ACTA MVSEI CARANSEBESIENSIS TIBISCVM Serie noua LOC NE AESCONSILIUL JUDETEAN CARAS-SEVERIN ANT MUZEUL JUDETEAN DE ETNOGRAFIE SI AL REGIMENTULUL DE GRANITA CARANSEBES ACTA MVSEI CARANSEBESIENSIS TIBISCVM Serie noua ISTORIE - ETNOGRAFIE 4/2014 CARANSEBES 2014 EDITURA MEGA Cluj-NapocaGranita fine, CUPRINS - INHALT - CONTENSTS - CONTENUTO REFATA ISTORIE HISTORY NASER FERRI, EVA KATARINA GLAZER The Sufi (Dervish) order ofthe Bektashi as a connection between Islam and Christianit Ordirul Sufi (Dervish), or GIA BOLDEA lites et spiritualité dans le Banat médicval al pendant la premiere moitié du XIV siécle, Bites a secolulu al XIV-lea jn Banatul Medieval din prima jul IA MAGINA Atitudini in fata mort he face of de natul secol Vea, i in 154 Century in Banat DRIAN MAGINA Aspectemilitare din istriacomitatulu Severin in ecoele XVI-XVIL tary aspects of Severin County History in 16 RISTINA FENESAN Un i) din 1673-1 stra de Kadi (si 5 despre satele din sandjakul Caransebes gi Lugo Village sss au sandjag de Caransebes at Lugo nsrites dans le reise de son quadi (1673 RISTINA FENESAN ‘Bunuri si cameni in sandjakurile Caransebes si Lugoj ina doua jumtate a veacului al XVIL-ea, iti du XVIF COSTIN FENESAN -Randuiala” din 1833 a breslei unite a mestegugarlor din Caransebes si de pe tertorel Regimentulu de Granta nr. 13 Romano-lii. ordi” vom Jaive 1833 fr di vereingte Zanft aus Karansebesch und dem Bezirk des Iyrischen Grenaregiments Ne. 13. BOGDANA BRANCA Scoala comercialé de ucenici din Oravia (1890-1915), Commercial School of Apprentices from Oravita MIHAI VISAN, MIHAELA MARTIN irate soc Bocsa (secoll al XVIIL-ea- 9 prima decada a ului XX) demografice-economice in comunii Al 5ANA-CARINA BABEU ‘Mesures visant 3 amélorer a condition morale des habitants de Caransebes la fin du XIX‘ sil et au début du XX -oncubinage 15 PX-lea sinceputl sigele - le combat contre le suri de imbunatative a starii morale alocuitorilor Caransebesului a sf seoluli al XX- a. Combaterea concubinajului MARIA PONETCHI Das litugische Gesang - Symbol und Zeugnis des ortodoxischen Glaubens 1 a ortodoxd ol si muirturie de cred Cintarea Liturgical ~ sim EUSEBIU NARAL ile de comunicate gi situafia ediitard in udetul Severin (1918-1948), situation i Severin County (1 Commu 1948) LAURENTIU OVIDIU ROSU Credines obiciur in opera profesoruui Sever Bosca ui Customs and bliin the wr tings of Professor Sever Boyenin RADU PAIUSAN Din istoicul PartidulutNational-Popular in Banat in ultimele Tun ale anului 196 49 De Historique du Parti National Populaire en Banat pendant les dermiers mois de Vance 1946 ETNOGRAFIE ETHNOGRAPHY MIHAELA MARTIN, MIHAI VISAN Customs and traditions in Ciclova Roman’ ~ important factors in the economic and spiritual evolution of this village 163, “Obiciur tradi in Ciclova Rom factor’ important in evolutia economicd gi spiritual a acest sat MARIA HADIJL, IOANA POPITIU Podoabe festive de argintprezente in colectia Muzeului Satuli Binijean. . = 169 Silver festive orna MINODORA DAMIAN, ROXANA TUNEA Iosif Puschité - Rapsodul de pe Valea 185, Pusch, Le ménestrel de la Val de la Craina CRONICA THE CHRONICLE PUBLICATI, COMUNICARI $l EXPOZITIL st ti nications and exhibitions RECENZII REVIEWS CARM! IOAN POLITA/MARIA POLITA, Marga de Banat, Tipografa Editrice