUL]DUHDVHUYLFLLORUSXEOLFHGH SXEOLFHGHDPEXODQ‫܊‬ă6085'‫܈‬LD FLUFXLWXOGH

rilor în siguranei rutiere DPEXODQĠăúLDH[SHUĠLORUGLQ&RPLVLLOHGH VHUYLFLLORUSULYDWHGHDPEXODQ‫܊‬ăDQXPH DGRSWDUH
condiii FRQWLQXDUH DXWRUL]DUHDVHUYLFLLORUSXEOLFH‫܈‬LSULYDWHGH FODULILFDUHDSURFHGXULLGHDXWRUL]DUH
de DPEXODQĠăUHSUH]LQWăRQHYRLHVWULQJHQWă
sigu- SHQWUXEXQDGHVIă‫܈‬XUDUHDDFWLYLWă‫܊‬LL
ran VLVWHPXOXLGHXUJHQĠăFXLPSDFWLQFOXVLY $FWXDOL]DUHD206QUvQVHQVXO VHSWHPEULH 6606 6HPHVWULDOă 3URLHFWDSUREDW H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
FRQW DVXSUDPRGXOXLGHJHVWLRQDUHDYLFWLPHORU VWDELOLULLXQHLPRGDOLWăĠLPDLHILFLHQWHGH úLWUDQVPLVSH FD]XO
DFFLGHQWHORUUXWLHUHúLLPSOLFLWDVXSUD QXPLUHDH[SHU‫܊‬LORUGLQ&RPLVLLOHGH FLUFXLWXOGH
GRPHQLXOXLVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUH DXWRUL]DUHDVHUYLFLLORUSXEOLFH‫܈‬LSULYDWH DGRSWDUH
GHDPEXODQĠă
61
62
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
(ODERUDUHDXQXLSURLHFWGH206SHQWUX VHSWHPEULH 6606 6HPHVWULDOă 3URLHFWDSUREDW H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO

FUHDUHDFDGUXOXLOHJDOSULYLQGSURPRYDUHD úLWUDQVPLVSH FD]XO
SURJUDPXLGHVWXGLLFRPSOHPHQWDUHúL FLUFXLWXOGH
REĠLQHUHDDWHVWDWXOXLDVLVWHQ‫܊‬LORU DGRSWDUH
PHGLFDOLFRQIRUPSUHYHGHULORU$QH[HL
QUDUWDOLQGLQ206QU
SULYLQGDSUREDUHD1RUPHORU
0HWRGRORJLFHGHDSOLFDUHD7LWOXOXL,9
³6LVWHPXO1D‫܊‬LRQDOGH$VLVWHQ‫܊‬ă
0HGLFDOăGH8UJHQ‫܊‬ă‫܈‬L3ULP$MXWRU
&DOLILFDW´GLQ/HJHDQUSULYLQG
UHIRUPDvQGRPHQLXOVăQăWă‫܊‬LL
$FWXDOL]DUHD206QUSHQWUX VHSWHPEULH 6606 6HPHVWULDOă 3URLHFWDSUREDW H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO

RSHUDĠLRQDOL]DUHDPRGDOLWă‫܊‬LLvQFDUHVH úLWUDQVPLVSH FD]XO
GHVIă‫܈‬RDUăDFWLYLWDWHDGHWULDMvQ8QLWă‫܊‬LOH FLUFXLWXOGH
GH3ULPLUL8UJHQ‫܊‬H DGRSWDUH
2 Utili- 6LV (ILFLHQWL]DUHD 2SHUDĠLRQDOL]DUHDVLVWHPHORU (PLWHUHDGHVROLFLWDULVLSURFHVHYHUEDOHGH 0$, ,GHQWLILFDUHDVXUVHORUGH VHSWHPEULH ,*35 DQXDOă 6WDELOLUHD 1XHVWHFD]XO 3HXQDQ! %XJHWGHVWDW
FRQW zarea WHPH PRGXOXLGH DXWRPDWHGHFRQVWDWDUH FRQVWDWDUHVLVDQFWLRQDUHSUHFXPVL ILQDQĠDUHDXWRILQDQĠDUHSHQWUX VXVUVHLGLQ 5DGDUH GXSD
drumu- DXWR FRQVWDWDUHD SURFHVDUHDDEDWHULORU5R FRPXQLFDUHDDFHVWRUDLQVLVWHPDXWRPDW PHQWHQDQĠDVLVWHPXOXL EXJHWXOGHVWDW DOLPHQWDUHDFX
rilor în PDWH vQFăOFăULORUvQ &%( GLVWLQFW OHL DPHQ]LHPLVH
condiii GRPHQLXOUXWLHU ,QGLFDWRUFH DXWRPDW
de SULQ FUHVWHLQ
sigu- RSHUDĠLRQDOL]DUHD UDSRUWFX
ran VLVWHPHORU QXPDUXOGH
FRQW DXWRPDWHGH VLVWHPHGH
GHWHFĠLHúL GHWHFWLH
VDQFĠLRQDUHD SUHOXDWHLQ
DEWHULORUOD 5R&%(
UHJLPXOUXWLHU
,GHQWLILFDUHDVXUVHORUGH VHSWHPEULH ,*35 DQXDOă QXPDUGH 3HQWUX 3HXQDQ %XJHWGHVWDW

ILQDQĠDUHDXWRILQDQĠDUHSHQWUXvQILLQĠDUHD IXQFWLLEXJHWDWH GHDSDUDWH VDODULL! GXSă
IXQFĠLLORUQHFHVDUHRSHUăULLVLVWHPXOXL LGHQWLILFDWH UDGDUVXQW 5DGDUH DOLPHQWDUHDFX
QHFHVDUH DPHQ]LHPLVH
PLQLP OHL DXWRPDW
GHSHUVRDQH 5DGDUH
LQGLFDWRU
SURSRUĠLH OHL
GLQ
DSDUDWH 5DGDUH

OHL
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
(ODERUDUHDSURLHFWXOXLGHPRGLILFDUH GHFHPEULH ,*35 DQXDOă (ODERUDUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

OHJLVODWLYăSULYLQGRSHUDĠLRQDOL]DUHD SURLHFWDFW FD]XO
VLVWHPHORUDXWRPDWHGHFRQVWDWDUH QRUPDWLY
SURFHVDUHDDEDWHULORU52&%(úL
SURPRYDUHDSHFLUFXLWXOGH
DSUREDUHDYL]DUH
2SHUDWLRQDOL]DUHDVLVWHPXOXLDXWRPDWHGH LXQLH ,*35 DQXDOă 1XPDU 3HQWUX &KHOWXLHOL %XJHWGHVWDW

FRQVWDWDUHSURFHVDUHDDEDWHULORU52 FRQVWDWDUL GHDSDUDWH DQXDOHGH GXSD
&%( SURFHVDWH UDGDUVXQW H[SHGLĠLHúL DOLPHQWDUHDFX
QHFHVDUH PHQWHQDQĠă DPHQ]LHPLVH
PLQLP VLVWHP DXWRPDW
2 Utili- Sis- Eficientizarea 6WDELOLUHDXQRUFHULQĠH ([LVWHQWDXQXLVHWGHGDWHLQWUXQIRUPDW 0$, ,GHQWLILFDUHDQHFHVDUXOXLFHULQĠHORU VHSWHPEULH ÌQWRFPLUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQW zarea teme modului de WHKQLFHVWDQGDUGSHQWUX FDGUXFDUHVDSRDWDILSUHOXDWGLQVLVWHPHOH WHKQLFHSHQWUXVLVWHPXO5R&%( GRFXPHQWXOXL FD]XO
drumu- auto- constatare a VLVWHPHOHDXWRPDWHGH GHGHWHFWLHLQVLVWHPXOGHSURFHVDUH5R GHFHULQĠH
rilor în mate înclcrilor în GHWHFĠLHDDEDWHULORUOD &%( VWDQGDUG
condiii FRQW domeniul rutier UHJLPXOUXWLHU (ODERUDUHDSURLHFWXOXLGHPRGLILFDUH GHFHPEULH ,*35 DQXDOă 3URLHFW ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
de prin OHJLVODWLYăSULYLQGVLVWHPHOHDXWRPDWHGH HODERUDWúL FD]XO
sigu- operaionalizarea GHWHFĠLHDDEDWHULORUODUHJLPXOUXWLHUúL WUDQVPLVSH
ran sistemelor SURPRYDUHDSHFLUFXLWXOGH FLUFXLWXOGH
FRQW automate de DSUREDUHDYL]DUH DGRSWDUH
detecie i
sancionare a
abterilor la ,PSOHPHQWDUHDGHVLVWHPH 5HDOL]DUHDGHVLVWHPHDXWRPDWHGH 07, &1$,5 $FKL]LĠLHúLXWLOL]DUHPRQWDUHLQVWDODUH 'HFHPEULH DQXDOă 1XPăU 3HQWUXSROLWLH DSDUDWH (VWLPDUH )LQDQWDUH
regimul rutier DXWRPDWHGHGHWHFĠLHD GHWHFĠLHFRPSDWLELOHFXVLVWHPXO5R&%( 0$, ,*35VL HFKLSDPHQWH QXHVWHFD]XO UDGDU EXJHW IRQGXUL8(
FRQWLQXDUH DEDWHULORUODQLYHOXOUHĠHOHL SHWRDWHFDWHJRULLOHGHGUXPXUL 8$7XUL XWLOL]DWH SHQWUX
GHDXWRVWUă]LGUXPXUL DSDUDWH
QD‫܊‬LRQDOHHWF UDGDU
LQVWDODWHSH
DXWRVSHFLDO
HGHSROLĠLH

OHL
3HQWUX
VLVWHPHOH
IL[HDOH
&1$,5VDX
3ULPăULL
HVWLPăP

(852
SHQWUXXQ
UDGDUFX
XWLOLWăĠL
&RPXQLFDĠ
LLFXUHQWúL
VWkOS
QHFHVDUH
SURFHVDWRUX
OXL5R
&%(
63
64
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
2 Utili- Sis- Eficientizarea Implementarea de sisteme 07, &1$,5 &RQHFWDUHvPSLQJHUHGDWHFăWUH5R&%( DQXDOă 1XPDUDSDUDWH 6XQWUHVXUVH 1XHVWHFD]XO 3HQWUX %XJHWGHVWDW
FRQW zarea teme modului de automate de detecie a 0'/3$ ,*35VL GHGHWHFĠLH VXSOLPHQWDUH SROLWLH GXSă
drumu- auto- constatare a abaterilor la nivelul reelei 0$, 8$7XUL FRQHFWDWH DVRFLDWH HVWLPăPXQ DOLPHQWDUHDFX
rilor în mate înclcrilor în de autostrzi, drumuri RSHUDWRULORU FRVWSHQWUX DPHQ]LHPLVH
condiii FRQW domeniul rutier naionale, etc. GH FRQHFWDUH DXWRPDW
de prin FRQWLQXDUH FRPXQLFDWLL vPSLQJHUH
sigu- operaionalizarea FHYRU GDWHGH
ran sistemelor IXUQL]D OHL
FRQW automate de 'HFHPEULH VHUYLFLXO ODXQQXPăU
detecie i GH
sancionare a DSDUDWH
abterilor la UDGDUSHDQ
regimul rutier
FRQWLQXDUH
Realizarea de sisteme automate de

