UNIVERSITATEA TEHNICĂ „Gheorghe Asachi” din IAȘI

FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE

DOMENIUL: Calculatoare și tehnologia informației
SPECIALIZAREA: Tehnologia informației

VirtualLab-Laborator de testare a
aplicațiilor pentru sisteme de operare
Android
LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator științific
,
Absolvent
Dragoș-Ștefan Solomon
 DECLARAȚIE DE ASUMARE A AUTENTICITĂȚII
LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

Subsemnatul(a) ,
legitimat(ă) cu seria nr. , CNP
autorul lucrării
elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de licență
organizat de către Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității
Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, sesiunea a anului universitar , luând în considerare
conținutul Art. 34 din Codul de etică universitară al Universității Tehnice „Gheorghe
Asachi” din Iași (Manualul Procedurilor, UTI.POM.02 – Funcționarea Comisiei de etică
universitară), declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei
activități intelectuale, nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite
cu respectarea legislației române (legea 8/1996) și a convențiilor internaționale privind
drepturile de autor.

Data Semnătura

2
Cuprins

Introducere 1
Capitolul 1. Planificarea activității pentru proiectul de diplomă 2
Capitolul 2. Structurarea lucrării de diplomă 3
2.1. Coperta lucrării 3
2.2. Coperta interioară (prima pagină) 3
2.3. Declarație de asumare a autenticității lucrării de diplomă 3
2.4. Cuprins 3
2.5. Rezumat 3
2.6. Capitolele lucrării 3
2.7. Bibliografia 5
2.8. Anexe 5
2.9. Indexul de notații și abrevieri (dacă este cazul) 5
Capitolul 3. Reguli de (tehno)redactare 6
3.1. Semne de ortografie și punctuație 6
3.1.1. Folosirea semnelor de ortografie și punctuație 6
3.1.1.1. Cratima (-) 6
3.1.1.2. Apostroful (’) 7
3.1.1.3. Punctul (.) 7
3.1.1.4. Semnul întrebării (?) 7
3.1.1.5. Semnul exclamării (!) 8
3.1.1.6. Virgula (,) 8
3.1.1.7. Punctul și virgula (;) 8
3.1.1.8. Două puncte (:) 8
3.1.1.9. Linia de dialog (–) 8
3.1.1.10. Linia de pauză (–) 8
3.1.1.11. Cratima (-) 9
3.1.1.12. Parantezele () [] 9
3.1.1.13. Bara (/) 9
3.1.1.14. Punctele de suspensie (…) 9
3.1.1.15. Semnele citării sau ghilimelele („” «») 9
3.1.2. Reguli și recomandări în redactarea textelor 10
3.2. Unități de măsură 11
3.3. Formatarea la nivel de pagină 12
3.4. Formatarea la nivel de caracter/paragraf 12
3.5. Stiluri de formatare 14
3.5.1. Stiluri de paragraf 14
3.5.2. Stiluri de pagină 15
3.6. Formatarea obiectelor documentelor 15
3.6.1. Ecuații și simboluri matematice 15

3
 3.6.2. Tabele 16
3.6.3. Imagini 17
3.6.4. Note de subsol 19
3.6.5. Citate, note și referințe bibliografice 19
Concluzii 23
Bibliografie 24
Anexe. 25
Anexa 1. Formatarea paginii. 25
Anexa 2. Formatarea la nivel de paragraf și caracter 25
Anexa 3. Numerotarea capitolelor/subcapitolelor... 28
Anexa 4. Introducerea în text a referințelor la ecuații, tabele, figuri... 34
Anexa 5. Etichetele tabelelor și figurilor. 37
Anexa 6. Introducerea referințelor bibliografice. 40

VirtualLab - Laborator de testare a aplicatiilor pentru sisteme

de operare Android

Dragos-Stefan Solomon

Rezumat

4
 Lista acronimelor

AC – Advanced Audio Coding

ADT – Android Developer Tools
AMR – Adaptive Multi-Rate
API - Application Programming Interface
CDMA – Code Division Multiple Access
DTMF – Dual Tone Multi Frequency
GIF – Graphics Interchange Format
GPL – General Public License
GSM – Global System for Mobile Communications IDE – Integrated development environment
JPEG – int Photographic Experts Group LAN - Local Area Network
MPEG – Moving Picture Experts Groug
OHA – Open Handset Alliance
PNG – Portable Network Graphics
RAV – Recunoaștere automată a vorbirii
RVC – Recunoașterea vorbirii continue
S2T – Speech-to-Text
SDK – Software development kit
TCP/IP – Transmission Control Protocol / Internet Protocol
UMTS - Universal Mobile Telecommunications System
XML – Extensible Markup Language

5
 Introducere

Am ales această temă pentru lucrarea de diplomă deoarce telefoanele mobile care rulează
sistemul de operare Android au în prezent cea mai mare cotă de piața la nivel global. Prin
urmare, odată cu apariția dispozitivelor de la diferiți producători, a apărut și nevoia dezvoltării
aplicațiilor software care să servească diferitelor necesități ale utilizatorilor. Totodată, ca si in
cazul altor software-uri, explozia în număr și varietate a aplicațiilor a făcut din această piață o
adevărată provocare. În consecință, aplicațiile mobile ce ofera o adevărată valoare utilizatorilor
vor fi de succes.

