Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Formarea Pentru Psihoterapie
Formarea Pentru Psihoterapie
PSIHOTERAPIE
I
E
Jesse D. Geller
John C. Norcross
David E. Orlinsky
Formarea pentru
psihoterapie
Perspective ale pacientului
si
, ale clinicianului
A
TReI
Editori:
I
Director ed~torial:
I
MAGDALENA MARCULESCU
Coperta colectiei:
I
Director productie:
CRlStIAN CLAUDIU COBAN
I
Dtp:
OFELIA COSMAN
GELLER, JESSE
Formarea D~ psihoterapie:
penttfu perspective ale
pacientului si ale cFnicianului / Jesse D. Geller, John C.
Norcross, David E. prlinsky ; trad.: Tatiana Clara Ilie. -
ISBN 978-973-717-210-8
1. Norcoss,JohnC.
II. Orlinsky, David .
Bucure;;ti : Editura fr. ei, 2008
III. Ilie, Tatiana Clara (trad.)
615.851
Ci .27-0490, Bucure;;ti
pent1i~ editia în limba româna
Tel.VFax: +4 021 300 60 90
e-maill:www.edituratreLro
comenzi@edituratreLro
lSr 978-973-707-210-8
Cuprins
~~~~~~;~~~;i':::::::::::::::::
:::::::::::::::::::::::
:::::::::::::::::
::1::::::::::::::: ::::: ::::: :::::::::: :::::::: ::::: ::1~
1. PG~~~:~~
~;~~;~t~~S~~~~;~~~'~~';i'D~~i'd'k'6~~~k~)""""'"'''''
15
1. Terapia
Partea de
2. Analiza formare terapeutu1ui în cadrul
în modelul clasic dtferitelor orientari teoretice
freudi~ 29
(Richard Lasky)
5. T;::f~~f:~:~l~l~ .~ ..~~~.~~~~.~~~~~~.~~.~~~
:.~~~.~:~
:.~
(Anton-Rupert Laireiter si Ulrike Willutzkil
60
6. R~~[iE~~af:=a.~
..t~~.~~i~i.r.~~~~l~.~~~i~I~
..t~~~r..~.~~.~~ 72
9. E;~:~~:~:l~a~o~:~~~!:~~~~~~~
(Windy Dryden)
~~.~r~~~~~.~
..~~ .. ..~ 132
10. Eul si Sinele: Reminiscentelale terapiei existential-umaniste 153
(Bayan Wittine)
(Clara E. Hill)
11. Rolul terapiei individuale 1'imaritale în dezvoltarea mea 172
t
(John C. Norcross si Kelly Connor)
16. ~:l:~~:l~
.~~~~~.~~~~.~~.~~.~~
(John C. Norcross si Henrz Grunebaum)
.~11'~.~.~~~.~~~~ :~~~~..~~~.~~~~ :~~~~.:..~. ~~.~~~~~~~ .... 259
17. Rezultate si impacturi ale }fsihoterapiei psihoterapeutului: Analiza de
(~:~:~r~.··6~i~;k~:· H~i~~
'R~~~'~~~'d'~i"'"
i~~'CJN~~'~;~;~~"~i' 275
Hadas Wiseman) I
E·
xpenente persona
(Emanuel Berman)
l
II MV •• I '1 '1
18. Tratarea
19. psihoterapeutilor
Despre analiza colegilor (1' rin terapie
cluzând cognitivaîn formare)
candidatii 325
301
(Judith S. Beck si Andrew ce. Butler)
(Harry J. Aponte)
22. Conducerea terapIeI mantale ~I de farmhe [U terapeutl.. 377
23. Terapie de grup pentru terapeutii din cadrrl formarii în terapia Gesta1t:
(Philip Lichtenberg)
24. O perspectiva
Tratarea a terapeutuluiperturbati
psihoterapeutilor formator ~i a "1[ indecatorilor raniti" 389
.409
(Gary R. Schoener)
27. de
Limite ~i intemalizare
cercetare în psihoterapia
~i perspective clinice psihpterapeutilor:
..l Perspective .479
(Jesse D. Geller)
Epi~~fh;:e~a~:~~~~~;~:S~:~~~.~' .. ~~~~.~~~.~~t.~~~.
(David E. Orlinsky, Jesse D. Geller ~iJohn
~.~~~~~~~~~
:.~
..
q::. Norcross)
509
psihoterapeutii
trecut prin psihoterapie
sunt probabil
personala consu~~torii
cel puM o data.ceiProportional
mai numerosi
vorbind,
de
psihoterapie
experienta în de
tratamentul
lunga durata.
personal
Multi
a fos~
tejapeuti
singura relateaza
influenta camajora
propriaîn
dezvoltarea lor profesionala. Mai mult tlecât atât, cercetarile indica
faptul ca identificarile
a modului cu propriii
în care terapeutii terapeJti
în formare sunt
în~eleg o cheieprincipiile
si aplica determinanta
tera-
peutice.
Cu toate acestea, pâna de curând s-a ac rdat putina atentie din punct
I
de îngrijorator .
pr.opriului
Aceasta tratament
carte este almenita
psihoterapeutului jste scopuri
sa atinga d01!1a pe cât de revelator, Primul
principale. pe atât
cu psihoterapeuti.
este de a sintetiza si Al doileacunostintele
a explica scop, legat 11cumulatedespre
de primul, este de a oferi o
psihoterapia
care trateaza colegi terapeuti, cât si acelor c· .cieni care cauta ei, la rândul
lor, tratament
asistenta, personal.
testata clinic si fundamentata efiric, atât psihoterapeutilor
În aceasta privinta, audienta urmarita ~entru aceasta carte este larga
si diversa. Cartea are ca scop un tratamept referinta pentru clinicienii
din toate profesiile si indiferent de co1vingere. ,Este, de asemenea,
destinata studentilor care au în vedere salj. sunt deja implicati în terapie
10 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
,
Structura cartii-
sugestiv de cum se poate scrie pe un ton savrt si, în acelasi timp, personal
despre legatura dintre beneficierea de terarie personala, selectarea unei
orientari teoretice si dezvoltarea unui stil PFrsonal de a conduce terapia.
Partea a III-a îndreapta atentia catre ter9-peutul terapeutului, din nou
atât prinreprezentând
colegi prisma experientei
diversepractice,
orientaricâtteo~etice
si ~ analizelor de cercetare.lectiile,
îsi împartasesc Sapte
greselile si recomandarile în tratarea colegflor profesionisti în sanatatea
mintala. Urmatoarele trei capitole sunt a1alize de cercetare, redactate
de mai multi specialisti, asupra cercetarilo~ existente despre conducerea
capitole orientate
experientele pe cercetare
laudative si (3) sacare
ale terapeuti10r per~ta
cînducanalize
terapiicomparative între
personale (partea
a III-a)si ale celor care beneficiaza de acestea (partea a IT-a).Principiile pentru
Epilogul
relatarile de prezinta eforturile
prima mâna sunt noastre 4
de ~.tintetiza
reproduse anexa. cunostintele colective
gasite în acest volum si de a avansa ultirra integrare a perspectivelor
experientiale, teoretice si de cercetare asu~ra psihoterapiei terapeutilor.