detecie, compatibile cu sistemul Ro-
CBE, pe toate categoriile de drumuri
FRQWLQXDUH $VLJXUDUHPHQWHQDQĠăúLDGRFXPHQWHGH DQXDOă 1XPăU 6XQWUHVXUVH 3HQWUX %XJHWXOGHVWDW
OHJDOLWDWHDIXQFĠLRQăULLYDODELOLWDWH YHULILFăUL VXSOLPHQWDUH SROLĠLH
PHWURORJLH PHWURORJLFHúL DVRFLDWH HVWLPăPXQ
LQWHUYHQĠLL HQWLWăĠLORUvQ FRVWSHQWUX
SHQWUX FDX]ă PHWURORJLH
PHQWHQDQĠă GH
HIHFWXDWH OHLúLSHQWUX
SHUPDQHQW PHQWHQDQĠă
GH
OHL
2SHUDĠLRQDOL]DUHDVHUYLFLXOXL 3URPRYDUHDVSUHDGRSWDUHDXQXLDFW 07, &1$,5 (ODERUDUHDFWQRUPDWLY ,*35$1$) DQXDOă 3URLHFWGH H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
DXWRPDWGHWUDQVPLWHUHDD QRUPDWLYSHQWUXDSUREDUHDQRUPHORUGH 0'/3$ ,*35VL PRGLILFDUH FD]XO
WLWOXOXLGHFUHDQĠăSHQWUX DSOLFDUHD/HJLL 0$, 8$7XUL HODERUDW
SODWDDPHQ]LORU
FRQWUDYHQĠLRQDOH7&(
2 Utili- Sis- ÌPEXQăWăĠLUHD (ILFLHQWL]DUHDDFWLYLWă‫܊‬LORUGH 3HQWUXHILFLHQWL]DUHDFRQWURDOHORUvQWUDILF 0$,,*35 ,GHQWLILFDUHDGDWHORUQHFHVDUHDFWLYLWă‫܊‬LORU RFWRPEULH 'LUHFWRUJHQHUDO VHPHVWULDOă 6LWXDĠLHGDWH H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
FRQW zarea teme VFKLPEXOXL FRQWURO‫܈‬LLQVSHF‫܊‬LHvQ HVWHQHFHVDUăvQFKHLHUHDXQRUSURWRFRDOH '*&7, GHFRQWURO‫܈‬LLQVSHF‫܊‬LHvQGRPHQLXO 'LUHFWRULQVWLWXĠLH QHFHVDUH FD]XO
drumu- auto- GLJLWDOGH GRPHQLXOWUDQVSRUWXULORU vQWUHLQVWLWXĠLLOHFXDWULEXĠLLvQVLJXUDQĠD 07, WUDQVSRUWXULORUUXWLHUHODQLYHOXOILHFăUHL
rilor în mate LQIRUPDĠLLSULQ UXWLHUHSULQDVLJXUDUHD UXWLHUăFDUHVăSHUPLWăLQWHURJDUHDED]HORU $55 LQVWLWXĠLL

condiii FRQW FUHDUHD DFFHVXOXL,6&75úL3ROLĠLHL GHGDWHvQWLPSUHDO &1$,5
de PHFDQLVPHORUGH 5XWLHUHFRQIRUP ,6&75
sigu- LQWHUFRQHFWDUH SURWRFRDOHORUvQFKHLDWHOD
ran LQWHURJDUH QLYHOLQWHULQVWLWX‫܊‬LRQDOOD
FRQW XQLILFDUHED]H ED]HOHGHGDWHDOH$55
GDWH 5$5‫܈‬L&1$,5vQYHGHUHD
YHULILFăULLSHORFD
GRFXPHQWHORUHOHFWURQLFHGH
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
FăWUHSHUVRQDOXOGHFRQWURO ÌQFKHLHUHDGHSURWRFRDOHGHFRODERUDUH LXQLH 'LUHFWRUJHQHUDO VHPHVWULDOă 3URWRFRO H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO
SHQWUXXQVFKLPEGH FXLQVWLWXĠLLOHFDUHGHĠLQGDWHOHQHFHVDUH 'LUHFWRULQVWLWXĠLH FRODERUDUH FD]XO
LQIRUPD‫܊‬LLDUPRQL]DWODQLYHO DFWLYLWă‫܊‬LORUGHFRQWURO‫܈‬LLQVSHF‫܊‬LHvQ VHPQDW
8(‫܈‬LSHQWUXWUDQVSRUWXO GRPHQLXOWUDQVSRUWXULORUUXWLHUH
FRRUGRQDWGHPDUIă‫܈‬L
SHUVRDQH
2SHUDĠLRQDOL]DUHD ,QWHQVLILFDUHDSURFHVXOXLGH 3HWRDWHDXWRVWUă]LOHGUXPXULOHGHPDUH 07, )LHFDUHDXWRVWUDGăGUXPGHPDUHYLWH]ă 6HI8QLWDWHGH FRQIRUP SURFHQWGH H[LVWHQWH H[LVWHQWH )RQGXUL
GHVLVWHPH GLJLWDOL]DUHvQWUDQVSRUWXUL YLWH]ăVHYRULPSOHPHQWDLPSOLFLW &1$,5 SHOkQJăSDUWHDGHFRQVWUXF‫܊‬LHGHGUXP ,PSOHPHQWDUH JUDILFXOXL LPSOHPHQWDUH (XURSHQH
DXWRPDWHSHQWUX SULQGH]YROWDUHD6LVWHPHORU VLVWHPHOHLQWHOLJHQWHGHWUDQVSRUW DUH‫܈‬LSDUWHDGHLPSOHPHQWDUHD 3URLHFWH H[HFXWLHD FRQIRUP QHUDPEXUVDELO
PDQDJHPHQWXO ,QWHOLJHQWHGH7UDQVSRUW VLVWHPHORULQWHOLJHQWHGHWUDQVSRUW‫܈‬LGH OXFUDULORU JUDILFXOXLGH H3155
WUDILFXOXL SURFHVUHDOL]DWvQSDUDOHOFX FRQHFWDUHDORUOD&HQWUHOHGH H[HFXWLH %XJHW6WDW
SURJUDPXOGHGH]YROWDUHD 0RQLWRUL]DUH‫܈‬L,QIRUPDUH 6XUVHSURSULL
VHFWRUXOXLUXWLHUSUHYă]XWvQ
0DVWHU3ODQXO*HQHUDOGH
7UDQVSRUW
6LJXUDQ‫܊‬D 7HVWDUHD ,QL‫܊‬LHUHDXQXLSURLHFWSLORW )RUPDUHDXQXLJUXSGHOXFUXFDUHVă 07, 0HGLXO )RUPDUHDXQXLJUXSGHOXFUXVSHFLDOL]DW VHSWHPEULH 3UH‫܈‬HGLQWH*/ $QXDOă )RUPDUHúL ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
YHKLFXOHORU YHKLFXOHORU SULYLQGWHVWDUHDYHKLFXOHORU LQL‫܊‬LH]HDFWLYLWă‫܊‬LGHWHVWDUHDYHKLFXOHORU &1$,5 DFDGHPLF SHSUREOHPDWLFDDXWRYHKLFXOHORU IXQFĠLRQDUH FD]XO
FRQHFWDWH‫܈‬L FRQHFWDWH‫܈‬LDXWRQRPH FRQHFWDWH‫܈‬LDXWRQRPH 5$5 FRQHFWDWH‫܈‬LDXWRQRPH JUXSOXFUX
DXWRQRPH 0$,
$QDOL]DSURLHFWHORUHXURSHQHSHQWUX GHFHPEULH 3UHVHGLQWH*/ $QXDOă (ODERUDUHED]ă ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRULGRDUHOH*‫܈‬LDPRGDOLWă‫܊‬LORUGH GHGDWHFX FD]XO
WHVWDUHDYHKLFXOHORUHOHFWULFHLQWHJUDWH‫܈‬L SURLHFWHOH
DXWRQRPHODQLYHOXODOWRUVWDWHPHPEUH HXURSHQHvQ
GHUXODUH
$QDOL]D 'HODGHYLQH )RUPDUHDVSHFLDOL‫܈‬WLORUSHQWUXDQDOL]D 07, (ODERUDUHDSURFHGXULLGHOXFUX GHFHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
LQIRUPD‫܊‬LLORU REOLJDWRULHGRWDUHD LQIRUPD‫܊‬LLORUVWRFDWHGHGLVSR]LWLYHOHGH 5$5 5$5 SURFHGXUDGH FD]XO
VWRFDWHGH DXWRYHKLFXOHORUX‫܈‬RDUHQRL vQUHJLVWUDUHDGDWHORUSULYLQGHYHQLPHQWHOH OXFUX
GLVSR]LWLYHOHGH FXGLVSR]LWLYHGH vQVFRSXOFHUFHWăULL‫܈‬LDQDOL]HLUHIHULWRDUHOD
vQUHJLVWUDUHD vQUHJLVWUDUHDGDWHORUSULYLQG DFFLGHQWH
GDWHORUSULYLQG HYHQLPHQWHOHFDUH )RUPDUHDH[SHU‫܊‬LORU‫܈‬LVSHFLDOL‫܈‬WLORUvQ GHFHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă &XUVXULGH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
HYHQLPHQWHOH VWRFKHD]ăRJDPăGHGDWH DFHVWGRPHQLX 5$5 IRUPDUH FD]XO
UXWLHUH DQRQLPL]DWHSULYLQG SURIHVLRQDOă
YHKLFXOXOSHRSHULRDGă
VFXUWăvQDLQWHvQWLPSXO‫܈‬L
LPHGLDWGXSăFROL]LXQH
3URPRYDUHD‫܈‬L 5HJOHPHQWDUHDDFWLYLWă‫܊‬LLGH (ODERUDUHD‫܈‬LSURPRYDUHDvQFDGUXO07,D 07, (ODERUDUHDDFWXOXLQRUPDWLY VHSWHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW 6HPHVWULDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
GH]YROWDUHD H[SHUWL]ăWHKQLFă XQXLDFWQRUPDWLYGHUHJOHPHQWDUHvQ 5$5 5$5 SURLHFWDFW FD]XO
DFWLYLWăĠLLGH H[WUDMXGLFLDUăvQGRPHQLXO YHGHUHDDWULEXLULLFDOLWă‫܊‬LLGHH[SHUWWHKQLF QRUPDWLY
H[SHUWL]ăWHKQLFă YHKLFXOHORUUXWLHUH H[WUDMXGLFLDUvQVSHFLDOLWDWHDDXWRYHKLFXOH
H[WUDMXGLFLDUă UXWLHUH
3URPRYDUHDDFWXOXLQRUPDWLY VHSWHPEULH 'LUHFWRU*HQHUDO 6HPHVWULDOă 7UQDPLVWHUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
5$5 SURLHFW207, FD]XO
OD07,VSUH
DSUREDUH
$GRSWDUHDDFWXOXLQRUPDWLY QRLHPEULH 0LQLVWUX07, 6HPHVWULDOă 3XEOLFDUHDFW ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

QRUPDWLYFD FD]XO
207,
65
66
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
(ODERUDUHD5HJXODPHQWXOSULYLQG DSULOLH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW 6HPHVWULDOă (ODERUDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