Frecvent, aplicațiile software eșuează datorită problemelor de compatibilitate cauzate atât

de interacțiunea lor cu alte aplicații sau sisteme de operare, cât și de neconformitățile ce apar de
la o versiune a programului la alta într-un proces incremental de dezvoltare a produsului.
Incompatibilitățile care apar între versiuni se datorează faptului că la momentul scrierii codului
programatorul a considerat sau a testat produsul doar pentru o singura platformă hardware, fără a
lua în calcul problemele ce pot apărea la schimbarea contextului de execuție.
Testarea software este procesul căutării erorilor într-un program, indiferent daca acestea
au cauze logice sau fizice și are drept obiectiv principal găsirea erorilor, altfel spus, identifică
neconcordanța dintre ceea ce este planificat să efectueze aplicația și ceea ce realizează în
realitate. Testarea nu presupune identificarea cauzei erorilor și corecția acestora, acestea fiind
activitati specifice depanării, ci ea  trebuie asociată cu fiecare pas în procesul de dezvoltare.
Acest lucru permite descoperirea erorilor devreme în procesul de dezvoltare software avănd
drept consecintă costuri mai mici de corecție.
Testarea compatibilității este un tip special de testare software efectuată pentru a oferi
utilizatorilor aplicații de calitate care să funcționeze fără probleme pe dispozitivele pe care le
dețin. În loc să se concentreze asupra aspectelor funcționale ale aplicației, acest tip de testare
evaluează compatibilitatea aplicațiilor mobile cu cerințele specifice de hardware, software și
rețea.
Lucrarea de față își propune dezvoltarea unei platforme online de testare a aplicațiilor
Android, prin intermediul căreia dezvoltatorii de software vor avea posibilitatea testării
compatibilității softului pe mai multe dispozitive mobile puse la dispoziție în cadrul platformei.
Pentru a realiza acest lucru, fiecare utilizator dupa ce este autentificat si isi rezerva un interval de
timp, poate incarca aplicatia Android pe plaforma online si va putea accesa remote, direct din
browser, ecranul dispozitivului mobil utilizat pentru testare. Acolo, prin intermediul serviciilor
cloud oferite de Google Drive, va gasi aplicatia dezvoltata si o va putea instala pe device pentru a
o testa.

6
  Fundamentarea teoretica și documentarea bibliografica pentru
tema propusa

 Ce sunt testele de compatibilitate?

Testele de compatibilitate reprezintă o evaluare pentru a asigura ca o aplicație software
funcționează corect în diferite browsere, baze de date, sisteme de operare(Android), rețele și
hardware. Acest tip de testare verifica anumite aspecte precum uzabilitatea, fiabilitatea și
performanța care este utilizata pentru a asigura dezvoltatorii, și nu numai, ca aplicația este de
încredere și clieniti vor primi un produs care sa le satisfaca nevoile.

1.2. Tipurile testelor de compatibilitate

Există două tipuri majore de teste de compatibilitate: testarea de compatibilitate înapoi

și testarea de compatibilitate în avans.

1.2.1.Testare de compatibilitate înapoi

Testarea compatibilității înapoi, cunoscută și sub numele de compatibilitate descendentă,
este testarea versiunilor mai vechi ale aplicației sau software-ului pentru a verifica performanța
cu succes a acestuia cu hardware / software mai nou.
Testele de compatibilitate inversă sunt importante, deoarece unii utilizatori pot utiliza
aplicația pe dispozitive vechi. Testarea compatibilității înapoi poate fi utilizată pentru a se
asigura că noile versiuni pot rula în continuare pe dispozitive vechi sau sisteme de operare.

7
 1.2.2.Testare de compatibilitate directă

Testarea compatibilității directe este evaluarea unei aplicații sau a unui software în
versiunile viitoare sau noi de hardware / software pentru a verifica performanța hardware-ului /
software-ului existent cu o versiune mai nouă.

1.2.3 Avantajele tipurilor de testare

Aceste două tipuri de teste de compatibilitate includ, de asemenea, mai multe categorii
specifice de testare, și anume:

 Testarea versiunii – Asigură că aplicația software este compatibilă cu diferite versiuni ale
software-ului;
 Testarea browserului - Cunoscută și sub denumirea de testare cross-browser, această
evaluare asigură ca aplicația software funcționează corect în diferite browsere, cum ar fi:
Goolgle Chrome, Firefox, Safari și Internet Explorer, precum și în toate browserele de pe
diferite dispositive (laptopuri, Iphone, Android și tablete).
 Testare hardware - Evaluează performanța aplicației software cu diverse configurații
hardware;
 Testare software - Testează aplicația software dezvoltată pentru a-și asigura performanța
cu succes cu alte programe software. Aceasta include scenarii precum compatibilitatea
unei aplicații Microsoft Word cu Microsoft Outlook sau Excel și invers;
 Testarea rețelei - Evaluează performanța aplicației software în diferite rețele, cum ar fi
3G, 4G și Wi-Fi;
 Testarea dispozitivului - Asigură performanța corectă a aplicației software cu diferite
dispozitive, cum ar fi dispozitivele cu port USB, imprimante, scanere și Bluetooth;
 Testare mobilă - Verifică dacă aplicația software funcționează cu diferite dispozitive
mobile și diversele platforme ale acestora, inclusiv iOS și Android OS;
 Testarea sistemului de operare - confirmă că aplicația software funcționează
corespunzător cu diferite sisteme de operare, cum ar fi Linux, Mac și Windows.

