CURENTE LITERARE ROMANESTI IN CONTEXT EUROPEAN UMANISMUL EUROPEAN Etapa culturalé denumita umanism este strans legata de intreaga migcare a Renasterii europene. Caracteristici Reprezentanti + pune in centrul preocuparilor omul gi valorile sale; + datorata dezvoltarii burgheziei si oraselor, aceasta noua conceptie se desprinde de cenzura puternica a bisericii, iar c&rturarul nu mai este, ca in Evul Mediu, doar clericul, cilaicul; + crede in libertatea, perfectibilitatea si demnitatea omului, capabil de a descoperi adevarurile despre sine si despre lume; * accentul cade pe raliune; + idealul umanist este Uomo Universale, personalitatea creatoare capabila sa se afirme in mai multe domenii, sa fie simultan savant, muzician, poet, matematician, pictor (una dintre aceste personalitatifiind Leonardo da Vinci). Italia: Dante Alighieri, Francesco Petrarca, {Giovanni Boccaccio, Ludovico Ariosto, Michelangelo Buonarroti, Niccolo Machiavelli; Frana: Francois Rabelais, Michel de Montaigne, Pierre de Ronsard; /Anglia: Francis Bacon, Thomas Morus, William Shakespeare; Tarile de Jos: Erasmus din Rotterdam; |Spania: Miguel de Cervantes, Luis de Géngora y Argote, Lope de Vega, Pedro Calderén de la Barca; La noi: Nicolaus Olahus, Nicolae Milescu Spatarul, |Grigore Ureche, Miron Costin, lon Neculce, Dimitrie Cantemir. ILUMINISMUL lluminismul este Jdrepturitor omulul ‘curent ideologic si cultural care se manifest in secolul al XVili-tea, prefigurat de Declaratia / cettiteanului (1789); prin iluminism se prelungesc idelle renascentiste, cu accent pe importanla rajjunii in cunoastere $i pe emanciparea camenilor prin cultura Caracteristici Reprezentanti + are un pronuntat caracter laic si anticlerical; + accentul cade pe valorile ratiunil; + militeaz& pentru eliberarea spiritului de orice prejudecata; Franta: Denis Diderot, Jean le Rond D'Alembert, Jean-Jacques Rousseau, Voltaire, Montesqui + pledeaza pentru iluminarea maselor populare, pentru emanciparea_| Anglia: Jonathan Swift, Daniel Defoe; Poporului prin cultura; + acorda interes libertafilor spirituale gi nationale; + are caracter antifeudal si antidespotic; + apeleazi adesea la ironie, satira; Germania: G. E. Lessing, Johann Wolfgang Goethe, Immanuel Kant; La noi: Samuil Micu, Petru Maior, Dinicu Golescu, loan Budai-Deleanu, Gheorghe * condamné orice forma de violent, fiind acceptata doar dezbaterea | Sincai. de idei.ROMANTISMUL ROMANTISMUL EUROPEAN "in prima acceptie a termenului, romantismul este un curent literar dezvoltat in Europa la sfargitul secolului al XVIll-lea $i fn primele decenii ale secolului al XIX-lea, aparut ca o reaclie tmpotriva clasicismului (Caracteristici Reprezentangi + afirmarea originalitaii sia libertati de creatie; reactie | Germania: Heinrich Heine, Friedrich von Schiller, impotriva ierarhiei genurilor si a doctrinelor clasice ale | Friedrich Hélderlin, August Wilhelm si Friedrich obiectivit’tii si imitatiei; ‘Schlegel (frati) + domeniile de creatie predilecte: lirica gi drama; Rusia: Mihail Lermontov + revalorificarea afectivitati, Anglia: Percy Bysshe Shelley, George Gordon Byron, + reasezarea eului in centrul lumii; ‘William Wordsworth, Samuel Taylor Col + trecerea de la rational spre zonele tainice ale sufletului; + cultivarea tainei, tenebrelor, demonicului; La noi: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie + predilectia pentru mit si simbol; Bolintineanu, Barbu Stefénescu Delavrancea + surse de inspiratie: folclorul, istoria, natura; + contemplarea spatiului cosmic (infinit); + respingerea prezentului fad si decadent (romanticii cauta universuri compensatorii: fie se intorc spre trecut, mai cu seama spre Evul Mediu, fie se cufund& {in lumea visului, a reveriei gi a iu! + cultivarea starilor de melancolie, nostalgie, suferinta, dar sia ironiei; + apetenta pentru solitudine (eroii romantici sunt niste mari singuratici); + prezenta figurilor tutelare: titanul, geniul, profetul, regele, demonul si ingerul. + la nivel stilistic, se observa folosirea frecventa a antitezei. ROMANTISMUL ROMANESC La noi, romantismul s-a manifestat si in perioada pasoptista, sub forma unui romantism care milita in primul rand| pentru constituirea unei literaturi originale, in care se regaseau si elemente clasice. Dar romantismul si-a gasit lexpresia plenara in lirica eminesciand, odatéi cu epoca urmatoare, a Junimii gi a marilor autori din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Caracteristici + valorificarea elemeniului national (folclor, natura, istorie); + caracterul militant (creatia artistic’ este subordonata idealurilor nationale si sociale ale epoci; se urmarea mobilizarea publicului cititor pentru realizarea acestor idealuri); + caracter retoric (decurge din dimensiunea lui militanta, stilul retoric find o modalitate de persuasiune}; + eclectismul stilistic (romantismul romanesc, de la scritorii pagoptisti si pana la Eminescu, si-a integrat anumite aspecte si tréséturi particulare ale clasicismului, acest amestec de clasicism si romantism find, dupa unii istorici literari, o caracteristica a romantismului tarziu, numit si romantismul Biedermeier).Particularitatl ale prozei romantice + prezenta unui narator implicat afectiv, ce renun{a uneori (aga cum se intémpla in proza fantastica) la atributul omniscientei; + actiune bogata in intamplari neobignuite gi rastuméiri de situafie spectaculoase, legate cel mai adesea de ascensiunea gi prabugirea unor personaje; + personaje exceptionale, inzestrate cu calitij sau defecte iesite din comun; + cultivarea pitoresculul (pitoresc este ceea ce place ochiului, cea ce e singular, neobisnuit); + Intrebuinfarea frecventd a antitezei, atat ca procedeu compozitional, ct si ca mijloc de caracterizare a personajelor); + limbaj care mizeaza pe expresivitate, bogat in figuri de stil; + interes manifestat fata de specii cum ar fi nuvela istorica gi romanul istoric, nuvela fantastica si romanul fantastic, memoriile de clatorie. [Teme si motive romantice in poezia eminesciana |+ Tema naturii gi a fubiril: Motive: lacul, marea, izvorul, codrul, stelele, luceafarul, noaptea, ,sara-n asfinft’, teiul, nufarul, intalnirea indragostitior, chemarea iubitei, asteptarea infrigurata, nostalgia, dorul, femeia-inger si femeia-demon, voluptatea suferintei. + Tema (supratema) timpului Motive: inserarea, trecerea inexorabila a timpului, momentul genezei gi al extinctiei universului, istoria, epocile vechi sau mitice ale lumii si ale istoriei najionale (Dacia, Egiptul antic, Evul Mediu .2.), timpul sacru al iubirii, timpul cosmic (al Luceaférului) si timpul uman-terestru. + Tematica filosofica Motive: céldtoria cosmic, geniul (cu ipostazele: ,b’tranul dasca" din Scrisoarea |, tandrul voievod, Luceaférul, Indrégostitul ,cufundat in stele", magul, profetul, regele, ,imparatul i proletarul"), condifia umané, viata ca vis, viata ca teatru. REALISMUL ‘A fost un curent literar si artistic care a inceput s4 se manifeste spre sfarsitul primei jumatati a secolului al XIX-lea, ica o reactie Impotriva romantismului. (Caracteristict [Reprezentanti reconstruieste la nivel fictional o lume in toaté Franfa: Stendhal, Honoré de Balzac, Gustave Flaubert, complexitatea ei, infatiseaza un tablou c&t mai Guy de Maupassant cuprinzator al vietii sociale, cu toate clasele sale; _| Rusia: N. V. Gogol, I. S. Turgheniev, + este o literatura bazata pe mimesis, adica pe LN. Tolstoi, FM. Dostoievski, A. P. Cehov reprezentarea verosimila a realitatii; * teme specifice: goana dupa inavutire, cdsatoria, familia; + personajele sunt oameni obignuifi, aparfinand tuturor mediilor sociale; + personajele sunt reprezentative pentru o tipologie moral (avarul, arivistul, fata batrand, tanarul in formare etc.), dar mai cu seama pentru o categorie sociala (\arénimea, burghezia); + in caracterizarea acestor personaje se foloseste tehnica detaliului, a amanuntului semnificativ; + se remarca interesul pentru psihologia personajelor (se intrebuinteaza analiza psihologica); + apare principiul obiectivitatii (autoru! realist are pretentia de a infatiga realitatea aga cum este, fara s-0 idealizeze, dar gi fara s-o caricaturizeze); + naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient gi omniprezent, adesea obiectiv,w- [REALISMUL RONANESC In cultura romana, viziunea realist se regaseste Ie fa prozatorii secolului al XIX-lea — loan Slavici (romanul Mara’, nuvela realist-psihologica ,Moara cu noroc”), LL. Caragiale (nuvelele, schitele, dar i comediile) tn prima jumatate a secolului al XX-lea (Liviu Rebreanu — realismul de inspiratie rurala in ,lon"si ,Rscoala”, realismul psihologic in ,Padurea spanzuratilor’, G. Calinescu — realismul balzacian, de inspiratie citadina — Enigma Otilie’”) si in a doua jumatate, in perioada postbelica (Marin Preda — ,Morometi) SIMBOLISMUL [Alual nastere in Franta, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca reaciie impotriva naturalismului gi a cultului lexagerat pentru forma al parnastanismului. Odata cu simbolismul incepe, tn plan european, poezia modema. [Caracteristici > preferinta pentru simboluri Atentie! Nu simbolismul descopera virlutle expresive ele simbolului. Acesta este 0 modalitate de cunoastere si [de expresie a poetilor dintotdeauna, Romanticil, de exemplu, sunt, la randut lor, mari iubitori de simboluri. + corespondenjele: acestea sunt, de fapt, o exprimare a unor echivalente care se stabilesc intre stari interioare ({rairi, senzatii, sentimente) si anumite elemente exterioare, din natura, din realitatea inconjurétoare; + simbolisti au cultivat programatic un gen de corespondente intre tipuri diferite de senzatii numite sinestezii: unui ‘anumit sunet fi corespunde un parfum sau o culoare, iar asocierea aceasta se face spontan in constiinta poetului; + pentru simboligti, poezia este o arta a sugestiei. A numi un lucru, spuneau acegti primi poeti moderni, inseamna 2-| ‘pi misterul: ,2-| sugera, iatd visull" (Stéphane Mallarmé). De aceea, folosesc asociafilinsolite, suprima unul dintre termeni c&nd folosesc comparatia, prefera exprimairile eliptice, incantalile etc. + muzicalitatea versurilor; + simbolismul creeazé poezie in vers liber, renuntand la rigorile versiticatiei; - temele favorite ale poeziei simboliste: nevrozele, descompunerea universului, decadenta, disolufia materiei, bolle, parfum, lorie legate intotdeauna de mister si moarte, muzica viorlor sia clavecinului, obsesia mori, starile de| angoasa, depresia, spleen-ul (stare nemotivaté de melancolie, manifestata prin plictiseald si dezgust fatd de rice), disolufia sentimentelor, oragul neurastenizant si noroios, culorile cenugii, teme, Reprezentanti Frana: + Paul Verlaine « Arthur Rimbaud + Stéphane Mallarmé + Jean Moréas La noi: Alexandru Macedonski + George Bacovia + lon Minulescu + $tefan Peticé + Dimitrie Anghel Simbolismul romanesc in literatura romana, cel dintai teoretician al simbolismului a fost poetul Alexandru Macedonski. Ideile sale| |estetice sunt expuse in cAteva articole, in care se teoretizeaza poetica simbolista: Despre logica poeziei (1880) — ‘cultivarea muzicalitatii: ,arta versurilor nu este nici mai mult nici mai pufin decat arta muzici’; sugestia, inefabilul: },poezia convinge pentru cé tot ce este frumos ni se impune fara ca nimeni sé-si dea seama in ce mod si pentru [ce"; Poezia viitorului (1892) — veritabil manifest simbolist. Poezia lui Macedonski este, Ins, la confluenta a doua mari curente: romantism si simbolism. Poet, prozator si dramaturg, lon Minulescu a