DWULEXLUHDFDOLWăĠLLGHH[SHUWWHKQLF 5$5 5HJXODPHQW FD]XO
H[WUDMXGLFLDUvQVSHFLDOLWDWHDDXWRYHKLFXOH
UXWLHUH
3 Sigurana Promovarea i ÌQILLQ‫܊‬DUHDGHODERUDWRDUHGH 9DRIHULED]DWHKQLFăSHQWUXRE‫܊‬LQHUHDGH 07, (ODERUDUHDOLVWHLGHPDVXUăWRULSHQWUX 'HFHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUHOLVWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
(cont.) vehiculelor dezvoltarea FHUFHWDUHFRQVWDWDULWHKQLFR GDWHQHFHVDUHXQRUDQDOL]HFRPSOH[H 5$5 SUHOHYDUHDGHGDWH‫܈‬LLQIRUPD‫܊‬LLQHFHVDUH 5$5 FD]XO
FRQWLQXDUH activitii de VWLLQWLILFH‫܈‬LH[SHUWL]HFX FRUHFWH‫܈‬LSUHFLVHFHYL]HD]ăPHWRGRORJLLOH VWDELOLULLJUDGXOXLGHX]XUăDGHSUHFLHULL
expertiz tehnic JUDGULGLFDWGHFDSDELOLWDWH GHPRQLWRUL]DUHLQVSHF‫܊‬LH‫܈‬LWHVWDUHD DEXQHLIXQF‫܊‬LRQăULDYHKLFXOXOXL
extrajudiciar WHKQLFă YHKLFXOHORUSHWRDWăGXUDWDYLH‫܊‬LLDFHVWRUD
FRQWLQXDUH PRQLWRUL]DUHDEXQHLIXQF‫܊‬LRQăULD
VLVWHPHORUGHDVLVWHQ‫܊‬ăD‫܈‬RIHUXOXLSUHFXP
(ODERUDUHDOLVWHLGHDSDUDWHLQVWUXPHQWH 'HFHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUHOLVWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
‫܈‬LDLQWHUIH‫܊‬HLRPPD‫܈‬LQăKXPDQPDFKLQH
GHPăVXUă‫܈‬LVRIWXULQHFHVDUHFXOHJHULLGH 5$5 FD]XO
LQWHUIDFH±+0,
GDWHQHFHVDUHVWDELOLULLVWăULLWHKQLFHUHDOH
DYHKLFXOHORU
,QVSHF‫܊‬LDGHVLJXUDQ‫܊‬ă 3URPRYDUHDXQHLLQVSHF‫܊‬LLGHVLJXUDQ‫܊‬ă 07, $GRSWDUHSURLHFWDFWQRUPDWLYSULYLQG VHSWHPEULH 0LQLVWUX07, $QXDOă (ODERUDUHDFW ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
HYDOXDUHDWHKQLFăSHQWUX SHQWUXHYDOXDUHDVWăULLWHKQLFHD 5$5 LQVSHF‫܊‬LDGHVLJXUDQ‫܊‬ă QRUPDWLYúL FD]XO
GHWHUPLQDUHDJUDGXOXLGH YHKLFXOHORUFDUHDXIRVWLPSOLFDWHvQ WUDQVPLWHUHDSH
VLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUă HYHQLPHQWHSHQWUXUHSXQHUHDvQFLUFXODĠLH FLUFXLWXOGH
DYL]DUH
(ODERUDUHDPHWRGRORJLHL‫܈‬LDSURFHGXULL GHFHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

GHOXFUXSHQWUXLQVSHFWLDGHVLJXUDQWD 5$5 PHWRGRORJLH FD]XO
UXWLHUăSHQWUXYHULILFDUHDIXQF‫܊‬LRQDULLLQ
SDUDPHWULDWXWXURUVLVWHPHORUGH
VLJXUDQ‫܊‬ăDOHYHKLFXOXOXL
)RUPDUHDVSHFLDOL‫܈‬WLORU LXQLH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

5$5 SURFHGXUă FD]XO
OXFUX
3 Sigurana Promovarea i (YDOXDUHDYHKLFXOHORUUXODWH ,GHQWLILFDUHDHQWLWăĠLORUFDUHSRWGHUXOD 07, 0HGLXO )RUPDUHDXQXLJUXSGHOXFUXvQ VHSWHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă $GRSWDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
(cont.) vehiculelor dezvoltarea SHQWUXGHWHUPLQDUHDVWăULL DFWLYLWăĠLGHFHUFHWDUHvQGRPHQLXO 5$5 DFDGHPLF FRODERUDUHFXPHGLXODFDGHPLFSHOLQLH 5$5 PHWRGRORJLHL FD]XO
FRQWLQXDUH activitii de GHGHSUHFLHUHX]XULL VLJXUDQĠHLUXWLHUHúLHODERUDUHDXQHL GHVWDUHWHKQLFăFDUHVăHODERUH]H
expertiz tehnic GLQDPLFH‫܈‬LVWDWLFH PHWRGRORJLLGHHYDOXDUHWHKQLFR PHWRGDGHHYDOXDUHWHKQLFRHFRQRPLFăD
extrajudiciar YHULILFDUHDHOHFWURQLFăD HFRQRPLFăDYHKLFXOXOXLSULYLQGVWDUHDGH YHKLFXOHORU
FRQWLQXDUH RGRPHWUXOXLSHQWUX GHSUHFLHUH‫܈‬LX]XUăUHDOăXWLOL]kQGWRDWH
FRQVWDWDUHDQXPăUXOXLUHDO GDWHOHvQUHJLVWUDWHLQXQLWă‫܊‬LOHGHFRPDQGă
(ODERUDUHDXQHLPHWRGRORJLLGH LXQLH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă $GRSWDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
GHNLORPHWULSDUFXUúLVDXD ‫܈‬LPRGXOHOHYHKLFXOHORU3HQWUXGHUXODUHD
FRQVWDWDUHDGHSUHFLHULLDX]XULL‫܈‬LD 5$5 PHWRGRORJLHL FD]XO
RUHORUGHIXQFĠLRQDUHD DFWLYLWăĠLLVHYRUIRUPDGHDVHPHQHD
YDORULLUHDOHDXQXLYHKLFXO
DXWRYHKLFXOXOXL H[SHU‫܊‬L‫܈‬LVSHFLDOL‫܈‬WLvQGRPHQLXOHYDOXăULL
YHKLFXOHORUUXWLHUHUXODWH
(ODERUDUHDXQHLSURFHGXULGHOXFUX RFWRPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
5$5 SURFHGXUă FD]XO
OXFUX
'LJLWDOL]DUHD 'H]YROWDUHDXQRUDSOLFD‫܊‬LL 8QLILFDUHDGLIHULWHORUED]HGHGDWHWHKQLFH 07, $QDOL]D‫܈‬LVHOHFWDUHDED]HORUGHGDWH GHFHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
SUHOXFUăULL VRIWZDUHFDUHVăSHUPLWă DOHVHUYLFHXULORUSHQWUXDQDOL]DVWDULL 5$5 H[LVWHQWHODQLYHO5$5‫܈‬LQD‫܊‬LRQDO 5$5 VLWXDĠLHED]HGH FD]XO
GDWHORUGLQ FROHFWDUHDGHLQIRUP‫܊‬LLGHOD WHKQLFHDYHKLFXOHORUODQLYHOQDWLRQDO GDWHSHQLYHOH
GRPHQLXO VHUYLFHXULOHDXWRFX UHJLRQDO‫܈‬LORFDOSH
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
3UHOXFUDUHDGDWHORUDQRQLPL]DWH GHFHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă *HQHUDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

YHKLFXOHORU SULYLUHODHYHQLPHQWHUXWLHUH FRPSRQHQWH‫܈‬LVLVWHPHLQWHOLJHQWHGH
5$5 VWDWLVWLFL FD]XO
UXWLHUH JUDYHFXDIHFWDUHDXQRU DVLVWHQ‫܊‬ăSHQWUXFXQRD‫܈‬WHUHDYHKLFXOHORU
VLVWHPHLPSRUWDQWHDOH LPSOLFDWHvQHYHQLPHQWH‫܈‬LFDUHQHFHVLWă
YHKLFXOXOXL HIHFWXDUHDXQHLLQVSHF‫܊‬LLGHVLJXUDQ‫܊‬ă
vQORFXLULUHSDUD‫܊‬LLRGRPHWUH
GHFODQ‫܈‬DUHDDLUEDJXULORU
HWF
6LJXUDQ‫܊‬D 0RGHUQL]DUHD &UH‫܈‬WHUHDFXDQWXPXOXL 07,&1$,5 $VLJXUDUHDIRQGXULORUQHFHVDUHVLJXUDQĠHL 'LUHFWRUJHQHUDO DQXDOă $ORFDUHUHVXUVH 3HUVRQDO ([LVWHQWH ([LVWHQWH %XJHWPLQLVWHU
LQIUDVWUXFWXULL UHDELOLWDUHD DORFDWVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUHvQ UXWLHUHvQFăGLQVWDGLXOGHSURLHFWDUHúL ILQDQFLDUH H[LVWHQW
GUXPXULORU FDGUXOILQDQFLDUDO FRQVWUXFĠLHDSURLHFWHORUQRLGH VXSOLPHQWDUH
H[LVWHQWH SURLHFWHORUGHLQYHVWL‫܊‬LLvQ GH]YROWDUHDLQIUDVWUXFWXULLvQYHGHUHD
LQIUDVWUXFWXUDUXWLHUăúL DVLJXUăULLXQXLJUDGFUHVFXWGHVLJXUDQĠă
FRQVWUXLUHDXQHL UXWLHUă
LQIUDVWUXFWXULLUXWLHUHQRL
SHQWUXGHFRQJHVWLRQDUHúL
FUHúWHUHDQLYHOXOXLGH
VLJXUDQĠăUXWLHUăSHWRDWă
UHĠHDXDGHGUXPXUL
QDĠLRQDOHúLDXWRVWUă]L
,GHQWLILFDUHDORFD‫܊‬LLORUXQGH ,GHQWLILFDUHDORFD‫܊‬LLORUXQGHHVWHQHFHVDUă &1$,5 6WXGLXOSHQWUXDPHQDMDUHDSDUFăULORUSH ‫܇‬HI'HSDUWDPHQW DQXDOă SURFHQW SHUVRQDO H[LVWHQWH H[LVWHQWH )RQGXUL
HVWHQHFHVDUă FRQVWUXLUHDDPHQDMDUHDGHSDUFăULVLJXUH‫܈‬L DXWRVWUă]LGUXPXULGHPDUHYLWH]ă VSHFLILF LPSOHPHQWDW H[LVWHQW SURSULL
FRQVWUXLUHDDPHQDMDUHDGH VHFXUL]DWHvQ5RPkQLD FRQIRUP
SDUFăULVLJXUH‫܈‬LVHFXUL]DWH JUDILFXOXL
vQED]DVWXGLXOXLFRPDQGDW DVXPDW
GH&RPLVLD(XURSHDQă
KWWSVVVWSDHX
VWXG\HXUHVXOWV
,PSOHPHQWDUHDSURLHFWXOXL )LQDOL]DUH3URLHFW32,0vQGHUXODUH &1$,5 (ODERUDUHVWXGLXGHIH]DELOLWDWHVLSURLHFW VHSWHPEULH 'LUHFWRUJHQHUDO‫܈‬L DQXDOă 1XPăU SHUVRQDO H[LVWHQWH H[LVWHQWH 32,0EXJHW
GHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăILQDQ‫܊‬DW 0ăVXULSULYLQGVSRULUHDVLJXUDQĠHLUXWLHUH WHKQLFGHH[HFXWLHSHQWUXSDVDMH 'LUHFWRULGLUHFWLL SURLHFWH H[LVWHQW GHVWDW
GLQIRQGXULH[WHUQH úLDFDSDFLWăĠLLGHFLUFXODĠLHSH'19DOHD SLHWRQDOHVXEWHUDQH VSHFLILFH UHDOL]DWH
UDPEXUVDELOH32,0 3UDKRYHL
(ODERUDUHVWXGLXGHIH]DELOLWDWHVLSURLHFW VHSWHPEULH 'LUHFWRUJHQHUDO‫܈‬L DQXDOă 1XPăU SHUVRQDO H[LVWHQWH H[LVWHQWH 32,0EXJHW
WHKQLFGHH[HFXWLHSHQWUXSDVDMHUXWLHUH 'LUHFWRULGLUHFWLL SURLHFWH H[LVWHQW GHVWDW
VSHFLILFH UHDOL]DWH
*HVWLRQDUHDúL ,GHQWLILFDUHDDQDOL]D‫܈‬L 3HQWUXLGHQWLILFDUHDDQDOL]D‫܈‬LHOLPLQDUHD 07, ÌQWkOQLULvQFDGUXOJUXSXOXLGHOXFUXFUHDW 'LUHFWRU DQXDOă 6WDELOLUHDXQXL 3HUVRQDO ([LVWHQWH ([LVWHQWH %XJHWH
HOLPLQDUHD VWDELOLUHDSXQFWHORU SXQFWHORUSHULFXORDVHGHSHUH‫܊‬HDXDGH'1 &1$,5 vQWUHFHOHLQVWLWXĠLL&1$,5úL0$,'5 JHQHUDO'LUHFWRU QXPăUGH H[LVWHQW PLQLVWHUH
SXQFWHORUQHJUH SHULFXORDVHGHFăWUH3ROLĠLD XULDIODWHvQDGPLQLVWUDUHVHYDFUHDXQ 0$,,*35 SHQWUXLGHQWLILFDUHDVROXĠLLORUWHKQLFHvQ SXQFWHQHJUH
5XWLHUăvQYHGHUHD JUXSGHOXFUXFRPXQvQWUH07,&1$,5úL YHGHUHDHOLPLQăULLSXQFWHORUQHJUH DVXSUDFăURUD
GLVSXQHULLPăVXULORU 0$,,*35'5SHQWUXDSOLFDUHDVROXĠLLORU VHYRUOXD

