Proteticd dentari. 25 Ruptorii de forte sunt dispozitive prefabricate care fac legitura dintre dintii stalpi gi geile terminale. Balamalele sunt distribuitori de forfe care permit o singuri migcare a seii terminale si anume bascularea prin infundare. Sunt indicate mai ales Ia mandibulé gi, desi protejeazd dinjii stalpi, se recomandé solidarizarea a cel putin doi dingi Ruptorii de forfe permit doud miscari ale seilor: = translatia vertical gi rotatia vestibulo-orala a geii; = translagia verticala si bascularea prin infundare a seii. Exista ruptori de forte care permit trei migcdri ale seilor, translatia verticala, rotatia vestibulo-orala si bascularea prin infundare. Amortizorii de forfe sunt tot ruptori de forfe la care dupa incetarea efortului muscular readuc geile in pozitia initiala. 1.2.4, Conectorii secundart Conectorii secundari sunt elemente tumate care unesc diferite elemente ale protezei scheletate, cum ar fi de exemplu crosetul cu gaua sau crosetul cu conectorul principal, 13. Cnracteristicile protezei scheletate din punct de vedere al mentinerii, sprinului si stabilizitrii Proteza scheletati este menfinuta, predominent, prin crogete turnate sau prin sisteme speciale (capse, culise etc.) 1.3.1. Proteza scheletata ancoratd prin crosete Menginerea protecet scheletate Mentinerea protezei se realizeaz prin bratele retentive ale crosetelor. Se considerA cX mentinerea unei proteze este eficient’ cand linia fullcrum trece prin mijlocul acesteia, La orice protezX se stabileste numArul de crogete gi tipul de crosete dupa alegerea dintilor stAlpi pe care se aplicd acestea. fn edentatin partial’, atfit la proteza scheletatd, ct si la proteza partiald acrilicé numarul de crosete se stabileste in functie de clasa de edentatie:2 mona Andre: jandu,M. cla Pups + in edentajia de clasa I se pun dou’ crosete pe distii limita: yi breselor edentate; + in edentajia de clasa a If-a se pun cel pufin douk crose.. (unul pe dintele stalp limitant si unul pe ultimul molar de pe hemiarc: ia opus); | «in edentatia de clasa a T-a cu o bres (termino-‘at ald) se pun trei | crosete pe dinfii stalpi limitanti bregelor edentate; | | | | «in edentafia de clasa a Ill-a extinsd se pun trei crc gete, did pe dintii limitanti bresei edentate si unul pe ultimu! mola: de pe hemiarcada opust; = inedentatia de clasa a TI-a cu o bres (latero-latera: 14), cdnd dingii stélpi sunt mobili sau pacientul refuz4 tratamentul prin punte, se calizeaz’ 0 protez cu doua sei si se pun patru crosete pe dinsii stlp: limitangi ai breselor edentate; * in edentatia de clasa a IV-a intins’ gi clasa a TV-a extins® s¢ pun patru crosete, douk pe dinfit stilpi limitangi edentapici si dou? pe ultimii molari de pe arcada. La proteza scheletaté clasa de edentatie determind, in princi; .!, alegerea i tipului de croset: | = in edentafiile terminale (clasa I si a T-a) se pin cros.:e ou braje | retentive elastice pentru a nu solicita dintele stalp prin efev. de parghie, {ntrucdt in aceste cazuri proteza suferé fenomenu! de b..culare prin infundare sub actiunea solicitirilor masticatorii. Crogetele c‘asice uzual folosite sunt crosetul divizat in ,,T” gi crogetul mixi cu brayul elastic din srma. Alegerea tipului de croget (divizat sau mixt) este deierminata de Jocul unde este plasata retentivitatea favorabilé pe fata vestibulara a dintelui stalp; = in edentatia de clasa a Il-a se aplicd un croget Bonwill (.uu un croget Ackers) pe hemiarcada opus4, intre ultimii molari, cu rol uatibasculant, find un element de menfinere indirect; * in edentafiile laterale se poate pune orice tip de croget, deoasece in acest caz proteza scheletati se comporti ca o punte. Sprijinul protezei scheletate Proteza scheletatd poate avea urmAtoarele tipuri de sprijin: * in edentatia de clasa I proteza scheletat& are un spriyin mint: Muco-osos $i dento-parodontal (sprijin realizat pe crestele edentute si pe dingii Testanfi); «in edentatia de clasa a I-a proteza scheletath are un sprijin mixt;Protetici denturd 7” * jin edentafia de clasa a If-a proteza scheletaté are un sprijin dento- parodontal; * in edentafia de clasa a IV-a redus& (cu prezenja caninilor) proteza scheletat4 ate sprijin dento-parodontal; «in edentatia de clasa a IV-a intinsd (cu absenfa si a caninilor) proteza scheletat& are sprijin mixt; * in edentatia termino-laterala proteza are urmatorul sprijin: - in edentatia terminala - proteza scheletat& are sprijin mixt; - in edentatia laterali - proteza scheletaté are sprijin dento- parodontal, deci per ansamblu are sprijin mixt. Se consider’ c& un num&r cat mai mare de dinfi restanti, precum sf dispunerea bilateralé a acestora pe arcade reprezint& situapii ideale pentru asigurarea sprijinului protezei scheletate. Protezele dentate au urmitoarele tipuri de sprijin: mucozal, mixt gi dento- parodontal. Sprijinul mucozal (sau muco-osos); - se intdlneste la proteze provizorii acrilice (dacd au numai crosete fara componente ocluzale); = este cel mai nefiziologic, = acfioneaza ca o pan (pe planuri inclinate) conducind la vestibulari- zarea dintilor restanti; - suprafata de sprijin e delimitaté de muchia crestelor. Sprijinul mixt: - se intalneste la proteze scheletate in clasa I, TI, TV intins&; ~ are valoare functionald medie; + suprafaja de sprijin mucozal ¢ mai mare decdt cea dento-parodontala i e situata la periferia acesteia conducind Ia bascularea prin infundare; - linia de sprijin parodontal trece prin cei mai distali pinteni ocluzali si constituie axa de basculare. - cele mai eficiente elemente de sprijin sunt cele mai aproape de edentatie. Sprijinul mixt este: ® rigid cand se folosesc crosete; * foarte rigid cand se folosesc culise $i telescoape; a * rezilient cdnd se folosesc capse cu un grad de reziliens&; * atticulat cand se utilizeaz4 ruptori $i amortizori de forje. Sprijinul dento-parodontal: - este cel mai fiziologic (prin transformarea presiunilor in tracy osului); tiuni asupramT and ~ este realizat de punfi si proteze scheletate in clasa a Lll-a gi a 1V-a reduse; + in clasa a Ill-a cu o bres laterala se delimiteazd o suprafaf& de sprijin parodontal. Sprijinul dento-parodontal la proteza scheletaté este asigurat, in principal, de pinteni. Pintenii sunt de doud feluri: © principali (intr& in alc&tuirea crogetului); * auxiliari (care nu fac parte din croset) cu rol de mentinere indirect (optitori de basculare) (Ionescu A., 1999). Pintenii principali sunt plasati pe dinii stélpi principali (limitanti ai edentatiei) gi pot fi: © ocluzali (pe premolari, molari); = supracingulari (pe canini); * incizali (gherufe incizale), pe dintii frontali, la mandibul&. Pintenii ocluzali sunt: " interni, situatie in care licasele se realizeaz4 numai pe microproteze; = externi, situafie in care lacasele se realizeaz pe dinti naturali sau pe microproteze; Plasavea pintenilor ocluzali extern pe fetele ocluzale se realizeaz’ astfel: = in edentatii terminale — in foseta meziali; = fn edentatii intercalate — in fosetele de lang’ edentatie (pe dintii stalpi anteriori in foseta distal gi pe dinfii stilpi posteriori in foseta meziala); * pe dinfi izolati - in ambele fosete (molari izolati). in edentafiile terminale pintenii ocluzali se plaseazi in foseta mezial& a dintilor stélpi principali pentru a nu solicita dintele stalp cdnd proteza basculeazi prin infundare. La mandibula se respect intotdeauna aceast regulé. La maxilar, avem dou’ situatii: a) cand bresa edentatd este mare, pintenii ocluzali se plaseazd in foseta mezial’; b) cand bresa edentatd este mai mic& (de exemplu absenta molarului unu gi doi) si rezilienta mucoasei este mai mica, pintenul principal Se poate plasa in foseta distald, pentru c& proteza suferd o basculare prin infundare mult mai mica (Ionescu A., 1999). Pintenii auxiliari, denumiti gi elemente de menfinere indirect’ sau opritori de basculare, se plaseaz& pe dinfii stalpi indirecti. Rolul pintenilor auxiliari este s& opreasca bascularea prin desprindere a protezei scheletate. Pintenii auxiliari se plaseaza: = bilateral;Proteticd dentars Po = cat mai departe de linia de rotatie a protezei (care trece prin dintii stalpi principali). Elementele contrabasculante sunt: = in edentatia de clasa I, in functie de intinderea acesteia: = pinteni ocluzali in foseta mezialé a premolarului unu; ~ pinteni supracingulari pe canini; - gherute incizale, foarte rar folosite; - crosetul continuu cand raémAne grupul frontal si care se termina in pinteni ocluzali, gherute (Ionescu A., 1999). in practica curenti elementul contrabasculant, cand rimine grupul frontal, este un pinten supracingular mai lat, ca ,,o aripioar&” aplicat pe canini. Acesta are rol si de sprijin dento-parodontal si de mentinere indirect’. Acesta reprezint& o alternativa peutru inlocuirea crosetului continuu. Pintenul supracingular trebuie si fie mai lat de 4 mm gi cu o grosime de 1 mm * in edentatia de clasa a I-a elementele contrabasculante se plaseazi pe partea opusi edentatiei: — pintenul ocluzal este pozitionat in foseta meziala a premolarului unu; - pinten ocluzal in foseta mezialA a premolarului unu si supracingular pe canin cdnd bresa edentat& este mai mare; = erosetul continuu cand bresa edentati se intinde pana la dinfii frontali, Este valabild aceeasi precizare referitoare la folosirea pintenului supracingular mai lat pe canin. = in cdentajia de clasa a-III-a nu se pun elemente de mentinere indirecte, pentru c& proteza scheletat& nu basculeaz4 prin desprindere. = in edentatia de clasa a IV-a intins& elementele contrabasculante sunt reprezentate fie de pintenii cei mai distali ai crogetului Bonwill, fie de pintenul crosetului Ackers aplicat pe ultimul molar. Elementele protezei scheletate care contribuie la asigurarea sprijinului dento- parodontal aliituri de pinteni sunt reprezentate de portiunile supraecuatoriale ale brafelor crosetelor gi de bratele opozante plasate pe praguri coronare. Stabilizaren protezei parfiale scheletate La obfinerea stabilizdrii protezei scheletate cu ctosete conitribuie toate elementele rigide supraecuatoriale ale protezei care se opun deplasirilor orizontale ale acesteia: « bratele opozante ale crosetelor, = eresetul continuy;cd Simona Andreea Sandu, Mi\..sta Piuna = conectorii principali dento-mucozali; = elementele rigide ale crogetelor (conectorii secundari); = elementele contrabasculante (pinteni auxiliari); = extinderea geilor pan la limitele periferiei cémpului protetic, * corectitudinea ocluziei (coincidenta IM cu RC). 