jucat un rol insemnat in impunerea si popularizarea literaturii /simboliste. Opera sa cuprinde mai multe volume de versuri, de o muzicalitate deosebitd. Un alt nume important al simbolismului romanesc este George Bacovia, care scrie in primele decenii ale| [secolulul al XX-lea.MODERNISMUL tendinta generala care se manifesta in literatura si arta universal, incepand din a doua jumatate a secolului| al XIX-lea si pana dupa al Doilea Raizboi Mondial, cnd va fi continuat& de postmodernism. in poezie, se considera cd anul de nastere al liricii modeme este 1857, cand Charles Baudelaire publica Florile réului. Caracteristici +e defineste in opozitie cu tradifia care aparé un anume ideal de frumuseje neschimbator si transcendent, modemismul insemnand noul, schimbarea, aiferenta; + ruptura de traditie si, adesea, revolta impotriva mostenirii crestine; + artistul modern caut ,caracterul frumosului actual’, tocmai de aceea accentul cade pe originalitate; + instaurarea artificialului si eliminarea naturalului: referintele noilor artisti sunt la lumea marilor orase, la epoca tehnici; « arta este un construct al imaginatiei: + inaderenta la real, respingerea dispretuitoare a lumii reale, de-realizarea realului (Hugo Friedrich): arta are capacitatea de a crea o lume noua care nu mai urmeaza legile lumii obignuite; + indiferenta fata de gustul publicului comun (numité de Hugo Friedrich ,placerea aristocratica de a displacea”; autorul modemist se adreseaza unei elite, unor ,initiat". Poezia moderna + transformarea negativului, a urdtulu’ intr-o categorie estetica — estetica urétului; + estetica moderna ,da un sentiment de Instrainare, de mister si, in cele din urma, de nefericire” (Baudelaire), cultivand un frumos in acelasi timp infernal si divin; + se descopera analogii $i legturi noi, cum ar fi cea intre poezie si matematica (vezi poezia lui lon Barbu), ceea ce duce la ermetizarea poeziei; + predilectia pentru poezia de cunoastere si preferinta pentru artele poetice; + exist o disonanfa intre forma si continut, ceea ce genereaza ambiguitate, aparenta incoerenta, tensiuni bajului sia fanteziei, cultivatdé mai ales de cdtre adeptii ,poeziei pure", printre care se numara lon Barbu; + principiul fantezie/ dictatoriale — poetul modemist nu mai ,teda"/ ,exprima’, ci isi propune sA creeze universuri posibile; + poezia moderna se bazeaza pe metaford, de aceea a fost numita ,poezia metaforei"; metafora este constituit’ din alaturari socante, aparent incompatibile; + transfigurarea realului; imbaj” caracterizat prin: ambiguitate, limbaj metaforic, sintaxa eliptic sau contorsionaté, dislocare topic’, preferinta pentru versul alb. Modernismul poetic romanesc + perioada interbelica: poefii Tudor Arghezi, lon Barbu, Lucian Blaga, criticul itera Eugen Lovinescu + perioada postbelica: neomoderismul generatiei ‘60 (Nichita Stanescu) Romanul modernist (de analiza): Mircea Eliade, Camil Petrescu Romanul de analiza s-a impus in literatura secolului al XX1ea ca o reactie Impotriva romanului de tip obiectiv. Prozatorii acestui secol (influenjafi de psihologia i flosofia epocii) s-au aratat preocupati de analiza starilor de lconstiin{é gi au respins convenfille prozei realiste (mai ales prezenta naratorului omniscient), afirmand c& acestea jgenereaza o evidenté lips& de autenticitate.Particularitati + prezen(a naratorului-personej, care relateazéi la persoana | sinu mai define atributele omniscientei si omnipotentei {naratiune cu focalizare interna); + ofdinea evenimentelor nu mai este cronologica; + nu mai conteazé lumea si faptele, ci individul si interioritatea, memoria lui; deplasarea de accent de la actiunea propriu-zisd la viata interioar& a personajelor gi de la creatie la analiza (in acceptia dat acestor termeni de G. Ibraileanu); + conflictul este, de obicei, psihologic; conflictul