1.5.5. SUBSTANTELE ANTINUTRITIVE Jn afara substanjclor nutritive (nutrient), nutrefurile pot eontine o serie de compusi care influenteaza negativ valorificarea rajici, Aceste substanfe pot fi grupate ast: A. Substante cu actiune antitroficd (antinutrtivs, antialimentar’); B, Substange cu efeet farmacodinamic. A. SUBSTANTELE CU ACTIUNE ANTITROFICA Aceste substanfe pot diuna valorii proteinelor, substanfelor minerale si vitaminelor. Cele care actioneazd asupra proteinetor sunt cel mai adesea antiproteaze sau antitripsine. In prezenta acestora, digestibilitatea si utilizarca proteinelor seade simfitor, Se gisese in produsc de origine animalé (In albusul de ou, colostru etc.) sat in vegetale (in boabele de soia, fasole, Iucernd, mzlriche sau in gdunfe de cereale, grau, orcz, ca si in cartof ete.) Aceste substanfe sunt, din fericire, sensibile la e&ldura si, deci, usor de distrus, Mic substante sunt demineraltsade, Hcetele acidului fitic 94 ale aeidulai oxalic, merit a fi subliniate Aeidul fitie este un compus organic al Fostorului, care formearasnu (ita) solubile cw alealii (Na, K), dar insolubile ew Ca yi nieta zinc, magneziu), precum si complexe eu proteinele. Fitaji se intilnese in numerose vegetale, mai ales in griunte, tri, sroturi in unele griunte (grdu, sccari, ofz) exist o fostatazi care hidrolincara fitatii si face astfel disponibile metalelc complexe. in alte nutreturi (oviz, porumb), fosfatazele nu se gasese si fitatii au un rol demineralizant dublu la animalele monogastrice, suprimand absorbtia fosforului 5i calciului. Fosforul fitic nu se poate asimila, Rumegatoarcle pot utiliza 60% din fitati datorita florei din rumen care ii descompune. Acidil oxalic este un alt compus eare formeaza siruri insolubile, neasimi labile, cu calciul si magneziul. Mai mult, la doze mai ridieate, oxalafii s-am dovedit a fi foarte toxict pentru rinichi, Oxlajii sunt foarte raspandifi in regnul vegetal (sfeeli, spanae, mécrig etc.) Antivitaminele sunt substante care anihileaza actiun ‘ca actioneazi fie scindand moleculele vitaminetor, fie int ele ca urmare a unei analogii de structuri: molecular Dintre antivitamine mai cunoscute sunt: antivitamina B, in pesti si erus- taccii marini; antivitamina K (dicumarol) in uncle legumingase (aceasta pro- Youcd hemoragii, uncori mortale in cazul unor intervenfii chirurgicale; rumegh- toarele, mai ales cele tinere, sunt cele mai sensibile); antivitamina din albusul de ou; antivitamina B, in srotul de in; antivitamina Ein lucema si alte legumi- nnoase; antivitamina PP in porumb, le wrele (Hier, uminclor. Aces- ind in competitic cu B, SUBSTANTELE CU ACTIUNE FARMACODINAMICA Unele acfioneaz asupra aparatului digestiv, inhibandu-i motricitatea, Acestea sunt saponinele si flavonele intilnite in principal in leguminoascle furajere (trifoi, Iuccrna) si in bumbac. Altele actioneazi asupra sistemului circulator. Accstea sunt: agenyié methemoglobinizanti (in eeapi, usturoi, mustar); aminele hipertensive (in faso~ le, bere); hiemaghtinine (leguminoase, mai ales soia, fasole), Mai exista si substante “oxice (gosipolul din bumbac etc.) si chiar substanje cu © actiune hormonald sau antihormonala (actiunca acestora este datoratd polifenolilor): Hormonalé: + estrogenii din unele speci de trifoi sau din grasimea ficatului; ~ corticosteroizt: in ficat, came, lapte gi in unele vegeiale. Antihormonalé: ~ substantele antitiroidiene din unele varictiti de varzi, din rapifi si unele ae cee