Temi, Trento, lalia, 2012, 183 pagin text, 199IOSIF PUSCHITA - RAPSODUL DE PE VALEA CRAINEI Minodora DAMIAN Muzeul Banatului Montan, Resita Roxana TUNEA Colegiul Economic al Banatului Montan, Resita (Nene talente muzicale izvorisc intotdeauna dintr-un fond interior curat, dintr-o Jaf mereu incercata, cu razele bucuriei, cu taria speranfei, dar si cu sufletul indurerat. Mediu! rural banafean oferd asemenea personalitati ce ‘eau si marcheze prin activitatea lor, cultura si civilizatia caraseana si, de ce nu, chiar romaneasca Iosif Puschita s-a niscut in 22 februarie 1938, pe Valea Crainei, in pitorescul sat Petnic, comuna lablanita, judeful Caras-Severin, devenind unul dintre cei mai renumiti rapsozi pe care |-a avut vreodata Banatul de munte. Povestea vietii lui Tosif ,.osca” Puschita se confunda uneori cu cea a omului simplu de la tard, care rizbeste in viafa prin propriile sale forfe, castigandu-i existenfa atat prin talent, cat gi prin sudoarea muncii, Sufletul sensibil si cald se regiseste cu prisosinfa in fiecare nota cantata siin fiecare moment in care presta un act artistic, iar toate vicisitudinile vietii si le alina prin frumoasele doine banafene. Caracterul maestrului este o imbinare armonioasi intre bunatatea sufleteasca a mame i talentul muzical al bunicului Iosif Crescut intr-un mediu propice dezvoltirii artistice, micutul ,logca’, aga cum il alintau cei , avea si deprinda pasiunea fafa de muzica, inc din frageda pruncie. Un real sprijin in siin descoperirea artei sunetelor il va avea atat in tatal siu, cdntaref in strana bisericii satesti c miatuga Eufemia, Beneficiind de bagajul genetic muzical si indemnat de exemplul celor dragi, la varsta de 14 ani participa la primele actiuni organizate la ciminul cultural din Petnic, unde se integreazi ca solist si ca membru in echipa de fluierasi. Datoritd talentului etalat in manifestarile culturale, mpreuna cu echipa de fluierasi a participat la concursul regional de la Otelu Rosu' in anul 1958, il intalneste pe Gheorghe Staicu, de la care preia 0 serie de melodii populare, printre care si frumoasa doin’ Maracine, mdrdcine. Doi ani mai tarziu, isi continua activita- tea artistica, participand la diferite manifestari culturale din cadrul raionului Orsova, judetul Mehedinti, impreuna cu bunii sai prieteni, Gheorghe Brata si Patrut Mau. In 1966, Caminul Sultural achizitioneaza doi taragoti,o trompeti si un bas, instrumente pe care le va folosi pentru a invaja tainele artei muzicale. Dupa 11 ani, in 1969 participa cu ansamblul Petniceana la fazele interjudetene si nationale ale mai multor manifestiri cultural-artistice. O prima recunoastere a marelui talent se produce in anul 1970, atunci cand, la invitatia lui Pavel Ciobanu, participa la Festivalul Cantec nou in Boldea/Ciobanu 2001, p. 22. TIBISCVM, [storie - Etnografie, 4/2014, p. 185-204186 | Mivopora DAMIAN, Roxawa TUNEA, Mehedinji". La acest festival este remarcat de majoritatea folcloristilor prezenti, printre care gi redactorul muzical Gruia Stoia, care il invita la Bucuresti, pentru a lua parte la un spectacol-dez batere, organizat in Sala de Concerte Radio’. Din acest moment, cariera muzicala a lui Iosif Puschité capita un caracter national, odatd cu interpretarea a trei doine specifice binajene