Ichiro l(ishimi s-a nlscut la l(yoto, unde inca locuiegte, in

anul 1956. inci din liceu gi-a dorit s[ devinl filosof. Dupi ICHIRO KISHIMI, FUMITAKE KOGA
1989, pe cind studia filosofia clasicI occidentali., cu accent
pe filosofia lui Platon, a inc.eput si studieze lucrlrile de
psihologie ale lui Adler; acum scrie gi susfine conferinle pe
acest subiect gi oferl consiliere tinerilor din clinicile psi-
CURAIUL
DEANUFI
hiatrice in calitate de consilier acreditat gi consultant in
cadrul Societifii laponeze de Psihologie Adlerianl. A tra-
dus in japonez[ mai multe dintre lucririle lui Alfred Adler,
printre care Sensut vielii qi Caracterul nevrotic, gi este auto-
rul volumului Introducere in psihologia adleriand, pe lingl
numeroase alte c[rti.
PE PLACUL
CE LORLALTI
Fumitake l(oga, scriitor profesionist qi autor defin[tor al
multor premii, s-a nlscut in L973. A publicat numeroase
lucrlri de non-fictiune, in general foarte apreciate de c[tre ,
cititori. A descoperit psihologia adlerianl inainte si impli-
u 4r"
u-"\ d." {"t *-i * o*
neasci 30 de ani qi a fost profund impresionat de modul in {"-u, *o
\..r {*& A.{. i9 e:il !9T
"E
*1?fR*'e- {1di Eff'*
s"$.J" a3r_/L.s) *d&. t"L..*
?
s*himshi 3

care aceasta sfideazl ideile convenfionale despre infelep-

ciune. Ulterior, I(oga l-a vizitat in multe rAnduri pe Ichiro
qE dxl ${1"!"
*aa a*{cnr$rmt f*rf*ft
I(ishimi in l(yoto, aflAnd de la acesta informafii esenliale
legate de psihologia lui Adler gi de metoda clasicl a dialo-
Traducere din limba englezd gi note de
gului din filosofia greaci, folositi gi in aceasti carte.
CARMEN ARDELEAN

,*rffi#
Bucure$ti
2018
 KIRAWARERUYUKI
by Ichiro Kishimi and Fumitake Koga

Copyright @ Ichiro Kishimi and Fumitake Koga, 2013

Copyright @ Ichiro Kishimi and Fumitake l(oga
in this translhted editiion 2018
All rights reserved.
First published in fapan as l(irawareru Yuki
by Diamond, Inc., Tokyd, in201r3.

This Romanian edition published by arrangement

with Diamond, Inc,, Tokyo in care of Tuttle-Mori Agency,
Inc., Tokyo through Chandler Crawford Agency Inc. CUPRINS

lilTq{}#qlSTlt'
introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera
O.P. 53; C,P,2I2;, sector 4, Bucureqti, RomAnia .................
Nota autorilor ............. 9
tel. 021 319 6390; 031 425 L6L9;0752 548 372
1ntroducere.,.,.......,..,...,... ........... 11
Curajul de a nuf. pe placul celorlalpi
Cum sd.f.i liber sd ipi schimbi viala ;i sdfii cu adevdratfericit PRIMA NOAPTE
Ichiro I(shimi qi Fumitake Koga
Negarea traumei
Copyright @ 2018 Grup Media Litera
,,Al treilea gigant" necunoscut ...................... 19
pentru versiunea in limba romAni
Toate drepturile rezervate Motivul pentru care oamenii se pot schimba ................,.,,,,,,,...,........... 22

Editor: Mdragcu gi fiii

'Trauma nu existe ...................... 27
Redactor: Ramona Ciortescu Oamenii inventeazi furia ............ .................. 32
Coperti: Ana-Maria Gordin Marinescu
Cum triim f[ri a fi dominafi de trecut ....... 35
Tehnoredactare qi piepress: Ana Virtosu
Socrate gi Adler ......................... 39
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAniei
Te simtitl bine asa cum esti?
KISHIMI, ICHIRO
Curajul de a nu fi pe placul celorlalli. Nefericirea este ceva ce alegi
Cum s[ fii liber, si ifi schimbi viafa gi si fii cu adevirat fericit /
Ichiro Kshimi qi Fumitake l(oga; trad. din lb. englezi
Oamenii nu aleg niciodati schimbarea ....... 47