exterior are o importanté secundara sau poate lipsi; + personajele (de regula intelectuali) au o viata sufleteascd de o mare bogaitie si complexitate, se confrunté cu probleme de ordin moral sau existential sI Isi analizeaza permanent reactile; acestea actioneaza adesea intr-un mod imprevizibil; |timpul se subiectivizeaz, devine ,timp interior” gi funciioneaz& principiul memoriei involuntare, care face ca evenimentele sd nu mai fie relatate in ordinea lor cronologicd, ci intr-o ordine subiectiva, asa cum sunt percepute de constiinfa naratorului-personaj; + intrebuinjarea unor tehnici si modalitaji specifice: analiza psihologica, monologul interior, fluxul constiintei; + apare imperativul autenticitatii care se concretizeaza in estomparea limitelor dintre fictional si nonfictional, prin abordarea unor formule cum ar fi juralul, memorialul, romanul epistolar sau ,dosarul de existente", + influenta noilor orientéri din filosofie (Bergson, Husserl) si psihologie (Freud); - creatile au caracterul unor ,opere deschise”. TRADITIONALISMUL [Constituie, aldturi de modernism, una dintre directiile importante care s-au manifestat in literatura romana dintre Icele doud Razboaie Mondiale. Particularitatt : Reprezentanti + preocuparea pentru aspectele nationale, pentru folcior, mit si istorie; lon Pillat + caracter rural (cultul satului; satul este privit ca o vatra de spiritualitate); Adrian Mani + cullivarea poeziai cu subiect religios (Vasile Voiculescu, Poeme cu ingeri, lon Pillat,| Vasile Voiculescu Biserica de aittidata); Aron Cotrug + poezia pamantului si a roadelor; Radu Gyr + cultul strébunilor; + paseismul (valorizarea trecutului); + peisajul rural, campestru; + teme specifice: legétura omului cu pamantul, legatura dintre gene: trecutului; + asimilarea modalitatilor de expresie ale poeziei modeme. |, nostalgiaPOSTMODERNISMUL Constituie, alaturi de neomodemism, una dintre directiile importante care s-au manifestat in literatura romana postbelica. (Caracteristict + estetica postmodemista e strans legal de contextul extra-literar (social, economic, politic etc); + recuperarea ironica si parodica a trecutului, a faptelor de cultura datorate predecesorilor; + literatura postmodernist utiizeazé citatul, aluzia, colajul, pastisa, reciclarea formelor literare vechi; + cultiva imprecizia si indeterminarea sensului, + pentru postmoderni, literatura este un labirint textual de posibiliféti, de timpuri paralele, ei fac4nd apel a epoci trecute si la viitoare altemative; + ironia, ludicul, experimentul; + poezia ,coboara in strada'’ + se estompeaza granitele traditionale dintre genuri si specii literare; + printre tehnicile de creatie preferate de postmoderni se afl infertextualitatea, procedeul prin care textul trimite mereu la alte texte, citdnd fara ghilimele, preluand personaje, simbolur, fragmente, sintagme celebre sau rescriind pur si simplu alte texte; + valorificarea cotidianului si a banalului. [Postmodernismul romanesc Postmodernismul este revendicat de generafia ‘80: + Mircea Cartarescu (romanul Orbitor, poezie: Levantul, Poeme de amor) + Mircea Nedelciu (prozéi: Zmeura de cémpie) + prozatorii Cristian Teodorescu, Razvan Petrescu si Gheorghe Créiciun, loan Grogan + Simona Popescu (romanul Exuvii, poezie: Xilofonul $i alte poeme) + lon Bogdan Lefter (critica literaréi) * poetul Florin taru Printre primele romane postmoderniste se afla romanul colectiv Femela in rogu, scris de Adriana Babeti, Mircea| Mihdieg gi Mircea Nedelciu. Soriitorii au debutat in ani ‘80 si au incercat s impuna un alt mod de a face literatura. S-a remarcat, pe buna dreptate, c& in Romania anilor ‘80 nu exista o societate de consum care sd ofere fundalul postmodemitaiii (societate| industriala, noile tehnologii etc.), find vorba, prin urmare, de un postmodernism fara postmodernitate".