Biosiguranţa şi biosecuritatea

laboratorului de analize medicale

 Definitii
• Biosiguranta
Totalitatea masurilor pentru prevenirea expunerii
accidentale la agenti biologici (microorganisme si
toxine), infectiilor si a eliberarii lor accidentale in mediu

• Biosecuritate
Totalitatea măsurilor de securitate luate la nivel instituţional
şi personal cu scopul prevenirii diversiunilor/atentatelor
sau a eliberării intenţionate de patogeni sau toxine,
precum şi pentru prevenirea pierderii, furtului sau folosirii
greşite a acestora

Ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale, © Ministerul Sănătăţii, România, 2005
 Pericol biologic (BIOHAZARD)

• Sursă potențială de vătămare provocată

de agenți biologici sau toxine
ISO/IEC Guide 51:1999
 Simbolul
PERICOL BIOLOGIC (BIOHAZARD)
 Simbolul
PERICOL BIOLOGIC (BIOHAZARD)
• 1966 - Charles Baldwin - environmental-health engineer Dow
Chemical Company – USA – dezvoltarea unor sisteme de
izolare (containment) pentru NIH - Cancer Institute
• > 40 variante din care a fost selectat pe baza urmatoarelor
criterii:
(1) frapant ca formă, în scopul de a atrage atenția imediat;
(2) unic și lipsite de ambiguitate, în scopul de a nu se confunda cu simboluri utilizate în
alte scopuri;
(3) recunoscut rapid și ușor de amintit;
(4) ușor de colorat;
(5) simetric, în scopul de a apărea identice din toate unghiurile de abordare;
(6) acceptabil pentru grupuri de diferite etnii

Baldwin CL, Runkle RS Biohazards Symbol: Development of a Biological Hazards

Warning Signal,Science 13 October 1967: Vol. 158 no. 3798 pp. 264-265
DOI:10.1126/science.158.3798.264
 Biorisc
Combinație între probabilitatea de apariție a
efectelor nocive și gravitatea vătămării,
atunci când sursa de vătămare este un agent
biologic sau toxină.
Adaptare dupa ISO/IEC Guide 51:1999
 In atentia
• OMS
• UE, ECDC
• Guvernelor, CDC
• ONG-uri, asociatii de biosiguranta (IFBA,
EBSA, ABSA, etc)
– REGLEMENTARI
– GHIDURI
– CODURI, DECLARATII
 Cadrul normativ
Reglementari
- European Parliament and Council Directive 2000/54
- UE Directives 90/219/CEE and 2001/18/EC

• Legea nr. 319/14 iulie 2006 – Legea securității si sănătății in muncă;

• OG 43 si OG 44 / 2007 – organisme modificate genetic

• HG nr. 1425/11 octombrie 2006 (actualizată) pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii securității si sănătății in
muncă nr.319/2006, (modificata si completata de HG 955/2010, HG
1242/2011);
• HG nr. 1092/16 august 2006 privind protectia lucratorilor impotriva
riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in muncă;

• Ordin MS 1301/2007 – cap. Cerinte de securitate

 Cadrul normativ
Ghiduri si standarde
• Nationale

– Ghidul national de biosigurantă pentru laboratoarele medicale

– Standardul SR ISO 15190:2005 - Laboratoare de analize medicale,

cerinte pentru securitate

– SR EN ISO 15189:2013 - Laboratoare medicale. Cerinte pentru

calitate si competentă
 Cadrul normativ
Ghiduri si standarde
• Internationale
WHO
– Biosafety Manual - ed III, Geneva 2004