;i note de Carmen Ardelean. - Bucuregti: Litera, 2018 Viafa ta se decide aici qi acum ...................... 53
ISBN 978-606-33 -3258 - 6
I. I(ishimi, Ichiro
A DOUA NOAPTE
II. Koga, Fumitake Toate problemele sunt legate de relafiile interpersonale
III. Ardelean, Carmen trad De ce nu te iubegti ,......................................... 61
159.9
Toate problemele sunt legate de relafiile interpersonale ................,.... 69
Sentimentul de inferioritate este o presupunere subiectivd .,.............. Tg Nu eqti centrul universului .,.. I87
Complexul de inferioritate este o scuzd Asculti glasul unei comunitili mai mari ........................ 191
Liudiroqii inferiori
se simt ........................... 83 Nu critica,gi nu l[uda
Viafa nu este o competilie ............. ................ 90 Despre incurajare
Egti singurul care igi face grijicu privire rla felul in care ar6!i ........,.,., 94 Cum ifi dai seama ci egti apreciat .....,.,,..,,. 207
De la lupta pentru putere la rizbunare ..... 100 Trliegte in prezent ,,................ 2LI
Recunoaqterea unei gregeli nu este o infrAngere ........... 10S Oamenii nu qtiu cum si-qi exploateze corect sinele .......................,... 276
Rezolvarea sarcinilor cu care te confrunli in viafl ......., 109
Soarta ;i lanlurile in care suntem pringi .......... ,,............. II4 A CINCEA NOAPTE
Nu te lisa picnlit de ,,minciuna viefii" ...... 119
Cum si-fi triiegti via{a cu adevirat
De la psihologia posesiei la psihologia practicd ............ l2B Congtiinla de sine excesivd sufoci sinele ........... .,,.......... 225
Nu autoafirmare, ci acceptare de sine ............. ................ 228
A TREIA NOAPTE Diferenfa intre a avea gi a acorda incredere ................... 233'
Ignori sarcinile celorlalli Esenla muncii este contribufia la binele celorlalgi ........ 240
Respinge dorinfa de recunoaqtere .............. ...................... IZg Tinerii pigesc inaintea adulgilor ................. 245
Nu trii pentru agtept[rile celorlal;i
a satisface ...........,.. I34 Dependenfa de munc[ este o minciuni a viefii ............, 250
Curn si separi darcinile ................ ......:......... 140 Fericirga ta poate incepe chiar de BCUlrr .....,.... ............... 256
Ignord sarcinile celorlalgi ....... I44 Dou[ cii de parcurs pentru cei care doresc s[ devinl
Cum scapi de problemele relaliilor interpersonale ..............,... .......,,.. I47 ,,fiin!e speciale" ...................... ............,.....262

Taie nodul gordian .................. IS2 Curajul de a fi normal ................. ..r.....,,............................. 266

Dorinfa de recunoagtere te tine captiv Viafa este alcituiti dintr-o serie de momente ............... 269

Ce inseamnd adevlrata libertate ........;.....,..i.................,.. 162

Triieqte ca cum ai dansa
gi .... 272

Tu defii controlul in relafiile interpersonale ................. .....,..,.,............ rcn Fi luminiin prezent ..........,.... 277
Cea mai nrrare minciuni a vielii .................. 280

A PATRA NOAPTE Dd un sens viefii aparent neinsemnate .................. .......... 284

Unde se afli centrul lumii
Postfu;d
Psihologia individuali qi holismul
Scopul relafiilor interpersonale este un sentiment
de comuniune sociali ........ 180
De ce mi intereseazi doar propria persoani? ............... 184