Asa cum reiese în mod evident din structuja cartii, încercam sa integram
experientele si legaturile dintre a fi terap~ut-pacient si a fi terapeutul
unui terapeut.
Multumiri
Poate în
originea ca c€le mai citate spnt
"concordanta" fau satisfactiile
"potrivirea" - cu~iproblemele - avându-~i
terapeutul. Dupa autorii
no~tri, bazele unei potriviri benefice par a se fundamenta pe împlinirea
supervizata
"tipuri" de în lucrul cu
pacienti. Deterafeutii-pacienti, a~acum se întâmpla
faRt, terapeutii beneficiaza, cu celelalte
în mod obi~nuit, de
o formare sumara de condacere a psihoterapiei cu colegi psihoterapeuti.
În multe (poate cele mai clulte) dintre situatii, singura formare de care
din ceea ce fac terapeutii a ci când pacientul este terapeut este postularea
care sa îndrume
pe baza munca ter~' eutului
unor presupuneri terapeutului.
esistematizate, În consecinta,
de cele mai multe mare parte
ori never-
balizate, despre asemanarilJ ~ideosebirile dintre psihoterapia terapeuti10r
~ipsihoterapiile oferite altdr "tipuri" de pacienti.
Nu exista un raspuns
terapeutilor-pacienti s~plu la întrebarea:
de psfuoterapia Ce deosebe~te
pacientilor psihoterapia
nonterapeuti? A~a cum
prive~te
la scara larga
importanta
referitorpelaca~e
faftul
o acorda
ca exista
acestor
o nevoie
diferente,
reala ~iclara
exista un
de acord
a face
mai cuprinzatoare întelegerea noastra asupra provocarilor terapeutice
care sunt mai mult sau mJi putin specifice tratamentului psihologic al
pacientilor, care sunt ~iei 15 rândullor terapeuti sau terapeuti în formare.
A~a cum teoretice,
perspective a fost mention~t
clinic~,deja în prefata, aceasta
experimentale carte aduce
~ide cercetare împreuna
pentru a pune
Formarea pentru psihqterapie 17
Structura integrativa
treiAm structurat
moduri ac~asta
distincte. carterând,
In primul într-ocartea
ma1era integrativa,
.re preocupa în terapeutii
atât de cel putin
orientari
integrarii teoretice
psihoterapeutice:
(Norcross si
sinteza
Goldfried,
a diferite
2y,05).sisteme
Autorii psihologice sau
din acest volum
au fost practicii
forma alesi astfel încât Partea
clinice. sa reprezinte traditii teoretice
1 este dedic~ta diferite
în totalitate care tera-
terapiei dau
peutului în diferite orientari teoretice.
În aceasta
cuprinde carte, terapia
tratamentul personala
psihologic este ruil termen din
al profesibnistilor largdomeniul
si generic sana-
care
tatii mintale (sau al celor în formare) prin brientari teoretice si formate
personala.
analitica si alte câteva progrl'lme pentru absolventi cer un curs de terapie
Evolutia terapiei
În domeniul person,le
practicii psihoterapiei s-au schimbat multe de când au
dintre ideile de baza ale lui reud continua sa îsi manifeste o influenta
fost concepute
puternica teoria siîn metOda
în modurile psihanalitica.
ca e terapia Cu toate
este practicata acestea, doua
si terapeutii sunt
formati. De la început, Fre~d a sugerat ca terapia persoanala este cea
maiFreud
profunda si mai riguroa~a
(1937/1964, parte a retoric
p. 246) întreaba educatiei clinice a unei
în Analysis persoane.
Terminable and
investigatii
cea mai puternica
analitice.
rezistent,
Atuncilcând
atunciacest
cândlucru
devine
se întâmpla,
el însusi ni
subiectul
se aminteste
unei
Berman (capitolul 18), print e altii (de pilda: Bridges, 1993; Fleischer si
mai usor1985;
Wissler, sa fiiGabbard,
întelept 1995
si mlatur pentru
Kaslow, altii
1984), decât pentru
a observat tine însuti.
ca terapeutii care
sunt atasati de ideea puterii fi desavârsirii profesionale sunt amenintati
de situatia dificila de "a ave'fl.nevoie de ajutor". Acesta este unul dintre
19
Formarea pentru psihoterapi~
Cu
informatie
toate acestea,
legata de
relataril~
ceea c, este
autobiografice
"folositor" siconstituie
"daunator"o sursa
în terapie.
vitalaMai
de
mult decât atât, prin faptJI ca am cerut autorilor sa îsi puna anumite
daca temele reflectate în c pitolele lor converg cu cele din rezultatele
cercetarilor.
În acelasi
întrebari timp, relataritor
în cadrul la bine si la rau,anexa),
(vezi psihoterapeutii experimenteaza
am încercat sa de terminamo
presiune considerabila în a fi pacienti supusi, probabil mult mai mult
decât cealalta categorie de acienti. Pe de alta parte, potentiala presiune
I
peutii-pacienti fara au
Psihoterapeutii sa faca
eZitrtapel la "deghizari
totodata sa scrieradicale" (Berman,
despre lucrul cu capi-
tera-
toIulînteles
de 18). Terapeutii terapelftilor
si rationale de Fe nuauaroferit o gama
fi scris largaterapeutii-pacienti.
despre de explicatii pline
Majoritatea
prea au gravitat
"personal" sa scrieîn dfspre
j~rul protejarii intimitatii.
psihoterapeutii în Unii
rol deaupacient.
spus ca Altii
pare
au spus ca ar scrie num1i lucrari clinice sau teoretice despre tera-
Ce lipseste?
pe
si nici
scurt,
nu înaucartea
fost ridicate
de fata. ~e
In primul
cercetatorii ~r
rând,pr1cedenti.
putem identifica
Si noi le vom
nici aminti
un studiu de cercetare care sa atinga partea de logistica sau influenta
macar
Pur si simplu nu stim daca o plata redusa, lata integrala, nici un fel de
plata sau plata din asigurari influenteaza. ubstantial procesul si rezul-
stabilirii tarifului asupra
tatul psihoterapiei. Chiar tratamentului ptsonal
daca banii nu îsi au loculalsau
psihoterapeutului.
însemnatate a în
terapia personala, cu toate acestea, în mo~ evident, au o semnificatie
pentru ambele parti - cea care cauta ter pia personala si cea care o
acorda.