– Tuberculosis Biosafety manual 2006

– Ghid de reglementari pentru transportul substantelor infectioase - 2013-1014

– Biorisk Management – Laboratory biosecurity guidance

– Laboratory Biorisk Management – Strategic framework for Action 2012-

2016
Ghiduri OMS
Ghiduri OMS
 Cadrul normativ
Ghiduri si standarde
• Internationale
ISO
- CWA 16393:2012 - Laboratory Biorisk Management – Guidelines for
implementation of CWA:15793:2008
- CWA 15793:2008 - Laboratory Biorisk Management standard
European Co-operation for accreditation
- EA-04/10 – Acreditarea laboratoarelor de microbiologie
CDC
- Biosafety in Microbiological and Biomedical Laboratory, ed V. 2009
- Guidelines for safe work practices in human and animal medical diagnostic
laboratories (MMWR – Supl, vol 61, Jan. 2012)
CLSI
- GP17 A3 - Clinical Laboratory Safety; Approved Guideline – 3rd Ed
- M29 - Protection of Laboratory Workers From Occupationally Acquired Infections
- GP05-A3 - Clinical Laboratory Waste Management; Approved Guideline - 3rd Ed
Ghiduri CDC
 ECDC
• EPIET and EUPHEM training programmes - special
modules in biosafety practices
• ECDC BioRisk Initiative for Capacity building and
Knowledge base development (BRICK project)
Ghid national de biosigurantă pentru
laboratoarele medicale
 Cuprins
1. Principii generale
2. Evaluarea riscului microbiologic
3. Laboratoarele de bază – Nivelele de Biosiguranţă 1 şi 2
4. Laboratorul securizat – Nivelul de Biosiguranţă 3
5. Laboratorul înalt securizat – Nivelul de Biosiguranţă 4
6. Biobazele
7. Recomandări pentru calificarea laboratorului/facilităţilor acestuia
8. Recomandări pentru certificarea laboratorului/facilităţilor acestuia
9. Conceptul de biosecuritate în laborator
10. Hotele de siguranţă biologică
11. Echipamente de siguranţă

Ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale, © Ministerul Sănătăţii, România, 2005
 Cuprins
12. Practici microbiologice corecte. Tehnici de laborator
13. Planuri pentru intervenţii în caz de accidente şi măsuri de urgenţă
14. Dezinfecţia şi sterilizarea
15. Noţiuni introductive privind transportul materialelor infecţioase
16. Biosiguranţa şi tehnologia ADN recombinant
17. Substanţe chimice periculoase
18. Pericole adiţionale în laborator
19. Responsabilul cu biosiguranţa şi comitetul de biosiguranţă
20. Reguli de siguranţă pentru personalul auxiliar
21. Programele de instruire
22. Listă-chestionar

Ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale, © Ministerul Sănătăţii, România, 2005
 Cuprins
• Anexa 1 - Primul-ajutor
• Anexa 2 - Imunizarea personalului
• Anexa 3 - Centre colaboratoare ale OMS în domeniul biosiguranţei
• Anexa 4 - Siguranţa microbiologică a echipamentelor
• Anexa 5 - Substanţele chimice: pericole şi precauţii
• Anexa 6 - Clasificarea agenţilor biologici

Ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale, © Ministerul Sănătăţii, România, 2005
 REGLEMENTARE
STANDARDIZARE
Constientizare

PPE

ECHIPAMENTE
INFORMARE
INFRASTRUCTURA INSTRUIRE
 Criterii de clasificare a
microrganismelor
1. Patogenicitatea microorganismului.
2. Modul de transmitere şi tipul de gazdă caracteristice microorganismului,
elemente ce pot fi influenţate de nivelul de imunitate al populaţiei,
densitatea şi mobilitatea populaţiei gazdă, prezenţa vectorilor şi de nivelul
de igienă a mediului.
3. Posibilităţile locale de aplicare a unor măsuri preventive eficace. Acestea pot
include : profilaxia prin imunizare activă (vaccinare) sau pasivă
(administrare de antiseruri / imunoglobuline specifice); aplicarea de măsuri
sanitare, ca de exemplu cele privind igiena alimentelor şi a apei; controlul
rezervorului animal sau al vectorilor reprezentaţi de artropode.
4. Posibilităţile de administrare a unor tratamente eficace. Acestea pot include:
imunizarea pasivă, vaccinările postexpunere, folosirea de antibiotice,
antivirale şi agenţi chimioterapici, luând în considerare şi posibilitatea
emergenţei de tulpini rezistente la acestea.

Ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale, © Ministerul Sănătăţii, România, 2005
Ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale, © Ministerul Sănătăţii, România, 2005
Ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale, © Ministerul Sănătăţii, România, 2005
 Aerosoli
• Aerosolii sunt produşi de orice activitate care determină
apariţia de miniparticule sau stropi de material lichid sau
semilichid
• Particulele de aerosoli cu diametrul sub 5 µm şi
picăturile mici, cu diametrul de 5-100 µm nu sunt
vizibile cu ochiul liber.
• Pot fi inhalati sau pot contamina suprafeţe şi materiale
 Surse de contaminare
• Culturi liofilizate;
• Culturi bacteriene vechi (colonii uscate);
• Material biologic uscat pe dopurile
eprubetelor si flacoanelor cu medii de
cultura;
• Tampoane de exsudat uscate care contin
spori;
• Praf de la custi de animale infectate
intentionat sau nu).
Sursa: Belgian Biosafety Server
 Activitati generatoare de aerosoli
• agitarea
• turnarea
• amestecarea sau picurarea unui lichid pe o suprafaţă sau într-un alt
lichid
• însămânţarea plăcilor de agar prin efectuarea de striuri paralele
• inocularea flacoanelor de culturi de celule cu o pipetă
• folosirea unei pipete mono- sau multicanal pentru a distribui
suspensii de agenţi infecţioşi în plăci de microcultură
• efectuarea de diluţii în tuburi sau plăci
• omogenizarea şi agitarea prin producerea de vârtej a materialelor
infecţioase
• centrifugarea lichidelor contaminate sau manipularea animalelor
 Activitati de laborator care elibereaza
particule mai mari de 5 microni