VSHFLILFHGLPLQXăULLDFHVWRUD WHKQLFHvQYHGHUHDHOLPLQăULLSXQFWHORU PăVXULGH
GHFăWUHDGPLQLVWUDWRUXO QHJUH HOLPLQDUH
GUXPXOXLSHUH‫܊‬HDXDGH'1
XULDIODWHvQFRPSHWHQĠă
,PSOHPHQWDUHDVROXĠLLORULGHQWLILFDWHvQ 'LUHFWRULGLUHFWLL DQXDOă 5HGXFHUHD

YHGHUHDHOLPLQăULLSXQFWHORUQHJUH VSHFLILFH QXPăUXOXL
LQLĠLDOGH
SXQFWHQHJUH
67
68
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
4 Sigurana 0RGHUQL]DUHD ,PSOHPHQWDUHDVLVWHPXOXL $FHVWHPăVXULDVLJXUăIOXLGL]DUHDWUDILFXOXL 07, &RQWLQXDUHDVHOHFWăULLVHFWRDUHORUGH 'LUHFWRULGLUHFĠLL DQXDOă &UHDUHDXQHL 3HUVRQDO ([LVWHQWH ([LVWHQWH %XJHW
(cont.) infrastructurii UHDELOLWDUHD GHFLUFXOD‫܊‬LHDOWHUQDWLYă LQWHQVúLUHGXFHUHDQXPăUXOXLGHDFFLGHQWH &1$,5 GUXPSUHWDELOHVLVWHPXOXLGH VSHFLILFH ED]HGHGDWHFX H[LVWHQW PLQLVWHU
FRQWLQXDUH GUXPXULORU SHVHFWRDUHOHGHGUXPXUL FLUFXODĠLHGXSăDSUREDUHD3155 VHFWRDUHOH %XJHW3155
H[LVWHQWH QD‫܊‬LRQDOHFXSODWIRUPăGH SURLHFWHOHGHVLJXUDQĠDFLUFXODĠLHL SUHWDELOH
PRGDWăFXGH]YROWDUHDvQ
SDUDOHODVHFWRDUHORUGH
DXWRVWUDGă
,PSOHPHQWDUHDVROXĠLHLWHKQLFH DQXDOă 1XPăUGHNP
SDUĠLDOSHVHFWRDUHOHGHGUXPVHOHFWDWH SHFDUHDXIRVW
DSOLFDWHPăVXUL
GH
vPEXQăWăĠLUHD
FRQGLĠLLORUGH
FLUFXODĠLHOD
QLYHOGHUHĠHD
QDWLRQDOăGH
WUDQVSRUW
&UHúWHUHDVLJXUDQĠHLUXWLHUH $FHVWHPăVXULDVLJXUăIOXLGL]DUHDWUDILFXOXL &1$,5 ,PSOHPHQWDUHDGHVROXWLLWHKQLFH 'LUHFWRULGLUHFĠLL DQXDOD 1XPDU 3HUVRQDO ([LVWHQWH ([LVWHQWH %XJHWH
vQORFDOLWăĠLOHOLQLDUHGHD LQWHQVúLUHGXFHUHDQXPăUXOXLGHDFFLGHQWH VSHFLILFHGHVLJXUDQWDUXWLHUDFDUHYRUIL VSHFLILFH SURLHFWHLQFXUV H[LVWHQW PLQLVWHUH
OXQJXOGUXPXULORUHXURSHQH VWDELOLWHLQED]DFRQWUDFWHORUH[LVWHQWHFX GHLPSOHPHWDUH 3155$OWH
úLQDĠLRQDOHSULQ GLVSR]LWLYHGHVLJXUDQWDFLUFXODWLHLVL VXUVHOHJDO
LPSOHPHQWDUHDXQRUPDVXUL ODQVDUHDXQRUQRLSURLHFWHVLDFKL]LWLLFDUH FRQVWLWXLWH
VSHFLILFHFXPDUIL VDIDFLOLWH]HLPSOHPHQWDUHDPDVXULORU
DPHQDMDUHDGHWURWXDUHSLVWH SDUDSHWHEHWRQDQVDPOXULOXPLQRDVH
SHQWUXELFLFOHWHLQVWDODUHD SDUDSHWHUXORXULLQVXOHGHFDOPDUHWUDILF
GHVHSDUDWRDUHGHVHQV SDVDUHOHSLHWRQDOH
SDUDSH‫܊‬L1HZ-HUVH\
vQORFXLUHDWUHFHULORUSHQWUX
SLHWRQLODQLYHOFXGUXPXO
FXWUHFHULSHQWUXSLHWRQL
GHQLYHODWHVDXFXWUHFHUL
SHQWUXSLHWRQLFX]RQăGH
D‫܈‬WHSWDUHUHIXJLXvQD[XO
GUXPXOXL
4 Sigurana Modernizarea/ )LQDOL]DUHDvPEXQăWă‫܊‬LULL &UHDUHDXQXLJUXSGHOXFUXFXVSHFLDOLúWL 07, $652 ÌQWDOQLULvQFDGUXOJUXSXOXLGHOXFUXFUHDW GHFHPEULH 'LUHFWRULGLUHFĠLL DQXDOă 1XPăUGH 3HUVRQDO ([LVWHQWH ([LVWHQWH %XJHWPLQLVWHU
(cont.) infrastructurii reabilitarea WXWXURUVWDQGDUGHORU‫܈‬L GLQGRPHQLXOVLJXUDQĠHLUXWLHUH‫܈‬L &1$,5 SHQWUXDQDOL]ăúLDSOLFDUHDPRGLILFăULORU VSHFLILFH VWDQGDUGHúL H[LVWHQW
FRQWLQXDUH drumurilor QRUPDWLYHORUGHFRQVWUXF‫܊‬LH GRPHQLXOWHKQLFSHQWUXDQDOL]DúL 0'5$3 FDUHWUHEXLHDGXVHVWDQGDUGHORUúL QRUPDWLYHGH
existente DGUXPXULORUFXDFFHQWSH PRGLILFDUHDVWDQGDUGHORUúLQRUPDWLYHORU ,*35 QRUPDWLYHORU FRQVWUXFĠLHD
FRQWLQXDUH FUH‫܈‬WHUHDVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUH‫܈‬L FXDFFHQWSHVLJXUDQĠDUXWLHUăvQYHGHUHD GUXPXULORU

DSUHYHQLULLHIHFWHORUHURULORU ILQDOL]DULLDFĠLXQLORUvQFHSXWH ÌPEXQăWăĠLUHDQRUPDWLYXOXLSHQWUX GHFHPEULH UHYL]XLWH
XPDQH‫܈‬LDFWXDOL]DUHD DPSODVDUHDSDUDSHWHORUUXWLHUH
PDQXDOXOXLGHVLJXUDQ‫܊‬ă 1RUPDWLYGUXPXULH[SUHV
UXWLHUăFXFHOHPDLEXQH 1RUPHWHKQLFHSHQWUXDSOLFDUHD2*
SUDFWLFLOHJDWHGHSURLHFWDUH
‫܈‬LFRQVWUXF‫܊‬LHDGUXPXULORU $FWXDOL]DUHD65(1
‫܈‬LGHDPHQDMDUHD]RQHORU
DGLDFHQWHGUXPXOXLLQFOXVLY
SUHYHGHUHDXQRUIDFLOLWă‫܊‬L
SHQWUX 67, DIHUHQWH
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
SHQWUX67,DIHUHQWH
LQIUDVWUXFWXULORUIL]LFH $YL]DUHDVWDQGDUGHORU GHFHPEULH DQXDOă 1XPăU
DVRFLDWHUH‫܊‬HOHORUGH VWDQGDUGHúL
FRPXQLFD‫܊‬LLHOHFWURQLFHvQ QRUPDWLYH
EDQGDODUJă DYL]DWH
,PSOHPHQWDUHDGHVROX‫܊‬LL ,PSOHPHQWDUHDGHPăVXULSHQWUX 07, 1RUPHWHKQLFHSHQWUXDSOLFDUHD SHUPDQHQW DQXDOă 'LQYDORDUHD 3HUVRQDO ([LVWHQWH ([LVWHQWH %XJHW3155
WHKQRORJLFHQRL‫܈‬LDYDQVDWH UHGXFHUHDFXDQXPăUXOXLGHSXQFWH &1$,5 RUGRQDQWHL2* GH H[LVWHQW %XJHWPLQLVWHU
vQGRPHQLXOVLJXUDQ‫܊‬HL QHJUHUHGXFHUHDFXQXPăUXOXLGH PLOLRQDHHXUR
UXWLHUHFXHILFLHQĠăWHKQLFR YLFWLPHUH]XOWDWHGLQDFFLGHQWHvQWUDILF SURJUDPDWă
HFRQRPLFăVSRULWăFDUHVă SkQăvQFRQIRUP3ODQXOXLGH SHQWUX
DVLJXUHXWLOL]DUHDUDĠLRQDOăD 5HODQVDUH‫܈‬L5H]LOLHQ‫܊‬ă3155SHFDUH HOLPLQDUHD
UHVXUVHORUúLGRWăULORUGH 5RPkQLDODHODERUDW $FWXDOL]DUHD65(1 SHUPDQHQW DQXDOă SXQFWHORU
FDUHVHGLVSXQHUHVSHFWLY QHJUHVDIDFXW
VLVWHPHGHVHPQDOL]DUH ROLVWăD
YDULDELOHVHPQDOL]DUH SURLHFWHORUGH
OXPLQRDVăSHED]ăGH/(' VLJXUDQĠă
VLVWHPHLQWHOLJHQWHSDUDSHWH UXWLHUăFHVH
SHUXORXULSDUDSHWHSH GRUHVFDVH
FDEOXULVHQVXULJLUDWRULL LPSOHPHQWDvQ
PRGXODUHDWHQXDWRULGH YHGHUHD
LPSDFW DWLQJHULLXQHL
HILFDFLWvĠLGH
GLQFHD
GH
LPSXVă
4 Sigurana Modernizarea/ 0HQ‫܊‬LQHUHD³LQIUDVWUXFWXULL ,PSOHPHQWDUHDSURLHFWHORUGHVLJXUDQ‫܊‬ă 07, %(, )LQDOL]DUH3URLHFW32,0vQGHUXODUH VHSWHPEULH 'LUHFWRUJHQHUDO‫܈‬L DQXDOD 1XPăUGH 3HUVRQDO ([LVWHQWH ([LVWHQWH %XJHW
(cont.) infrastructurii reabilitarea OL]LELOH´FDUHVHDGUHVHD]ă UXWLHUăILQDQ‫܊‬DWHSULQIRQGXULH[WHUQH &1$,5 0ăVXULGHvPEXQăWăĠLUHDVLJXUDQĠHL 'LUHFWRULGLUHFWLL NLORPHWULGH H[LVWHQW PLQLVWHU
FRQWLQXDUH drumurilor WXWXURUSDUWLFLSDQ‫܊‬LORUOD UDPEXUVDELOH32,03273155 WUDILFXOXLSULQDPHQDMDUHDWUHFHULORUOD VSHFLILFH GUXPSHFDUH %(,32,0
existente WUDILF‫܈‬LFDUHHVWHSXVăvQ IRQGXULUDPEXUVDELOH%(,‫܈‬LIRQGXULGHOD QLYHODGUXPXULORUFXFDOHDIHUDWD DXIRVWDSOLFDWH
FRQWLQXDUH DSOLFDUHGHFăWUH %XJHWXOGH6WDW PăVXULFH
DGPLQLVWUDWRUXOGUXPXOXL PHQĠLQ
SULQLQWHUPHGLXOPHVDMHORU LQIUDVWUXFWXUD
)LQDOL]DUH3URLHFW32,0vQGHUXODUH GHFHPEULH
úLLQGLFDWRDUHORUGH OL]LELOă
&UHúWHUHDVLJXUDQĠHLUXWLHUHSHGUXPXULOH
LQIRUPDUHFXSULYLUHOD
FXEHQ]LGHFLUFXODĠLHSULQVHSDUDUHD
IRORVLUHDFRUHFWă‫܈‬LDGHFYDWă
VHQVXULORUGHFLUFXODĠLHFXSDUDSHWH
DLQIUDVWUXFWXULL
UXWLHUHGLQEHWRQ
)LQDOL]DUH3URLHFW32,0vQGHUXODUH GHFHPEULH
0RGHUQL]DUHDLQIUDVWUXFWXULLSULYLQG
VLJXUDQĠDFLUFXODĠLHLSH'1vQVDWHúL
SXQFWHQHJUHúLDXGLWGHVLJXUDQĠD
FLUFXODĠLHL
69
70
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
$SUREDUHODQLYHOXO0LQLVWHUXOXL LXOLH $SUREDUH

