See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/339415703

Problema românească: o analiză a rasismului românesc

Book · December 2019

CITATIONS READS

0 684

10 authors, including:

Adina Marincea Oana Dorobantu

School of Communication and Media (SKAMBA) Hochschule Rhein-Waal
12 PUBLICATIONS   14 CITATIONS    1 PUBLICATION   0 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Media Pluralism Monitor - Romania View project

Democratic Efficacy and the Varieties of Populism in Europe (DEMOS) - Horizon2020 View project

All content following this page was uploaded by Oana Dorobantu on 24 April 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Problema românească:
o analiză a rasismului
românesc
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural
Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în
care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea
beneficiarului finanțării.

© Editura Hecate, 2019

Editor: Ovidiu Anemțoaicei

Copertă: Mihai Nadolu
Tehnoredactare: Stelian Bigan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Problema românească : o analiză a rasismului românesc / vol. coord.
de Oana Dorobanţu, Carmen Gheorghe. - Bucureşti : Editura Hecate, 2019
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-94712-4-1

I. Dorobanţu, Oana (coord.)

II. Gheorghe, Carmen (coord.)

316

Comenzi prin e-mail: arseno21@gmail.com

Comenzi telefonice: 0756238273
Comenzi online: www.hecate.ro
Problema românească:
o analiză a rasismului
românesc
Volum coordonat de
Oana Dorobanţu și Carmen Gheorghe
 Cuprins

Prefață...................................................................................... 7

Politica Diferențelor: Romii ca homo sacer

în discursul public naționalist și rasist sau de ce
materializarea stereotipurilor este dăunătoare...................... 13
O ISTORIE A RUȘINII. Discurs ideologizant
între „robia țiganilor în Moldova și Țara Românească”
și SCLAVIA ROMILOR ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC......... 24
Contribuția artelor vizuale la definirea rasismului românesc
în perioada formării statului-națiune.................................. 37
Rasismul la români, online şi „IRL”. Dileme vechi şi noi.......... 55
Alianță și performativitate: ce înseamnă să fii aliat?................... 77
Folosirea privilegiului de a fi alb în lupta
pentru justiție socială.......................................................... 91
Antirasismul și politica frecvențelor joase.................................. 98
De la apropriere culturală la auto-reprezentare:
o istorie a teatrului rom în România.................................. 112
Rasializarea romilor în noua Europă și potențialul politic
al femeilor rome................................................................. 121
Cu fustele-n cap pentru feminismul rom.................................. 135
Autoare și autori....................................................................... 149
 Prefață

Publicarea acestui volum colectiv, care analizează rasis-

mul împotriva romilor dintr-o perspectivă istorică, sociolo-
gică, culturală sau pornind de la experiențele de discriminare
de zi cu zi, marchează, totodată, și primul moment când o
astfel de lucrare devine accesibilă publicului larg în Româ-
nia. Existența acestui volum, ca o importantă sursă de ana-
liză în materie de rasism anti-roma, vine în contextul în care
romi­lor le este ignorată în mod constant poziționarea pe un
asemenea subiect.
Felul lacunar în care învățăm despre Holocaust îl înca-
drează ca pe un eveniment ce a avut loc cu mult timp în urmă,
70 de ani mai exact, însă realitatea romilor este că bunicii sau
părinții noștri, care ne-au crescut, poartă cu ei istorii personale
de ascundere, de suferință, de a fi tratați ca un Celălalt pericu-
los în perioada Samudaripen sau Porajmos, așa cum este denu-
mit Holocaustul în limba romani. Aceste povești ne-au fost
istorisite într-o formulă de avertisment și ca parte din istoria
noastră; sunt povești ce fac Holocaustul să fie mult mai pal-
pabil și mai persistent în formă de memorie vie, mai degrabă
pentru noi, decât pentru omologii noștri neromi, care nu cunosc
perspectiva personală a consecințelor aceluiași eveniment. În
aceeași ordine de idei, lipsa menționării sclaviei romilor atât din
manualele de istorie, cât și din mentalul colectiv, are un impact
 8
diferit asupra urmașilor foștilor sclavi romi, care resimt această
perioadă nu doar la nivel cognitiv, ci și emoțional sau spiritual.
Această istorie comună, alături de un statut social și politic
distinct, creează condițiile necesare pentru puncte de vedere
diferite între romi și neromi. Astfel, romii dezvoltă o con­ști­
ință adițională, inaccesibilă neromilor, referitoare la propriul
tratament din perspectivă etnică, care, la rândul său, definește
cunoașterea și producerea de cunoștințe, ce exprimă și vali-
dează în același timp experiența marginalizării dintr-un punct
de vedere diferit de cel al neromilor. În aceeași măsură, totuși,
neromii, în urma unui proces de decondiționare socială și a
Problema românească: o analiză a rasismului românesc