1.3.2. Proteta scheletaté ancoratd prin sisteme speciale Sistemele speciale au rol de menfinere, sprijin gi stabilizare. in cazul in care proteza scheletat’ este menfinut8 prin sisten. speciale, acestea sunt dispuse pe dinfii stilpi principali si confera sprijinul dento »arodontal protezei scheletate. Majoritatea microprotezelor pe care se aplicd sistemele s; viale sunt modelate cu prag oral pe care se va aplica un brat opozant, cu rol ¢. menfinere indirect& si de stabilizare. Braful opozant se poate termina cu un p'.ten intem vertical, cu rol antibasculant. 1.4, Tendingele de deplasare ale protezei parfiale scheletate Tendintele de deplasare ale protezei parfiale sunt: + farS rotatii - verticale; = orizontale; = curotafii. La protezele parfiale, din punct de vedere biodinamic, exist pos'ilitdgile de deplasare mentionate, dar singura deplasare real& este prin infundare. Si aceasti miscare este diminuati prin elementele componente ale protezei. Tendintele de deplasare verticale sunt reprezentate de: + desprinderea protezei; - infundarea protezei. | Desprinderea protezei este opriti de elementele de menjinere, sprijin si stabilizare (crogete sau sisteme speciale). Pe lang’ acestea trebuie precizat si rolul mijloacelor auxiliare (retentivititi anatomice, tonicitate musculard,ctc). Infundarea protezei este oprith numai in edentajiile de clasa a lil-a gia IV-a reduse. in edentafiile de clasa I, a Il-a gi a IV-a intins are loc o basculare prin infundare, care poate fi numai diminuat&. fnfundarea protezei esie conicacaratd de elementele care asigura sprijinul parodontal, pintenii gi sisteme!e speciale. Alaturi de pinteni in realizarea sprijinului parodontal particip& elemeutele rigide supraecuatoriale ale protezei scheletate.Proteticd dentard 3 Tendintele de deplasare orizontale sunt reprezentate de: = mezializarea protezei; - distalizarea protezei, - deplasarea lateral a protezei. Mezializarea protezei scheletate este oprita prin echilibrarea ocluzala, prin elementele protezei care vin in contact cu dinpii restanti si de versantele seilor. Distalizarea protezei este oprité prin elementele protezei care vin in contact cu dinfii restani si prin acoperirea tuberculului piriform cu saua protezei Deplasarile laterale sunt oprite de elementele rigide ale crosetelor plasate pe fetele orale ale dintilor stilpi gi de versantele geilor. Tendintele de deplasare cu rotajii ale protezei sunt sistematizate in: - rotafii sagitale - bascularea prin desprindere; ~ bascularea prin infundare; - rotatii laterale. Bascularea sagitalA (prin desprindere, prin infundare) se face dup& un ax de rotafie care trece prin dinjii stalpi principali si se numeyte linia fullcrum sau axa de basculare, Rotapiile apar numai in edentajile in care proteza are sprijin mixt. Bascularea prin desprindere apare in edentafiile de clasa I, a Il-a gia lV-a intins&. Aceastd basculare reprezints tendinja de migcare a geilor protezei mai ales sub actiunea alimentelor adezive, Astfel, proteza se desprinde gi se roteste in jurul axei de basculare. Aceast& miscare este oprité de elementele de menginere indirect& (contrabasculante) care sunt plasate pe dintii stélpi secundar, Bascularea prin infundare aparo in edentafiile do clasa I, a U-a gi a [V-a jntins&, Bascularea prin infundare const in migcarea de infundare a seilor protezei sub actiunea solicitirilor masticatorii datorit’ rezilienjei_mucoasei crestelor, concomitent cu ridicarea protezei in porjiunea opus& zonei in care se infunda, Astfel, proteza se infundd i se roteste in jurul axei de basculare. In edentagii terminale, de clasa T gi a I-a, proteza se infunds la nivelul porfiunii distale a seilor gi se ridic& spre mezial. ‘Aceast& migcare de rotatie a protezei exercité asupra dinjilor stalpi un efect de pirghie, concretizat prin incfinarea gi distalizarea dingilor stélpi, cu afectarea tesuturilor parodontale. Protejarea dingilor stilpi fa&i de efectul de plrghie exercitat de deplasarea protezei in timpul masticafiei, se realizeaza prin: ~ solidarizarea a cel putin 2 dinti stalpi in edentafiile terminale; ~ folosirea crosetelor turnate cu brafe retentive cat mai elastice; - plasarea pintenilor principali in fosetele meziale. ,na, a Sandu, Mihaela Pat Miscarea de basoulare prin infundare este redusa prin: - amprente functionale compresive; - sei protetice extinse pana la limitele periferiei campului protetic; - c&ptusirea protezelor atunci cand testul de basculare este pozitiv. Bascularea prin infundare este mai mare la mandibula decdt la maxilar datorita rezilientei accentuate a mucoasei la mandibul4. La maxilar contribuie la reducerea infundarii si sprijinul oferit de conectorul principal pe bolta palatin’. Miscarea de basculare prin infundare nu poate fi oprita din cauza rezilienfei mucoasei. Bascularea transversal& apare in edentafiile de clasa I, a H-a, a Il-a, datorith mont&rii dinfilor laterali spre exterior fafi de mijlocul crestei, alegerii dintilor laterali cu o Kitime mai mare decat creasta edentaté si nefolierii torusului palatin. Migcarea este oprit’ prin montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei, utilizarea dinjilor laterali cu lisime proportionalé cu creasta edentat4 gi prin folierea corespunzAtoare a torusului palatin. 