REPUBLICA MOLDOVA

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII

CONSTRUCŢII INDUSTRIALE

CLĂDIRI DE PRODUCŢIE

NCM C.02.02-2004
EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL ECOLOGIEI, CONSTRUCŢIILOR ŞI DEZVOLTĂRII

TERITORIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA
Signature Not Verified
Digitally signed by Pantaz Gheorghe
Date: 2012.12.04 11:45:13 +02:00
Reason: validate document CHIŞINĂU - 2003
Location: www.cts.md
ICS 91.040.20

ELABORAT de Centrul de Proiectare a Intreprinderilor si de Prestare a

Serviciilor de Engineering si Marketing S.A."CEPROSERVING".

ACCEPTAT de Comitetul Tehnic CT-C C-02 "Construcţii industriale".

Preşedinte:
Dr.ing. O. Nisenboim - Centrul "Ceproserving".
Secretar:
Ing. I. Coscodan - Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii
Teritoriului.
Membri:
Ing. L. Caraman - Institutul "Urbanproiect";

Arh. A. Chicu Arh. - Institutul "Urbanproiect";

Gh. Miron - Institutul "Urbanproiect";

Ing. V. Verbovicov - Institutul "Urbanproiect";

Ing. Gh. Bass - Centrul"Ceproserving";

Ing. Gh. Cojusneanu - Departamentul Situaţii Exceptional;

Ing. V. Gladîşev - S.A. "Consind-Prim".

APROBAT de Ministrul ecologiei, construcţiilor si dezvoltării teritoriului prin

ordinul nr. 156 din 17.07.2003, cu aplicare din 1 ianuarie 2004.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentului normativ se abrogă

СНиП 2.09.02-85 «Прoизвoдственные здания»

© MECDT 2003
Reproducerea sau utilizarea integrală sau partială a prezentului normativ în orice
publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.)
este interzisă dacă nu există acordul scris al ONC
NORMATIV IN CONSTRUCTII MOLDOVEAN NCM C.02.02-2004

Construcţii industriale
Clădiri de producţie
Industrial constructions
Production buildings
Прoмышленные сooружения
Прoизвoдственные здания

Ediţie oficială

1 DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul normativ trebuie se aplică la toate etapele de proiectare, execu-

tare şi exploatare a clădirilor şi încăperilor de clasa F 5.1 de pericol de incendiu
funcţional (conform NCM E.03.02): clădirile de producţie, clădirile de labora-
tor, încăperile de laborator şi producţie şi atelierele, inclusiv cele încorporate în
clădirile cu alt pericol de incendiu functional.
1.2 Prezentul normativ nu se referă la clădirile şi incăperile pentru fabricarea şi
depozitarea substantelor explozive şi mijloacelor de explodare cu destinaţie
militară, construcţiile subterane, galeriilor miniere.
1.3 Daca la întreprinderi se prevede posibilitatea de utilizare a muncii invalizi-
lor, trebuie respectate prevederile suplimentare, stipulate la punctele
corespunzătoare din capitolul 13 al prezentului normativ în funcţie de tipul de
invaliditate.
1.4 La proiecţarea clădirilor de producţie în zonele seismice trebuie respectate
prevederile din СНиП II-7, iar în cazul clădirilor din zidărie de piatră - NCM
F.03.02.
2 REFERINTE

Legea nr. 112-XIII Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului

din 20.05.94 business

NCM C.02.03-2003 Clădiri de depozitare

NCM F.03.02-99 Alcătuirea şi calcului construcţiilor din zidărie

NCM E.03.01 -...*) Protectia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor.
Terminologie
__________________________________________

*) - În curs de elaborarea
NCM C.02.02-2004 pag.2

NCM E.03.02-2001 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi

instalaţiilor
NCM. E.03.03-2003 Dotarea clădirilor şi instalaţiilor cu sisteme automate
de semnalizare şi stingere a incendiului

NCM E.03.04-... *) Determinarea categoriilor de pericol de explozie-incen-

diu şi de incendiu a încăperilor şi clădirilor

СНиП II-7-81 Стрoительствo в сейсмических райoнах

СНиП 2.09.04-87 Административные и бытoвые здания
ГОСТ 12.4.026-76 ССБТ Цвета сигнальные и знаки безoпаснoсти.
ГОСТ14202-69 Трубoпрoвoды прoмышленных предприятий.
Oпoзнавательная oкраска, предупреждающие знаки
и маркировочные щитки.
ГОСТ 27751-88 Надежнoсть стрoительных кoнструкций и oснoва-
ний.Oснoвные пoлoжения пo расчету.
ГОСТ 25772-83 Oграждения лестниц, балкoнoв и крыш стальные.
Oбщие технические услoвия.
ГОСТ 25957-83 Здания и сooружения мoбильные (инвентар-
ные).Классификация. Термины и oпределения.

TERMENI Ş1 DEFINITII
Antresol - platforma in interiorul cladirii ре care se amplaseaza incaperi cu des-
tinatie diferita (de productie, social-administrative sau pentru utilaj ingineresc).

Intercalare (încorporare) într-o clădire de producţie cu un etaj - o parte de

cladire cu doua sau mai multe etaje, plasată în limita unei clădiri cu un etaj pe
toată înălţimea si lăţimea (intercalare) sau numai ре o parte din înălţimea si
lăţimea acesteia (înсîrpîrаrе), separată prin elemente de închidere.

________________________________________
+)
- În curs de elaborare
 NCM C.02.02-2004 pag.3

Utilaj ingineresc al clădirii - sistem de dispoziţive, aparate, maşini şi comunicaţii,

care asigură aducerea şi evacuarea lichidelor, gazelor, energiei electrice (instalaţii de
alimentare cu арă, gaz, termoficare, energie electrică, canalizare, ventilare).
Întreprindere mică - întreprindere cu un personal mediu anual de 10 -50 angajaţi
inclusiv vînzări nete sub 10 mil. lei (Legea RM nr. 112-XIII din 20.05.94).

Clădire sau construcţie mobila (de inventar) - a se vedea ГОСТ 25957.

Platformă - construcţie cu un etaj (fara pereţi), amplasată în clădire sau în exteriorul

ei, care se sprijină pe reazeme individuale, construcţii sau utilaj, destinate pentru
instalarea, deservirea sau reparaţia utilajelor.
Numărul de etaje al clădirii - în acest numar se includ toate etajele supraterane ale
cladirii, etajul tehnic şi demisolul, dacă cota de sus a planşeului acestuia din urmă se
află mai sus de cota medie de nivelment a terenului cu minimum 2 m.
Etaj suprateran - etaj la care cota pardoselii încaperilor se află nu mai jos de cota de
nivelment a terenului.
Subsol - etaj la care cota pardoselii încăperilor se află mai jos de cota de nivelment a
terenului cu mai mult de jumătate din înăltimea încăperii.
Demisol - etaj la care cota pardoselii încăperilor se află mai jos de cota de nivelment a
terenului cu maximum jumătate din înaltimea încăperii.
Etaj tehnic - etaj pentru amplasarea utilajului ingineresc şi pozarea comunicaţiilor;
poate fi amplasat la partea inferioară (subsol tehnic), superioară (cerdac tehnic) sau la
partea din mijloc a clădirii.
Etajera - construcţie multietajată cu schelet (fără pereţi), amplasată separat în clădire
sau în exteriorul ei si destinată pentru amplasarea şi deservirea utilajului tehnologic,
altui utilaj.
În prezentul normativ sînt utilizaţi termenii şi definiţiile prevăzute de NCM E.03.01.