)LQDQĠHORUD0HPRUDQGXPXOXLDYkQGFD $FRUG
WHPă³$FRUGXOGHSULQFLSLXSULYLQG LPSUXPXW0)
FRQWUDFWDUHDXQXLvPSUXPXWGHOD%DQFD %(,
(XURSHDQăGH,QYHVWL‫܊‬LLvQYDORDUHGH
FFDPLO(85SHQWUXVXV‫܊‬LQHUHD
UHDOL]ăULLXQRULQYHVWL‫܊‬LLGHPLO(85
SULYLQGVLJXUDQ‫܊‬DUXWLHUă´
'HPDUDUHSURLHFWSULYLQGFUHDUHDXQHL LXQLH 'HPDUDUH

SODWIRUPHSHQWUXILQDQ‫܊‬DUHLQYHVWL‫܊‬LLvQ SDUWLDODSURLHFW
GRPHQLXOVLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUH%DQFD
(XURSHDQDGH,QYHVWL‫܊‬LL
5HDOL]DUHDXQXLQXPăU 5HDOL]DUHDGHVLVWHPHGHFkQWăULUHvQ &1$,5 6LVWHPHGHFkQWăULUHvQPL‫܈‬FDUH ‫܇‬HI'HSDUWDPHQW DQXDOă 1XPăUXOGH H[LVWHQWH H[LVWHQWH H[LVWHQWH )RQGXUL
FUHVFXWGHVLVWHPHGH PL‫܈‬FDUHSHQWUXFDUHYRUILQHFHVDUH DVLJXUDUHDPHQWHQDQ‫܊‬HLDFFHVOD VSHFLILF VLVWHPH (XURSHQH
FkQWăULUHvQPL‫܈‬FDUH VHUYLFLLGHPHQWHQDQ‫܊‬ă LQIRUPD‫܊‬LLUHIHULWRDUHODLGHQWLILFDUHD LPSOHPHQWDWH QHUDPEXUVDELO
DVLJXUDUHDPHQWHQDQ‫܊‬HL YHKLFXOHORUFXGHSă‫܈‬LUHGHPDVD H)RQGXULGH
DFHVWRUD‫܈‬LXWLOL]DUHD OD%XJHWXOGH
LQIRUPD‫܊‬LLORUvQFDGUXO 6WDW
FRQWURDOHORUHIHFWXDWHGH
,6&75vQYHGHUHD
LGHQWLILFăULLYHKLFXOHORUFX
GHSă‫܈‬LUL
4 Sigurana $PHQDMDUHDXQRU $PHQDMDUHDSHGUXPXULOH $PHQDMDUHDSHGUXPXULOHSXEOLFHDXQRU &1$,5 $PHQDMDUHDSHGUXPXULOHSXEOLFHDXQRU ‫܇‬HI'HSDUWDPHQW DQXDOă 1XPăUXOGH H[LVWHQWH H[LVWHQWH H[LVWHQWH )RQGXUL
(cont.) infrastructurii ]RQHGHGLFDWH SXEOLFHDXQRU]RQHIL[H ]RQHIL[HSHQWUXHIHFWXDUHDFRQWURDOHORU ]RQHIL[HSHQWUXHIHFWXDUHDFRQWURDOHORU VSHFLILF ]RQH (XURSHQH
FRQWLQXDUH FRQWURDOHORU SHQWUXHIHFWXDUHD WHKQLFH WHKQLFH DPHQDMDWH QHUDPEXUVDELO
UXWLHUH FRQWURDOHORUWHKQLFHvQWUDILF H)RQGXULGH
LQLĠLDOHúLVDXPDLGHWDOLDWH OD%XJHWXOGH
FDUHVăILHHFKLSDWHúLFX 6WDW
HFKLSDPHQWHGHLQVSHFĠLH
LQVWDODWHSHUPDQHQW‫܈‬L
GRWDUHD,6&75FXXQLWăWL
PRELOHGHFRQWUROvQ
YHGHUHDHIHFWXăULL
FRQWURDOHORUWHKQLFH
GHWDOLDWHvQWUDILF
'HUXODUHD 5HYL]XLUHDOHJLVOD‫܊‬LHL (ODERUDUHDSURLHFWXOXLGHDFWQRUPDWLY 07,$55 (ODERUDUHDSURLHFWXOXLGHDFWQRUPDWLY QXHVWHFD]XO $55'7507, WULPHVWULDOă )LQDOL]DUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH
DFWLYLWăĠLORUGH QD‫܊‬LRQDOHGLQGRPHQLXO SHQWUXWUDQVSXQHUHDvQOHJLVOD‫܊‬LDQD‫܊‬LRQDOă SHQWUXPRGLILFDUHD‫܈‬LFRPSOHWDUHD/HJLL SURLHFWXOXLGH FD]XO ILQDQĠDUH
JHVWLRQDUHDD VLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUHSULQ D'LUHFWLYHL8( QUSULYLQGJHVWLRQDUHD DFWQRUPDWLY %XJHW$55
VLJXUDQĠHL LQFOXGHUHDQRLORU FLUFXOD‫܊‬LHLSHLQIUDVWUXFWXUDUXWLHUă
FLUFXODĠLHLSH UHJOHPHQWăULvQGRPHQLX
LQIUDVWUXFWXUD
UXWLHUă 3URPRYDUHDSHFLUFXLWXOGHDSUREDUHD 'LUHFWRU'507, WULPHVWULDOă $SUREDUHDFW ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH
SURLHFWXOXLGHDFWQRUPDWLYSHQWUX QRUPDWLYSXEOL FD]XO ILQDQĠDUH
PRGLILFDUHD‫܈‬LFRPSOHWDUHD/HJLL FDUHvQ0RI %XJHW$55
QU
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
(ODERUDUHDDFWHORUQRUPDWLYH LXOLH $55'7507, WULPHVWULDOă )LQDOL]DUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH

VXEVHFYHQWHOHJLVOD‫܊‬LHLSULYLQG SURLHFWHORUGH FD]XO ILQDQĠDUH
JHVWLRQDUHDVLJXUDQ‫܊‬HLLQIUDVWUXFWXULL PRGLILFDUHD %XJHW$55
UXWLHUH RUGLQHORU07,
vQYLJRDUH
$SUREDUHDDFWHORUQRUPDWLYHVXEVHFYHQWH DXJXVW 07, WULPHVWULDOă $SUREDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH
OHJLVOD‫܊‬LHLSULYLQGJHVWLRQDUHDVLJXUDQ‫܊‬HL SURLHFWHORUGH FD]XO ILQDQĠDUH
LQIUDVWUXFWXULLUXWLHUH RUGLQ07, %XJHW$55
([WLQGHUHDUHDOL]ăULL (IHFWXDUHDHYDOXăULLGHLPSDFW‫܈‬LD 07$55 5HJOHPHQWDUHD SULQ SURLHFWXO GH DFW 07, WULPHVWULDOă $SUREDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH
HYDOXăULLGHLPSDFWDVXSUD DXGLWXOXLGHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăSHGUXPXULOH QRUPDWLY GH PRGLILFDUH ‫܈‬L FRPSOHWDUH D SURLHFWXOXLGH FD]XO ILQDQĠDUH
VLJXUDQ‫܊‬HLUXWLHUH‫܈‬LD MXGH‫܊‬HQHGUXPXULSHFDUHVHvQUHJLVWUHD]ă /HJLL QU ‫܈‬L DFWH QRUPDWLYH DFWQRUPDWLY %XJHW$55
DXGLWXOXLGHVLJXUDQ‫܊‬ă PDMRULWDWHDDFFLGHQWHORUUXWLHUHJUDYH VXEVHFYHQWH
UXWLHUăODGUXPXULOHMXGH‫܊‬HQH
4 Sigurana Derularea (YDOXDUHDVLJXUDQ‫܊‬HLUH‫܊‬HOHL ,PSOHPHQWDUHDUDWLQJXOXLGHVLJXUDQ‫܊‬ăDO 07,$55 $VLJXUDUHDSHUVRQDOXOXLGHVSHFLDOLWDWH GHFHPEULH 'LUHFWRU*HQHUDO WULPHVWULDOă $QDOL]D &UHDUH 6HYRU ÌQIXQFĠLH $OWHVXUVHGH
(cont.) infrastructurii activitilor de UXWLHUHFDUHIDFHRELHFWXO UH‫܊‬HOHLUXWLHUHFRQFHSWQRXLQWURGXVSULQ QHFHVDUDF‫܊‬LXQLLGHHYDOXDUHDUH‫܊‬HOHLGH $55 UHVXUVHLXPDQH SRVWXULQRL DFKR]LĠLRQD GHQXPăUXO ILQDQĠDUH
FRQWLQXDUH gestionarea a OHJLVOD‫܊‬LHLSULYLQGVLJXUDQ‫܊‬D 'LUHFWLYD8(FDUHYDGLUHF‫܊‬LRQD GUXPXUL H[LVWHQWH‫܈‬L GHSRVWXUL %XJHW$55
siguranei LQIUDVWUXFWXULLUXWLHUH HILFLHQWDF‫܊‬LXQLOHGHLQVSHF‫܊‬LHGHVLJXUDQ‫܊‬ă DQJDMDUHD DSUREDW
circulaiei pe UXWLHUăSHWURQVRDQHOHGHGUXPXUL SHUVRQDOXOXLGH
infrastructura FRQFHQWUDWRDUHGHDFFLGHQWHJUDYH‫܈‬L VSHFLDOLWDWH
rutier DGRSWăULLGHPăVXULGHUHPHGLHUHFX QHFHVDU
(ODERUDUHDPHWRGRORJLHLGHOXFUXSULYLQG VHSWHPEULH 'LUHFWRU'6,5 WULPHVWULDOă $SUREDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
FRQWLQXDUH FRVWXULUHGXVH‫܈‬LLPSDFWULGLFDWDVXSUD
HYDOXDUHDVLJXUDQ‫܊‬HLUH‫܊‬HOHLUXWLHUH PHWRGRORJLHL FD]XO
VLJXUDQ‫܊‬HLDFHVWRUD
(ODERUDUHD‫܈‬LDSUREDUHDSURFHGXULORUGH VHSWHPEULH ‫܇‬HIVHUYLFLX'6,5 WULPHVWULDOă $SUREDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