in Sala de Concerte Radio. In anul 1972, objine premiul al IlI-lea, participand din nou la Festivalul Cantec now in Mehedingi', ca 0 nou confirmare a valorii sale ca interpret al cantecului popular banafean. Prestanta sa muzicala este recunoscuta si la editiile a VIII-a, a IX-a (30 noiembrie - 2 decembrie 1979) sia X-a (2-7 decembrie 1980) ale aceluiasi concurs, primind diplome de participare. La editia a XII-a desfigurata in data de 2-5 decembrie 1982, obtine premiul III, incéntand juriul cu glasul siu melodios. Diplomele de participare au marcat prezenfa cdntarefului sila ediia a XIL-a ia XIll-a, a Concursului Interjudetean de interpretare a muczicii populare si usoare romanesti, desfasurat in judeful Mehedinti. Prima aparitie in media televizata se produce in anul 1973 si se datoreaza regizorului Iosif Maria Bata, care il solicita si participe la o serie de filmari in comuna Lapugnicu Mare, localitate situata intr-o alti zona renumita pentru rapsozii sii, Valea Almajului. Talentul si autenticitatea repertoriului detinut de Iosif Puschia ii determina pe redactorul muzical Eugen Gal si operatorul de imagine Teodor Pasat, si soseasca la Petnic in vara anului 1973, pentru a inregistra acasa la artist doina Cat ii satu meu de mare, fimarile fiind realizate pe strada unde se afla casa rapsodului. La 18 februarie 1975, losif Puschitd a participat la emisiunea Céntecul, doine si balade populare, realizati in Studioul 8, difuzata de Radioteleviziunea Romana, alituri de alti interpreti de seama, printre care si Maria Bercea din Gorj, Domnica Trop din Mehedinfi, Alexandru Mica din Muntenia. Ca 0 incununare a succesului obfinut, in anul 1976 reuseste si imprime pentru Studioul National al Radiodifuziunii, dou’ dintre cele mai frumoase doine ale sale: Colo sus in varfu Calvii si Primavara noapcea-i mica, capodopere ale cintecului popular banafean. Incepand cu anul 1979, Iosif Puschita se face cunoscut si pe scena Festivalului Interjudejean Portile de Fier ~ Portile céntecului popular sale poeziei patriotice romanesti, organizat de Consiliul Judetean al Sindicatelor, Mehedin{i. in cadrul acestui festival-concurs, la editia a IV-a, desfisu rata in 3-5 august 1979, ia premiul special ca interpret; la editia a V-a objine premiul al II-lea, iar la editia a VII-a, desfagurata in 10-12 septembrie 1982, primeste locul al II-lea. Calitatile vocii sale extraordinare ii incununeaza cariera muzicala si la Concursul Foleloric Interjudejean Cantecele muntilor Sibiu 30 august 1987, dovedite prin ocuparea locului I. De asemenea, Ansamblul Folcloric din Petnic obtine, Premiul pentru virtuozitate. Succesul pe plan muzical devine din ce in ce mai infloritor, atat ca solist, cat si ca lider al Ansamblului Folclorie din Petnic. Caminul cultural din Petnic este premiat cu locul I, in anul 1985, pentru metitele deasebite in munca artisticd, educative si cultural, in cadrul Pestivalului National al Educatiei si Culturii Socialiste Cantarea Roméniei. La acelagi eveniment artistic, i se acorda premiul II sititlul de Laureat, Ansamblului Folcloric de la Ciminul Cultural din Petnic, La Festivalul Internayional de Folclor Hercules, Ansamblul de datini si obiceiuri Petniceana, Fundatia Culturala Craina Banafeana Petnic, este onorata pentru distinsa