Tinirul a intrat in birou gi s-a trintit
pe un scaun. De ce era aqa de hotirit
si respingi teoriile filosofului?
Motivele sale erau extrem de clare.
ii lipsea increderea in sine qi, inci
din copilirie,la asta se adiugase
sentimentul profund de inferioritate
legat de nivelul cunogtinfelor sale,
dar gi de aspectul fizic. Drept urmare,
poate avea tendinfa de a fi prea nesigur
atunci cind ceilalfi il priveau. $i, in
special, pirea incapabil si aprecieze
cu adevflrat fericirea altor oameni,
plAngflndu-gi tot timpul de mili.
Pentru el, ceea ce susfinea filosoful
pirea doar rodul fanteziei.
,,AL TREILEA GIGANT" NECUNOSCUT
TAxAnur: Acum cdteva clipe afi rostit cuvintele ,,o alti
filosofie", dar am infeles c[ specialitatea dumneavoastrl
este filosofia greacl.
Frrosorur: Da, filosofia greacl a fost in centrul preol
cup[rilor mele de cAnd eram adolescent. Marii intelectu-
ali: Socrate, Platon, Aristotel. Acum traduc o lucrare a lui
Platon qi sper si imi petrec restul viefii studiind gAndirea
clasici greaci.
TAN,4.nur: $i atunci care este ,,cealalti filosofie"?
Frrosorur: Este o gcoali de psihologie complet noui,
ale clrei baze au fost puse de un psihiatru austriac, Alfred
Adler, la inceputul secolului XX. La noi este cunoscuti, in
general,,'drept psihologie adlerian6.
TANAnur: Aha. Nu mi-ag fi imaginat ca un specialist in
filosofia greaci s[ fie interesat de psihologie.
Frrosorur: Nu cunosc prea bine direclia aleasd de alte
gcoli de psihologie. Totugi, mi se pare corect s[ menfionez
c[ psihologia adleriani este evident in conformitate cu filo-
sofia greaci, iar acesta este un domeniu de studiu potrivit.
 Curajul de a nu fi pe placul celorlalli
T,A.NAnur: $tiu cAte ceva despre psihologia lui Freud qi
Iung. Un domeniu fascinant.
Frrosorur: Da, Freud qi fung sunt foarte cunoscufi.
Chiar qi aici. Adler a fost, inifial, unul dintre membrii fon-
datori ai Societilii Psihanalitice din Viena, condusl de
Freud. Ideile lui veneau in contradicfie cu ale lui Freud, aqa
c[ s-a desprins de grup gi a propus o ,,psihologie individu-
ali" bazati pe teoriile lui inifiale.
TANAnur: Psihologie individuald? Un alt termen ciudat.
Agadar, Adler a fost discipolul lui Freud?
Frrosopur: Nu, nici vorbl. E o confuzie des intAlniti;
trebuie si o inliturim. Mai intAi, Adler qi Freud erau de
vdrste relativ apropiate, iar relafia dintre ei ca oameni de
gtiin!6 se baza pe egalitate. Din acest punct de vedere,
Adler era foarte diferit de Jung, care il admira pe Freud ca
pe un tati. Deqi, in principal, psihologia pare s[ fie asociat[
cu Freud qi fung, Adler este recunoscut in tot restul lumii,
aldturi de Freud qi fung, drept una dintre cele trei figuri
marcante in acest domeniu.
TAN.[nur: ingeleg. Trebuia s[ fi studiat mai mult des-
pre asta.
Frrosorur: Presupun si nu fi auzit de Adler.
cd e firesc
Aqa cum spunea chiar el: ,,S-ar putea s[ vin[ o vreme cAnd
nu igi vor mai aminti de mine; s-ar putea chiar ca lumea s6
uite ci gcoala noastrl a existat odati.". Apoi a continuat
spunAnd c[ nu conteazl. Asta ar insemna c[ daci gcoala lui
va fi uitatl ar fi doar fiindci ideile lui au dep[qit granitele
20
Prima noapte. Negarea traumei
unei singure zone de invifiturl, devenind comune - un
sentiment implrtlgit de tofi. De exemplu, Dale Carnegie,
care a scris c[r!i celebre in toati lumea (Cum sd. vd facefi
prieteni ;i sd. devenili influent ;i Lasd grijile, incepe sd
Lrdie;ti), il numea pe Adler ,,un mare psiholog, care gi-a
cledicat viala cercetirii fiinlelor umane qi abilitililor
ilscunse ale acestora". Influenfa gAndirii lui Adler este evi-
clenti in toate scrierile saie. Iar in cartea lui Stephen Covey
C)ele 7 deprinderi ale persoanelor eficace, o parte impor-
tanti din conlinut seaminl indeaproape cu ideile lui Adler.
Cu alte cuvinte, degi nu este un domeniu strict de cercetare,
psihologia adlerianl este acceptatl ca o form6 de congtien-
lizarc o culme a adevlrurilor gi a inlelegerii umane. Totugi,
se spune ci ideile lui Adler au venit cu o suti de ani inainte
cle vreme si nu am reugit incl nici acum s[ le infelegem pe
cleplin, atlt de revolulionare au fost.
TANAnur: Aqadar, teoriile dumneavoastri nu au pornit
clin filosofia greacl, ci din perspectiva psihologiei adleriene?
Frrosopur: Da, aqa este.
TAuAnul: Bun. Ag mai avea o intrebare despre pozi)ia
clumneavoastr[ inifiali. Suntefi filosof? Sau psiholog?
Frrosopur: Sunt filosof; o persoani care tr[ieqte filoso-
l'ia. $i, pentru mine, psihologia adleriani este o formi de
gAndire in armonie cu filosofia greac[, iar asta este filosofie.
TANAnur: Bine, atunci. S[ incepem.
21.