• Deschiderea containerelor;
• Pipetarea (nu scurgerile vizibile !!);
• Amestecul continutului unor eprubete;
• Deschiderea fiolelor cu culturi liofilizate;
• Centrifugarea;
• Sortarea celulelor in flowcitometru

Sursa: Belgian Biosafety Server

 Activitati de laborator care elibereaza
particule mai mici de 5 microni
• Turnarea cu atentie;
• Pipetarea automata a unor volume fixe;
• Amestecarea cu pipeta a culturilor in mediu lichid
• Inocularea si recolta oualelor / culturilor celulare;
• Amestecarea in blender la viteza inalta;
• Agitatoare;
• Picurarea din eprubete sau flacoane cu culturi in
mediu lichid;
• Scurgeri din pipeta;
Sursa: Belgian Biosafety Server
 Hota de siguranţă biologică
(Biosafety cabinet / BSC)
• Incinte de lucru destinate a proteja :
– operatorul
– mediul din laborator
– materialele de lucru
faţă de expunerea la aerosoli şi picături care se
pot produce în cursul manipulării materialelor
conţinând agenţi infecţioşi
Ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale, © Ministerul Sănătăţii, România, 2005
 Caracteristici
• HEPA - High Efficiency Particulate Air
- reţine 99,97% din particulele cu diametrul de 0,3 µm şi
99,99% din particulele cu dimensiuni mai mari sau mai
mici

• direcţionarea aerului filtrat prin HEPA către suprafaţa de

lucru, protejând-o pe aceasta şi materialele cu care se
lucrează
 Diferente intre HSB

Ghid naţional de biosiguranţă pentru laboratoarele medicale, © Ministerul Sănătăţii, România, 2005
Alegerea unei hote de siguranţă biologică

• în funcţie de tipul de protecţie necesar:

– protecţia produselor
– protecţia personalului faţă de
microorganisme din Grupurile de Risc 1-4 şi
faţă de expunere la radionuclizi si substanţe
chimice toxice/volatile sau o combinaţie a
acestora,
– protecţia mediului înconjurător
• HSB Clasa IIA, IIB1si IIB2
– agenti biologici grup 1,2,3
• HSB Clasa II B2 (cu evacuare totala)
– când se manipulează radionuclizi şi substanţe
chimice volatile în cantităţi mari.
• HSB Clasa III
– agenti biologici grup 3 si 4
 Folosirea HSB în laborator
• Amplasarea
– într-un loc ferit de trafic şi de curenţi de aer potenţial
perturbatori.
– spaţiu liber de 30 cm în spatele şi în părţile laterale
ale hotei pentru a permite un acces uşor pentru
întreţinere
– spaţiu liber de 30-35 cm deasupra hotei, pentru a
permite măsurarea exactă a vitezei aerului prin filtrul
de evacuare şi pentru a schimba filtrele
 Folosirea HSB în laborator
• Operatorii
menţinerea integritatii fluxului de aer
care pătrunde prin deschizătura frontală, atunci când îşi
mişcă braţele spre interiorul sau exteriorul hotei, în
timpul lucrului.
• Necesita INSTRUIRE speciala
– mişcările braţelor trebuie făcute lent, perpendicular pe
deschizătura frontală.
– materialele din hotă vor fi manipulate după un minut de la
introducerea braţelor, pentru a “mãtura cu aer steril” suprafaţa
mâinilor şi a braţelor
– număr redus de mişcări făcute prin deschizătura frontală,