1.5. Conceperea planului protezei scheletate in funcfie de clasa de edentatie Planul protezei scheletate se definitiveaz’ dupa analiza modelului de studiu la paralelograf. Conceperea planului protezei scheletate parcurge urmAtoarele etape: on primul rand se stabilesc numArul geilor care vor sustine dintii attificiali (fig. 1.7.); = se precizeaz& dintii stAlpi principali, cei limitanti ai breei edentate; * se stabileste sprijinul protezei scheletate (dependent atit de clasa de edentatie, cat si de tipul de ancorare al protezei scheletate, fig. 1.8.); «se alege modul de agregare al protezei scheletate, prin crosete (fig. 1.9, 1.10,) sau prin sisteme speciale. Mijloacele de agregare directe se aleg in functie de aspectul dinfilor restanfi, posibilititile financiare si exigentele fizionomice ale pacientului, * se indick dinfii stilpi secundari pe care se plascazi elementele de menfinere indirectd (opritori de basculare, fig. 1.8.); * se alege conectorul principal (fig. 1.11.) gi se stabilesc conectorii secundari (Hutu Em., 1999).Protetics dentardcla Phune Fig. 1.11, Trasarea conectorului principal yi « conectorilor secundari- vedere lingual 1.5.1. Conceperea planului protezel scheletate in edenta, + vie «asa l - Astfel, in cazul din figura 1.7 dintii care trebuie fnlocuiti sunt premolaral doi, molarul unu si molaru! doi bilateral (P2, M1, M2); - ln cazul protezei scheletate ancorate prin crogete sprijinu! rigid, iar in cazul protezei scheletate ancorate Prin sisteme spec Sprijinul este mixt foarte rigid, in majoritatea cazurilor; ~ Dingit stalpi principal: sunt premolarii unu bilateral. Livia imaginara care trece prin dinn stalp: limitanti bresei edentate se numeste axa .!. rotatie sau linia fullcrum. Axa de rotatie este axa in jurul cAreia apar rotatiile antero-posterioare (in sens sagital) ale protezei scheletate si constituie reperul faj& die care se face echilibrarea protezei scheletate (Hutu Em. » 1999). Prin echilibrarea protezei plezei este Mixt 1c (capse, culise),rrotetick det scheletate se infelege dispunerea elementelur protezei care diminueazd sau oprese deplasarile acesteia de pe cdmpul protetic. Condifia ca o protezA scheletuté sf fie echilibrat& este ca linia de rotaie s& trec& prin mijlocul protezei. Varianta 1; Protezd scheletat& ancorat& prin crogete. Proteza are doud sei terminale. fn acest caz sunt necesare dous crogete pentru menfinerea protezei scheletate. in cazul in care proteza scheletati este ancorath prin croset urmatoarele elemente: » pe dinfii stélpi principali se plaseazai crosete elastice divizate in ,,T” astfel, - bratele retentive elastice ale crogetelor divizate se plaseaz4 pe faja vestibular’ a Pl. Zonele retentive de pe fata vestibular’, mai precis plasarea retentivititii favorabile indic& tipul de croset elastic, divizat in ,,T” sau mixt. = bratele opozante se aplic& pe fata orald a Pl gi inter stabilizarea protezei scheletate. = pintenii principali se aplici in fosetele meziale ale Pl, diminua efectul negativ al bascularii prin infundare asupra dinjilor stalpi. © pe dinfii stélpi secundari, caninii se aplicd pintenii supracingulari care sunt elemente de menfinere indirect& gi care opresc bascularea prin desprindere a protezei scheletate; = se alege conectorul principal la mandibul&. In majoritatea cazurilor, cand procesul alveolar are o indlfime de 8-9 mm gi cand dinfii frontali restanyi nu sunt lingualizati, conectorul principal este bara lingualé. Fata de parodonjiul marginal al dintilor stalpi, conectorul principal este la o distant de 5 mm. . : = conectorii secundari se aplicd pe fefele proximale si interdentare (C-P!) bilateral gi unesc pintenii cu conectorul principal. La mandibula, cand nu existé spatiu suficient pentru o bard lingual suficient de lat, se aplic& un croset continuu, cu rol de mentinere indirecta si de rigidizare a ansamblului (fig. 1.12). e, se aplicd vin in pentru a36 Simona Andreea Sandu, Mihaela Pauna fn practica curent&, majoritatea cazurilor clinice sunt reprezentate de edentafii asimetrice (fig. 1.13.). Fig. 1.13. Planul protezet in asimetrice de clasa cazul edentajiei Varianta 2: fn cazul protezei scheletate ancorate primul caz clinic, ilustrat in figura 1.7: > se indic& solidarizarea ultimilor doi din microproteze; se alege tipul de microprotez (metalo-ceramicd sau metalo-acrilica); se alege sistemul special (culise, capse). in cazul alegerii sistemului special se fine cont in afar de indljimea si forma dinfilor restanti si de tezilienta mucoasei mai mare la mandibula. Aceasta va determina o migcare de basculare prin infundare a seilor prin sisteme speciale, din i stalpi, bilateral, prinProteticA dentara 37 distale de mai mare amploare, cu solicitarea dinfilor stalpi. Din aceste motive, capsele sunt indicate pentru c& permit rotafia protezei fara solicitarea dintilor stalpi prin efect de parghie; = se specifica prepararea pragului oral pe microproteza de pe PI pe care se aplicd un brat opozant ( si a lacaselor pentru pintenii verticali interni pe fata mezial& la P1) in functie de sistemul special ales; - bratul opozant. asigura stabilizarea protezei scheletate si menfinerea