NIVELUL APLICAŢIE
 

NIVELUL APLICAŢIE

• Nivelul Aplicaţie identfcă şi sabileşe disponibiliaea parenerului de comunicaţie, sincronizează

aplicaţiile înre ele şi sabileşe procedurile penru conrolul inegriăţii daelor şi erorilor. De
asemenea identfcă dacă exisă sufciene resurse penru a sprijini comunicaţia înre pareneri. El
se ocupă cu proocoalele de nivel înal, codifcarea şi conrolul dialogului, împachearea daelor şi
rimierea lor la urmăoarele niveluri

HTTP (Hyper Tex Transer Proocol) - aplicaţii web (prezenare, baze de dae ec);
• Telne - erminale viruale;
• FTP (File Transer Proocol) - ranser de fşiere;
• SMTP (Simple Mail Transer Proocol)- sandard penru ransmierea e-mail-urilor;
•

IMAP
clienţii(Inerne
locali deMessage
email de Access Proocol)
preluarea şi POP de
e-mail-urilor (Pos
pe Oce Proocol)
servere –proocoale olosie de
de email;
• DNS (Domain Name Sysem) – ranslaarea numelor în adrese IP;
• DHCP (Dynamic Hos Confguraton Proocol) - aribuirea dinamica de adrese IP echipamenelor
de reţea;
• SNMP (Simple Nework Managemen Proocol) -adminisrare şi moniorizare;
 SSH (Secure Shell) ransmiere securizaă a daelor;
 
URI = http://handynotes.ru/2009/09/uri-url-urn.html
URL = http://handynotes.ru
Protocolul HTTP URN = /2009/09/uri-url-urn.html
• Ese un proocol utliza penru a ransmie inormaţii înre un program de navigare Web (browser) şi un server
Web, find un proocol de tp ex (hypere
(hyperex).
x). HTML (Hyper Tex Markup Language)

Mod de uncţionare:
• Serverul HTTP aşeapă, pe porul 80, cereri de la clienţi (navigaor / browse
b rowser),
r), care sun de ap adrese ale
documenelor dorie;
• Clienul primeşe un documen în mod ex şi dacă găseşe în el legăuri căre
căre imagini şi le vrea şi pe acesea le
cere. Asel ranserul unei pagini hiperex consă de ap în una sau mai mule sesiuni de ranser inormaţie de
la şi căre serverul HTTP.
• După primirea inormaţiilor, browser-ului hoărăşe în ce orma acesea vor f afşae. Aplicaţiile care olosesc
aces proocol rebuie să poaă ormula cereri şi/sau recepţiona răspunsuri (modelul clien-server). Clienul cere
accesul la o resur
resursă,
să, iar serverul răspunde prinr-o linie de sare (care conţine,
conţine, prinre alele, un cod de succes
sau eroare şi, în primul caz, daele cerue).

Resursa rebuie să poaă f reeriă corec şi ără echivoc.

•

Penru denumirea unei resurse în Inerne, se oloseşe ermenul generic URI – Uniorm Resource Identfer.
• Penru denumirea unei adrese, se oloseşe ermenul generic URL – Universal Resource Locaor.
 Dacă se ace reerire la un nume se oloseşe ermenul generic URN Universal Resource Name

Protocolul TELNET
•

Tde
elneul ese oaaplicaţie
la disanţă destnaă
calculaoarelor şi aaccesului, conrolului
dispozitvelor şi depanării
de reţea. Aces
proocol permie utlizaorului
utlizaorului să se coneceze la un sisem de la
disanţă şi să comunice cu acesa prinr-o ineraţă.

Penru a se realiza accesul ese necesar să exise:

•Telne server - insala de adminisraorul de reţea pe un calculaor
care
sisemasel devine
creează serverTelne
conuri Telne.
Telne Prin Telne
(username server adminisraorul
şi parolă) de
şi sabileşe în ce
zonă se poae coneca clienul şi ce poae ace în acea zonă;
• Telne clien - insala pe un al calculaor care asel devine clien
Telne. Soul Telne clien deschide canalul de comunicaţii cu serverul
şi realizează conecarea la calculaorul server.
 