4 PRINCIPII GENERALE
4.1 Prevederile de securitate antiincendiu din prezentul normativ se bazează pe
principiile şi clasificările stabilite în NCM E.03.02.
NCM C.02.02-2004 pag.4

4.2 La proiectarea clădirilor trebuie:

- să se prevadă comasarea, de regulă, într-o singură clădire a încăperilor de
producţie pentru diferite procese, de depozitare, administrative şi sociale,
precum şi încăperile pentru utilajele inginereşti;
- să se adopte înălţimea clădirii în limitele, stabilite la 12.1 în baza rezul-
tatelor comparării indicilor tehnico-economici ai variantelor de amplasare a
producţiei în clădiri cu număr de etaje diferit (înălţime diferită), ţinînd cont
de asigurarea unui nivel înalt al soluţiilor arhitecturale;
- să se adopte soluţiile de sistematizare spaţială a clădirilor ţinînd cont de
reducerea ariei elementelor exterioare de închidere;
- să se adopte aria golurilor de lumină conform normelor de proiectare ale
iluminatului natural şi artificial, cu respectarea prevederilor 5.9;
- să se adopte clădiri tară goluri de lumină, dacă aceasta e admisibil conform
condiţiilor tehnologice, sanitaro - igienice şi dacă e rezonabil din punct de
vedere economic;
- să se adopte cu preponderenţă clădiri, construcţii şi blocuri comasate de
utilaj tehnologic şi tehnic în execuţie tip bloc-set de fabricaţie industrială;
- să se elaboreze soluţii de sistematizare spaţială ţinînd cont de necesitatea
reducerii acţiunilor dinamice asupra elementelor de construcţii, proceselor
tehnologice şi a angajaţilor, produse de utilajul vibroactiv sau de sursele
exterioare de oscilaţii.
4.3 Soluţiile arhitecturale ale clădirilor trebuie adoptate ţinănd cont de condiţiile
urbanistice şi climaterice din zona de construire şi de caracterul ansamblului de clădiri
înconjurătoare. Finisajul cromatic al interioarelor trebuie prevăzut conform ГОСТ
14202, ГОСТ 12.4.026.
4.4 După pericolul de explozie-incendiu şi de incendiu încăperile şi clădirile se
clasifică în categorii (А,Б,В1-В4,Ă,Д) în funcţie de procesele tehnologice care
derulează şi de proprietăţile materialelor şi substanţelor, care se află (cu care se
manipulează) în ele.
Categoriile clădirilor şi încăperilor se stabilesc în compartimentul de tehnologie al
proiectului în conformitate cu NCM E.03.03-2003 normativul naţional special sau cu
listele speciale, aprobate în modul stabilit.
 NCM C.02.02-2004 pag.5

4.5 Aria totală a clădirii se determină prin însumarea ariilor tuturor etajelor
(supraterane, inclusiv cele tehnice, demisol şi subsol), măsurate în limitele sup-
rafeţelor interioare ale pereţilor exteriori (sau a axelor coloanelor din capete, un-
de lipsesc pereţii exteriori), tunelurilor, platformelor interioare, antresolurilor,
tuturor nivelurilor etajerelor interioare, rampelor, galeriilor (în proiecţie orizon-
tală) şi trecerilor în alte clădiri.
In aria totală a clădirii nu se includ ariile subsolului tehnic cu înălţimea sub 1,8 m pînă
la partea inferioară a elementelor proeminente (care nu necesită treceri pentru
deservirea comunicaţiilor), deasupra tavanelor suspendate, proiectate conform 5.2,
precum şi aria platformelor pentru deservirea căilor de rulare a macaralelor,
transportoarelor, monoşinelor şi corpurilor de iluminat.
Aria încăperilor, care ocupă pe verticală două etaje şi mai mult în limita clădirilor cu
multe etaje (cu două şi mai multe goluri pentru pătrunderea luminii), trebuie inclusă în
aria totală în limita unui singur etaj.
La determinarea numărului de etaje al clădirii se ţine cont de platformele, nivelurile
etajerelor şi antresolurile, aria cărora la orice cotă (nivel) constituie peste 40% din aria
etajului clădirii.
4.6 Instalaţiile automate de stingere şi semnalizare a incendiului trebuie pre-
văzute în conformitate cu NCM E.03.03 sau cu listele speciale, aprobate în mo-
dul stabilit.

5 SOLUŢII CONSTRUCTIVE ŞI DE SISTEMATIZARE SPAŢIALĂ

5.1 În încăperi înălţimea de la pardoseală pînă la partea inferioară a construc-
ţiilor proeminente ale planşeului (acoperişului) trebuie să fie de minimum
2.2 m, înălţimea de la pardoseală pînă la partea inferioară a părţilor proeminente
ale comunicaţiilor şi utilajelor în locurile de trecere permanentă a oamenilor şi
pe căile de evacuare de minimum 2 m, iar în locurile de trecere nepermanentă de
minimum 1,8 m. În caz de necesitate de acces în clădire a automobilelor înălti-
mea trecerii trebuie să fie de minimum 4,2 m pînă la partea inferioară a con-
strucţiilor, a părţilor proeminente ale comunicaţiilor şi utilajelor, pentru maşini-
le de intervenţie ale pompierilor de minimum 4,5 m.
5.2 În clădirile şi încăperile de producţie, care necesită, conform condiţiilor
tehnologice, menţinerea parametrilor stabili ai mediului aerian şi amplasarea utilajelor
şi comunicaţiilor tehnice se admite să se prevadă:
- tavane suspendate (căptuşite) şi pardoseli false dacă pentru accesul la
comunicaţii nu trebuie prevăzută trecere pentru personalul de deservire
NCM C.02.02-2004 pag.6

Pentru deservirea comunicaţiilor specificate se admite proiectarea gurilor de acces

şi scărilor metalice verticale;
- etaje tehnice, dacă conform condiţiilor tehnologice pentru deservirea utilajului
ingineresc, comunicaţiilor şi instalaţiilor tehnologice auxiliare, amplasate la
aceste etaje, este necesară amenajarea trecerilor, înălţimea cărora se adoptă
conform 5.1.
5.3 Racordarea (intrarea) liniilor de cale ferată la clădiri se admite conform
compartimentului de tehnologe al proiectului ţinînd cont de prevederile 12.5.
5.4 Partea superioară a capetelor şinelor de cale ferată trebuie să fie la cota
pardoselii finite.
5.5 Depozitele de materie primă, semifabricate şi produse finite, amplasate în
clădirile de producţie, precum şi platformele (rampele) pentru încărcare-descărcare
trebuie proiectate ţinînd cont de prevederile NCM C.02.03.
5.6 În clădirile cu multe etaje cu înălţimea peste 15 m de la cota (nivelul) terenului
pînă la cota pardoselii finite a etajului superior (fără etajul tehnic) şi existenţa la cota
mai mare de 15 m a locurilor permanente de muncă sau a utilajului, care trebuie
deservit mai mult de 3 ori pe schimb, trebuie prevăzute ascensoare pentru persoane.
Ascensoarele pentru încărcături trebuie prevăzute conform compartimentului de
tehnologie al proiectului.
Numărul şi capacitatea de ridicare a ascensoarelor trebuie stabilite în funcţie de
fluxurile de persoane şi încărcături. La numărul de lucrători (în schimbul cu număr
maxim de lucrători) de maximum 30 la toate etajele, amplasate mai sus de 15 m, în
clădire trebuie prevăzut un ascensor.
5.7 Ieşirile din subsoluri trebuie prevăzute în afara zonelor de funcţionare a utilajului
de ridicare - transportare.
5.8 Lăţimea tamburelor şi tamburelor-ecluze trebuie stabilită mai mare decît lăţimea
golurilor cu minimum 0,5 m (cîte 0,25 m de fiecare parte a golului), iar adîncimea -
mai mare decît lăţimea canatului de uşă sau poartă cu minimum 0,2 m, însă nu mai
mică de 1,2 m.
5.9 În încăperile de categoriile A şi Б trebuie prevăzute elemente exterioare de
închidere uşor zburătoare.
În calitate de elemente uşor zburătoare trebuie, de regulă, utilizate geamurile fe-
restrelor şi luminătoarelor. În cazul în care aria golurilor de lumină "nu este sufi
 NCM C.02.02-2004 pag.7

cientă se admite folosirea, în calitate de elemente uşor zburătoare, a elementelor

acoperirilor din table de oţel şi aluminiu cu termoizolant eficient.
Suprafaţa elementelor uşor zburătoare trebuie determinată prin calcul. în cazul lipsei
datelor calculului, aria elementelor uşor zburătoare trebuie să constituie minimum 0,05
m pentru 1 m de volum la încăperile de categoria A şi minimum 0,03 m2 la încăperile
de categoria Б.

NOTE
1. Sticla pentru geamurile de fereastră face parte din elementele uşor
zburătoare la grosimea de 3;4 şi 5 mm şi aria minimum respectiv 0,8; 1,0 şi
1,5 m . Sticla armată nu face parte din elementele uşor zburătoare.
2. Covorul în rulou pe porţiunile elementelor uşor zburătoare ale acoperişului
trebuie tăiat în bucăţi cu aria de maximum 180 m2 fiecare.
3. Sarcina de calcul de la masa elementelor uşor zburătoare ale acoperişului
trebuie să constituie maximum 0,7 kPa (70 kgf/m2).