MOTIVUL PENTRU
CARE OAMENII SE POT SCHIMBA
TANAnur: Mai intai, s[ punem la punct subiectele discufiei.
Spune{i c{ oamenii se pot schimba. Apoi mergefi mai
departe, spunAnd ca oricine poate gisi fericirea.
Frrosorur: Da, oricine, f6ri excepfie.
TANAnur: Sd l[s6m pe mai ftrrziu discufia despre feri_
cire gi si ne referim mai intai la schimbare. Tofi oamenii
qi-ar dori si se schimbe. $tiu asta in ceea ce mi priveqte,
dar sunt sigur ci orice om pe care l_am opri pe stradi
;i
i-am adresa aceast[ intrebare ar fi de acord. Dar de ce vor
toli sd se schimbe? Nu existi decAt un singur rdspuns:
deoarece nu se pot schimba. Dac6 ar fi atAt de ugor,
,u *.
mai pierde aqa de mult timp dorindu-qi asta. Indiferent
cat
de mult iqi doresc, oamenii nu se pot schimba. Iati de
ce
sunt atat de mulqi cei plcdlifi de noile religii qi seminarii
dubioase despre autoajutorare gi predici despre cum ori_
cine se poate schimba. Greqesc?
Frrosorur: Ei bine, drept rispuns aq vrea s[ te intreb
de ce egti atit de categoric cind spui ci oamenii nu
se pot
schimba.
22
Prima noapte. Negarea traumei
Ti.NAnur: Iat[ de ce. Am un prieten care std inchis in
camera lui de cAgiva ani. $i-ar dori si poati iegi qi se
gindeEte ci i-ar pllcea chiar, dacl e posibil, si aibf, un loc
rle munc[. Aqadar, vrea s[-qi schimbe felul de a fi. Spun
loate astea in calitate de prieten, dar v[ asigur c[ este o
pcrsoanl foarte serioasl, care ar putea fi de mare ajutor
;rentru societate. ins[ ii este teamd s[ iasi din cameri.
l)ac[ face chiar Ei un singur pas in afari, are palpitalii,
iar mAinile ;i picioarele incep s[-i trernure. E un fel de
ncvroz[ sau atac de panic[, aqa cred. igi doreqte si se
schimbe, dar nu poate.
Frr-osorur: Care crezi c6, ar fi motivul pentru care nu
poate iegi afari?
TANi'nur: Nu sunt prea sigur. Poate din cauza relaliei cu
pirinlii lui sau poate a fost agresat la qcoali ori la serviciu.
l)oate a trecut prin vreo traumi sau ceva asemlnltor. Dar,
lir urma urmelor, ar putea fi chiar varianta opusa - poate a
lirst prea r[sf[1at in copilirie gi nu face fa!6 realit[1ii. Chiar
nu Etiu qi nu pot scormoni in trecutul lui sau al familiei.
Frrosopur: Aqadar, spui c[ au existat, in trecutul priete-
nului dumitale, incidente, sau ceva asemlnitor, care au deve-
nit cauza traumei qi, ca urmare, el nu mai poate pleca niciieri?
TANAnur: Desigur. inainte de efect existl o cauzl. Nu
cxistl nici o indoiall.
Frrosorur: Atunci poate motivul pentru care nu este in
stare sd mai iasl din casl se afll undeva in copiliria lui.
A suferit din cauza comportamentului abuziv al plrinfilor
23
 Curajul de a nu fi pe placul celorlalli
lui maturitate f[r[ s[ fi simfit vreodatl dragos-
qi a ajuns la