unui efort continuu antirasist, pot contribui ei înșiși la discuția

despre rasism dintr-o poziție ce îi transmută din făptuitori în
aliați. Astfel, volumul de față reunește gândurile, experiențele
și analizele teoretice ale unor autoare și autori de etnie romă și
neromă laolaltă, într-o încercare de a lărgi orizontul de cunoaș­
tere și de a deschide cât mai multe căi de dialog.
Atunci când evenimente marcante din istoria României,
precum perioada de sclavie a romilor și genocidul romilor, nu
sunt familiare în mentalul colectiv, se creează mediul propice
pentru propagarea și dezvoltarea unui rasism deja înrădăcinat
în imaginarul social și național românesc. Poate că vă întrebați
de ce publicarea unei cărți ce analizează discursul și acțiunile
rasiste cu care romii se confruntă în spațiul românesc, se în-
tâmplă abia acum, în anul 2019. Nu avem un răspuns com-
plet la această întrebare, ci doar ipoteze și bănuieli pe fondul
propriilor experiențe.
Chiar și vis-a-vis de cartea pe care o aveți în mâini, putem
să vă relatăm că nu de puține ori am fost pe punctul de a renunța
la publicarea sa deoarece însăși ideea de autoreprezentare romă
părea „prea mult” pentru anumiți autori neromi, care se aflau
inițial în acest proiect și care, în cele din urmă, din cauza pro-
priului rasism puternic internalizat, nu au mai ajuns să publice
 9
alături de noi. Una dintre condițiile pe care le-am invocat în
realizarea acestui volum colectiv a fost aceea de a avea cel puțin
paritate între autori/oare și coordonatori/oare. Mai precis, ne
doream ca numărul de autori neromi să nu îl depășească pe
cel al romilor și să existe măcar un coordonator rom al volu-
mului dintre cei doi propuși. Această „cerință de egalitate”
pentru contribuțiile care urmau să apară, a declanșat o întreagă
situație de opoziție din partea a doi autori neromi, nemulțumiți
mai ales de ideea de a fi editați de către o persoană romă, de
a fi pe picior de egalitate cu o romnie. Ar fi fost un semn de
invalidare a propriilor noastre experiențe să acceptăm ca prima

Problema românească: o analiză a rasismului românesc

carte accesibilă publicului larg despre rasismul împotriva romi­
lor din România să fie editată și coordonată de autori români,
mai ales de unii care adăposteau astfel de sentimente. Lecția pe
care am învățat-o în urma experienței publicării acestei cărți
este că, inclusiv în medii care se consideră progresiste, rămâne
la fel de dificil să porți o discuție reală despre rasism cu înșiși
oamenii care își construiesc cariere și CV-uri „antirasiste”, spe-
cializându-se pe „studii rome” sau „cercetări istorice sau antro-
pologice” despre romi.
Ne rămâne, deci, să ne întrebăm de ce este atât de dificil,
inclusiv pentru teoreticienii și cercetătorii care se autointitu-
lează „antirasiști”, să înțeleagă acele valențe ale rasismului înti-
părite în propria gândire, valențe ce încalcă principii de bază ale
luptei antirasiste? Una dintre funcțiile rasismului e să îți ocupe
spațiu fizic și mental cu scopul de a te distrage de la munca
ta, să te oblige să-ți justifici constant existența, valoarea umană
și demnitatea, așa cum descrie în termeni aproape tangibili
scriitoarea afro-americană Toni Morrison. În acest registru,
putem înțelege deșertificarea de energie a romilor atunci când
vine vorba de educație antirasistă pentru neromi. Ei bine, exact
acest tip de distragere a atenției, cu care ne-am confruntat și
noi, poate că i-a ținut și pe alți romi departe de proiectul de
10
publi­care a unei lucrări comprehensive de analiză a rasismului
resimțit de romii care locuiesc în România, a unei lucrări ne­
restricționate la mediul academic sau la cel al societății civile,
a uneia menite să ajungă în librării și biblioteci personale. Pe
scurt, o carte care poate fi citită de categorii sociale cât mai
diverse, unde diferențele de clasă, etnie sau cele educaționale
să nu impună o barieră pentru inteligibilitatea celor scrise.
Datorită diversității de formări profesionale a autoarelor
și autorilor din acest volum, am păstrat sistemele de citare
flexibile în interesul unor texte nerestricționate de standarde
academice, ghidate de o comprehensibilitate a informațiilor
Problema românească: o analiză a rasismului românesc