5.10 Galeriile, platformele şi scările pentru deservirea macaralelor trebuie să fie

proiectate în conformitate cu documentele normative în vigoare.
5.11 Galeriile, platformele şi scările pentru deservirea macaralelor trebuie să fie
proiectate în conformitate cu documentele normative în vigoare.
5.12 Pentru reparaţia şi curăţarea geamurilor ferestrelor şi luminătoarelor, în cazul
utilizării mijloacelor mobile sau portabile de inventar (scărilor mobile, platformelor
rulante, dispozitivelor telescopice de ridicat) nu este posibilă din cauza condiţiilor de
amplasare a utilajului tehnologic sau a înălţimii totale a clădirii, trebuie prevăzute
dispozitive staţionare, care să asigure executarea în siguranţă a lucrărilor indicate.
Utilizarea acestor dispozitive trebuie să fie justificată în compartimentul de tehnologie
al proiectului.
5.13 Necesitatea prevederii luminătoarelor şi tipul lor (zenitale, dreptunghiulare, de
iluminat, de ventilat şi iluminat etc.) se stabileşte în proiect, în funcţie de
particularităţile procesului tehnologic, condiţiile sanitare, igienice şi ecologice, tinînd
cont de condiţiile climaterice în zona de construire.
5.14 Luminătoarele trebuie să fie protejate contra vîntului. Lungimea luminătoarelor
nu trebuie să depăşească 120 m. Distanţa dintre capetele frontale ale luminătoarelor şi
dintre capătul frontal al luminătorului şi peretele exterior trebuie să fie de minimum 6
m. Deschiderea canaturilor luminătoarelor trebuie să fie mecanizată (cu dirijarea
mecanismelor de deschidere de la ieşirile din încăperi), şi dublată manual.
NCM C.02.02-2004 pag.8

5.14 Sub a luminătoarele zenitale, executate din sticlă silicatică în foi sau
geamuri duble, sticlă profilată, precum şi de-a lungul părţii interioare a luminătoa-
relor dreptunghiulare de iluminat şi ventilat, trebuie prevăzută instalarea plasei
metalice de protecţie.
La folosirea în calitate de geam a materialelor, care la spargeri nu formează cioburi
periculoase pentru sănătatea oamenilor, plasele de protecţie pot să nu fie prevăzute.
5.15 În clădirile cu jgheaburi interioare de scurgere a apei în calitate de îngră-
diri pe acoperiş se admite utilizarea parapetului. La înălţimea parapetului sub
0,6 m acesta trebuie completat cu grilaj pînă la înălţimea de 0,6 m de la suprafa-
ţa învelitorii.
5.16 La deschiderea distanţată şi automată a porţilor trebuie să fie asigurată şi
deschiderea manuală. Dimensiunile utile ale porţilor pentru mijloacele de transport
supraterane trebuie prevăzute cu depăşirea gabaritelor acestora (încărcate) cu
minimum 0,2 m în înălţime şi cu 0,6 m în lăţime.
5.17 Panta rampelor în casele scărilor trebuie stabilită de minimum 1:2 la lăţimea
treptei de 0,3 m; pentru subsoluri şi cerdace se admite panta rampelor scărilor de 1:1,5
la lăţimea treptei de 0,26 m.
5.18 La scările interioare deschise (în lipsa pereţilor caselor scărilor) trebuie
prevăzută o pantă de maximum 1:1. Panta scărilor deschise pentru trecerile spre
locurile separate de muncă se admite să fie mărită pînă la 2:1. Pentru examinarea
utilajului, la înălţimea de ridicare de maximum 10 m, se admit scări verticale cu
lăţimea de 0,6 m.
5.19 Pentru clădirile cu înălţimea de 10 m şi mai mult de la cota terenului pînă la
cornişă sau pînă la partea superioară a parapetului trebuie prevăzută o ieşire pe
acoperiş (la fiecare 30 000 m plini şi neplini de acoperiş), inclusiv pentru clădirile:

- cu un etaj - pe scara metalică exterioară deschisă;

- cu multe etaje - din casa scării.

Dacă executarea casei scării pentru ieşirea pe acoperiş în limitele înălţimii etajului
superior nu este raţională se admite, pentru clădirile cu înălţimea de maximum 30 m de
la cota terenului pînă la cota pardoselii finite a etajului superior, proiectarea unei scări
metalice exterioare deschise pentru ieşirea pe acoperiş din casa scării prin podestul
acestei scări.
 NCM C.02.02-2004 pag.9

6 CLĂDIRI PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI

6.1 Pentru întreprinderile mici se admite amplasarea sectoarelor de producţie (cu mai
multe procese tehnologice), administrative, sociale şi de depozitare într-o singură
clădire (încăpere), dacă aceasta nu contravine normelor sanitare şi de protecţie
împotriva incendiilor.
Soluţiile de proiect ale acestor clădiri (încăperi) trebuie adoptate după acel sector,
pentru care trebuie prevăzute cele mai stricte condiţii şi în conformitate cu 12.3 al
prezentului normativ.

7 SIGURANŢĂ ÎN EXPLOATARE
7.1 Clădirea trebuie să fie proiectată, executată şi utilată astfel, încît să prevină riscul
de accidentare a lucrătorilor şi vizitatorilor la deplasarea acestora în interiorul clădirii
şi în apropierea ei, la intrarea şi ieşirea din clădire, precum şi la utilizarea elementelor
mobile şi utilajului tehnic ale clădirii.
7.2 înălţimea îngrădirilor scărilor, balcoanelor, teraselor, acoperişurilor şi a altor
locuri cu diferenţe de înălţimi periculoase trebuie să fie suficientă pentru prevenirea
căderii şi de minimum 0,9 m. îngrădirile din elemente metalice trebuie să se execute
conform ГОСТ 25772.

Îngrădirile trebuie să fie continue, echipate cu mîni curente şi calculate pentru preluări
de sarcini de minimum 0,3 kN/m.
7.3 In clădiri trebuie să fie prevăzute măsuri de reducere a riscului de mani-
festări criminale şi a urmărilor acestora, care să contribuie la minimizarea dau-
nelor în caz de apariţie a acţiunilor contravenţionale. Aceste măsuri se stabilesc
în tema de proiectare în conformitate cu documentele departamentale şi actele
normative în vigoare.
Măsurile care se impun pot fi următoarele: folosirea elementelor constructive de
protecţie împotriva exploziilor, instalarea dispozitivelor de control şi de supraveghere
a deplasării oamenilor, instalarea sistemului de semnalizare de pază, separarea de nivel
a fluxurilor de oameni, diferite îngrădiri, puncte de control şi trecere, consolidarea
construcţiilor uşilor de intrare, dispozitive de protecţie a ferestrelor, echiparea tehnică
a cerdacelor, subsolurilor şi a altor încăperi.
7.4 Pentru întreprinderile sau sectoarele din întreprinderea cu nivel de pază
sporit, pe perimetrul sectorului păzit trebuie prevăzută o îngrădire cu înălţimea
de minimum 2,5 m de la nivelul terenului, iar la partea exterioară cu fundaţia
adîncită de minimum 0,5 m.
 NCM C.02.02-2004 pag.10

Pe perimetrul sectorului, la partea exterioară şi interioară a îngrădiri, trebuie prevăzută

o fîşie cu lăţimea de 3 m liberă de construcţii, copaci şi arbuşti.
7.5 Căile de acces pe terenul păzit al întreprinderii trebuie să fie utilate cu
porţi automate glisante, cu dirijare de la postul paznicului de serviciu şi echipate
cu elementele corespunzătoare de protecţie tehnică.
Din încăperea paznicului de serviciu trebuie să fie asigurat controlul vizual al intrării
principale în clădire precum şi, dacă e posibil, a intrărilor pe teritoriu şi la subsol.
7.6 La ferestrele încăperilor subsolului, demisolului şi primului etaj, precum
şi la ferestrele altor etaje, în cazul cînd accesul e posibil din partea construcţiilor
adiacente, trebuie prevăzute grilaje, construcţia cărora trebuie să corespundă atît
condiţiilor de inaccesibilitate pentru persoanele nedorite cît şi celor de securita-
te antiincendiu.

8 ASIGURAREA CONDIŢIILOR SANITARE ŞI ANTIEPIDEMICE

8.1 La proiectarea şi construirea clădirilor trebuie să fie prevăzute măsurile, care
asigură îndeplinirea condiţiilor sanitare epidemice, de protecţie a sănătăţii oamenilor şi
mediului înconjurător.
8.2 La proiectarea sistemelor de încălzire, ventilare şi climatizare trebuie respectate
prevederile documentelor normative în vigoare.
8.3 La folosirea în încăperi de lucru a computerelor trebuie respectate prevederile
documentelor normative în vigoare.
8.4 Materialele şi produsele utilizate în construcţie, care se supun evaluării igienice
în conformitate cu Listele aprobate privind tipurile de produse şi mărfuri, trebuie să fie
însoţite de avizul igienic, eliberat de instituţiile Serviciului de Stat de Medicină
Preventivă.