tea. Iati de ce se teme si interaclioneze cu oamenii si nu
poate ieqi afarl. Are logic[, nu?
T.{NAnur: Da, este foarte posibil. imi imaginez c6 ar fi
cu adevdrat o provocare.
Frrosopur: Apoi spui: ,,inainte de efect, existl o catJzil'.
Sau, cu alte cuvinte, cine sunt acum (efectul) rezulti din
intAmplirile trecutului (cauza). Am infeles bine?
TANAnur: Da.
Frrosopur; Agadar, dacl prezentul fieclruia are drept
cauz6, incidente din trecut, dupi pirerea dumitale, lucru_
rile nu ar deveni prea ciudate? Nu infelegi? Tofi cei care au
suferit abuzuri din partea pirinfilor ar trebui sa sufere
aceleaqi efecte ca prietenul dumitale qi si devini pustnici;
in caz contrar, ideea nu e valabili. Adic6, daci trecutul
determind cu adevlrat prezentul, la fel gi cauzele contro-
leazd efectele.
TAN.[nur: Unde vrefi si ajungefi, mai exact?
Frrosopur: Daci ne concentrim doar pe cauzele din
trecut si incerc[m sd explicim situafia doar prin cauza qi
efect, ajungem la ,,determinism". Deoarece asta inseamnl
c[ prezentul qi viitorul ne-au fost deja decise de intAmpld_
rile trecute ;i nu pot fi schimbate. Greqesc?
TANAnur: Agadar, spunefi ca trecutul nu conteazl?
Frrosorul: Da, acesta este punctul de vedere al psiho_
logiei adleriene.
24
Prima noapte. Negarea traumei
TANAnur: inleleg. Elementele conflictuale par acum
t:eva mai clare. Dar, daci acceptim versiunea dumneavoas-
1r5., asta nu inseamni c[, p6Lni la urmi, nu existl nici un
rnotiv pentru care prietenul meu s[ nu iasl din casi? Cici
spuneli c[ incidentele din trecut nu conteazl. imi pare r[u,
rlar nici nu se pune problema. Trebuie sd existe un motiv
irr spatele izoll.rii sale. Trebuie si existe, altfel nu am avea
nici o explicafie!
Frrosopur: intr'adevd.r, nu am avea nici o explicafie.
Aqadar, in psihologia adlerianl, nu ne gAndim la ,,caszele"
tlin trecut, ci, mai degrabl, la,,scopurile" din prezent.
TANAnur: Scopurile din prezent?
Frrosopur: Prietenul dumitale este nesigur, aqa c[ nu
lroate iesi din casi. Priveqte situa{ia invers. Nu vrea s[ iasl
tlin casl gi igi creeazd astfel o stare de anxietate.
TAN,Lnul: Cuuum?
Frlosopur: Gindeqte-te. Prietenul dumitale aveastabilit
tlc la inceput scopul de a nu iegi qi qi-a creat o stare de anxi-
cttrte gi teaml, ca mijloc prin care s[ indeplineasc[ acel
r.,op. in psihologia adleriani asta se numegte ,,teleologie".
TANAnur-: Glumifi! Prietenul meu gi-a imaginat anxie-
trtea gi frica? Aqadar, ali merge pini intr-acolo incAt s[
spuneti ci prietenul meu doar se preface bolnav?
Frr-osopur.: Nu se preface. Anxietatea qi frica priete-
rrLrlui dumitale sunt foarte reale. Din cflnd in cAnd, ar putea
t'hiar s[ sufere de migrene gi crampe stomacale puternice.
25
 Curajul de a nu fi pe placul celorlalli