1.3. Scopul testului de compatibilitate mobil

Testarea compatibilității mobile este esențială pentru asigurarea performanței optime a

aplicațiilor mobile. Scopul procedurii de testare este de a examina dimensiunile hardware ale
unui dispozitiv mobil. Aceste dimensiuni hardware pot include componente precum senzorii de
mișcare, GPS și capacități de navigație, cameră (rezoluție și tip), viteza de procesare, ecran
(dimensiune, rezoluție sau rotație), memorie principală etc.

8
 În același timp, este esențial să fie verificate dimensiunile software, cum ar fi:
compatibilitatea API, suport multimedia și compatibilitatea funcțiilor software cu aplicația
mobilă.

În cele din urmă, interacțiunea umană cu telefoanele este considerată o dimensiune

separată de compatibilitate pentru aplicațiile mobile. Parametrii de testare pentru această
dimensiune includ probleme precum cerințele de accesibilitate, experiența utilizatorului,
asistența lingvistică, localizarea, mediul funcțional al aplicației (adică afaceri, sport, finanțe,
medicale etc.).

Testarea compatibilității mobile este rezervată testării aplicațiilor mobile. Prin urmare,
obiectivul principal al procedurii de testare este să se asigure că versiunea finală a aplicației
mobile funcționează așa cum se intenționează pe diferite dispozitive de diferite modele și mărci
și poate implica componente ale altor proceduri de testare a compatibilității. Aceasta înseamnă că
se va testa compatibilitatea unei aplicații mobile cu tot ceea ce trebuie să interacționeze; variind
de la telefoane mobile, browsere și rețele la sisteme de operare, baze de date și platforme
hardware.
În consecință, testerii software pot detecta orice probleme inerente cu aplicația înainte de
lansarea sa pe piață.

Testele de compatibilitate sunt importante, deoarece confirmă performanța aplicațiilor

software pe toate platformele, asigurându-se că fiecare client va avea o experiență pozitivă
indiferent de mediul în care utilizează aplicațiile.

În urma testărilor se poate, sau nu, confirma faptul ca produsul software supus testării
functionează conform asteptărilor și corespunde cerințelor care au dus la crearea acestui produs.
Evident că, deși testarea reprezintă o etapă separată, este puternic dependentă de etapa de
dezvoltare și are la bază metodele de dezvoltare ale produlsului software.

Un produs software este diferit de orice alt sistem fizic cu intrări și ieșiri și nu suferă
defecte datorate trecerii timpului. Singurele tipuri de defecte pe care le poate suferii un produs
software sunt datorate proiectarii și implementării. Odată realizat, un produs software nu va mai
suferi modificări decât în urma realizării unei versiuni noi a acelui program, astfel încât, dacă în
momentul în care are loc finalizarea testării un produs este declarat funcțional, acesta va fi
funcțional la orice alt moment de timp ulterior.

Cauza principală a erorilor unui produs software este dată de complexitatea acestuia.
Datorita faptului că oamenii au o capacitate limitată de procesare în cazul unei complexități
ridicate, defectele de proiectare sunt inevitabile. Din aceasta cauza este dificil de conceput un
produs software fără erori și, totodată nu există nicio modalitate de testare a produsului software
care să detecteze și să elimine toate aceste defecte.

Sunt situații când rezolvarea unei erori duce la apariția altora noi. Dacă este detectată o
anumită eroare în faza de testare, se poate încerca remedierea ei, existând totuși posibilitatea ca
acea remediere să nu rezolve eroarea, ci chiar să conducă la apariția altora noi. După realizarea

9
corecției, pentru a avea siguranța că modificarea realizată a dus la rezolvarea problemei fără
introducerea unora noi, trebuie reluată faza de testare.

1.4.Importanța

Testele de compatibilitate sunt importante, deoarece confirmă performanța aplicațiilor

software pe toate platformele, asigurându-se că fiecare client va avea o experiență pozitivă
indiferent de mediul în care utilizează aplicațiile.

Într-o lume în care aproape orice produs are și o componentă software testarea produselor
software în scopul creșterii calității lor este esențială.

Testarea poate oferi o garanție numai în acele condiții pentru care a fost testată. Scopurile
testării performanțelor produsului software sunt:
 cerceterea calității produsului software
 testarea si validarea acestuia.

10