9 CONSERVAREA ENERGIEI
9.1 Normativul stabileşte condiţiile minime obligatorii de protecţie termică a clădirii.
La proiectarea clădirii se admite adoptarea unor condiţii mai înalte faţă de protecţia
termică, stabilite de beneficiar, pentru utilizarea cu economie a resurselor energetice.
 NCM C.02.02-2004 pag.11

9.2 Clădirea trebuie să fie proiectată şi construită astfel, încît la îndeplinirea

cerinţelor stabilite pentru microclimat în încăperi şi a altor condiţii, să se asigure
consumul eficient de resurse energetice în procesul de exploatare a ei.
9.3 Determinarea indicilor de protecţie termică ai elementelor de construcţii ale
clădirii trebuie efectuată în corespundere cu documentele normative în vigoare după
rezistenţele aduse normate la transmiterea de căldură a elementelor de închidere ale
clădirii; se admite determinarea după valoarea normată a consumului specific de
căldură pentru încălzirea şi ventilarea clădirii în întregime pe toată perioada de
încălzire.
9.4 Pentru fiecare clădire trebuie întocmită cartea termoenergetică, care conţine
caracteristicile de protecţie termică ale elementelor de construcţii şi indicii
de consum de energie al clădirii şi utilajului.

9.5 Indicii de calitate ai elementelor de construcţii şi ai elementelor sistemelor

tehnice, în ce priveşte caracteristicile termotehnice şi eficienţa energetică, trebu-
ie confirmaţi în prealabil prin încercări (testări).

10 DURABILITATE ŞI MENTENABILITATE
10.1 Clădirea, proiectată şi construită în conformitate cu normativele în construcţii în
vigoare, trebuie să-şi păstreze proprietăţile de rezistenţă şi stabilitate ale elementelor
portante pe durata, stabilită în tema de proiectare, cu condiţia întreţinerii, deservirii
tehnice sistematice, respectării regulilor de exploatare şi a termenelor de reparaţie,
stabilite în instrucţiunile în exploatare.
10.2 La determinarea durabilităţii clădirii în proiectul de reconstrucţie, trebuie luaţi în
considerare factorii, ce reduc durata ei de serviciu: acţiuni neprevăzute în calcul, ce ţin
de modificarea condiţiilor de exploatare a clădirii şi a condiţiilor mediului şi, ca
urmare, a influenţei acestor factori, modificarea caracteristicilor fizico-mecanice
(chimice) ale materialelor elementelor portante şi de închidere.
10.3 Elementele principale ireparabile ale clădirii, care determină rezistenţa şi
stabilitatea ei, precum şi durata ei de serviciu, trebuie să-şi păstreze proprietăţile în
limitele admisibile ţinînd cont de prevederile ГОСТ 27751 şi în normativele pentru
elementele de construcţii executate din materialele respective.
Elementele, piesele, utilajele cu durata de serviciu mai mică decît durata de serviciu
presupusă a clădirii, trebuie înlocuite conform perioadelor dintre reparaţii, prevăzute în
instrucţiunile de exploatare şi ţinînd cont de prevederile din tema de proiectare.
Decizia de folosire a elementelor, materialelor sau utilajelor
NCM C.02.02-2004 pag.12

mai mult sau mai puţin durabile prin micşorarea sau respectiv mărirea perioadelor
dintre reparaţii se stabileşte în baza calculelor tehnico-economice.

10.5 Construcţiile şi piesele trebuie să fie executate din materiale rezistente la

acţiunile posibile ale umidităţii, temperaturilor joase şi înalte, mediului agresiv şi
altor factori nefavorabili sau protejate conform documentelor normative în
vigoare.

În cazurile necesare trebuie întreprinse măsuri corespunzătoare contra pătrunderii

apelor (de la ploi, topirea zăpezii, apelor freatice) în interiorul construcţiilor
portante şi construcţiilor de închidere a clădirii, precum şi contra formării
condensatelor de apă în construcţiile de închidere exterioare, prin ermetizarea
suficientă a construcţiilor sau organizarea ventilării spaţiilor închise şi a stratu-
rilor de aer din interiorul construcţiilor.

10.6 Îmbinările cap în cap ale elementelor prefabricate şi elementelor multistrat

trebuie calculate la preluarea deformaţiilor termice şi a eforturilor, care apar la
tasarea neuniformă a terenurilor de fundare şi la alte acţiuni de exploatare.
Materialele de etanşare, utilizate la îmbinări, trebuie să-şi păstreze proprietăţile
elastice şi aderente la acţiunea temperaturilor negative şi la umeziri şi să fie
rezistente la acţiunea razelor ultraviolete. Materialele de etanşare trebuie să fie
compatibile cu materialele acoperirilor de protecţie şi decorative - protecţie ale
elementelor în locurile de îmbinare ale acestora.

10.7 Trebuie asigurată posibilitatea accesului la utilaj, armatură şi aparatele

sistemelor tehnice ale clădirii şi la conexiunile acestora în scopul examinării, în-
treţinerii tehnice, reparaţiei şi renovării.

Utilajele şi conductele, asupra funcţionării cărora pot influenţa negativ tempera-

turile joase, trebuie să fie protejate contra acţiunilor acestora.

10.8 La construirea clădirilor în zone cu condiţii geologice complexe, afective

de explorări subterane, supuse tasărilor şi deplasărilor de teren, branşamentele
comunicaţiilor inginereşti trebuie executate, ţinînd cont de necesităţile de com-
pensare a posibilelor deplasări ale terenului de fundare.

Utilajele şi conductele trebuie fixate de elementele de construcţii ale clădirii în

aşa fel, încît capacitatea lor de funcţionare să rămînă neschimbată în cazul de-
plasării posibile ale elementelor de construcţii.
 NCM C.02.02-2004 pag.13

11 EVACUAREA DIN CLĂDIRI ŞI Î NCĂPERI

11.1 În clădirile de gradul IV şi V de rezistenţă la foc, şi clasa de pericol de

incendiu constructiv C2 şi C3, nu se admit ieşiri de evacuare prin încăperile de
producţie.

Distanţa de la punctul cel mai îndepărtat al încăperii fără locuri de muncă per-
manente cu utilaj ingineresc, destinat pentru deservirea încăperilor de categoria A
şi Б şi care are o singură ieşire de evacuare prin încăperile de categoria A şi Б, nu
trebuie să depăşească 25 m.

Căile de evacuare din încăperile de categoriile В, Г şi Д nu trebuie să includă

porţiuni, ce trec prin tamburele-ecluze ale încăperilor de categoriile A şi Б.

11.2 Ieşirile de evacuare din casele scărilor, amplasate în încorporări şi interca-

lări cu înălţimea de maximum patru etaje cu încăperi de categoriile B4,Г şi Д, se
admite a fi prevăzute prin încăperile de categoriile B4, Г sau Д în exterior cu
condiţia amplasării ieşirilor din două părţi ale încorporărilor şi intercalărilor (dacă
încorporarea şi intercalarea divizează clădirea în părţi izolate).

11.3 Ieşirile de evacuare din încăperile de categoria B4, Г şi Д, amplasate la

antresoluri şi intercalări (încorporări) în clădirile cu gradul I, II, III şi IV de re-
zistenţă la foc, cu clasele de pericol de incendiu С0 şi CI, precum şi la antreso-
lurile clădirilor mobile cu un etaj de gradul IV de rezistenţă la foc, clasele de
pericol de incendiu C2 şi C3, destinate pentru amplasarea utilajului ingineresc al
clădirilor, dacă nu se prevăd locuri permanente de muncă, se admite să fie
prevăzute pe scări de tipul 2 din materiale incombustibile, amplasate în încăperile
de categoriile В, Г şi Д. Totodată distanţa de la punctul cel mai îndepărtat al
încăperii cu utilaj ingineresc pînă la ieşirea de evacuare din clădire nu trebuie să
depăşească valorile stabilite în tabelul 1. Se admite o ieşire (fără executarea celei
de-a doua) pe scările executate din materiale incombustibile de tipul 2 şi 3 din
încăperile specificate, unde distanţa de la punctul cel mai îndepărtat al încăperii
pînă la ieşirea la scară nu depăşeşte 25 m.