OXFUXDIHUHQWH SURFHGXULORU FD]XO
,GHQWLILFDUHVXUVHGHILQD‫܊‬DUH)RQGXUL VHSWHPEULH 'LUHFWRU'6,5 WULPHVWULDOă (ODERUDUH1RWă ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
H[WHUQHQHUDPEXUVDELOH IXQGDPHQWDUH FD]XO
$FKL]L‫܊‬LDDSOLFD‫܊‬LHLLQIRUPDWLFHVXSRUW RFWRPEULH 'LUHFWRU '6,5 WULPHVWULDOă 2SHUD‫܊‬LRQDOL]DU ([LVWHQWH 6HYDHVWLPD ÌQIXQFĠLH $OWHVXUVHGH
DF‫܊‬LXQLLGHHYDOXDUHDUH‫܊‬HOHLUXWLHUH 'LUHFWRU'($ HDDSOLFD‫܊‬LHL vQ1RWDGH GHYDULDQWD ILQDQĠDUH
IXQDGPHQWDU RSWLPă %XJHW$55
H
$VLJXUDUHDHFKLSDPHQWHORUWHKQLFH GHFHPEULH 'LUHFWRU '6,5 WULPHVWULDOă )LQDOL]DUHD ([LVWHQWH 6HYDHVWLPD ÌQIXQFĠLH $OWHVXUVHGH
QHFHVDUH 'LUHFWRU'($ DFKL]L‫܊‬LHL vQ1RWDGH GHYDULDQWD ILQDQĠDUH
IXQDGPHQWDU RSWLPă %XJHW$55
H
07,$55 &ROHFWDUHDGDWHORUUH]XOWDWHGLQ VHSWHPEULH ‫܇‬HILL GH VHUYLFLL WULPHVWULDOă &UHDUHD‫܈‬L ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH
&1$,5 LQVSHF‫܊‬LLOHHIHFWXDWHSHUH‫܊‬HDXDGH '6,5 RSHUD‫܊‬LRQDOL]DU FD]XO ILQDQĠDUH
0$, GUXPXULDFHORUSULYLQGDFFLGHQWHOH HDED]HLGH %XJHW$55
,*35 UXWLHUHJUDYHvQUHJLVWUDWH‫܈‬LDGDWHORU GDWHLQWHJUDWH
SULYLQGIOX[XOGHWUDILF LQVSHF‫܊‬LLGH
VLJXUDQ‫܊‬ă
VWDWLVWLFă
DFFLGHQWHJUDYH
IOX[XULGH
71
72
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
07,$55 $QDOL]D‫܈‬LSUHOXFUDUHDGDWHORUFROHFWDWHvQ GHFHPEULH ‫܇‬HILL GH VHUYLFLL WULPHVWULDOă 6WDELOLUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH
ED]DGHGDWăLQWHJUDWă‫܈‬LUHJOHPHQWDUHD '6,5 UDWLQJXOXLGH FD]XO ILQDQĠDUH
UDWLQJXOXLGHVLJXUDQ‫܊‬ăDUH‫܊‬HOHLUXWLHUH VLJXUDQ‫܊‬ăOD %XJHW$55
LQVSHFWDWHSHPLQLPWUHLFDWHJRULLGH LQIUDVWUXFWXUD
VLJXUDQ‫܊‬ă UXWLHUă
LQVSHFWDWă
4 Sigurana Derularea &UHDUHDXQHLED]HGHGDWH &UHDUHDXQRUED]HGHGDWHUHJLVWUH 07,$55 $FKL]L‫܊‬LD DSOLFD‫܊‬LHL LQIRUPDWLFH SHQWUX GHFHPEULH 'LUHFWRU '6,5 WULPHVWULDOă &UHDUHD ([LVWHQWH 6HYDHVWLPD ÌQIXQFĠLH $OWHVXUVHGH
(cont.) infrastructurii activitilor de SULYLQGVHPQDOL]DUHDUXWLHUă HOHFWURQLFHFDUHVăFRQ‫܊‬LQăLQIRUPD‫܊‬LL &1$,5 JHVWLRQDUHD ED]HL GH GDWH SULYLQG 6HI VHUYLFLX 5HJLVWUXOXL vQ1RWDGH GHYDULDQWD ILQDQĠDUH
FRQWLQXDUH gestionarea a XUPăULQGXVHvPEXQăWă‫܊‬LUHD SULYLQGHOHPHQWHOHGHULVFDOH HOHPHQWHOH GH ULVF DOH LQIUDVWUXFWXULL LQIRUPDWL]DUH HOHFWURQLFDO IXQDGPHQWDU RSWLPă %XJHW$55
siguranei OL]LELOLWă‫܊‬LL‫܈‬LGHWHFWDELOLWă‫܊‬LL LQIUDVWUXFWXULLUXWLHUHODQLYHOQD‫܊‬LRQDO>H[ UXWLHUH HOHPHQWHORUGH H
circulaiei pe GHFăWUHFRQGXFăWRULLDXWR‫܈‬L REVWDFROHFDSHWHGHSRGHWF ULVFDOH
infrastructura VLVWHPHOHDXWRPDWHGH VHPQDOL]DUHDUXWLHUăLQGLFDWRDUH‫܈‬L LQIUDVWUXFWXULL
rutier DVLVWHQ‫܊‬ăDFRQGXFăWRUXOXL PDUFDMHVWUXFWXULGHSURWHF‫܊‬LHSDVLYă UXWLHUH
FRQWLQXDUH DXWR DPHQDMăULSHQWUXFDWHJRULLOHYXOQHUDELOH
WUHFHULSHQWUXSLHWRQLWURWXDUHSLVWH &UHDUHDXQHLED]HGHGDWHSULYLQG GHFHPEULH 'LUHFWRU JHQHUDO WULPHVWULDOă &UHDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH
FLFOL‫܈‬WLGUXPXULYHKLFXOHOHQWHHWF VHPQDOL]DUHDUXWLHUăYHUWLFDOă‫܈‬L $55 'LUHFWRU 5HJLVWUXOXL FD]XO ILQDQĠDUH
RUL]RQWDOăVWDUHD‫܈‬LJUDGXOGHUHIOH[LHDO JHQHUDO&1$,5 HOHFWURQLFFX %XJHW$55
DFHVWHLD HYLGHQ‫܊‬D
HOHPHQWHORU
VHPQDOL]ăULL
UXWLHUH
,PSOHPHQWDUHDPăVXULORUGH 8UPăULUHDUHDOL]ăULLPăVXULORUGHUHPHGLHUH 07,$55 ,GHQWLILFDUHDWURQVRDQHORUUXWLHUHFDUH GHFHPEULH 6HI6HUYLFLX,65 DQXDO (ODERUDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH
UHPHGLHUHGLVSXVHFXRFD]LD GLVSXVHFXRFD]LDLQVSHF‫܊‬LLORUGHVLJXUDQ‫܊‬ă QHFHVLWăvPEXQăWă‫܊‬LULDOHLQIUDVWUXFWXULL 3ODQXOXLGH FD]XO ILQDQĠDUH
LQVSHF‫܊‬LLORUGHVLJXUDQ‫܊‬ă UXWLHUăFXSULRULWDWHSHWURQVRDQHOHUXWLHUH UXWLHUH‫܈‬LHIHFWXDUHDLQVSHF‫܊‬LLORUGH DF‫܊‬LXQHSHQWUX %XJHW$55
UXWLHUă FXQLYHOXULVFă]XWHGHVLJXUDQ‫܊‬ă‫܈‬LFDUH VLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăSHQWUXVWDELOLUHD HIHFWXDUHD
RIHUăSRVLELOLWă‫܊‬LSHQWUXSXQHUHDvQ PRGDOLWă‫܊‬LLGHUHPHGLHUH LQVSHF‫܊‬LLORUGH
DSOLFDUHDXQRUPăVXULFXSRWHQ‫܊‬LDOULGLFDW VLJXUDQ‫܊‬ă
GHvPEXQăWă‫܊‬LUHDVLJXUDQ‫܊‬HL‫܈‬LGHUHGXFHUH UXWLHUă‫܈‬L
DFRVWXULORUOHJDWHGHDFFLGHQWH UHDOL]DUHD
LQVSHF‫܊‬LLORU
SURJUDPDWH
0RQLWRUL]DUHDH[HFXWăULLPăVXULORUGH GHFHPEULH 6HI6HUYLFLX,65 OXQDU 9HULILFDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH

UHPHGLHUHGLVSXVHFXRFD]LDLQVSHF‫܊‬LLORU JUDGXOXLGH FD]XO ILQDQĠDUH
GHVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUă LPSOHPHQWDUHD %XJHW$55
GLVSR]L‫܊‬LLORU
VWDELOLWH‫܈‬LGXSă
FD]DSOLFDUHD
PăVXULORU
OHJDOH
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
,QWHUYHQ‫܊‬LLvQ ÌPEXQăĠLUHD $FWXDOL]DUHDFDGUXOXLOHJDO ÌQDLQWDUHDFăWUH0LQLVWHUXO6ăQăWă‫܊‬LLD 0$,'68 (ODERUDUHDXQXLSURLHFWGHDFWQRUPDWLY GHFHPEULH '68 /DILQDOXO (ODERUDUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
VLWXD‫܊‬LLGH LQWHUYHQĠLHLOD FDUHVăDVLJXUH SURSXQHULORUGHPRGLILFDUHD SHQWUXPRGLILFDUHD1RUPHORU ‫܇‬HI6HUYLFLXO SURFHGXULL SURLHFW FD]XO
XUJHQ‫܊‬ă DFFLGHQWHOH PDQDJHPHQWXOXQLWDUDO 206‫܈‬LD206 PHWRGRORJLFHGHDXWRUL]DUHDIXUQL]RULORU FRQWURO‫܈‬LLQVSHF‫܊‬LH 20620$,
UXWLHUH LQWHUYHQĠLHLVHUYLFLLORU SULYDĠLGHVHUYLFLLGHDVLVWHQĠăPHGLFDOă PHGLFLQăGH
VSHFLDOL]DWHúLUHVXUVHORU GHXUJHQĠăSUHVSLWDOLFHDVFăúLGH XUJHQ‫܊‬ă'*80
IRORVLWHGHDFHVWHDvQFD]XO WUDQVSRUWPHGLFDODVLVWDWúLWUDQVSRUW ‫܇‬HIVHUYLFLXO
DFFLGHQWHORUUXWLHUH VDQLWDUQHDVLVWDWDVHUYLFLLORUGH IRUPDUHvQ
DPEXODQĠăMXGHĠHQHúLDOPXQLFLSLXOXL PHGLFLQăGH
%XFXUHúWLúLDVHUYLFLLORUPRELOHGH XUJHQ‫܊‬ăSULP
XUJHQĠăUHDQLPDUHúLGHVFDUFHUDUH DMXWRUFDOLILFDW‫܈‬L
6085' PHGLFLQăOD
GH]DVWUH'*80
‫܇‬HI6HUYLFLXO
5HJOHPHQWăUL‫܈‬L
$YL]ăUL'6'
(ODERUDUHD5HJLVWUXOXLQDĠLRQDOGHPHGLFL GHFHPEULH '68 /DILQDOXO (ODERUDUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