indirect’; - pintenul yertical inter este un element suplimentar care asigurd men{inerea indirect; - conectorul principal si intinderea seilor sunt similare ca la proteza scheletata ancorat& prin crosete; . La maxilar, in cazul clinic in care este prezent numai grupul frontal, planul protezei scheletate este ilustrat in figura urmatoare (fig. 1.14). Fig. 1.14. Planul proteze! maxilare Varianta 1: Protezd ancorata prin crogete. Proteza maxilara are doua sei. Dinfii stalpi principali sunt caninii (C) pe care se aplicd crosete turnate cu brate retentive elastice de tipul crosetelor divizate: ~ bratul retentiv se pozitioneaza pe fata vestibulara; - pintenii supracingulari se plaseaz4 pe fata orala; acestia asigura sprijinul protezei si au rol de opritori de basculare. Conectorul principal este plicuta mucozala cand torusul palatin este absent sau mic. L&timea acesteia se poate ingusta pana la 1 cm, cum se realizeaza in practica curenta, fara repercusiuni asupra rezistentei;ja Sone Anite Samct, Mi sla Puna + Conectorii secundari se aplica pe fefele proximale bilateral gi une.c pintenii cu placuja mucozal’. Varianta 2: Protez& ancorat& prin sisteme speciale. fn acecasi situafie clinic, in care sunt prezenfi numai dinjii frontali, aplicarea unei proteze scheletate ancorati prin sisteme speciale impune: = solidarizarea prin microproteze a grupului frontal; - alegerea tipului de sistem special; - alegerea conectorului principal gi intinderea geilor sunt simiiare ca la proteza scheletatS ancorat& prin crosete. in cazul edentatiei de clasa I cu 0 bresd suplimentard fronta'd, trebuie mentionat& gi posibilitatea ancoriirii protezei scheletate cu ajutorul sistenwului bara- c&lliref. Pentru aceasta este necesard acoperirea dintilor stélpi (canini in inajoritatea cazurilor) cu microproteze gi solidarizarea lor printr-o bari. Bara urmare;te muchia crestei alveolare si este pozitionata la distanfS de 2-3 mm ce muccssa crestei alveolare, Acest spafiu intre bara gi mucoasa este necesar pentiu igienizarea barei gi pentru a fi preveniti inflamajia gingivala. Profilul barei permite rotafia protezei peste bari gi bascutarea prin infundare a sei distale fird solicitarea dingilor stalpi. Pe microprotezele de pe canini se aplic& pinteni supracingulari, cu rol de sprijin gi de mentinere indirect. Aceast& solutie de tratament reprezint4 o rezolvare estcticA a cdentatiei gi este mai ieftind ca pref decdt solidarizarea dintilor stalpi printr-o punte gi ancorarea protezei prin sisteme de capse sau culise. 1.5.2, Conceperea planului protezei scheletate in edentufia de clasa @ TI-a Conceperea planului protezei scheletate parcurge etapele piczentate in cadrul edentatiei de clasa 1. fn figurile urmitoare sunt prezentafi payii succesivi pentru conceperea planul protezei scheletate ce restaureaz4 o edentajic de clasa a Il-a cu o bres (latero-terminalé) urmarind etapele menfionate anterior ( fig. 1.15., 1.16, 1.17, 1.18.).Fig. 1.17. Crosetelea conectorilor secundari in cazul edentatiei de clasa a Il-a prezentat in figura urmatoare, dinfii care trebuie inlocuiti sunt P2, M1 si M2 unilateral (fig. 1.19.). 3 Fig. 1.19. Planul protezei maxilare in edentatia de clasa a I-a - in cazul protezei scheletate ancorate prin crogete, sprijinul este mixt rigid, iar in cazul protezei scheletate ancorate prin sisteme speciale sprijinul este mixt foarte rigid, in majoritatea cazurilor. - Dinfii stdlpi sunt P1, limitant al bregei edentate i M2 de pe bemiarcada opusa. Axa de rotafie in acest caz trece prin dintele stélp limitant al bresei edentate si ultimul molar de pe hemiarcada opus’ gi are un traiect diagonal. Proteza scheletaté se echilibreaz’ fati de axa de rotafie. Pozijionarea elementelor de mentinere indirect este data de locul unde diagonala dus’ prin extremitatea distalé a bresei terminale gi prin centrul protezei scheletate intersecteaz’ hemiarcada opust bresei edentate.Protetick dentara At Varianta 1: Protez4 scheletatd ancorata prin crosete. Proteza scheletata are o sa terminald. Sunt necesare minimum dou crogete pentru mentinerea protezei. Aceste crosete sunt unul elastic plasat pe P] si un croset plasat pe M2 de pe hemiarcada opus’. Crosetul elastic care se pozitioneaz& pe Pi este divizat in ,,T” sau mixt. Crosetul circular de pe M2 asigurd mentinerea si stabilizarea protezei scheletate. * Pe dinfii stilpi principali se aplicd urmatoarele elemente: Pe PI limitant al bresei edentate se aplicd un croset elastic divizat in ,,T” compus din: + bratul elastic aplicat pe fata vestibulara; - braful opozant plasat pe fata oral’; - pintenul principal in foseta mezialé a Pl. Pe M2 de pe hamiarcada integr& se aplic& un croset circular astfel: - braful elastic plasat pe fata vestibular’; = braful opozant plasat pe fafa oral, care intervine in stabilizarea protezei scheletate; - pintenul principal in foseta distalé a M2. = Pe dintii stalpi secundari, care sunt caninul (C) de pe partea bresei edentate gi caninul (C) si premolarul unu (P1) de pe hemiarcada integra, se aplic& pinteni supracingulari gi ocluzali care sunt elemente de mentinere indirecte (contrabasculante). = Conectorul principal este ales aga cum s-a precizat in cazul conceperii planului protezei