11.4 Scările de tipul 3 pot fi folosite în calitate de a doua ieşire de evacuare de la

etaj în clădirea cu înălţimea (conform NCM E.03.02) de maximum 28 m, dacă
numărul de lucrători la fiecare etaj (cu excepţia primului) în schimbul cu număr
maxim de lucrători nu depăşeşte:

- 15 persoane - în clădirile cu multe etaje cu încăpen de orice categorie;

- 50 persoane - în clădirile cu două etaje cu încăperi de categoriile В1 - B3;

NCM C.02.02-2004 pag.14

- 100 persoane - în clădirile cu două etaje cu încăperi de categoriile B4,

Г şi Д.

11.5 Din fiecare parte a subsolului conform 12.4 trebuie prevăzute minimum
două ieşiri de evacuare.

11.6 Distanţa de la cel mai îndepărtat loc de muncă din încăpere pînă la cea mai
apropiată ieşire de evacuare din încăpere nemijlocit în exterior sau la casa scării
nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 1. Pentru încăperile cu aria de peste
1000 m2 distanţa, specificată în tabelul 1, include lungimea căii de evacuare prin
coridor pînă la ieşirea în exterior sau la casa scării.

Dacă ieşirea de evacuare din încăpere duce în coridor, în exterior sau la casa
scării printr-o încăpere adiacentă, atunci distanţa de la cel mai îndepărtat loc de
muncă din această încăpere pînă la ieşirea din încăperea adiacentă se stabileşte
după cea mai periculoasă categorie a uneia din încăperile adiacente.

Densitatea fluxului de persoane se determină cu raportul dintre numărul de per-

soane, evacuate prin trecerea comună, şi aria acestei treceri.

Distanţele pentru încăperile de categoriile A şi Б se stabilesc ţinînd cont de aria de

revărsare a lichidelor uşor inflamabile şi combustibile egală cu 50 m2; la alte
valori numerice ale ariei de revărsare, specificate în tabelul 1, distanţa se înmul-
ţeşte la coeficientul 50/F, în care F este aria posibilă de revărsare, determinată în
compartimentul de tehnologie al proiectului.

La valori intermediare ale volumului încăperilor distanţele se determină prin

interpolare liniară.

Distanţele sînt stabilite pentru încăperi cu înălţimea sub 6 m (pentru clădiri cu un

etaj înălţimea se ia pînă la partea inferioară a fermelor); la înălţimea încăperilor
de peste 6 m distanţele se măresc: la înălţimea încăperii de 12 m - cu 20 %, 18 m
-30 %, 24 m - 40 %, însă de pînă la 140 m pentru încăperi de categoriile А, Б şi
de pînă la 240 m pentru încăperi de categorii B; la valori intermediare ale
înălţimii încăperilor mărirea distanţelor se determină prin interpolare.

În tabelele 1-4 sînt stabilite norme pentru categoriile de clădiri şi compartimente

de incendiu la combinările prevăzute ale gradului de rezistenţă la foc şi clasa de
pericol de incendiu a clădirii. La alte combinări, neprevăzute în tabelele indicate,
distanţa şi numărul de persoane se stabilesc după cel mai nefavorabil din aceşti
indici pentru categoria dată de încăperi sau se coordonează în modul stabilit în 1.6
NCM E.03.02.
 NCM C.02.02-2004 pag.15

Tabelul 1

Volumul Categoria Gradul de re- Clasa de Distanţa, m, la densitatea

încгperii, încгperilor zistenţг la pericol de fluxului de persoane în
mii m3 . foc al clгdirii incendiu trecerea comunг, pers/m2
constructiv pînг >1 pî- > 3 pî-
al clгdirii la 1 nă la 3 nă la 5
А,Б I,II,III,IV С0 40 25 15
Sub 15 I,II,III,IV С0 100 60 40
B1-B3 III,IV C1 70 40 30
V C2,C3 50 30 20
А,Б I,II,III,IV C0 60 35 25
30 B1-B3 I,II,III,IV C0 145 85 60
III,IV C1 100 60 40
А,Б I,II,III,IV C0 80 50 35
40 I,II,III,IV C0 160 95 65
B1-B3
III,IV C1 110 65 45
А,Б I,II,III,IV C0 120 70 50
50 В1-ВЗ I,II,III,IV C0 180 105 75
III,IV CI 160 95 65
60 şi mai А,Б I,II,III,IV CO 140 85 60
mult I,II,III,IV C0 200 110 85
В1-ВЗ
III,IV C1 180 105 75
80 şi mai I,II,III,IV C0 240 140 100
mult В1-ВЗ III,IV C1 200 110 85
Indiferent de В4, Г I,II,III,IV C0 Nelim. Nelim. Nelim.
volum III,IV C1 160 95 65
V Nusereglem 120 70 50
Indiferent I,II,III,IV C0,C1 Nelim. Nelim. Nelim.
de volum Д IV;V C2,C3 160 95 65

11.7 Etajerele şi platformele interioare trebuie, de regulă, să aibă minimum două

scări deschise. Se admite proiectarea unei singure scări la aria pardoselii fiecărui
nivel al etajerei sau platformei de maximum 108 m2 pentru încăperile de
categoriile А, Б şi 400 m pentru încăperile de categoriile B1-B4, Г şi Д.
Distanţa de la cel mai îndepărtat punct de pe platforme şi etajere, pînă la ieşirea
de evacuare cea mai apropiată din clădire trebuie stabilită conform tabelului 1,
ţinînd cont de lungimea căii de evacuare pe scara de tip 2.
NCM C.02.02-2004 pag.16

Ieşirile de evacuare de la platformele şi nivelele etajerelor, aria cărora la orice

cotă depăşeşte 40 % din aria nivelului (etajului), în cazul existenţei locurilor de
lucru permanente, trebuie prevăzute prin casele scărilor.

Se admite ca una din ieşirile de evacuare să fie prevăzută la scara de tipul 3.

Tabelul 2
Amplasa- Catego- Gradul de Clasa de Distanţa pe coridor, m, pînă la
rea ieşirii ria încă- rezistentă pericol de ieşirea în exterior sau la cea
perilor la foc al incendiu mai apropiată casă a scării la
clădirii constructiv densitatea fluxului de persoane
a clădirii în coridor, pers./ m2
pînă >2 pî- >3 pî- >4 pî-
la 2 nă la 3 nă la 4 nă la 5
Intre două А,Б I,II,III,IV С0 60 50 40 35
ieşiri în ex- B1-B3 I,II,III,IV С0 120 95 80 65
terior sau III,IV C1 85 65 55 45
între două Nu se C2,C3 60 50 40 35
case de scări reglem
I,II,III,IV C0 180 140 120 100
В4,Ă,Д III,IV C1 125 100 85 70
Nu se C2,C3 90 70 60 50
reglem
In corido- Indife- I,II,III,IV C0 30 25 20 15
rul înfun- rent de III,IV C1 20 15 15 10
dat categorii Nu se C2,C3 15 10 10 8
reglem

11.8 Distanţa de la locul de muncă cel mai îndepărtat pînă la cea mai apropiată
ieşire de evacuare din clădirile cu unul sau două etaje de gradul IV de rezistenţă la
foc şi clasa de pericol de incendiu C2 şi C3 trebuie stabilită de maximum:
- 50 m în clădirile cu un etaj cu încăperi de categoriile B1-B3 şi de
maximum 80 m pentru categoriile B4, Гşi Д;
- 40 m în clădirile cu două etaje cu încăperi de categoriile B1-B3 şi de
maximum 60 m pentru categoriile B4, Гşi Д .
Se admite mărirea distanţelor indicate cu 50 %, dacă aria pardoselii, neocupate de
utilaj în încăperi, constituie 75 m2 şi mai mult pentru un lucrător din cel mai
numeros schimb.
 NCM C.02.02-2004 pag.17

Tabelul 3
Volumul Categoria Gradul de re- Clasa de pericol Numărul de persoane
încăperii, încăperii zistentă la foc de incendiu con- pe 1 m de lăţime a
mii m3 al clădirii structiv a clădirii ieşirii de evacuare
(uşă), pers.
sub 15 А,Б I,II,III,IV С0 45
B1-B3 I,II,III,IV С0 110
III,IV C1 75
Nu se reglem. C2,C3 55
30 А,Б I,II,III,IV C0 65
B1-B3 I,II,III,IV C0 155
III,IV C1 110
40 А,Б I,II,III,IV C0 85
B1-B3 I,II,III,IV C0 175
III,IV C1 120
50 А,Б I,II,III,IV C0 130
В1-ВЗ I,II,III,IV C0 195
III,IV C1 135
60 şi mai А,Б I,II,III,IV C0 150
mult В1-ВЗ I,II,III,IV C0 220
III,IV C1 155
80 şi mai I,II,III,IV C0 260
В1-ВЗ
mult III,IV C1 220
Indiferent В4,Г I,II,III,IV C0 260
de volum III,IV C1 180
Nu se reglem. C2,C3 130
indiferent Д Nu se reglementează
de volum

