Probă olimpică

Mintea mea obosită

nu e mai proastă

decât mintea voastră odihnită,

hai să gândim împreună,

hai gândiţi şi voi,

încordaţi-vă minţile odihnite

şi produceţi gânduri.

Ce cânt acele broboane de sudoare

de pe frunţile voastre?

Străduiţi-vă,

concentraţi-vă,

gândiţi-vă,

aveţi minţile odihnite,

dormiţi de 2.000.000 de ani,

aţi avut scutire,

aţi avut permisie,

aţi avut concediu mental,

ce dracu!

Vă depăşeşte în viteză broasca ţestoasă,

melcul, de-a cărui trecere

vă ţiuie urechile,

e un melc mort,

ariciul v-apare ca un ideal imposibil,

vă mişcaţi ca prin corpuri solide,

ca prin undelemn îngheţat

ca prin ochi de sticlă,

ce dracu!
Gândiţi,

nu mai amânaţi aceasta,

gândiţi, ar fi trist pentru voi

şi vaţi fi pus mintea la uscat

pe gardurile în care închideţi,

cu depline sentimente

de posesiune şi protecţie,

mintea mea obosită.