prezentate. Astfel, pe parcursul lecturii, veți întâlni stilul ASA

sau Chicago, dar și texte lipsite de aceste standarde academice,
dar care oferă o listă bibliografică la final. De asemenea, la
finalul acestui volum, găsiți scurte informații biografice despre
fiecare autoare sau autor în parte.
Datorită frecvenței referirilor din multiple capitole, ne
simțim obligate moral să includem în introducere o definiție
sociologică și politică a conceptului de whiteness (în traducere
liberă – albitate/albitute; rasa albă) întrucât pentru combate-
rea rasismului, este necesară în primul rând o înțelegere a
ideologiei de rasă:
Un concept care sistematizează persoanele albe ca pe
o cate­gorie rasială. [Whiteness] pune la încercare ten­
dința albilor de a se vedea ca neutri din punct de vedere
al rasei, identifică privilegiul atașat albității și poate fi
înțeles ca un punct de vedere specific prin prisma căruia
albii se percep pe sine și îi percep pe alții. (A Dictionary
of Social Work and Social Care, 2018)
Normalizarea normelor sociale și practicilor culturale ale
albilor ca fiind modul natural și adecvat al unei societăți.
Aici, „alb” este folosit ca un sinonim pentru oameni de origine
euro­peană, cu tenul deschis la culoare [...] Această poziționare
 11
a fost dezvoltată de-a lungul secolelor, adesea bazându-se pe
dovezi ști­ințifice false ce căutau să demonstreze superioritatea
intelectuală și culturală a albilor. Pentru multe persoane albe,
albitatea reprezintă o expresie inconștientă și implicită, deși
pentru alții, cum ar fi white supremacists (n.a. – naționaliștii
creștini rasiști), reprezintă o ideologie explicită. Pentru anti­
rasiști, albitatea reprezintă o problemă deoarece aceasta funcțio­
nează cu scopul discriminării nealbilor, fie implicit sau explicit,
și cu scopul de a suprima alte forme culturale. (A Dictionary
on Human Geography, 2013; subliniere proprie)

Problema românească: o analiză a rasismului românesc

Astfel, titlul acestui volum, Problema Românească, capătă
o profundă importanță semantică întrucât exprimă registrul
de prezentare a conținutului: rasismul nu este văzut ca o pro-
blemă a romilor, ci ca o problemă a neromilor, ce îi afectează
pe romi. Responsabilitatea rasismului se întoarce, deci, în
mâinile celor care l-au creat și care îl perpetuează. În încheiere,
vă invităm să parcurgeți filele acestei cărți și să nu vă lăsați des­
curajați, mai ales dacă starea de disconfort se accentuează. Din
experiența noastră, asta înseamnă că sunteți pe drumul cel bun
în înțelegerea conceptelor pe care autoarele și autorii le pro-
pun în această carte.
Nu în ultimul rând, publicăm această carte cu speranța că
ea va servi mai ales comunității rome, că va deveni un instru-
ment de rezistență și emancipare pentru generații viitoare, dar
și cu scopul de a produce o resursă de educație antirasistă
pentru majoritari, printre care sperăm să găsim viitori aliați ai
cauzei noastre.

Mihaela Drăgan și Oana Dorobanțu

Noiembrie 2019
View publication stats