si prestigioasa prezenta la cea de-a dowizeci si sapte-a editie, desfagurat in 7-12 iulie 1997, iaraa IV-a editie a Festivalului Valea Almajului, din 8 noiembrie 1998, unde Tosif Puschita a participat in calitate de solist vocal, Boldea/Ciobanu 2001, p. 23. La acest festival care a avut loc in anul 1970 a participat gi cintareata Lucretia Ciobanu. © Boldea/Ciobanu 2001, p. 24; Isac 2008, p. 10.Iosif Puschita ~ Rapsodul de pe Valea Crai Alituri de marie voci ale muzicit populare, Aurelia Ardelean, Drigan Muntean, Achim Nica, Nicoleta Voica, Ana Pacatius, Valeria Berzescu, precum si Grupul Sanziene ,rapsodul Vai Crainei a incdntat publicul prezent in sala Operei Romane din Timisoara la Simpozionul Tez suru folcloric banajean - intre repere valorice si agresiunea contemporand, care & avut loc in 5-6 noiembrie 2001. sctetade 1 decembrie a aceluiasi an, la Palatul Cultural Arad s-a desfégurat Concertal de muzica populara, unde a bucurat publicu, pe aceeasi scend cu Gheorghe Zamfi, ‘Achim Nica, Dragan Muntea, Tiberiu Ceia, Rapsozii Zaradului si Grupul Sanzienele, cu renumitele sale de acum, deine. retentel muzica al renumituli si talentatulu rapsod popular este redat de o alti diploma de merit, acordata in 14 martie 2009, de c&tre Consiliul Judetean Caras-Severin $i Centru Judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, pentru intreaga activitate in slujba pro- movarii si afirmarii cantecului banatean. ‘Onextitatea, bunul simt si spiritul creativ il recomanda in functia de vicepresedinte al socie- tatitculturale Craina Bandjeand, pe care o ocupa intre anii 1991-2000. In anul 2000, dup’ moar 106, este numit referent cultural in cadrul Caminului tea regretatului profesor Pavel Ciobanu, preia presedinia acestel organizatih pana in anul 2 cand devine presedinte de onoare. Totodata Cultural din Petnic in perioada 2003-2007. De la cruda disparitie a fiului mult iubit, Iosif Puschif’, trecut premat XI-a a festivalului Crainei Bandjene, cand a interpretat un in eternitate nu a mai cintat deloc pani la editia a X cantee compus de el, in memoria acestuia’ ne, ce rau fi-am fitcut, 4 m-ai pedepsil? Cand fu si triesc mai bine Ini livasicopitul de pe lume. Lastaras de pe Caras, ‘Te-am erescut, te-am imbritcat Si singurel m-ai lsat! Nu stiu, Doanme, pand cand i-mi pl Gura-mi canta de durere, ochii Gura-mi cdntd, och ni plang de mare jele, Cai nu-i ceas si nu-i minut sa mu pla g pe asternut, Cai am avut un puisor si-am ramas sin Am ras cu dor $i jele Si vai de zilele mele! Ca am ram N singur pe lume, ig P , mn durerea cui i-oi spune! Cuo mare credinfa in bunul Dumaezeu, Josif Puschita canta ¢i ineant: slujbele bisericesti in fie: ss pentru talentul cu carel-a inzestrat. Astfel, biserica care sfantizi de duminica, multumind Celui de risuni prin glasul sdu duios, inegalabil, atingind cele mai sensibile si prof junde trairi dumnezeiest. Tosif Puschita a fost si rimine wn rapsod al Vaii Crainei, fatS de care si-au maniiestat inte- rest oameni de cultur’ ai Banatului, precum Stefan Isac', Aurel Turcus’, Corina Pavel', Nic Irimia,’ Pavel Ciobanu, Veliscu Boldea”. Acest cintec vede lumina tiparului pentru prima data. sae 2009, p. 10. Turcug 2001, p. 2. Pavel 2001, p. 16-17. Irimia 2011, p. If Boldea/Ciobam 150.188 | Misopora