În clădirile cu un etaj cu încăperi de categoriile В1-B4, Г şi Д dacă respectarea

distanţelor indicate nu e posibilă, ieşirile de evacuare trebuie plasate în pereţii
exteriori, pe perimetrul clădirilor la maximum 72 m una de alta.
Lăţimea rampei scării, în funcţie de numărul de persoane evacuate pe ea de la
etajul 2, precum şi lăţimea uşilor, coridoarelor şi trecerilor pe căile de evacuare
trebuie să se stabilească din calculul 0,6 m pentru 100 persoane.
11.9 Distanţa pe coridor de la uşa celei mai îndepărtate încăperi cu aria de
maximum 1000 m2 pînă la cea mai apropiată ieşire în exterior sau la casa scării nu
trebuie să depăşească valorile prezentate în tabelul 2.
NCM C.02.02-2004 pag.18

La amplasarea la un singur etaj a încăperilor de diferite categorii distanţa pe

coridorde la uşa celei mai îndepărtate încăperi pînă la ieşirea în exterior sau la cea
mai apropiată casă a scării se determină după cea mai periculoasă categorie.
Densitatea fluxului de persoane în coridor se determină cu raportul dintre numărul
de persoane, care se vor evacua din încăperi în coridor la aria acestui coridor,
totodată în cazul deschiderii uşilor din încăperi în coridoare comune, lăţimea
calculată a coridorului comun trebuie să fie redusă:
- cu jumătate din lăţimea canarului de uşă în cazul plasării uşilor dintr-o
singură parte a coridorului;
- cu lăţimea totală a canatului de uşă în cazul plasării uşilor din două părţi a
coridorului.
11.10 Lăţimea ieşirii de evacuare (uşii) din încăperi trebuie stabilită în funcţie
de numărul total de persoane evacuate prin această ieşire şi numărul de persoa-
ne la 1 m de lăţime a ieşirii (uşii), stabilit în tabelul 3, însă de minimum 0,9 m
dacă printre lucrători sînt persoane cu handicap cu deficienţe locomotorii.
Numărul de persoane la 1 m de lăţime a ieşirii în cazul valorilor intermediare ale
volumului încăperilor se determină prin interpolare.
Numărul de oameni la 1 m de lăţime a ieşirii de evacuare (uşii) din încăperi cu
înălţimea de peste 6 m se măreşte: la înălţimea încăperilor de 12 m - cu 20 %, la
înălţimea de 18 m - cu 30 %, la înălţimea de 24 m - cu 40 %; în cazul valorilor
intermediare ale înălţimilor încăperilor mărirea numărului de persoane la 1 m de
lăţime a ieşirii (uşii) se determină prin interpolare.
11.11 Lăţimea ieşirii de evacuare (uşii) din coridor în exterior sau la casa scării
trebuie stabilită în funcţie de numărul total de persoane evacuate prin această
ieşire şi numărul de persoane la 1 m de lăţime a ieşirii (uşii), stabilit în tabelul 4,
dar nu mai mică de 0,8 m.
11.12 Casele scărilor antifum de tipul 2 - SF2 trebuie să fie separate la înălţimea
de două rampe de un perete despărţitor antifoc plin la fiecare 30 m pe verticală în
clădirile de categoriile Гşi Д şi la fiecare 20 m în clădirile de categoriile В (cu
trecere dintr-o parte a casei de scări în alta în afara volumului casei scării).
11.13 În încăperi şi coridoare trebuie prevăzută evacuarea fumului în caz de
incendiu conform NCM E.03.02.
11.14 Luminătoarele zenitale cu deschidere, care se includ în calculul, de
evacuare a fumului, trebuie să fie amplasate uniform pe aria acoperişului
 NCM C.02.02-2004 pag.19

Tabelul 4
Categoria încăperii cu Gradul de rezis- Clasa de pericol de Numărul de per-
cel mai înalt pericol de tentă la foc al incendiu con- soane la 1 m de lă-
incendiu, cu ieşire în clădirii structiv a clădirii ţime a ieşirii (uşii)
coridor de evacuare din
coridor, pers.
А,Б I,II,III,IV С0 85
I,II,III,IV С0 175
B1-B3 IV C1 120
Nu se reglem. C2,C3 85
В4,Г,Д I,II,III,IV C0 260
IV C1 180
Nu se reglem. C2,C3 130

12 PREVENIREA PROPAGĂRII INCENDIULUI

12.1 Gradul de rezistenţă la foc, clasa de pericol de incendiu constructiv, înăl-
ţimea clădirilor şi aria etajului în limitele compartimentului de incendiu trebuie
stabilite conform tabelului 5.
Dacă există platforme, etajere şi antresoluri, aria cărora la orice cotă depăşeşte
40% din aria pardoselii încăperii, aria etajului se determină ca pentru clădirile cu
multe etaje conform 4.5.
La utilarea încăperilor cu instalaţii automate de stingere a incendiului ariile in-
dicate în tabelul 5 pot fi mărite cu 100 %, exceptînd clădirile de gradul IV de re-
zistenţă la foc cu clasele de pericol de incendiu C0 şi C1, precum şi clădirile de
gradul V de rezistenţă la foc.
Dacă există goluri tehnologice deschise în planşeele etajelor adiacente aria totală
a acestor etaje nu trebuie să depăşească aria etajului, indicată în tabelul 5.

In clădirile de categoriile В cu încăperi de categoria В1 înălţimea clădirii şi aria

etajului în limitele compartimentului de incendiu, indicate în tabelul 5, trebuie
sa fie reduse cu 25 %.

În tabelul 5 sînt stabilite normele pentru categoriile de clădiri şi compartimente de

incendiu la combinările prevăzute după gradul de rezistenţă la foc şi clasa de
pericol de incendiu a clădirii. Pentru alte combinări, neprevăzute în prezentul
tabel, aria etajului şi înălţimea clădirii se stabileşte după cel mai
nefavorabil din
NCM C.02.02-2004 pag.20
aceşti indici pentru categoria respectivă de clădire sau se coordonează in modul
stabilit în 1.6 NCM E.03.02.

12.2 În clădirile cu un etaj de gradul IV de rezistenţă la foc şi clasa de pericol

de incendiu C2 se admite amplasarea încăperilor de categoriile A şi Б cu aria
totală de maximum 300 m2. Totodată încăperile specificate trebuie separate prin
pereţi despărţitori antifoc de tipul 1 şi prin planşee de tipul 3. Pereţii exteriori ai
acestor încăperi trebuie să fie de clasele К0 sau Kl.
Se admite proiectarea clădirilor mobile cu un etaj de gradul IV de rezistenţă la foc
şi clasa de pericol de incendiu C2 şi C3 de categoriile A şi Б cu aria de maximum
75 m2.
12.3 La amplasarea într-o singură clădire sau încăpere a proceselor tehnologice
cu diferit pericol de explozie-incendiu şi de incendiu trebuie prevăzute măsuri
de prevenire a exploziei şi propagării incendiului. Eficienţa acestor măsuri tre-
buie să fie justificată în compartimentul de tehnologie al proiectului conform
7.3 NCM E.03.02. Dacă măsurile indicate nu au eficienţa necesară, atunci pro-
cesele tehnologice cu pericol diferit de explozie - incendiu şi de incendiu trebu-
ie amplasate în încăperi separate; totodată încăperile de diferite categorii А, Б,
Bl, B2, B3 trebuie separate una de alta, precum şi aceste încăperi de încăperile
de categoriile B4, Г şi Д şi de coridoare prin pereţi despărţitori antifoc şi plan-
şee antifoc de următoarele tipuri:
- în clădirile de gradul I de rezistenţa la foc - prin pereţi despărţitori
antifoc de tipul 1, planşee antifoc (între etaje şi deasupra subsolului)
de tipul 2;
- în clădirile de gradul II şi III de rezistenţa la foc - prin pereţi
despărţitori antifoc de tipul 1, în clădirile de gradul IV de rezistenţă
la foc, clasele de pericol de incendiu C0,C1 - de tipul 2, în clădirile
de gradul IV de rezistenţă la foc, clasele de pericol de incendiu C2,
C3 încăperi de categoriile Bl - B3 - pereţi antifoc de tipul 2,
încăperile de categoriile A şi Б conform 12.2; planşee antifoc
(între etaje şi deasupra subsolului) de tipul 3.
12.4 Subsolurile, în cazul amplasării în ele a încăperilor de categoriile B1-B3,
trebuie separate cu pereţi despărţitori antifoc de tipul 1 în secţii cu aria de maxi-
mum 3000 m2 fiecare, totodată lăţimea fiecărei secţii (măsurată de la peretele
exterior), de regulă, nu trebuie să depăşească 30 m. În încăperile indicate trebuie
prevăzute ferestre cu lăţimea de minimum 0,75 m şi înălţimea de minimum 1,2 m
cu curţi de lumină cu lăţimea de minimum 0,8 m şi lungimea de minimum 1,8 m
pentru instalarea aspiratorului de fum. Aria totală a ferestrelor trebuie stabilită de
minimum 0,2 % din
 NCM C.02.02-2004 pag.21

aria pardoselii încăperilor. In încăperile cu aria peste 1000 m2 trebuie prevăzute

cel puţin două ferestre. Limita de rezistenţă la foc a planşeelor deasupra
subsolurilor trebuie să fie de minimum REI 45.