scheletate in cazul edentatiei de clasa I = Conectorii secundari se aplic& pe fefele proximale ale dintilor. Varianin 2: ProtezA scheletatA ancoratd cu sisteme speciale. = se indic& solidarizarea ultimilor doi dinti limitangi ai bresei terminale prin microproteze; + se indicd tipul de microprotez4; - se alege sistemul special; = se precizeazA prepararea pragului oral pe mictoproteza de pe Pl pe care se va aplica un brat opozant $i a lacasului pentru pintenul vertical intern, pe fafa mezialé a coroanei de pe PI, in functie de sistemul special ales, ~ La nivelul M2 de pe hemiarcada opus4 se aplic’ un croset circular pentru mentinere, sprijin si stabilizare. Pintenul este pozitionat in foseta distala a M2; « alegerea conectorului principal si intinderea sei sunt similare ca la proteza scheletaté ancoratd prin crogete.42 jimona And in situafia clinica in care lipsesc M1 si M2, planul protezei scheletate este indicat in figura de mai jos (fig. 1.20. ). oe Fig. 1.20. Planul protezei mandibulare S-au aplicat urmatoarele elemente: = pe dintele stalp principal P2, limitant al bresei edentate, s-a aplicat un croset divizat in ,,T” cu pintenul ocluzal in foseta meziala; = pentru ancorarea protezei pe hemiarcada integra s-a utilizat un croset Bonwill; = pe dinjii stalpi secundari, Pl de pe partea bresci edentate gi Pl gi P2 de pe hemiarcada integra se aplica pinteni ocluzali, ca elemente de mentinere indirecta. = conectorul principal este bara linguala; © conectorii secundari sunt plasafi pe fefele proxiimale ale dintilor. = in practica curent& se intdlnesc situafii clinice de eder.:sfii termino-laterale (fig. 1.21,). - Dingii care trebuie inlocuifi sunt P1, P2, hil si M2 in bresa terminala si P2, M1 gi M2 in brega latera’. Sprijinul protezei scheletate in edentatia terminal’ este mixt, iar in edentatia lateral este dento-parodontal, per total proteza are sprijin mixt. - _ Dingii stalpi principali, limitangi ai breselor eJentate sunt C, Pl si M3 pe partea opus’.4 mona Andreca Sandu, Mihaela Pauna ~ toate microprotezele vor avea atasate patricile sistemelor speciale; ~ Pe faja oral’, majoritatea coroanclor de pe dingii stilpi au praguri orale si Hacase verticale pe care se aplic& brafe opozante $i pinteni intern; ~ conectorul principal se alege asa cum s-a precizat anterior. A doua solutie este utilizarea culiselor sau capselor ca mijloc de ancorare in edentafia terminald, iar dintii stalpi limitanyi edentatiei laterale se acopera cu | micropoteze care se solidarizea7A cu o bard. Sistemul special folosit penteu ancorarea protezei in edentatia laterala este bard-cilaret. = in situatia in care dintii stalpi limitanti breselor edentate (terminals si laterala) | sunt sub forma de resturi tadiculare, se pot utiliza pentru ancorarea protezei, ) Sisteme de capse sau magnefi. in cazul clinic in care este Prezent pe arcada grupul frontal (cu absenta unui canin) gi ultimul molar este necesar sd se dispuna pe dintii frontali un croget continu, ca element de mentinere indireetd (fig. 1.22.), ou conditia ca s& existe spatiu pentru acesia (ocluzia si permita). ee é Fig. 1.22. Planul protezei maxilare. Aplicarea crosetului continuy t 1.5.3. Conceperea planului, 'protezei scheletate in edentatia de clasa a Ul-a | In edentatia de clasa a Il-a solufia de tratament folosita in mod curent este puntea dentara. Numai in edentatiile de clasa a Il-a intinse, care intereseav’ zona de curbur& se pot aplica Proteze scheletate. in edent ghidaj antero-lateral,i \ \ Proteticd dentard 4S in proctica curent&, cazul clinic, in care sunt absenfi dinfii din zona de curburd a arcadei, ilustrat in figura urmatoare, este intdlnit frecvent (fig.1.23.). zn Wea ees ane Fig. 1.23. Planul protezei in edentatia de clasa a IIl-a Varianta 1: Protez scheletat& ancorat& prin crosete. Protez are o 5a. Sunt necesare trei crogete pentru mentinerea protezei. in acest caz s-a utilizat si un croset suplimentar pentru retentie aplicat intre premolari. Dintii care trebuie inlocuiti sunt Il, C, P1 si P2, M1 si M2. Sprijinul protezei scheletate este dento-parodontal. Dinii stalpi principali sunt IC si M3, limitanti ai bregei edentate. M2 de pe hemiarcada opus este dinte stp suplimentar. Axa de rotafie trece prin dintii stalpi limitanti bresei edentate si este situatd la periferia cémpului protetic. Mentinerea se realizeaz& prin trei crosete, indiferent de ce tip, datorita sprijinului dento-parodontal al protezei. Pentru IC se fine cont si de elementul estetic. La pacientii la care buza superioar’ acopera zona cervicala in momentul in care pacientul zimbeste se pot aplica pe dinfii frontali crogete tumate. Pe hemiareada opnst integra se poate plasa un croset Bonwill la nivelul ultimilor molari. = Pe dintii st‘lpi principali s-au plasat urmatoarele elemente: Pe IC s-a oplicat un croset divizat. Pe M3 s-a splicat un croset circular compus din: - bratul elastic plasat pe fata vestibulari; \na{ul opozant pozifionat pe fata orala;, pinteni in fosetele meziale si distale.46 Simona Andree: _sndu,t .aela Pauna Pe M2 si M3 de pe hemiarcada opus’ se aplicd un crosei Bonw: * Crosetul continuu de pe fata oralé a grupulu: front:’ are rol de menfinere indirecta. + Intre Pl si P2 s-a plasat