În al doilea rând, se cunoaste relativ pu in despre stadiul de viata în
care psihoterapeutii cauta tratament per onaL Marturiile pacientilor
psihoterapeuti, din partea a II-a, arata în cFI mai limpede mod ca tera-
profesionale si personale; totusi, sunte departe de a avea studii
sistematice legate de acest subiect.
peutii au scopuri terapeutice diferite în PJeioade diferite ale vietilor lor
În discutarea propriei odisei a terapiei p1ersonale de-a lungul carierei
în multe stadii diferite ale vietii mele. În ciud. unui curs al terapiei extins
de
salelade
începutul carierei,
45 de ani, Yalom o(2002,
serie întreaga d diferite"Am
p. 42) sUblf:iaza: probleme
intrat înpotterapie
sa se
iveasca
Toateînrelatarile
diferite terapeuti1or-pacienti
momente ale cicluluidin
vi~tii"
acest(italicele
volum îsiîngasesc
original).
funda-
pentru a preveni criza vârstei de mijloc. ill (capitolul 11) s-a supus
terapiei pentru a ajunge la o întelegere cu ,erintele opuse ale familiei si
carierei. Pinsof
sarcinile asociate(capitolul 12) s-a supus ter piei de cuplu pentru a putea
vârstei. Dryden (capitOllU'9) a cautat analiza jungiana
face fata presiunilor muncii sale si casatoriet si apoi a beneficiat de o cura
procesul
o parte esentiala
evolutiv adefazei de formare,si ci
individualizare în si cf jucând un
de~voltarea rol important
âbilitatii în
de a utiliza
22 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
În încheiere
terapeutilor
toti pacientii,despre
terapeuti
persoan~
si nopterapeuti
terapeutuluideopotriva.
si cum sa Aceasta
fie trataticarte
mai eficient
este,un
început.
Bibliografie:
Bridges,
JournalN.A, "Clinical dilerruin-as:Therapists
of Orthopsychiatry, 613, 1993, p. 34-44treating therapists" în American
I
Freud,
The S., "The question
standard editon ofofthe
laycOfplete
falysis: psychological
Conversations withof an
works impartial
Sigmund person"
Freud, voI.
20, în J. Strachey (ed. si tralp.s.),Hogarth Press, Londra
Freud, S., "Analysis terminablr and interminable" în The standard editon of the
complete psychological works (j)fSigmund Freud, voI. 23, J. Strachey (ed. si trad.),
Norcross,
psychotherapists: Prevaltnce,
J.C, Geller, 1.J.D., patience
si K~lfzawa, and problems."
E.K., "Conducting în Psychotherapy,
psychotherapy with
37,2000, p. 199-205
Norcross, J.C si Goldfired, Ml (editori), Handbook ofpsychotherapy integration,
editia a 2-a, Oxford Univer~ity Press, New York, 2005
25
Formarea pentru psihoterapie
de Richard Las y
a modelului
formare, este de
triadei
obicei
formarii
considerata
psihanalitice1.
a fi cea Fai
Celelalte
importanta
doua componenta
componente
. sunt cursurile didactice, atât de teorie, câ~ t>ide practica, t>iacordarea
calcat
de pe urme
analiza lui Freud,unui
supervizata dupa ce i-au
numar decitit ucrarile,
pacfenti. au venit
Primii în pelerinaj
analit>ticare i-au
la Viena din toate colturile lumii pentru f fi analizati chiar de acesta.
lucrarilor lui Freud. Graba de a fi analizati, de preferat de catre maestrul
De la bun
însut>i, început,
nu era a fispeciala
o cerinta analizat t>inici
era lastuf~lentii
de important ca Freud
initiali ai lui t>icitirea
nu
acet>tia
sufereauerau
de ofoarte
psihopatologie
print>i de psihanaliza
severa. S-a 9a~tâmplat
singura at>adoar
metoda reala
pentrudecaa
se cunoat>tepe ei în9it>i.Ideea ca fiecare are f0tive incont>tiente care joaca
un rol mai mare în viata mintala decât Ftentiile cont>tiente era atât
revolutionara, cât t>ielectrizanta, iar prifa generatie de analit>ti era
curiozitate
în intensa -psihanaliza
ceea ce privet>te nivelul I~
combinata -,cu aceasta raltîmpins
de entuziasm intelectual
prima generatie de
ana1i9timai departe. Era de neconceput ca 9ineva care ît>idorea sa devina
de a deveni psihanalist. Lipsa de interes în a fi analizat t>irezistenta
psihanalist sa aceasta
categorica la nu fi fostidee
analizat, acest lucruE'
reprezentau d parte aînînsut>iprocesului
o c ntradictie
I termeni care ar
30
J.D. Geller,IJ.C. Norcross, D.E. Orlinsky
un În
modperspectiva lui chiar
de instruire, Freudl(1910/1957), analiza de formare
daca nu unul traditional. era în sine
Freud considera ca
nici ~ perso~na nean~l~zata pu ~r p~tea sa.t;ti~cât.~e pu~ernic t;ide vast
însemnând
este mcont;tIentu1.
indiferent
NICIo
de nimaruI
f~Ima de de
mstrUlre
carti învatate,
tradItIOnala
de supervizare
~ acest lu~ru
sau
de discutarea
imensitatii problemelor
influentei Inu ar fi putut
pe care incont;tientul da o idee
o exercita adecvata
asupra asupra
întregii vieti
incont;tientului
mintale. Si, prin sunt
definitie,
de nefteles
n~ numai din
atingerea,
afara analizei.
dar t;iextinderea
Nimeni nu t;inatura
poate
cunoat;te în mod constient continuturile si functiile inconstientului, pentru
le place de
aparam sa cunoat;terea
creada ca decid lliber,
pute~ii ca detininconstientului.
t;ivastitatii controlul asupra propriului
Multor oameni
destin, ca se cunosc bine pe ei însit;i, ca ei sunt direct raspunzatori de
gândurile lor, de sentimentFle lor t;i actiunile lor. A învata cât de ne-
adevarate sunt toate acestea se poate constitui într-o rana narcisica, o
insulta
a tine inconstientul
serioasa la stima
pe câtde
delincont;tient
$ine a unei persoane.
este posibilPentru
sunt atât
ca motivele
de puterni-
de
lumina.
ce, nimic în afara de o anar'za, credea Freud, nu poate sa-I aduca la
În primul model al lui Fr, d de actiune psihanalitica, întreaga munca
defel
la analiza
pâna era menita
în 1923 (Thea Ego
faceahd
~cont;tientul
the Id) (Eul?icont;tient. Lucrurile
Seu!), când Freud anuadaugat
au stat
teoria structurala (Seul, Eull si Supraeul) teoriei topografice anterioare
(inconstient, preconstient si constient), care a transformat faimosul dicton
fi
arputut
putea sasao ajute
faca pentru
pacientii
ea înfasi
s9-si realizeze
sau el însusi.