Coridoarele trebuie să fie cu lăţimea de minimum 2 m cu ieşiri direct în exterior

sau prin case de scări separate. Pereţii despărţitori, care separă încăperile de co-
ridoare, trebuie să fie pereţi antifoc de tipul 1.

Subsolurile cu încăperi de categoriile B1-B3, care conform prevederilor tehno-

logice de producţie, nu pot fi amplasate lîngă pereţii exteriori, trebuie separate cu
pereţi despărţitori antifoc în secţii cu aria de maximum 1500 m2 fiecare cu
instalaţii de evacuare a fumului conform documentelor normative în vigoare.

12.5 Nu trebuie prevăzut accesul locomotivelor de orice tip în încăperile de

categoriile A şi Б, iar a locomotivelor cu abur şi cu ardere internă de asemenea
în încăperile de categoriile B1-B3 şi în încăperile cu elementele acoperişurilor
de clasele K2 şi КЗ.

12.6 În faţa ascensoarelor în încăperile de categoriile A şi Б la toate etajele tre-

buie prevăzute tambure-ecluze de tipul 1 cu suprapresiune permanentă a aerului.
In secţiile de maşini la ascensoarele din clădirile de categoriile A şi Б trebuie
prevăzută suprapresiunea permanentă a aerului conform documentelor normative
în vigoare.

12.7 Porţiunile de planşee şi platforme tehnologice, pe care sînt instalate apara-

tele, instalaţiile şi utilajele, care conţin lichide uşor inflamabile, combustibile şi
toxice, trebuie să aibă borduri pline din materiale incombustibile sau suporturi de
fund. înălţimea bordurilor şi aria între borduri sau aria suporturilor de fund se
stabileşte în compartimentul de tehnologie al proiectului.
12.8 Luminatoarele zenitale cu elemente transparente la lumină din materiale din
grupa С3 şi С4 se admit numai la clădiri de gradul I, II şi III de rezistenţă la foc,
clasa de pericol de incendiu C0 în încăperi de categoriile B4, Г şi Д cu acoperiş
din materiale cu pericol de incendiu С0 şi С1 şi învelitori în rulouri cu acoperire
de protecţie din pietriş. Aria totală a elementelor transparente la lumină ale
acestor luminătoare nu trebuie să depăşească 15% din aria totală a acoperişului,
aria golului unui luminător - de maximum 12 m2 la masa specifică a elementelor
transparente la lumină de maximum 20 kg/m şi de maximum 18 m2 la masa
specifică a elementelor transparente la lumină de maximum 10 kg/m2. Totodată
învelitoarea în rulouri trebuie să aibă acoperire de protecţie din pietriş.
NCM C.02.02-2004 pag.22
Tabelul 5

Categoria Înălţi- Gradul de Clasa de pe- Aria etajului, m2, în limitele

clădirilor mea clă- rezistenţă ricol de compartimentului de incendiu
sau a com- dirii*, la foc al incendiu al clădirilor
partimente- m clădirii constructiv a cu un etaj cu două cu trei şi
lor de clădirii etaje mai
incendiu multe
etaje
А,Б 36 I С0 Nelimitat 5200 3500
36 II С0 Nelimitat 5200 3500
A 24 III С0 7800 3500 2600
- IV С0 3500 - -
36 II С0 Nelimitat 10400 7800
Б 24 III С0 7800 3500 2600
- IV С0 3500 - -
48 III С0 Nelimitat 25000 10400
7800** 5200**
24 III С0 25000 10400 5200
B1-B4 5200** 3600**
18 IV С0,С1 25000 10400 -
18 IV С2,СЗ 2600 2000 -
12 V Nu se reglem. 1200 600*** -
54 I,II С0 Nelimitat
36 III С0 Nelimitat 25000 10400
Г 30 III С1 Nelimitat 10400 7800
24 IV С0 Nelimitat 10400 5200
18 IV С1 6500 5200 -
54 I,II С0 Nelimitat
36 III С0 Nelimitat 50000 15000
Д 30 III С1 25000 10400
24 IV C0,C1 Nelimitat 25000 7800
18 IV C2,C3 Nelimitat 7800 -
12 V Nu se reglem. 10400 1500 -
2600
* Înălţimea
тт clădirii
24 în prezentul
IV tabel se măsoară deNelimitat
С0,С1 la pardoseala primului etaj
25000 7800
pînă la tavanul etajului superior, inclusiv etajul tehnic; la o înălţime variabilă se
adoptăд o înălţime18medie a etajului;
IV С2, СЗ Nelimitat 7800 -
12 cu un etaj
înălţimea clădirilor V cu clasa
Nu se
dereglem.
pericol de 10400
incendiu C01500
şi CI nu se -
reglementează. 2600
** Pentru industria de prelucrare a lemnului
*** Pentru halele de debitare a lemnului cu numărul de gatere pînă la patru,
halele de prelucrare primară a lemnului şi a staţiilor de tăiere şi mărunţire a
lemnului
 NCM C.02.02-2004 pag.23

Distanta liberă între aceste luminătoare trebuie să fie de minimum 6 m la aria

golurilor de la 6 pînă la 18 m2 şi de minimum 3 m la aria golurilor pînă la 6 m2.
La amplasarea luminătoarelor în grupuri ele se consideră ca un singur luminător,
pentru care sînt valabile toate restricţiile indicate.
Între luminătoarele zenitale cu umpluturi transparente la lumină din materiale din
grupele С3 şi C4 în direcţii longitudinale şi transversale ale acoperişului clădirii
peste fiecare 54 m trebuie prevăzute intervale cu lăţimea de minimum 6 m.
Distanţa pe orizontală de la pereţii antifoc pînă la luminătoarele zenitale indicate
trebuie să constituie minimum 5 m.
12.9 Scările de tipul 3, destinate pentru accesul subdiviziunilor de pompieri,
trebuie să aibă lăţimea de minimum 0,7 m.

13 PREVEDERILE PENTRU CLĂDIRILE DE PRODUCŢIE CU

LOCURI DE MUNCĂ PENTRU INVALIZI
13.1 Dacă la întreprindere se prevede posibilitatea de folosire a muncii invali-
zilor trebuie respectate prevederile suplimentare, specificate în prezentul capitol,
în funcţie de tipul de invaliditate.
13.2 În cazul creării la întreprindere a secţiilor (sectoarelor) specializate, desti-
nate pentru folosirea muncii invalizilor, trebuie, de asemenea, luate în conside-
raţie regulile sanitare pentru întreprinderi (asociaţii de producţie), secţii şi sec-
toare, destinate pentru folosirea muncii invalizilor.
13.3 Numărul şi tipurile de locuri de muncă pentru invalizi (specializate sau
obişnuite), amplasarea acestora în structura de sistematizare spaţială a clădirii
(dispersate sau în secţii specializate, sectoare de producţie şi încăperi speciale),
precum şi încăperile suplimentare necesare se stabilesc în tema de proiectare.
13.4 Locurile de muncă pentru invalizi trebuie să fie organizate raţional şi să nu
prezinte pericol pentru sănătate. Ele trebuie să aibă avizul Serviciului de Stat de
Medicină Preventivă. în tema de proiectare trebuie prevăzută specializarea lor şi,
după caz, includerea unui set de mobilă, utilajelor şi dispozitivelor auxiliare,
special adoptate pentru tipul concret de invaliditate.
13.5 În zona de lucru (în spaţiul locului de muncă) sau în încăpere trebuie să fie
asigurată respectarea complexului de prevederi sanitare şi igienice faţă de
microclimat în conformitate cu documentele normative în vigoare, precum şi cu
prevederile suplimentare, stabilite în funcţie de tipul de invaliditate.
NCM C.02.02-2004 pag.24