FXVSHFLDOLWDWHDPHGLFLQăGHXUJHQĠăVDX ‫܇‬HI6HUYLFLXO SURFHGXULL SURLHFW FD]XO
DQHVWH]LHWHUDSLHLQWHQVLYăFDUHDFWLYHD]ă FRQWURO‫܈‬LLQVSHF‫܊‬LH 20620$,
LQFOXVLYvQWURVWUXFWXUăSUHVSLWDOLFHDVFă PHGLFLQăGH
úLD/LVWHLQDĠLRQDOHGHLQJLQHULDXWRFDUH XUJHQ‫܊‬ă'*80
SRWIDFHSDUWHGLQFRPLVLLOHGHDXWRUL]DUH ‫܇‬HIVHUYLFLXO
DIXUQL]RULORUSULYDĠLGHVHUYLFLLGH IRUPDUHvQ
DVLVWHQĠăPHGLFDOăGHXUJHQĠă PHGLFLQăGH
SUHVSLWDOLFHDVFăúLGHWUDQVSRUWPHGLFDO XUJHQ‫܊‬ăSULP
DVLVWDWúLWUDQVSRUWVDQLWDUQHDVLVWDWD DMXWRUFDOLILFDW‫܈‬L
VHUYLFLLORUGHDPEXODQĠăMXGHĠHQHúLDO PHGLFLQăOD
PXQLFLSLXOXL%XFXUHúWLúLDVHUYLFLLORU GH]DVWUH'*80
PRELOHGHXUJHQĠăUHDQLPDUHúL ‫܇‬HI6HUYLFLXO
GHVFDUFHUDUH6085' 5HJOHPHQWăUL‫܈‬L
$YL]ăUL'6'
$ORFDUHDUHVXUVHORUSHQWUX $FKL]L‫܊‬LRQDUHDGHDXWRVSHFLDOHGHVWLQDWH ,*35 &RQWLQXDUHDPRGHUQL]ăULLSDUFXOXLGH GHFHPEULH ,*35 ODVIkU‫܈‬LWXO QXPăUGH QXHVWHFD]XO QXHVWHFD]XO EXJHWXO
PHQ‫܊‬LQHUHDSDUFXOXLGH GHSODVăULLFăWUHORFXOSURGXFHULLXQXL YHKLFXOHDO3ROL‫܊‬LHL5XWLHUHSULQ SHULRDGHL DXWRVSHFLDOH PLQLVWHUXOXL
YHKLFXOHGHLQWHUYHQ‫܊‬LHODXQ DFFLGHQWUXWLHUVDXXQXLHYHQLPHQWFDUH DFKL]L‫܊‬LRQDUHDGHDXWRVSHFLDOHVSHFLILFH DFKL]L‫܊‬LRQDWH VDXIRQGXUL
QLYHORSHUD‫܊‬LRQDO DIHFWHD]ăVLJXUDQ‫܊‬DSDUWLFLSDQ‫܊‬LORUOD LQWHUYHQ‫܊‬LHL‫܈‬LGHSODVăULLFăWUHORFXO HXURSHQH
FRUHVSXQ]ăWRUSHQWUX WUDILFXOUXWLHU SURGXFHULLXQXLDFFLGHQWUXWLHUVDXXQXL
LQWHUYHQĠLDODDFFLGHQWH HYHQLPHQWFDUHDIHFWHD]ăVDXSRDWH
DIHFWDVLJXUDQ‫܊‬DSDUWLFLSDQ‫܊‬LORUODWUDILFXO
UXWLHUFRQFRPLWHQWFXVFRDWHUHDGLQX]D
FHORUFDUHQXPDLFRUHVSXQGDFHVWXLWLS
GHLQWHUYHQ‫܊‬LH
73
74
(17,7Ă‫܉‬,/(
5(63216$%,/(
35,25,7Ăğ, 2%,(&7,9 $&‫܉‬,81(
UHDOL]DUH
5 Intervenii în $UPRQL]DUHD &RPXQLFDUHDGHFăWUH838 ÌQ*UXSXOGHOXFUXODQLYHOvQDOW 06 $GRSWDUHDFRGLILFăULLFRPSDWLELOH0$,6 GHFHPEULH 'LUHFWRUL DQXDO 8WLOL]DUHDQRLL ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
(cont.) situaii de UDSRUWăULLvQ DGDWHORUOH]LRQDUHDOH SHQWUXVLJXUDQ‫܊‬ăUXWLHUăGLQFDGUXO 0$,'68 ODQLYHOXOWXWXURUXQLWăĠLORUPHGLFDOH FRPSDUWLPHQW FRGLILFăULSHQWU FD]XO
urgen VLVWHP0$,6 YLFWLPHORUDFFLGHQWHORU &RPLVLHL(XURSHQH±'LUHFĠLD*HQHUDOă LQFOXVLY838 VSHFLILF XvQUHJLVWUDUHD
(continuare) UXWLHUHvQPRGDXWRPDW SHQWUX0RELOLWDWHúL7UDQVSRUW'* úLXUPăULUHD
HOHFWURQLFvQIRUPDW,&' 029(DVWDELOLWFăHVWHQHFHVDUă VWăULLPHGLFDOH
QHFHVDUSHQWUX XQLIRUPL]DUHDGHILQL‫܊‬LHLUăQLWXOXLJUDYGLQ DYLFWLPHORU
IXQFĠLRQDUHDVLVWHPXOXL DFFLGHQWHUXWLHUHODQLYHO8($VWIHO DFFLGHQWHORU
0$,6±6FDOD0D[LPXP 6WDWHOH0HPEUHDXDJUHDWXWLOL]DUHD UXWLHUH
$EUHYLDWăD/H]LXQLORUFDUH FRGLILFăULL0$,60D[LPXP$EUHYLDWHG
DIRVWLPSOHPHQWDWODQLYHOXO ,QMXUHG6FDOHÌQ5RPkQLDGRDURSDUWHD
,*35vQED]D6165 XQLWă‫܊‬LORUGHSULPLULXUJHQ‫܊‬HIRORVH‫܈‬WH
FRGXO,66,QMXULHV6HYHULW\6FRUHFDUH
HVWHvQVăLQVXILFLHQWSHQWUXFRQYHUWLUHDvQ &RPXQLFDUHDFăWUH0$,DUDSRUWăULORU PDUWLH 6606 DQXDO 5DSRUWăUL ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO
,&'‫܈‬LXOWHULRUvQ0$,6LDUXQLWăĠLOH SULYLQGYLFWLPHOHDFFLGHQWHORUUXWLHUHvQ 660$,'68 vQWRFPLWH FD]XO
PHGLFDOHVSLWDOLFHúWLIRORVHVFGXSă VLVWHPFRPSDWLELO0$,6 XWLOL]kQGQRXD
LQWHUQDUHRIRUPăGH,&'LQFRPSOHW FRGLILFDUH
GLQSXQFWGHYHGHUHDODFFHSĠLXQLL
&RPLVLHL(XURSHQHSHQWUXHYLGHQĠLHUHD
OH]LXQLORUXQHLYLFWLPHGLQDFFLGHQWHOH
UXWLHUH$FHDVWăDFĠLXQHvúLSURSXQH
DUPRQL]DUHDPRGXOXLGHUDSRUWDUHD
UăQLĠLORUJUDY
$FKL]LĠLDGH ÌPEXQăWăĠLUHDFDSDFLWăĠLLGH $FKL]L‫܊‬LDGHDPEXODQ‫܊‬H‫܈‬LDXWRVSHFLDOH 0$,'68 $FKL]L‫܊‬LDGHDPEXODQ‫܊‬HGHXUJHQ‫܊‬ă ,*68 ‫܇‬HI 6HUYFLX /DILQDOXO 1XPDUXOGH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWGHVWDW
HFKLSDPHQWH FHUFHWDUHODORFXO ,*68 DXWRVSHFLDOHGHGHVFDUFHUDUH‫܈‬L $FKL]L‫܊‬LL3XEOLFH SURFHGXULL DPEXODQ‫܊‬H‫܈‬L FD]XO )LQDĠDUH
GHGLFDWH DFFLGHQWXOXLSULQ DXWRVSHFLDOHGHLQWHUYHQĠLHODFDODPLWăĠLúL DXWRVSHFLDOH H[WHUQă
JHVWLRQăULL vPEXQăWăĠLUHDGRWăULL DFFLGHQWHFROHFWLYH DFKL]L‫܊‬LRQDWH
XUPăULORU WHKQLFHLQFOXVLYFXVLVWHPH
DFFLGHQWHORU DXWRPDWHGHFHUFHWDUH
$FKL]L‫܊‬LDGHHOLFRSWHUH 0$,'68 $FKL]L‫܊‬LDGHHOLFRSWHUH ,*68‫܇‬HI6HUYFLX /DILQDOXO 1XPăUXOGH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWGHVWDW
UXWLHUH GHVWLQDWHFHUFHWăULL
,*68 $FKL]L‫܊‬LL3XEOLFH SURFHGXULL HOLFRSWHUH FD]XO )LQDĠDUH
DFFLGHQWHORUUXWLHUH
DFKL]L‫܊‬LRQDWH H[WHUQă
$FKL]L‫܊‬LRQDUHDGHHFKLSDPHQWHQHFHVDUH ,*35 ,GHQWLILFDUHDQHFHVDUXOXLGHHFKLSDPHQWH QRLHPEULH ,*35 ODVIkU‫܈‬LWXO QXPăUGH QXHVWHFD]XO QXHVWHFD]XO EXJHWXO
HIHFWXăULLFHUFHWăULLODID‫܊‬DORFXOXLvQFD]XO PRGHUQHQHFHVDUHGHVIă‫܈‬XUăULLFHUFHWăULL SHULRDGHL HFKLSDPHQWH PLQLVWHUXOXL
DFFLGHQWHORUUXWLHUH ODID‫܊‬DORFXOXLvQFD]XODFFLGHQWHORU DFKL]L‫܊‬LRQDWH VDXIRQGXUL
UXWLHUH HXURSHQH
FRQWLQXDUHDPRGHUQL]ăULLVWUXFWXULORU GHFHPEULH ,*35 ODVIkU‫܈‬LWXO QXPăUGH QXHVWHFD]XO QXHVWHFD]XO EXJHWXO

VSHFLDOL]DWHvQFHUFHWDUHDODID‫܊‬DORFXOXLD SHULRDGHL HFKLSDPHQWH PLQLVWHUXOXL

DFFLGHQWHORUUXWLHUHSULQDFKL]L‫܊‬LRQDUHD DFKL]L‫܊‬LRQDWH VDXIRQGXUL
GHHFKLSDPHQWHPRGHUQHQHFHVDUH HXURSHQH
GHVIă‫܈‬XUăULLDFHVWHLDFWLYLWă‫܊‬L
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|465171]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 bis/31.V.2022 conține 76 de pagini. Prețul: 91,2 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

Strategia Nationala Privind Siguranta Rutiera 2022-2030

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Nationala Privind Siguranta Rutiera 2022-2030

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 682/2022 pentru aprobarea

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

București, 25 mai 2022.