scopurile,
Problema
dacapentru
el sauuneaanalist
nu ar
ne analizat este evidenta: cOfstient de faptul ca aproape întreaga viata
mintala este inconstienta, dar incapabil sa aprecieze vasta sa influenta
asupra oricarei actiuni ime~iate sau convingeri personale, ea sau el va
31
Formarea pentru psihoterapie
spunea
Freud. La
daca
început,
~i cândelerau
a analifat
gar saanali~ti
trateze înpacienti
devenire
pe ~i
cont
el era
propriu.
cel care
Unii
le
erau medici care tratau deja P1acientiurmând metode pe care le spicuisera
singuri din scr~erilede încep~t ale lui Freud, venind la Freud cu o practica
deja aplicata. In afara de ca-tul il; care erau complet nebuni, Freud nu
le-a spus sa renunte
la capacitatea lor de alacontinua
munc~ lor. In schimb,
sa practice, i-a informat
împreuna direct punctefor
cu analiza cu privire
lor tari ~i a celor slabe. Acea generatie de anali~ti formati ~i analizati de
Freud a practicat într-o m era similara, informala cu urmatorul grup
de (în mare parte) me"dici ca e erau atra~i de psihanaliza. Anali~tii din
primul val al programelor d pregatireformala, urmând calea la care au
crezut ca modelul freudia va conduce, au raportat în mod curent
"institutului" sau comitetul~i de "formare" ori de "instruire" starea de
pregatire a candidatului privfd continuarea programei analitice ~icând
el sau ea ar putea sa acorde terapie sub supervizare.
În Statele Unite, a face ace~a~ilucru pe care Freud l-a facut cu pacientii
sai
institutele
"profesioni~ti"
"medicale"initiali
(afiliatF.American
,ra o practica
Psychoanalytic
întâlnita în Association)
aproape toate~i,
într-o masura mai mica, în in1titutele independente "nonmedicale", pâna
care se
formare, erau opuneau
convin~i \,rtiiera de
ca n1 folosita corect
raportare ca de
o cerinta
catre unii
a analizei
formatori
de
Candidatii
~i chiar de unele
cu ideidintre
inovatoarj
insti~tele
sau cei
de care
pregatire/
erau atra~i
comitetele
de alternare
de formare.
a sau
de alegerea de ~colide analiza concurente (modelul kleinian, de exemplu,
sau ~colile existentiale, cul,rale sau interpersonale) erau evaluati ca
"analizati insuficient" sau nu puteau sa continue formarea. Pâna la urma,
ace~tia fie au respectat regul~le, fie au trebuit sa mearga în alta parte -
unii
anumite
pentru
comunitati
ca a~a au
s-au
ales,
alesaftii
~u numai
pentru cu
ca un
a~ainstitut
a fost analitic,
necesar. ci(Si
cuasftel,
doua
sau trei institute concurente.) ei care se opuneau rapoartelor argumentau
ca acest fapt avea un efect ri icol asupra domeniului.
I
în
sugerat
care lucreaza
exact opusul:
candidatul.
anume Aceasta
ca analistul
s-ar ~~putea
înjtâmplasadin
nucauza
cunoasca
faptului
modulca
de înaltularnivel
analistul puteadesafunctionare
fie orbit de conflictele
nonregresi,t~:
~E-didatului,
Sustinatorii
nefiind
au considerat
constient
acest lucru putin probabit dar, din nefer~cire, nici un grup nu a avut
Totusi,
vreun ca un
suport contraargument
empiric în sprijinul alideilor
acestuip~ternic
fund desus
vedere,
tinute. detinem un
compromise. Acelea nu sunt analize "re le", atâta vreme cât candi-
vast material nestiintific sugerând ca analizle care implica raportare sunt
conflictele de frica reactiei analistului. Cu alt cuvinte: "Nu pot sa-i permit
analistului sa stie ce se întâmpla înauntru meu pentru ca, o data ce va
datii-pacienti
sti asta, el sau nu se îmi
ea nu vor va permite SUficiet·
deschide vreod ttasau chiarcontinui
sa îmi îsi vor formarea
ascunde
sau chiar sa absolv". Daca aceasta are o i~plicatie paranoica sau este o
este o pretentie trufasa ("Pot sa tin ascuns c succes de analist ce nu vreau
ca acesta/ "ascunderea"
realitate, aceasta sa vadadeîn analist
mine") este a ilitate
sau ofo~te
I reala, relatarile
raspândita. despre
Daca aceasta
participarea la analize "false" sunt, de asemenea, obisnuite. Date fiind
povestile create în jurul unor astfel de ab zuri, oricine ar putea sa se
întrebe daca întreaga anxietate cu privire la toate acestea este bazata
numai pe considerente reale; pâna la urma astfel de idei sunt în concor-
danta cu tipul de paradigme de transfer si fantezii care se ivesc în mod
curent în analize, idei în care "puternicul si periculosul" tata sau "puter-
nica si periculoasa" mama dezaproba, disorediteaza, ataca, retine de la,
vor folosi cu
formator pentru a-i da de
un numar afara
altiI:e candidati
analisti in institut;
for*tori, va potconsider
spune cacaexpe-
pro-
blema se pune exact invers. Intr-un fet Fed ca analistii de formare
cu
câteodat~
adevarat,
chiarpentru
trec cucavvederea
sunt adesea
sau m~inp.z~az~
lderihflcatl 11i
patologia care exista
mod exagerat cu
pacientii-candidati. Fanta ma inconstienta generata de aceasta identi-
36 JD. GeUJ" J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
ar putea,
ficare în mod formati
determina "injust", sa-i împiediceîmpotriva
i reactionale
I
pe pacientii lor sarezerve
oricarei fie formati
care
sau
fi sa absolve.
o reflectie nu aOr, ei se t~m ci
pacientulpi, dea faptul ca unabilitati
propriilor raport de
analitic
analistnegativ va
formator.
Aceasta discutie a raportarii versus nonraportare nu a fost numai o
chestiune secundara interrsanta; problema abilitatii candidatului de a
pedagogica centrala.
avea parte de o analiza realr în cadrul formarii a fost si este înca prob,ema
am Dupa
descriscesiam descris
unele cUIfls-a
dintre dezvoltatproanaliza
argumentele de practicii
si contra formare raportarii,
si dupa ce
•.1•••~.
VOIspune
profesionala
acum
pe care
ceea anali~a
ce estf poate
de formare
smguraeste
ceamenita
mal rmportanta
sa o faca capaCItate
accesibila.
Voi începe prin a formula o problema: aceasta ar fi faptul ca psihanalistii
sunt
tinuu.într-o profesie
(Atentia în careJpersonalitatile
asupra ace tei idei mi-a fostlorinitial
sunt atrasa
supusedeunui
AnnariscFreud
con-
revina luna urmatoare sau si mai bine înca (daca medicul este suficient
aspirine sau ceva Prozac Iau Zoloft, iar apoi sa spuna pacientului sa
de traumatizat), anul urmftor. Chiar si multi dintre psihoterapeuti ar
sa
"Spune-mi
auzim mai
maimult
mult",desprr
chiaf trebuie
acea chestiune,
sa credem nu
asta.numai
Si nu numai
ca dorim
ca dorim
sa o
întelegem la nivel intelectual, dorim sa o lasam sa intre în noi; aceasta
înseamna sa rezoneze si sla reverbereze, psihologic, înauntrul nostru,
potential ajutând sau facâpd rau, asftel încât sa ne practicam meseria
cum se cuvine.