insi qi acestea sunt simptorne create de el pentru a-gi

atinge scopul de a nu ieqi din casi.
TANAnur: Nu e adevdrat! Imposibil! E prea deprimant!
TRAUMA NU EXISTA
Flrosopur: Nu. Aceasta este diferenfa dintre,,etiologie,,
(studiul cauzalitlgii) gi teleologie (studiul scopului unui
fenomen dat, mai degrabd decai al cauzei acestuia;. Tot ce
mi-ai spus se bazeazd, pe etiologie. CAt timp ne menfinem
in etiologie nu vom putea face nici micar un pas inainte. TAwi.nur: Dac[ faceli afirmalii atAt de categorice, aq dori o
explicafie mai am[nunfitl. Pentru inceput, care este dife-
renfa dintre etiologie qi teleologie la care v[ referifi?

Frrosopur: S[ presupunem c[ egti ricit, ai temperatur[

gi mergi la doctor. Apoi, si presupunem c[ doctorul spune
c[ te-ai imboln[vit fiindci ieri, cAnd ai iegit din cas[, nu
te-ai imbr[cat bine gi din cauza asta ai rlcit. Ei bine, te-ar
mulqumi acest rlspuns?
TANi,nur: Bineinleles cl nu. Pentru mine nu ar fi irnpor-
tant motivul - cum m-am imbr[cat sau fiindci a plouat,
sau orice altceva. Singurul lucru care conteaz[ pentru mine
sunt sirnptomele, faptul c[ suflr din cauza temperaturii.
Dac[ e doctor, ar trebui si m[ trateze, s[ imi prescrie medi-
camente, si imi faci injecfii sau s[ aplice orice metode de
specialitate necesare.

Frrosopur: $i totuqi, cei care adopt[ o pozifie etiologicl,

inclusiv majoritatea consilierilor qi a psihiatrilor, ar fi de
plrere c[ suferinfa dumitale igi are ridlcinile in cine gtie ce
cauzi din trecut, iar apoi, in final, !i-ar spune: ,,Agadar, dupl
26
 Curajul de a nu fi pe placul celorlalii
Prima noapte. Negarea traumei

cum vezi, nu este vina dumitale". Argu,mentur referitor

la noastre, ci prin pe care il d.d'm acestora. El nu afirml
senswl
aqa-numitele traume este specific pentru etiologie.
r'ii experienfa unei calamitili teribile sau a unor abuzuri din
TANAnur: Stafi pufin! Negafi total existenfa traumei? r'opilirie sti la baza formlrii personalitefii; influenla este
rosorul: rrrra puternicl. insl cel mai important este c[ nimic nu e, de
Fr Da. Categoric.
lirl>t, hotlrit de acele influenfe. Noi ne determinim soarta
TANAnur: Incredibil! Nu suntefi dumneavoastri _ sau,
irr funcfie de sensul pe care il dim acelor experienfe din tre-
mai bine, ar fi trebuit si spun Adler o autoritate in
- psi- crrt. Viafa nu o primim pur gi simplu, ci o alegem singuri qi
hologie?
rroi suntem cei care decidem cum trlim.
Frrosopur: in psihologia adleriani, trauma este negatl 'fAN.Lnur: Bun, deci spunefi c[ prietenul meu s-a inchis
in totalitate. Aceasta a fost o opinie nou6 qi revolufionari.
sirrgur in camera lui deoarece alege, de fapt, s[ trliascl aga?
sigua atitudinea freudiand fafi de traumi este fascinant[.
ll o situalie gravl. Credefi-ml, nu este ceea ce igi doregte.
Freud era de plrere ci rlnile psihice, traumele
cuiva sunt l)impotrivi, este vorba de o alegere forlati de imprejurlri.
cavza nefericirii din prezent. Atunci cind viafa
unei per- Nu a avut de ales decAt s[ devinl cel care este acum.
soane este considerati un amplu fir narativ, e
ugor de
inteles ci existi o cauzalitate gi un sim{ ar evolufiei Frlosorur: Nu. Chiar dacl presupunem ci prietenul
drama-
tice care creeazd impresii puternice si trezesc emofii tlrrmitale crede cu adevirat,,Nu md pot integra ln societate
puter-
nice. insd Adler, negAnd argumentafia legati de traumd, rlcoarece amfost abuzat de pdrinfi", motivul este acelaqi, 9i
afirmi urmitoarele: ,,Nici o experienli in sine nu este iurume c[ scopul lui este si gindeascl astfel.
cauza succesului sau a eqecului nostru. Nu suferim TANAnur: Ce fel de scop e acesta?
in urma
;ocului experienlelor _
noastre aqa_zisa traumi _, ci, dim_ Frrosopur: Rezultatul imediat ar fi scopul de ,,a nu ieqi
potrivd, le transform[m astfer incdt s[ ne serveasci
scopu- tlin cas5.". El iqi creeaz[ anxietatea gi frica, motive pentru a
rile. Experienfele noastre nu sunt decisive, ci sensul pe
rirmine in cas[.
care il dim acestora.
TANAnur: Dar de ce nu vrea s[ iasi din cas6? Acolo este
TANAnur: Agadar, le conturim astfel incat sd serveasca
problema.
scopurilor noastre?
Frrosopur: Ei bine, privegte lucrurile din perspectiva
Frrosopur: Exact. Fii atent ra ceea ce vrea s[ spun[ Adler
pirinlilor lui. Cum te-ai simfi dac[ copilul dumitale s-ar
cind se referi la determinarea sinelui nu prin experienfele
inchide intr-o camer[?
28
29