Strategia națională privind

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

lege. La lucrările C.I.S.R. pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai comisiilor de

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Având în vedere că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere continuă să crească, la

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

9 Există o responsabilitate partajată între proiectanți, administratori de drumuri și participanții la

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

2. Informații generale relevante

Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020.

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Figura 2. Evoluția relativă (procentuală) a deceselor rutiere între 2010 și 2020.

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2019).

Figura 5. Numărul de decese rutiere la 10.000 de mașini înmatriculate (2018).

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Figura 6. Proporția de decese rutiere după modul de transport 2019.

Figura 7. Proporția de decese rutiere pe grupe de vârstă (2019).

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Figura 9. Evoluția parcului de vehicule înmatriculate în perioada 2010-2020.

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Figura 10. Evoluția numărului de deținători de permise de conducere în decada 2011-2020.

Numărul deținătorilor de permis Ponderea deținătorilor de permis

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

3. Priorități, politici și cadrul juridic existent

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

4. Analiza contextului și definirea problemelor

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

6. Comunicare interinstituţională deficitară în ceea ce priveşte coordonarea onorării atribuțiilor

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Principalele elemente care formează sistemul sigur, adaptate dinamicii rutiere

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

analiza calitativă şi cantitativă a traficului rutier, recunoaşterea automată a plăcuţelor de înmatriculare,

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

rutiere, implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1, menținerea “infrastructurii lizibile”

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

9. Implicații bugetare, juridice şi sursele de finanţare

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Măsuri de diminuare a consecințelor produse de coliziunile cu 6.2

Măsuri de calmare a traficului rutier la intrarea în localități – 5 3

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Sporirea gradului de siguranță rutieră prin suplimentarea 0.05

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Proiectul de siguranță rutieră cu finanțare din 46 locații 86 mil euro

TOTAL 267 locații 216 mil euro

Implementare măsuri de - implementarea de măsuri tehnice 89.516 mil. euro

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Strategia Națională privind Siguranța Rutieră

Proiecte pilot de siguranță - Creșterea siguranței rutiere prin

QXPăUXOXLGHSRVWXULGLQFDGUXOWXWXURUVWUXFWXULORU 0$, ,6&75 %XJHWXO$55

$QDOL]DLQWURGXFHULLREOLJDWLYLWă‫܊‬LLDEVROYLULLPLQLPD 0$, %XJHWXOGHVWDW

&RRSHUDUHDSHUPDQHQWăFXVHFWRUXOSXEOLF‫܈‬LSULYDWSHQWUX 0( %XJHWXOGHVWDW$OWH

2 Utilizarea Factor 0RGHODUHDFRPSRUWDPHQWXOXL 'HVIăúXUDUHDVLVWHPDWLFăDDFĠLXQLORUSUHYHQWLYUHDFWLYHvQ 0$,07, %XJHWXOGHVWDW

în condiii de FRQW SHUVSHFWLYDIDFWRULORUGHULVFSULYLQGXWLOL]DUHDGUXPXULORUvQ ,6&75

'RWDUHDHFKLSDMHORUGHFRQWUROGLQFDGUXO,6&75úL3ROLĠLHL 0$, $OWHVXUVHOHJDO

în condiii de GRPHQLXOUXWLHUSULQ 6WDELOLUHDXQRUFHULQĠHWHKQLFHVWDQGDUGSHQWUXVLVWHPHOH 07, 1XHVWHFD]XO

ÌPEXQăWăĠLUHDVFKLPEXOXLGLJLWDO (ILFLHQWL]DUHDDFWLYLWă‫܊‬LORUGHFRQWURO‫܈‬LLQVSHF‫܊‬LHvQGRPHQLXO 0$,,*35 %XJHWXOGHVWDW

4 Sigurana infrastructurii 0RGHUQL]DUHDUHDELOLWDUHD )LQDOL]DUHDvPEXQăWă‫܊‬LULLWXWXURUVWDQGDUGHORU‫܈‬LQRUPDWLYHORUGH &1$,5 %XJHWXOGHVWDW

,GHQWLILFDUHDLQVWLWXĠLLORUFDUHSRWVXVĠLQH RFWRPEULH &RRUGRQDWRU WULPHVWULDOă 7UDQVPLWHUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

FRPXQLFDUHvQVLJXUDQĠDUXWLHUăSULQ LQVWLWXĠLH VWUDWHJLH (XUR OHJDO

,GHQWLILFDUHDDQDOL]HORUVWXGLLORUúLDOWRU GHFHPEULH 3UHúHGLQWH*/ WULPHVWULDOă FUHDUHDXQHL 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

,QWRFPLUHDGRFXPHQWDĠLHLSHQWUX GHFHPEULH ùHILL DQXDOă )LQDOL]DUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO

2UJDQL]DUHDH[DPHQXOXLSHQWUX VHSWHPEULH 6HFUHWDULDW $QXDOă 1XPăUFXUVDQĠL 0HPEULL ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO

,GHQWLILFDUHDUXSXULORUGHOXFUX RFWRPEULH 3UHúHGLQWH/ WULPHVWULDOă &UDHUHDXQHL 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

'HVHPQDUHDVSHFLDOLúWLORUGHFăWUH RFWRPEULH &RQGXFăWRU WULPHVWULDOă (PLWHUHRUGLQ 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO ÌQOLPLWDD %XJHWGH

5HSUH]HQWDUH5RPkQLHSULQSDUWLFLSDUHD QRLHPEULH '*5,GLQ 6HPHVWULDOă 1XPăUGH 1XHVWHFD]XO %XJHWGH

GH SUH‫܈‬FRODULORU SHQWUXDORFDUHDXQXLVSD‫܊‬LXGHGLFDW VSHFLDOLWDWH GRFXPHQWDĠLH FD]XO PLQLVWHUH

$YL]DUHDJKLGXULORUUHYL]XLWHRGDWăODGRL GHFHPEULH 6HFUHWDUGHVWDW $QXDOă *KLGXUL ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH

,GHQWLILFDUHDSULQFLSDOHORUFDX]HGH ùHIVHUYLFLX $QXDO &UHDUHDED]ă ([LVWHQWH0 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWPLQLVWHU

3ODQLILFDUHDDDFWLYLWă‫܊‬LVSHFLILFHSH ,QVSHFWRUL‫܈‬FRODUL 6HPHVWULDOă &UHDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO %XJHWPLQLVWHU

5HDOL]DUHDXQRUPDWHULDOHHGXFD‫܊‬LRQDOH GHFHPEULH 'LUHFWRUJHQHUDO $QXDO 1XPăU ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH %XJHWH

GDU‫܈‬LSUH]HQWăULGHPRQVWUD‫܊‬LLFXUVXULGH VLJXUDQ‫܊‬D DXWRULWă‫܊‬L

sigu- PXQFDvQSHVFXLWD2UJDQL]D‫܊‬LHL GHYHGHUH

,GHQWLILFDWSDUWHQHULPHGLD RFWRPEULH 3UHúHGLQWH*/ )LQDOă &UHDUHED]DGH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

'LIX]DUHPHVDMHPDVVPHGLDLQFOXVLY VHSWHPEULH 21*XULFXRELHFW $QXDOă 1XPăU 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO DILúDUH %XJHW&1$,5

$SUREDUHDPRGXOXOXLODQLYHOXO0036 IHEUXDULH ùHIGLUHFĠLH $QXDOă ,QWURGXFHUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

(ODERUDUHUHIHUDWSHQWUXGHPDUDUHD PDUWLH &RRUGRQDWRU ILQDOă $SUREDUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

$FKL]LĠLHVHUYLFLLúLVRIWOLFHQĠHQHFHVDUH DSULOLH ùHIVHUYLFLX ILQDOă DFKL]LĠLH ([LVWHQWH ([LVWHQWH (XUR $OWHVXUVHGH

(ODERUDUHúLWUDQVPLWHUHDGUHVHFăWUH LDQXDULH &RRUGRQDWRU ILQDOă 7UDQVPLWHUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

2SHUDĠLRQDOL]DUHDVLWHXOXLFLVUURFX DXJXVW &RRUGRQDWRU ILQDOă 6LWHDFFHVLELOúL ([LVWHQWH ([LVWHQWH 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

'HUXODUHDGHDFĠLXQLvQFRODERUDUHFXDOWH DQXDO ,*35 GXSD 1XPăUGH ([LVWHQWH,Q ([LVWHQWH,Q QXHVWH QXHVWHFD]XO

&DOFXODUHDLQGLFDWRUXOXL GHFHPEULH 6HI'HSDUWDPHQW $QXDOă ÌQWRFPLUHD ([LVWHQWH ([LVWHQWH $OWHVXUVHGH

(ODERUDUHDGHVWDWLVWLFLDQDOL]DHYROXĠLHL SHUPDQHQW 6HI'HSDUWDPHQW $QXDOă ÌQWRFPLUH ([LVWHQWH ([LVWHQWH $OWHVXUVHGH

drumu- FRQW în domeniul VLVWHPXOXLGHXUJHQĠă GHWULDMúLDXWRUL]DUHDVHUYLFLLORUSXEOLFHGH SXEOLFHGHDPEXODQ‫܊‬ă6085'‫܈‬LD FLUFXLWXOGH

(ODERUDUHDXQXLSURLHFWGH206SHQWUX VHSWHPEULH 6606 6HPHVWULDOă 3URLHFWDSUREDW H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO

$FWXDOL]DUHD206QUSHQWUX VHSWHPEULH 6606 6HPHVWULDOă 3URLHFWDSUREDW H[LVWHQWH H[LVWHQWH QXHVWH QXHVWHFD]XO

,GHQWLILFDUHDVXUVHORUGH VHSWHPEULH ,*35 DQXDOă QXPDUGH 3HQWUX 3HXQDQ %XJHWGHVWDW

(ODERUDUHDSURLHFWXOXLGHPRGLILFDUH GHFHPEULH ,*35 DQXDOă (ODERUDUH 1XHVWHFD]XO 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

2SHUDWLRQDOL]DUHDVLVWHPXOXLDXWRPDWHGH LXQLH ,*35 DQXDOă 1XPDU 3HQWUX &KHOWXLHOL %XJHWGHVWDW

$GRSWDUHDDFWXOXLQRUPDWLY QRLHPEULH 0LQLVWUX07, 6HPHVWULDOă 3XEOLFDUHDFW ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

(ODERUDUHD5HJXODPHQWXOSULYLQG DSULOLH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW 6HPHVWULDOă (ODERUDUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

(ODERUDUHDPHWRGRORJLHL‫܈‬LDSURFHGXULL GHFHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

)RUPDUHDVSHFLDOL‫܈‬WLORU LXQLH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă (ODERUDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

3UHOXFUDUHDGDWHORUDQRQLPL]DWH GHFHPEULH ‫܇‬HIGHSDUWDPHQW $QXDOă *HQHUDUH ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH 1XHVWHFD]XO

GLVSXQHULLPăVXULORU 0$,,*35'5SHQWUXDSOLFDUHDVROXĠLLORU VHYRUOXD

,PSOHPHQWDUHDVROXĠLLORULGHQWLILFDWHvQ 'LUHFWRULGLUHFWLL DQXDOă 5HGXFHUHD

$SUREDUHODQLYHOXO0LQLVWHUXOXL LXOLH $SUREDUH

'HPDUDUHSURLHFWSULYLQGFUHDUHDXQHL LXQLH 'HPDUDUH

(ODERUDUHDDFWHORUQRUPDWLYH LXOLH $55'7507, WULPHVWULDOă )LQDOL]DUHD ([LVWHQWH 1XHVWHFD]XO 1XHVWH $OWHVXUVHGH