Aria încăperilor de serviciu trebuie să fie prevăzută, ţinînd cont de faptul că fie-
cărui invalid pe cărucior să-i revină minimum:
- 5,65 m2 - în încăperi administrative, oficii şi birouri de contabilitate;

- 7,65 m2 - în birouri de proiectări în construcţii;

Distanţa de la locurile de muncă, destinate pentru invalizi cu handicap locomotor

şi deficienţă de vedere, pînă la toalete, camerele de relaxare, încăperi pentru
încălzire sau răcire, duşuri şi dispozitivele de alimentare cu apă potabilă trebuie să
fie de maximum:
- 60 m în limitele clădirilor;

- 150 m în limitele instituţiei, întreprinderii:

13.8 Asistenţa sanitară şi socială a invalizilor care muncesc trebuie asigurată

conform condiţiilor prevăzute în СНиП 2.09.04 şi în prezentul normativ.
13.9 Dacă accesul invalizilor în cărucior la locurile de alimentaţie publică din
întreprindere sau instituţie este dificil, trebuie prevăzută suplimentar o cameră
pentru ospătărie, luînd în calcul cîte 1,65 m2 pentru fiecare invalid, însă nu mai
mică de 12 m2.
13.10 Clădirile de producţie cu destinaţie generală, unde se prevăd locuri de
muncă pentru persoane cu handicap locomotor, iar în unele cazuri - pentru
invalizi în cărucioare, trebuie proiectate de preferinţă clădiri fără obstacole
constructive.
Pentru a scurta căile de deplasare a invalizilor şi a înlătura deplasările inutile e de
dorit comasarea încăperilor, vizitate zilnic, cu secţiile şi sectoarele de muncă,
excluzînd pe cît posibil din aceste blocuri încăperile nevizitate de invalizi. Astfel
lîngă secţia specializată ar fi binevenită amplasarea încăperilor sanitare şi
igienice, încăperile pentru ospătărie şi complexul de recuperare a sănătăţii.

Clădirile întreprinderilor specializate pentru nevăzători trebuie să fie cu număr

redus de etaje, de preferinţă cu două etaje, cu sistematizare simetrică, uşor
memorizabilă.
În cazul existenţei la etajul doi sau mai sus a încăperilor, destinate pentru munca
invalizilor în cărucioare, în clădire trebuie prevăzut un ascensor pentru persoane,
dacă nu este posibilă organizarea locurilor de muncă pentru invalizi la etajul întîi.
Cabina ascensorului trebuie să aibă dimensiuni de minimum: 1,1 m lăţimea,
2,1 m adîncimea, 0,85 m lăţimea golului de uşă. Trebuie să fie prevăzute
 NCM C.02.02-2004 pag.25

bare de sprijin pe pereţii laterali şi din spate ai cabinei la înălţimea de 0,9 -1,0 m
de la pardoseala finită. Panoul de comandă al cabinei trebuie să fie amplasat la
minimum 0,4 m de la peretele din faţă, la înălţimea 0,9 - 1,2 m mai sus de
pardoseala finită a cabinei; culoarea butoanelor de pe panou trebuie să fie con-
trastantă cu fonul. Toate podestele de ascensor trebuie să aibă zone libere cu di-
mensiunile de 1,5 x 1,5 m în faţa uşii cabinei ascensorului. Uşile ascensorului în
poziţie deschisă trebuie să asigure lăţimea golului deschis de minimum 0,85 m.
Pentru persoane cu vedere slabă alături de butoanele de comandă trebuie să fie
amplasaţi indicatori tactili şi sonori, care semnalizează sosirea ascensorului şi
determină numărul etajului, culoarea butoanelor trebuie să fie contrastantă cu
indicatori tactili ai numerelor pe buton sau alăturaţi acestora.
Trebuie să fie asigurate mijloacele de salvare a invalizilor în situaţii de avarie.
Condiţia principală constă în crearea zonelor - adăposturi protejate contra in-
cendiului, încorporate sau amplasate lîngă scările de evacuare, unde invalizii ar
putea fi ajutaţi în caz de evacuare. Poate fi prevăzut şi un ascensor de evacuare
separat, închis într-o casă de ascensor protejată contra incendiului, cu alimentare
electrică autonomă.
13.11 Lăţimea ieşirii (uşii) de evacuare din încăperi trebuie să fie stabilită de
minimum 0,9 m dacă sînt invalizi cu handicap locomotor.
13.12 Lăţimea ieşirii (uşii) de evacuare din coridor în exterior sau la casa scării
trebuie să fie stabilită de minimum 0,9 m, dacă sînt invalizi cu handicap
locomotor.
13.13 Dacă sînt invalizi cu handicap locomotor lăţimea rampei scării trebuie
stabilită de minimum 1,2 m. înclinarea scării pe căile de evacuare trebuie stabilită
de maximum 1:2.
13.14 Dacă sînt invalizi în cărucioare, adîncimea tamburelor şi a tamburelor-
ecluze trebuie stabilită de minimum 1,8 la lăţimea de minimum 2,2 m.
13.15 Treptele scărilor pe căile de deplasare a invalizilor se recomandă să fie
executate netede şi cu suprafaţă nealunecoasă. Marginea treptei trebuie să aibă o
rotunjire cu raza de curbură de minimum 0,05 m. Pe marginile laterale ale rampei
de scară, neracordate la pereţi, treptele trebuie să aibă borduri cu înălţimea de
minimum 0,02 m. Lăţimea treptelor trebuie să fie pentru scările exterioare de
minimum 0,4 m, pentru scările interioare - de minimum 0,3 m; înălţimea treptelor
scărilor exterioare trebuie să fie de maximum 0,12 m, iar a celor interioare -de
maximum 0,15 m, rampele scărilor se utilează cu mîini curente din două părţi.
Mîinile curente se plasează la înălţimea de 0,9 m de la suprafaţa treptei. Mîinile
curente trebuie prelungite deasupra podestelor pe o lungime de minimum 0.3 m.
NCM C.02.02-2004 pag.26

Nu se admite folosirea unei singure trepte de ridicare. Numărul de trepte

trebuie să fie de cel puţin trei în rampa, care trebuie să fie echipată cu în -
grădirile şi mîinile curente corespunzătoare. Scările interioare trebuie să
aibă lăţimea minimă a rampei de 1,0 m.
Ridicarea rampei între podestele de scară nu trebuie să depăşească 1,8 m.
Podestele superioare, inferioare, şi unde e necesar, cele intermediare
trebuie să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1,2 m în adîncime,
neacoperită de canatul uşii.
Pentru nevăzători şi persoanele cu deficienţă de vedere rampele scărilor la
partea superioară şi cea inferioară, precum şi porţiunile de mîini curente,
corespunzătoare primei şi ultimei trepte a rampei, trebuie să fie marcate
prin porţiuni de suprafaţă striată (fîşie tactilă) şi vopsire în culori
contrastante. Ar fi de dorit şi vopsirea în culori contrastante a treptelor
(treptele în culori deschise şi contra-treptele în culori închise) Se admite
utilizarea iluminării din interiorul treptelor. Numărul treptelor la rampele
de scară pe căile de acces ale invalizilor de vedere trebuie să fie acelaşi. în
locurile de cotitură a mîinilor curente de scară la fiecare etaj se recomandă
să fie instalate plăci cu indicarea numărului etajului, executate cu cifre
arabe reliefate sau cu caractere Braille. Sub rampa scării, în zona cu
înălţimea sub 2,1 m trebuie instalată o barieră de avertizare.
13.16 Dacă sînt invalizi cu handicap locomotor, scările interioare deschise
(în lipsa pereţilor caselor scării) trebuie să aibă o pantă de maximum 1:2.
 NCM C.02.02-2004 pag.27

CUPRINS

1 Domeniu de aplicare ........................................................................ 1

2 Referinţe ........................................................................................ 1
3 Termeni şi definiţii ......................................................................... 2
4 Principii generale ........................................................................... 3
5 Soluţii constructive şi de sistematizare spaţială .............................. 5
6 Clădiri pentru întreprinderi mici ..................................................... 9
7 Siguranţă în exploatare .................................................................... 9
8 Asigurarea condiţiilor sanitare şi antiepidemice ........................... 10
9 Conservarea energiei ..................................................................... 10
10 Durabilitate şi mentenabilitate ...................................................... 11
11 Evacuarea din clădiri şi încăperi ................................................... 13
12 Prevenirea propagării incendiului .................................................. 19
13 Prevederile pentru clădirile de producţie cu locuri de muncă
pentru invalizi…………………………………………………………23