Protocolul FTP
•

File Transer
ranserul
rans Proocol
erul fşierelor pe(FTP) ese
sau de peproocolul caredin
un calculaor oeră aciliăţi penru
reţea.

Transerul poae f de două tpuri:

•Upload - fşierele sun ranserae
ranserae de pe calculaorul local pe cel de la
disanţă;
•Downlod- fşierele sun ranserae de pe calculaorul aa la disanţă
pe cel local;

FTP nu necesiă codarea fşierelor înaine de a f încărcae,

încărcae, aşa cum se
 înâmplă în cazul
cazul fşierelor din e-mail sau de la grupuri de d
discuţii
iscuţii
 Penru a se realiza ranserul fşierelor ese necesar să exise:
 

•FTP server – care ese insala de adminisraorul de reţea pe un calculaor

care asel devine server FTP.
FTP.
•FTP clien - care ese insala pe un al calculaor care asel devine clien
FTP.

Secvenţa prin care ere loc ranserul are urmăoarea succesiune de paşi:
•Soliciarea de a se preciza calculaorul cu care se doreşe să se schimbe
fşiere;
•Pornirea aplicaţiei (programului) FTP şi realizarea conecării la calculaorul
de la disanţă;
•Inroducerea de căre utlizaor (după realizarea conecării) a username
(numele de login) şi parolă;
•

După acceparea
a parolei, de căre
utlizaorul poaesisemul de laranserul
să înceapă disanţă fşierelor;
a numelui de conecare şi
 

FTP se oloseşe aunci când:

•se ranseră (upload) penru prima daă fşierele unui sie la o gazdă web;
•se înlocuieşe un fşier sau o imagine;
•
se încarcă (download) fşiere de pe un al calculaor pe calculaorul propriu;
• se permie accesul unei ale persoane penru a încărca un fşier dinr-un anumi sie;

 În general,
general, când ssee iniţiază un rans
ranser
er prin FTP rebuie p
preciza
recizaee urmăoar
urmăoarele
ele aspece:
•

Tipul fşieruluiprin
ransporabil - sereţea:
specifcă maniera în care daele conţinue de un fşier vor f aduse înr-un orma
• fşiere ASCII – calculaorul care ransmie fşierul îl convereşe
convereşe din ormaul local ex în orma ASCII;
• fşiere EBCDIC – similar cu ASCII;
• fşiere binare (binary) – fşierul ese ransmis exac cum ese memora pe calculaorul sursă şi memora la el pe
calculaorul destnaţie;
• fşiere locale – olosie în mediile în care cel care ransmie precizează
precizează numărul de bit/bye;
• Conrolul ormaului – se reeră la fşierele ex care sun ranserae direc căre o imprimană.
• Srucura
• Modul de ransmiere - care poae f:
•
Sream – fşierul ese ransera înr-o serie de byes;
• Bloc – fşierul ese ransera
ransera bloc cu bloc, fecare cu un header;
 Comprima se oloseşe o schemă de comprimare a secvenţelor de byes identci.

Protocolul SMTP
• Poşa elecronică uncţionează pe baza unor proocoale de comunicaţie.
Proocol) –
SMTP (Simple Mail ranspor Proocol)  – Proocolul de ranspor simplu
de e-mail – oeră servicii de ransmiere de mesaje pese TCP/IP şi
suporă majoriaea programelor de e-mail de pe Inerne.
• Penru ca un clien al serviciului de poşă elecronică să primească un
mesaj de la serverul specializa în acese tpuri de servicii, apelează fe la
Pos Oce Proocol (POP) sau POP3, fe la Inerne Message Access
Proocol (IMAP).
Se observă că:
• Proocolul SMTP ese utliza penru rimierea unui e-mail de la
expedior la servere, precum şi la ransmierea acesora înre serverele
inermediare (Send and Forward e-mail);
•
Proocolul POP ese utliza la livrare (recepţie) de la ultmil server la
calculaorul
calculaorul clien (Deliver e-mail);
 

• Mod de uncţionare al acesui proocol ese urmăorul:

• Comunicarea înre clien / ransmiţăor şi server / recepor se realizează prin

exe ASCII.
serverul să-IIniţial clienul
răspundă sabileşe
cu mesajul conexiunea
“220 căre server
Service Ready”. Dacă şi aşeapă
serverul e ca
supraîncărca, poae să înârzie cu rimierea unui răspuns;
• După primirea mesajului cu codul 220, clienul rimie comanda HELO prin care îşi
indică identaea;
• Odaă ce comunicarea a os sabiliă, clienul poae rimie unul sau mai mule
mesaje (prin comanda MAIL), poae încheia conexiunea sau poae olosi unele
servicii precum verifcarea adreselor de e-mail;
•
Serverul rebuie să răspundă după fecare comandă indicând dacă aceasa a os
accepaă, dacă se mai aşeapă comenzi sau dacă exisă erori în scrierea acesor
comenzi;
• Aunci când un mesaj ese rimis căre mai mulţi destnaari, proocolul SMTP
urmăreşe rimierea daelor din mesaj o singură daă penru oţi destnaarii care
aparţin aceluiaşi sisem destnaţie.
 

Protocolul DNS

DNS (Domain
Inerne Name
lierale Ser vice)
Service)
în adrese ese un
Inerne proocoladrese
numerice, care raduce adresele
utlizae de un
calculaor penru a găsi un calculaor recepor.
Caraceristcile sisemului de nume (DNS) sun:
•
oloseşe o srucură ierarhizaă;
• deleagă auoriaea penru nume;
Domeniile de pe primul nivel se împar în două caegorii:  
•
generice (com, edu, gov, in, mil, ne, org);
• ţări (cuprind câe o inrare penru fecare ţară, de ex.penru Român - ro).

• baza de dae cu numele şi adresele IP ese disribuiă.

•
Nume_domeniu - precizează domeniul căruia i se aplică înregisrarea
• Timp_de_viaţă - exprimă, în secunde,
se cunde, câ de sabilă ese înregisrarea
înregisrarea
 Tip - precizează tpurile înregisrării.
 

•  Înregisrarea A păsrează
 Înregisrarea păsrează adresa IP a calculaorului
calculaorului gazdă
gazdă
• MX precizează numele calculaorului gazdă pregăt să accepe poşa elecronică penru
domeniul specifca.
• NS specifcă serverele de nume.
•  Înregisrările
 Înregisrările CNAME permi
permi crearea p
pseudonimelor
seudonimelor
• Tipul PTR se reeră, la el ca şi CNAME la al nume.
•

Valoare - poae f un număr, un nume de domeniu sau un cod ASCII

Componene DNS sun urmăoarele:

•

Servere
•
DNS - recursivă
cu rezolvare Un server DNS ese Serverele
o saţieDNS
pe stochează
care rulează undespre
informaţii program dedinserver DNS.
o porţiune
• cu rezolvare ieratvă structura ierarhică a spaţiului de nume şi rezolvă interogări de
rezoluţie de nume pentru clienţii DNS
• Zone DNS-O zonă DNS ese o secţiune contnuă din cadrul spaţiului de nume.
•

•
primară – secţiunea
secundară în care
– copia zonei se po ace acualizări;
primare.
 Protocolul DHCP
 

• Proocolul DHCP (Dynamic Hos Confguraton Proocol) are scopul de a

permie calculaoarelor dinr-o reţea să obţină auoma o adresă IP, prinr-o
cerere căre serverul DHCP.

Protocolul SNMP

• Proocolul SNMP (Simple Nework Manage Proocol) – permie

Proocolul
adminisraorilor de reţea gestonarea perormanţelor unei reţele, identfcarea
şi rezolvarea problemelor care apar, precum si planifcarea dezvolărilor
ulerioare ale reţelei.

SNMP are rei componene de bază:

• Saţiile de adminisrare (Nework Managemen Saton) - po f oricare din calculaoarele reţelei
pe care se execuă programele de adminisrare;
• Agenţii - dispozitvele adminisrae;
• Inormaţiile de adminisrare (Managemen Inormaton Base) – colecţie de dae organizae