În toata aceasta munca,lîn mod obisnuit, facem identificari de proba
cu pacientii nostri, cu c0tfictele lor si cu obiectele lor. Pentru a putea
adevarat, nu avem alta cal. decât de a reînvia conflictele din noi însine,
fi în anterior
care stare sa fusesera
realizam tret0t.te
ute acestea,
mai multsi sau
într-un
mai mod
putin patrunzator cu
într-o stare de
Formarea pentru psih ,terapie 37
tele
(2) pentru
activate
ca numai
sunt un
incon9tientul
constituentcare
al intr,
un~raîn joc
dintre
atunci
acele
cândidentificari;
conflictele
sunt readuse la viata ne poate pune într-o ~ozitie de unde sa putem face
interventii
narii sale psihice
care sa-Isimultan;
loveasca (3)
pe pacient
pentru la
cafiveluri
IPsihanaliza
multiple
nu este
ale functio-
o lupta
intelectuala sau educationala - aceasta munca nu este pur 9i simplu un
exercitiu inteligent de logica deductiva 9i ~udecata inductiva. Privit în
acest fel, ne folosim personalitatea mult ma} mult în aceasta munca decât
ne
ca nu
folosim
facemvreodata
psihanaliza
intelectul.
de la distanta
Si pentru
- vfi
c1 a9a
expune
stau lucrurile
problema - pepentru
scurt.
Exista vreun gen de munca pe lumea asta ale carei unelte sa nu se
înauntrul nostru,
continem; 9iîn acea nu încercam
stare aducem sa
aspectele
îllimitar;,~tonome
în schimb,
reziduale
încercam
ale Eului
sa îl
nostru sa îl tina în frâu. Atunci când reu9im, ~ezvoltam o relatie profunda
stare a mintii, chiar daca este bazata 9ipe ele dintre cele mai dureroase
9i empatica interioare
experiente cu pacientiialen09tri
noastre, în ceva folositorsa pentru
9i suntem~pabili tratament.
transformam acea
Atunci când muncim bine, foarte bine, prpcedam a9a de fiecare data,
dar ceea ce vreau sa punctez este ca rezultat le nu vin fara costuri, uneori
acestea fiind foarte semnificative.
Când nu avem succes, când ne fixam pe Identificarea sau contraiden-
tificarea cu pacientii n09tri, conflictele sau biectele lor, 9i când conflic-
telt renascute în noi prin lucrul cu un pacie t ne domina devenim închi9i
printr-un felscena
9i puneri în de contratransfer; apoiA9adad
în loc de analize. sustinrmdupa
sau cum
chiarvedeti,
initiemîn actiune
fiecare
caz, cu siguranta atunci când suntem incofpetenti, dar chiar 9i atunci
asupra
când lucram
"ustensilelor"
extrem de
analistului.
bine, a face analifa poate avea efecte nocive
1_
încalca limitele sunt persoan care, în sinea lor, sunt narcisici, ca toti sufera
de depresie, tulburari impul ive, o slaba rezistenta la frustare, Euri slabe
si Supraeuri si mai slabe? P esupunem ca toti acestia au scapat atentiei
analistilor lor? Un lucru pe care putem probabil sa-I presupunem este
ca analistii care au încalcat o limita aproape sigur nu s-au asteptat ca
aceasta sa se fi întâmplat vrepdata. În anii lipsiti de probleme era posibil
ca ei sa se fi gândit, atunci când auzeau despre un analist care a depasit
ca
crize
tinta
în instinctuala
viata psihanalistuhfi.
imediatr pentru
Astfel,pacient
de exemplu,
va determina
un analist
aparitia
cu unele
unei
umilitor, ar putea sa se în ragosteasca si sa manifeste aceasta cu un
pacient problemele
dintre care îl admira prof fintite,
latente d printr-un transfer foarte
în momentul unui încarcat erotic.
divort urât si
E nevoie de o criza în viata analistului, nu numai de prezenta pacientului
••
40
J.D. Geller,l J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Pacientul meu, asa cum fac tpti analistii buni, a scos din hibernare dorinte
si
sa frici pline de conflicte
si problemele acesteia.caRfaparitia
faza pentru identificarea
acelor necesara
conflicte nu a avut cu
locclienta
într-o
amintit acele dorinte si fri i ;rechi din relatia cu tatal sau, care consti-
tuiau contextul lor origina . In schimb, el le-a experimentat ca si cum
forma intelectualizata a aJintirilor din trecutul sau - adica nu si-a
Puteti sa va gânditi ca, barbat fiind, nu ar fi vreodata capabi! sa
ar fi fost noi si întâmPlândr-se din nou în prezent.
cunoasca - sa cunoasca CUjexactitate - acele dorinte si frici în acelasi
mod în care o femeie matura le resimte. Veti avea dreptate, cu siguranta.
De fapt,
poate dincolo sachiar
vreodata de p~oblemele
cUnoasci legatealtcineva.
exact ce simte de sex, stim
Însa,cadaca
nimeni
vrei nu
sa
te apropii cât mai mult de eXferientele de viata ale unei alte fiinte umane,
de a oproces
acest face. Asta este Ceeac,Fâteodata
de identificare, facem noi,atât
analistii: ne expunem
de dureros, unor mod
este singurul con-
de lunga durata care poate eroda chiar si cele mai puternice constitutii.
Este exact ceea ce am intentionat sa spun când am afirmat ca per-
sonalitatea analistului este supusa în mod constant riscului. Tocmai de
aceea analiza de formare a devenit centrala din punctul de vedere al
importantei.
Expunerea mea despre riscul implicat în exercitarea acestei profesii
nu este un mesaj pesimist (sau o garantie) de condamnare. A fi "supus
riscului" nu are ca rezultat definitoriu a fi "distrus"; nu este acelasi lucru
cu "ranit deja" si nu implica în mod automat ca rezultatul va fi negativ.
Este bine stiut de exemplu, ca resimtirea contratransferului si punerea
în scena nu sunt necesar permanente si pot uneori sa fie folosite în
scopuri foarte bune - atunci când cineva nu mai este sclavullor. De
fapt, câteodata doar în situatiile dificile este posbil sa vedem si sa
apreciem dimensiunile subtile ale pacientului si ale transferului, care pâna
atunci ne-au ocolit. Si mai este înca o fateta pozitiva a acestui fapt.