DAMIAN, Roxawa TUNEA Dovada vie a dragostei de sat, de traditie si de muzica este intruchipata de losif Puschita, un om in sufletul caruia s-a strecurat un strop de sensibilitate si a rasirit floarea muzicii banatene de pe Valea Crainei, © mandrie a acestei zone binecuvantate cu locuitori de seama, el a purtat silinc& poarti, faima vocatiei sale pe culmile succesului, prin versuri presdrate de trairile sincere si profunde. Asadar, e de neconceput si nu apreciem $i si nui ne respectim valorile traditionale pe care fritabile comori stau sub semnul taler semna nimic fara a patrunde in sfera sufle- satul banatean le-a oferit cu atata generoritate. Cele n tului, al harului, al vocatiei, dar toate acestea nu ar tului, in tainele minfii si in adancul emotiei. Bibliografie Boldea/Ciobanu 2001 = _, Boldea, P Ciobanu, Colo sus in irful Calvi, Seria Fige Monografce, Resi, 2001 Irimia 2011 = N-Irimia, Rapsodul popular Iosif Puschith, din satul Petnic, comuna labania: Cine nu-si trieste doinele i jocurile, canta deg tirani, Ed. TIM, Resita, 2011 Isac 2009 = St. Isac, losif Puschita - unul dintre cet mat mari rapsozi ai Banatului, si nu numa... in Caras-Severinul in 7 zile, 9-13 aprile, 2008, Corina Pavel, Arhanghelu’ cintiret din Petnic Iosif Puschita, in Lumea Romaneased, Formula As, anul XI, nr, 490, notembrie 2001, aba, in Taran, scriitor si sertitori Pavel 2001 ‘Tarcus 2001 = A, Turcus, Susfinerea valorilor culturii populare, in Renastera Banéeana, nr, 3581, 6 noiembrie 2001 JOSIF PUSCHITA, LE MENESTREL DE LA VALEE DE LA CRAINA (Resume) losif Puschita est né le 22 février 1938, dans la Valée de la Craina, dans le magnifique village Petnic, Ja région Banat, le département Caras-Severin. II est devenu I’ un des plus renommé ménestrel que la région Banat montagne a donné 4 la Roumanie. Ayant la musique génétique et exhorté lexemple de leurs, proches & lige de 14 ans il a participé a la compétition régionale & Ojelu Rosu, étant les premiers & participer & une manifestation culturelle A Tinitiative de Pavel Ciobanu, une personalité culturelle extraordinaire, losif Puschiti a participé aux divers concours et festivals de chanson populaire, comme Le nouveau chanson dans le Mehedini, Les Portes du chanson populaire patriotique et de lapoésie roumaine, enchantant chaque fois le publique avec sa voix melodieuse La premiére apparition a la tele a été en 1973, 4 Lapugnicu Mare, dans la Valée de I’ Almaj, grace au directeur Iosif Maria Bata. Pendant lété de Fannée 1973, Téditeur musical Eugen Gal et lopréateur de ‘Teodor Pasat enregistraient le chanson Mon village est si grand... meme & la maison de Fartiste Pourtant, les premiers chansons enregistrées seront plus tard, en 1976, au National Radio Studio: La-haut, dans but de la valée et Le printemps, la nuit est petite. Le talent et loriginalité des ses chansons Vapportent sur la liste des plus grandes voix des chansons populaires, comme Maria Bercea, Domnica Trop, Alexandru Mica, Aurelia Ardelean, Drigan Muntean, Achim Nica, Nicoleta Voica, Ana Pacatius, Valeria Berzescu. En conclusion, losif Puschii est une épreiive de Tamour pour son village, de la tradition et de la ‘musique, un homme qui a le coeur entouré de sensibilité et bonté, en se réflechissant dans ses chansons.