un croset Stahl. = Conectorul principal se alege cum s-a mention anteri:., = Conectorii secundari se aplica pe fetele proximate si int.rdentar. Varianta 2: Protez’ scheletat& ancorat prin sisteme speciale. = pe M3 proteza se ancoreaza printr-o coroani te! protez’ provizorie acriJicd sau supraprotezare, = 3, 4 dinti restanfi © protezA scheletat’ agregat’ prin magnefi, telescoape, capse;, * Grupul frontal prezent (dinfi relativ grupati) © protezd scheletats agregatd prin culise, capse etc, © Edentatii combinate termino-laterale > protezA scheletati agregaté prin culise sau capse pe tofi dinfii stalpi; © protezi scheletat agregati prin culise sau capse in bresa terminald $i bara cu c&lareti in brega lateral’; = La mandibula se aleg capsele pentru o& permit infundarea seii distale in edentafii terminale, sub actiunea solicitirilor masticatorii, fara solicitarea dintilor stalpi prin efect de parghie . Recomanclim ca acoperirea dintilor stalpi cu microproteze sé fie insotit’ de aplicarea sistemelor speciale (culise, capse etc.). Numai diferenta de cost intre o protezi scheleta'S agregat& prin crogete gi una prin sisteme speciale, ambele aplicate pe microprateze pe dinfii stilpi, indic& o protez& scheletaté agregatd prin crosete. Pentru edentafiile de clasa a Il-a si a IV-a tratate prin punti, se aleg dinti stilpi astfel: * in edentafia de incisiv central superior, dintii stalpi sunt incisivul lateral gi incisivul central omolog, in situafia in care incisivul lateral are © implantare redus4, sau este nanic se ia si caninul ca dinte stalp; * in edentatia de incisiv lateral se realizeaz& punte cu extensie mezialé de pe-canin; . * in edentatia de canin dintii stélpi sunt premolarul doi, premolarul unu gi incisivul lateral. Numai daci incisivul lateral are o implantare slab& (radicind scurtd gi subfire) se foloseste ca dinte stalp si incisivul central; © in edentatia de premolar unu maxilar se realizeazé punte cu extensie mezial§ cn dinfii stélpi premolarul doi i molarul unu;B Sin .So.+ Mihaela Péuna = in edentatia de premolar doi se face punte cu ston.’ mezialé de pe molarul unu, + jnedentasia de molar unu se iau din stilpi premo'uru! d.. $i molarul doi ‘Molarul trei se introduce in punte cdnd nu are ante ,onist ,. »oate migra; + in edentapia de molar doi se iau dingi stilpi molar! wmv j! molarul tei, in cazil in cate molarul trei este absent si dinfii restanyi sunt i temni arcadele se las& ca atare, penta cA eficienta masticatori, oste + axim& pan’ fa nivelul molarului unu (situafia arcadelor scurtate). * in edentatia celor dot incisivi centrali superiori sv «: laterali gi caninii; + in edentatia celor patru incisivi superiori se ia: din\i Ipi caninii. fn situatia clinica in care curbura vestibulari a arcidsi es:. exagerati sau spatiul edentat este mérit se iau gi premolarii usa ca ct stélpi aldturi de canini; «in edentazia de molar urn si molar doi (edenta} s mol...) ® realizeaz& punte ou extensie distald cu dinti stilpi premolar! unu yi Joi gi corpul de punte sub formé de premolar, in situatia in care pr colarul unu gi premolarul doi sunt bine implantaji, fird process patoloy ve apicale gi la maxilarul antagonist arcada este scurtaté pind la nivelul in ‘arului unu. ‘a doi canini $i doi molari impune realiz.rea uni punfi totale. au Git, stélpi incisivii = Prezenfa fn concluzie, puntile cu extensie se realizeazi de reguld pe retentivitati vestibulare. Proteza scheletatd ancorat& prin crosete aplicate pe microproteze: - Preparatea dintilor stélpi pentru acoperirea cu micro- Proteze (metalo-ceramice, metalo-acrilice, metalice) sau dispozitive radiculare: proteza scheletat’ ancorat& prin sisteme speciale: > pregitirea dinjilor stélpi pentru acoperirea cu mictoproteze in functie de clasa de edentatie si de dintii Testanti;, * amprenta functionala; * modelul functional (de lucru): - analiza la paralelograf, = tealizarea microprotezelor de pe dinti stflpi; ~ obfinerea modelului duplicat, tealizarea scheletului metalic pe modelul duplicat; "proba scheletului in cavitatea bucala: determinarea relatiilor intermax:lare (RIM); * realizarea machetei in laborator; proba machetei protezei scheletate aplicarea protezei scheletate; " sedinte de retusuri. (in special in edentatia frontala);Protetici dentard 81 1.6.3.4. Etapele planului de tratament pentru realizarea protezei partiale acrilice sunt: + examenul clinic gi radiologic; ® stabilirea diagnosticului, = conceperea planului de tratament; = realizarea tratamentelor preprotetice, nespecifice; © amprenta preliminara; = modelul de studiu (preliminar) = confecfionarea lingurii individuale, "= pregitirea dintilor stalpi in functie de solufia de tratament: = proteza acrilicd ancorati prin crogete pe dinti stalpi integri, + proteza acrilicd ancorata prin crosete aplicate pe microproteze pe dingii stalpi; ~ realizarea, adaptarea si cimentarea microprotezelor. * amprenta functionala; * modelul functional (de lucru) - confectionarea sablonului de ocluzie; © determinarea relatiilor intermaxilare (RIM); = realizarea machetei in laborator; = proba machetei protezei acrilice; = aplicarea protezei acrilice, = gedinte de retuguri. 