Valoarea experimentarii conflictelor readuse la viata nu este limitata doar
la a întelege pacientul si tratamentul mai bine; rezolvarea progresiva a
acelor conflicte aduce dupa sine evolutii în consolidareajfortificarea
aparatului nostru psihic, iar acest gen de crestere este bazat pe o singura
cale de autocunoastere pe care nu o putem dobândi în nici un alt fel (în
afara situatiei în care ne întoarcem noi în analiza).
Ne straduim sa ne facem munca cum putem mai bine, cu toate ca, si
uneori pentru ca, suntem oameni imperfecti, conflictuali. În vreme ce îi
ajutam pe pacientii nostri, continuam noi însine sa crestem o data cu ei.
Pentru analisti, a ramâne într-un fel de statu-quo psihologic nu este
posibil, cu exceptia unor momente pe termen scurt; iar pe termen lung,
singura noastra alegere este de a regresa sau de a merge mai departe.
Daca ne supunem riscului distrugerii psihologice facând acest târg, atunci
putem spune ca este mai mult decât echilibrat prm aceasta oportunitate
speciala de crestere personala; oportunitati de dezvoltare personala
nE;egalate de nici o alta profesie la care ma pot gândi.
Acum ma întorc pentru ultima data la importanta centrala a analizei
personale, pentru ca baza pentru acest avantaj consta în analiza de for-
mare. Analiza de formare, în mod intuitiv, daca nu în mod intentionat,
acorda atentie în particular stabilirii tipurilor de resurse ale Eului si
Supraeului necesare pentru a face fata atacului constant al conflictelor
experimentate într-o viata de analiza profesionala; ca analisti de formare,
de obicei, lucram un pic mai aproape de os, cum s-ar putea spune.
Dezvoltarea a ceea ce consideram de obicei a fi un "Eu analitic" si un
"Supraeu analitic", pe care le consideram cruciale pentru aceasta directie,
42
J.D. ~el1er,IJ.c. Norcross, D.E. Orlinsky
analitic ale analistului de for are. Daca ar fi asa, ar fi doar (într-o definitie
simplista)
nu este purunsi fel de cura
simplu de transfer. simpla
o ide;tificare În schimb, aceasta
si directa cu nu
Euleste stabilita
si Supraeul
decât printr-o extrem de a1ânca analiza - si doar atunci vedem dez-
voltarea
zare a psihicului
acelor functii
carecaSUS!fe
m~e munca
a unuipenivel
carefoarte
noi oridicat
facem.de Nimeni
structurali-
nu
atinge vreodata un nivel d~ completa eliberare de conflicte, dar mani-
festarile infantile si solutiile fractionale la conflictele noastre sunt
de formare. Apoi, acele cap citati psihice sunt atât puse la încercare, cât
si fortificatesubstantial
diminuate prin muncaprin
prinr:1
care ne ducem
ncentrarea vietile. Vietile
si adâncimea noastre noastre
analizelor psihice
vor continua sa fie examinate constant atunci când rezonam, si nu numai
în timpul orelor de lucru, ci ~iprin fapticul aparut în noi în urma analizei
pacientilor nostri.
Bibliografie:
Freud, S., "Future prospects f01 psycho-analytic therapy" în The standard editon
of the complete psychological works of Sigmund Freud, voI. 11, J. Strachey (ed.
Freud, S., "Observations on tr ference love" în The standard editon of the complete
~i trad.), Hogarth
psychological works Press, L3~dra,
of Sigmun voI.p.12,139-151
1957,
Freud, J. Strachey (ed. ~itrad.), Hogarth
I
Londra,G.O.,
Gabbard, p. 12-66
1961,Peltz, M.L., ~i eOPE
I
Study Group on Boundary Violations,
by
"Speaking
training the
analysts"
unspeakable:!
în Jour,alInstitutional reactions
of the American to boundary
Psychoanalytic violations
Association, 49,
2001, p. 659-673
Lasky, R., "Some determinantslof the male analyst's capacity to identify with
Introducere istorica
oricine
analiza dore~te sa practice
de o persoana analiza celorltlti
competenta" sa fie
(Freuf' 1912, p. mai
116).întâi supus la
Dupa ruptura de Freud, Jung a intrat într-o lunga perioada de
introversie, experimentând multe imaginil~i fantezii pe care nu le putea
explica folosind teoriile lui Freud. La început, s-a referit la acestea ca
Il
44 JD. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
nu este un
"analist de caz aparte.ar Fo~datorii
formare" au considerat
crea o ierarhie ca aceasta
problematica; si-au categorie
dorit, de
asemenea,
plaja larga sadeofere candidaPRor
analisti în formare
pedonali; oricum,posibilitate a de a ca,
ei au stipulat alege dintr-oa
pentru
supraveghea
permanent pentru
lucrulcinci
cu unani.IPolitica
4ndidat, aceasta
analistulpare
trebuie
sa fi promovat
sa fi fost membru
deschi-
dere celortensiunile
înlaturat doua teorii jung.tUene
inevitabil~ care -se pare
de dezvoltare si clasica
ca sunt continute, fara- a genera
si sa fi
disensiuni.
O alta problema politica [este rolul analistului personal în evaluarea
unui aplicant în timpul procesului admiterii sau a candidatului în timpul
formarii. În perioada de încJput a Institutului Jung din Ziirich, analistul
personal era direct implicat în procesul de evaluare (Hillman, 1962b,
p. 8). Pâna recent, multe ~lte institute' importante au urmat acest
exemplu. În San Francisco Wstitute, analistului personal nu i se permitea
sa participe la admiterea a~alizanduluisau sau a analizandei sale ori
la procesul de evaluare, asta ca sa nu fie supraîncarcata
si asa dificila
munca din analiza si sa prJvina ca materialul analitic perturbator sa
anali~ti de control.
În ciuda
strâng acestor asigurari,
informatiile exista o matee probabilitate
de la conducatorii ca analistul~i
seminar, supervizori
In primul rând, persoana care intra în a aliza cu ideea de a deveni
analist are un scop bine definit, o tinta incolo de propria terapie.
Aceasta persoana
~a-lpriveasca dore~te însaanaliza
pe candidatul aiba difle.t
o a' aliza care
fata de sa-i analizanzi.
ceilalti serveasca
identitati
scopului Eului
cu analistul,
sau de a deveni
adeseaanalist,
crescâ~~
ceFa ce
numarul
implica formarea
de probleme
unei
scop este în mod evident diferit de al u ei persoane care merge la
analiza pentru a se elibera de simptome. În terapiile de nonformare,
nerezolvate atât final,
exista un punct pentru analist,
când cât ~i
analistul ~ipe]ru analizand.
an lizandul Un astfel
se despart, de
în timp
ce în analiza de formare este o con xiune continua în lumea
profesionala pe care cei doi o împart. Un lt mod de a exprima lucrul
acesta este în termenii tensiunii dintre individualitate ~i respon-
sabilitatea colectiva. Analistul personal .e formare trebuie, pe de o
maiDin
multe
experienta
analize mea,
decâtma10ritatea
e~te necesaranali?tilor
pentru absolvire
junghieni sau
beneficiaza
certificare.
de
Cerinta obi?nuita
de 100-200 de orepentru
de anal~za
u;]- candidat
personala
admis
înainte
este de
de aaavea
începe
un minimum
formarea.