plasare în interiorul hotei toate materialele necesare înainte de
începerea lucrului.
 Folosirea HSB în laborator
• Plasarea materialelor
– Grila frontală de captare a aerului din HSB din clasa II LIBERA -
nu trebuie să fie blocată cu hârtie, echipamente sau alte obiecte
– Toate materialele trebuie plasate în hotă spre marginea
posterioară a suprafeţei de lucru, cât mai în spate posibil, fără a
bloca grilajul posterior
– Suprafaţa materialelor care vor fi plasate în hotă trebuie
decontaminată cu alcool de 70°
– Zona de lucru din hotă se poate acoperi cu prosoape de hârtie
absorbantă, îmbibate sau nu cu dezinfectant
– Echipamentele generatoare de aerosoli (de ex. mixere, centrifugi
etc.) – spre partea posterioară a hotei
– Deşeurile colectate pe categorii în recipiente speciale - plasate
într-o latură a hotei.
 Folosirea HSB în laborator
• Operare şi întreţinere
– Pornita cu cel puţin 5 minute înainte de a începe lucrul
– Oprita după cel puţin 5 minute de la terminarea lucrului, pentru a
permite hotei să se “cureţe”
– Fluxul de operaţii trebuie să se desfăşoare dinspre zona curată
spre zona contaminată a suprafeţei de lucru.
– Toate obiectele din interiorul HSB, inclusiv aparatura, trebuie
decontaminate la suprafaţă şi scoase din hotă după terminarea
lucrului

– Orice disfuncţie în operare trebuie raportată şi reparată înainte

de a relua utilizarea hotei
– Orice reparaţie a HSB trebuie făcută de către un tehnician
calificat (autorizat).
– Înainte de orice reparaţie sau control (inspecţie), hota trebuie să
fie dezinfectata
 Folosirea HSB în laborator
• Radiaţiile ultraviolete
– Folosirea radiaţiilor ultraviolete în HSB nu este necesară !!!
– lămpile UV trebuie curăţate săptămânal pentru a înlătura praful
care reduce efectul germicid al radiaţiei
– intensitatea radiaţiei UV trebuie verificată la fiecare recertificare
a hotei
– lămpile UV trebuie închise în timpul lucrului sau când există
persoane în încăpere (exceptie daca panoul frontal transparent
este închis).
– Numarul de ore de functionare trebuie inregistrat

• Flacăra deschisă
Trebuie evitată !!

– poate modifica traseul fluxului de aer
– periculoasă atunci când se utilizeaza substanţe volatile sau
inflamabile
 Folosirea HSB în laborator
• Scurgerile / stropirile
– Instrucţiunile citite, însuşite, afişate la loc vizibil
– Curăţarea trebuie începută imediat, în timp ce hota continuă să
funcţioneze
– Dezinfectant eficace
– Aplicat în aşa fel încât generarea de aerosoli să fie cât mai
redusă
– Toate materialele care au venit în contact cu substanţa vărsată
 Folosirea HSB în laborator
• Certificarea
– în momentul instalării
– periodic
– tehnicieni calificaţi (autorizaţi)
– Teste :
• teste de integritate a hotei, a filtrelor HEPA
• profilul vitezei fluxului descendent de aer şi al vitezei aerului care pătrunde
• raportul presiune negativă/ventilaţie
• analiza cu fum a fluxului de aer
• verificarea sistemelor de alarmă şi de interblocare
Optionale
• scurgeri de curent,
• intensitatea luminii,
• intensitatea radiaţiilor UV,
• nivelul zgomotelor şi vibraţiilor
 Folosirea HSB în laborator
• Curăţarea şi dezinfecţia
- Se recomandă ca HSB să fie lăsată în funcţiune
- Suprafeţele interioare - înainte şi după fiecare utilizare
- Alcool de 70°(daca solutie clorigena se clateste cu apa distilata sterila)
• Decontaminarea
– înainte de operaţiuni precum schimbarea filtrelor sau mutarea hotei
– prin fumigaţie cu formaldehidă gazoasă
– personal calificat
 Folosirea HSB în laborator
• Echipamentul de protecţie individuală
– întotdeauna când se lucrează la hota
– HALATE - cu manşete elastice, pt protectia incheieturii mainii
• BSL 1 si 2 - halate obişnuite
• BSL3 - halate cu faţa din material rezistent, care se încheie la spate
– MANUSI - se vor purta peste mânecile halatului
– Masca si ochelari de protecţie – pentru unele tehnici

• Alarme
– Panou mobil asezat incorect
– Perturbarea fluxului normal de aer în hotă
– Personalul trebuie instruit şi asupra acestor aspecte !!
 +
• BMBL5 - Appendix A –
Primary Containment for
Biohazards: Selection,
Installation and Use of
Biological Safety Cabinets