1.64, Tratamentul preprotetic Tratamentul preprotetic realizeazk asanarea cavititii bucale gi este individualizat in funcfie de particularitajile fiecdrui caz clinic. Este necesar ca orice tratament s4 inceap& cu pregitirea psihic& a pacientului si cu explicarea fazelor clinice gi a intervenjiilor pe care le implicA acestea. Tratamentele preprotetice se realizeaza in ordinea urmatoare: 1.6.4.1, Tratamentul chirurgical const& in efectuarea extractiiior dintilor irecuperabili, tratamente ajutitoare terapiei conventionale cum ar fi: ostectomia transmaxilara, chiuretajul periapical, rezectia apicala si interventii pentru chisturi, hiperplazii de mucoas’. 1.6.4.2. Tratamentul parodontal urméreste eliminarea factorilor de iritatie prin: detartraj, inlocuirea obturatiilor cervicale in exces, a coroanelor fungi sau fargi, tratamentul cariilor cervicale, tratamentul pungilor gingivale prin chiuretaj subgingival, singivectomie sau operatii cu lambou82 : Simona Andy: inaela Phun 1.6.4.3. Tratamentul de echilibrare ocluzald se ret: la 1. jizarea unui plan de ocluzie corect, la eliminarea contactelor premature si a inter!..entelor gi la evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie. Primul aspect este realizarea unui plan de ocluzie corec:, dcoarece in edentatia Partiala acesta este frecvent denivelat, consecutiv migrariluc dentere. Nivelarea Planului de ocluzie se realizeaz& prin diverse manopere vaciind ¢., amplitudine incepand cu slefuiri la nivelul cuspizilor, remodeléri coronai:, ampiiSti coronare insofite de devitalizari gi acoperirea cu microproteze, indepartarea punjilor incorecte gi mergénd pnd la extractia dintelui (Ionescu A., 1999). Fig. 1.34. Migréri orizontale Fig. 1.35. Migrari verticale gi verticale in situatia dintilor migrati vertical prin egresiune (fig. 1.34. si 1.35.), dup& realizarea reducerii inaltimii coronare, pentru marirea coroanei cliuice pe seama ridacinii, este necesara gingivectomia sau gingivoalveoloplastia. Ginivectomia se tealizeaza cu bisturiul, sau cu turbina, cu cilindro-conice extradure si se taie gingia urmirindu-se coletul dintelui. Pentru a impiedica prolifcrarea gingivalé se pozifioneaz’ un ciment parodontal de jur imprejurul limitei giugivale in contact cu dintele pentru a se pastra rezultatul obfinut. In al doilea rand se inlatura contactele premature si intericrenfele prin slefuiri selective. Contactele premature se depisteaza in intercuspidare maxim’ (IM), relatie centric’ (RC), pozijia cap la cap in propulsie si cep la cap in lateralitate, iar interferengele in timpul migcarii de propulsie si lateralitite. in final se evalueaza dimensiunea verticala de ocluzie (DVO). Se verific& prin teste functionale dact DVO a pacientului este modificata (vezi 3.6 2.5). 1.6.4.4, Tratamentul ortodontic este indicat pentru redresarea inclinarii dintilor si refacerii punctelor de contact pierdute prin migrari orizontale.Proteticd denturi 1.6.4.5. Tratamentul odontal urmareste rezolvarea car efectuarea tratamentelor endodontice. 164.6. Tratamentele chirurgicale reconstructive sau corective pot fi necesare in anumite situatii clinice. Acestea s¢ efectueaz& Ja nivelul gesuturilor dure si moi. Pot fi necesare urmatoarele intervenfii asupra frenurilor, a bridelor sau a hiperplaziilor gingivale. fesuturilor moi: exciza 1.6.4.7, Realizarea restaurdrilor protetice provizorii Restauririle protetice provizorii ajutd 1a stabilirea designului, lucr&rit protetice finale gi sunt purtate de pacient in timpul fazelor de tratament. In grupa restaurarilor provizorii pot intra gi protezele acrilice vechi ale pacienjilor edentafi partial sau total, modificate si corectate sau pot fi confectionate alte proteze actilice provizorii 1.6.$. Amprenta preliminard Amprenta preliminars constituie prima fazi protetic’. pentru realizarea tratamentului cu proteze parfiale si este necesaré pentru confectionarea modelului preliminar (de studiu $i diagnostic), Aceast amprenti so ia dup’ realizarea tratamentelor preprotetice, Se amprenteazit rmaxilarul si mandibula in aceeagi gedini3. Toate manoperele clinice pentru confecfionarea protezelor mobile (partiale si totale) se realizeaz pozitionand pacientul cu capul drept in tetiera, asa jncat orizontala de la Frankfurt s& fie paraleld cu podeaua. Se folosesc pentru amprentare linguri standard $i materiale de amprenté clastice de tipul hidrocoloizilor ireversibili sau elastomerilor de sintezi de consistenté chitoas% Pentru amprenta preliminer®, se utilizeazi linguri standard si linguri standard individualizate. ogurs oatos sandord sunt metalice sau din plastic. Ca mod de prezentare, Lingusile di 4 perforajit, perforafii sau neperforate cu o nervurd. ingurile din material plastic sunt cu sau fara perforatii. Lingurile standard individualizate sunt linguri standard adaptate pentru se apropia do forma maxilarelor sau pentru ca marginile s& fie mai Pentru a linia de reflexie @ mucoasei, Adaplarea lingurii se io mai apropiate de termoplastic (stents) bine ramolit pentru a adera la mater cealizeazs cu material cereen na oe mai uilizeacd lingurile standard individual ul lingurii. In practica Intrucat existé o gama larga de linguri si material ividualizate decét foarte rar momentul amprent&rii rialul termoplastic se poate detaga in