Majoritatea programelor Clercandidatilor sa fie în analiza în timpul
perioadei de formare.
când li se ivesc diferiteMultf anali?ti
situa.tii junghieni
în viata. se anali?tii
De fapt, întorc în sunt
analiza a~ci
încurajati
sa se întoarca în analiza ~ momente nodale. Si Freud a considerat ca
oricine ar trebui sa se întoa ca în analiza la fiec~re 5 ani, doar ca în acele
timpuri analizele erau mul mai scurte. Comunitatea de junghieni fiind
relativ restrânsa, este foart probabil ca membrii sa se cunoasca între ei,
de aceea multi dintre anali ti merg în analiza la nonjunghieni. Mai mult
decât atât, în ziua de asta i, terenul psihanali?tilor ?i al psihologilor
anali?ti este mult mai com decât în perioada de început, astfel ca multi
analisti
alt limbaj
junghieni
sau filosofie
doresc
oric~
Frin
materialul
alta scoala.
lor personal sa fie tradus si prin
a devenit
Fordham mai(1962)
putina obisn~ita,
oferit ~ explicatie rationala pentru numeroasele ore
de analiza personala de c re analistii junghieni beneficiaza astazi. El
afirma ca este important pe tru candidatii în formare sa experimenteze
în ei însisi atât de multe sta i psihopatologice pe cât este posibiL De fapt,
el încurajeaza candidatii s v experimenteze aceste stari psihopatologice
în analizele lor de formar , pentru ca astfel vor fi mult mai pregatiti
pot
sa faca
învata
fatasaacelora?i
identificeprobl9:ne
par~~lelor
ca sanatoase,
analisti, În si,
aceeasi
prin urmare,
masura, nucandidatii
necesita
lucrul analitic, acestea servipdu-Ie apoi drept sursa de putere (Fordham,
1962).
Formarea pentru psihqterapie 49
orice pacient
Acest si analistul!
factor va influenta, analista saul sa,anJliza
de asemenea, rdiferent
de formare.
de durataElucidarea
analizei.
completa
complexelora fazei
nerezolvate
embrionare
asupra sirelatiilor
a copil1riei
tnalitice
va minimiza
pe care noul
influenta
analist
le va forma cu analizanzii sai urmatori. ricum, anumite experiente
traumatice pot fi rezolvate, dar nu neapara schimbate, de aici conceptul
de "vindecator ranit".
Majoritatea complexelor nerezolvate ale ui candidat sunt proiectate
în
totusi,
formarea
de-a lungul
analistului
întregiijungian
sale istorii,
actual.
o anaItza personala ramâne de baza
I
Bibliografie:
Hillman, J., "Training and the ClG. Jung Institute, Ziirich" în Journal of Analytical
Psychology, 7 (1), 1962b, p. 3e8
Jung, CG., "The theory of psyahoanalysis" în Collected works, voI. 4, F.C Hali
(trans.), Pantheon, New Yo~k, 1961, p. 85-226
6 (2), 1961,
ewton, p. 103-106
K., "Personal reflecti0T on training" în Journal of Analytical Psychology,
Plant, A, "A dynamic outline of the training situations" în Journal of Analytical
Psychology, 6 (2), 1961, p. 98-[102
Samuels, A, Jung and the post-Jungians, Routledge?i Kegan Paul, Boston, 1985
În terapiile
de Robert experientiall-umaniste
Elliott si Rhe~ Partyka
pe
(deemotie (de ex.:
ex.: Mahrer, Greenberg,
1989) Rice si Elliott
si psihoterapiile procrl 1993). Chiar daca terapeutii
sual-experientiale/ focusate
personala
integritatea,pe prezenta
toata durata
sauvietii ..
autenticitate a rerapeutului si dezvoltarea
de
timpflexibilitate
mentinând creativa
si intensificând
în orice mediu
sinele, prefum
s-aj aflasiindivizii
atingând (Greenberg
maximumulsi
de crestere: constiinta de sine si o viata în reaga de învataturi si expe-
riente. Un terapeut
altii, 1993). poateresurse
Exista doua si ar trebui sa îsi sustina
important~care tendinta
sustin de tendinta
aceasta crestere
prin activitati de dezvoltare personala care I'timuleaza constiinta de sine
într-o varietate întreaga de contexte.
52 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
AI
n acest scurt capito l va~ o enm o pnVIre d e ansam bl u asupra muncll..
'. fi ...
si în ceilalti.
conflicte, inconsistenta si aII biguitate - atât în sine însusi/însasi, cât
~âtorva functii importante. În primul rând, ele ofera învatare prin experienta.
In Mai
cadrulexact, terapiaexperien
traditiei perso lala si alte activitati
ial-umaniste, de dezvoltare
experienta servesc
traita direct este
presupusa
tinte dobândite
a conduce
direct lapri~lamiliarizare
o ~~i bogata, maiversus
folositoare
cunostinte
învatare
dobândite
(cunos-
usor retinuta si astfel mult ai accesibila pentru a fi folosita ulterior
descriptiv). O al
cu clientii. În astfel de "înv~,are
doilea ancorata"
rând terapia (Binder,
personala 1999)
si alte este mult
activitati mai
de dez-
voltare sunt menite sa ofe~e baza pentru veridicitatea ~i autenticitatea
Formarea pentru psihoterapie 53
•
54 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Terapia Gestalt
terapeutii
a unor profesori
gestaltisti
carismatici.
ar trebuiMai
sa mult
îsi contifue
de~ft atât,
terapia
acestipersonala
autori sustin
cu un
ca
••
56
J.D. Geller, lC Norcross, D.E. Orlinsky
pe Autorii
cont propriu
din traditia
poate Gestatt
fi efifienta.
au acordat
De fapt,
atentie
prima
~ifaptului
jumatateca aînvatarea
textului
Gestalt clasic (Perls ~i altii, 1r51) consta într-o succesiune de 18 experi-
mente graduale. Formatul fonsta într-o prezentare initiala a teoriei,
încep
urmatacudeo instructiuni
simpla constientiF,are
pent1u unul
("a sau
simti
maiprezentul"),
multe exercitii.
trec laExercitiile
amintiri
Terapia existentiala
Terapia procesual-experientiala
Mai multpersonala
dezvoltare decât atât,
autoGreenberg
conduse pentru ofera o serie
(2002) rtudenti,
I de acestia
pe care exercitiisade
le
emotionala, de reglare a emotiilor si de sc . bare a unei emotii cu alta,
foloseasca
elemente esentiale
pe cont prorpiu
în abordarea
pentru"gestio
a dOEândi
arii emotiilor"
,abilitati dedinconstiinta
terapia
pr,ocesual-experientiaIa.
În cercetarea focus-grupului, realizata cu 20 de actu.ali si fosti studenti
Elliott
asupra siexperientei lor au
colegii (2004) de descoperit
învatare acaterapiei
p~rsoanele chestionate au con-
procesual-experientiale,
i-a ajutat. Persoanele chestionate au preze tat valoarea lui "a vedea ca
functioneaza", "testarea ape
fi fost în rolul clientului fostsine", "experi
frecvent nta decaa osecomponenta
me~,ionat face practicacare
pe
mine"si faptul de "a descoperi ca functionEjaza". Studentii au mentionat,
58
J.D. Geller, ff.C. Norcross, D.E. Orlinsky
Concluzie
Pentru
odata terapeutii
complet. experi1ntial-umanisti,
Vazând lucrul de
aut,nticitatea si procesul cu crestere
sine nu este
ca penIci-
un
Bibliografie:
Barrett-Lennard, G.T., CarI Rogrrs's helping system: Journey and substance. Sage,
Londra, 1998
Binder, J.L., "Issues in teachll}g and learning time-limited psychodynamic
Greenberg, L.S., Emotion focused therapy: Coaching clients ta work through their
feelings, American Psychological Association, Washington D.C, 2002
Greenberg, L.S. si Goldman, RL., "Training in experiental therapy" în Journal
of Consulting and Clinical Psychology, 56, 1988, p. 696-702
Greenberg, L.S. si Paivio, S., Working with emotions in psychotherapy, Guilford,
New York, 1987
Greenberg, L.S., Rice, L.N. si Elliott, R, Facilitating emotional change: The
moment-by-moment process, Guilford, New York, 1993
Greenberg, L.S. si Sarkissian, M.G., "Evaluation of counselor training in Gestalt
methods" în Counselor Education and Supervision, 23, 1984, p. 328-340
Korb, M.P., Gorrell, J. si Van De Riet, V., Gestalt therapy: Practice and theory,
Plenum, New York, 1989
Mahrer, A.R, How ta do experiential psychotherapy: A manual for practitioners,
University of Ottawa Press, Ottawa, 1989
Mearns, D. si Thorne, B., Person-centred counselling în action, New Bury Park,
Sage, California, 1988
Pagell, W.A., Carkhuff, RR si Berenson, B.G.,,,The predicted differential effects
of the level of counselor functioning upon the level of functioning of out
patients" în Journal of Clinical Psychology, 23, 1967, p. 510-512
Patterson, CH., Understanding psychotherapy: Fifty years of client-centred theory
and practice, Llangarron, PCCS Books, Marea Britanie, 2000
Perls, F.S., Hefferline, RF. si Goodman, P., Gestalt therapy, Julian, New York,
1951
Rennie, D., Person-centred counselling: An experiential approach, Sage, Londra, 1998
Rogers, CR, Client centered therapy, Houghton Mifflin, Boston, 1951
Rogers, CR, On becoming a person, Houghton Mifflin, Boston, 1961
Schneider, K.J. si May, R, The psychology of existence: An integrative, clinical
perspective, McGraw-Hill, New York, 1955
Capitolul 5
terapeutului nu au o traditie
Terapia personala lunga sau
~ialte Igenuri de profunda
experientaînorientate
terapia cognitiv-com-
pe persoana
Starea
în curentacognitiv-comportamentala
orientarea a terapiei personale
uneiDin punctpersonale
terapii de vedereauistm
o l~gaI
c, cerintele
traditie, pentru
care se candidati
întoarce îndetimp
a selasupune
Freud
Formarea pentru psihoterapie 61
, '1d 1 d fi I . A 'IA' t
unUl sti e ucru ere ectafe asupra sle msusI. msesI, autocunoas ere
în ceea ce priveste "punctel~ oarbe" si sentimentele nepotrivite fata de·
clienti, cunoasterea stilului ur.terpersonal si a sensibilitatii unei persoane
si încurajarea
subliniaza empatiei pentnt
si importanta client
te~~fiei (Laireiter side
în explorarea Fiedler,
sine, pentru
1996). Unii
corectarea
autori
stilurilor disfunctionale si pentru dezvoltarea de competente personale,
interactionale si terapeuticE; de exemplu, faptul de a dobândi o
perspectiva pozitiva asupra Flientilor sau de a adop!a un stil terape~tic
înca
pe deplin
acceptata
recunoscuta
drept unînele1ent
oritntareastandard
cognitiv-comportamentala,
de formare, Pe aceeasinulinie,
este
acreditata
care sa includa
trebuieunsaprogram,
îsi dezvt~te
ee lucru
propria
asupra
programa
sensibilitatii
analiticapersonale.
de formar:..e,
In
timp
în ce aceastaacestor
majoritatea este otari,
cerint~ de formare
în $pecial oficiala, trebuie
în cele vorbitoare subliniat
de limba germanaca,
si în Olanda, aceasta traditiei îsi are radacinile în terapia cognitiv-com-
portamentala.
63
Formarea pentru psihqterapie
procesul
of Behaviour
terapeutic
and Cognitive
si contributia
Therapy,
lui! eila
2JOO).
acesta (British Association
'2. Îmbunatatirea patrunderii de sine, autpcunoasterii si sensibilitatii
privind
interpersonale,
comportamentul
precum si pattemurile
problematif' unei
obiceiurile
persoane si(Laireiter
schemelesi
Fiedler,1996).
3. Reducerea efectelor negative, nocive al~ terapeutului asupra proce-
sului terapeutic (Kanfer si altii, 1996).
4. autocontrol,
Dezvoltarea sensibilitate
abilitatilor dorite personald si interpersonale,
interpersonala,Iasertivitate sociala,cum
stimaar de
fi:
sine etc. (Bennett-Levy si altii, 2001).
64
J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
• Terapie de grup:
Grupuri interactionaleorientatecognitiv-comportamental
Terapiede grup multimodala
Terapiede grup functional-analitica
jeze în terapii bazate pe alte lorientari teoretice decât cea a lor (Lazarus,
(2000a) a constatat ca terapeu, .. cognitiv-comportamentalisti se angajeaza
în tratament dupa urmatoa ea distributie: terapie cognitiv-comporta-
mentala, între 10sisiproChaSkat1984;
1971; Norcross 15%; tera, ii psihodinamice, între 50 si 1994).
Pope si Tabachnick, 60%; umaniste,
Laireite.r
20-30%,
mult maisifideli
sistemice,
propriilor
între or~entari,
1? si 15%.atunci
Terapeutii
când se
dinangajeaza
alte orientari
în terapie
sunt
orientarea (terapeutii
personala umanista, pâna la 70%). Doar
din oriIntarea terapeutii sistemici
psihodinamica, pâna la si de familie
90%; cei din
par sa îmbine
mentalisti terapiile propriei
în alegerea tot atâ~ deterapii.
mult ca si terapeutii cognitiv-comporta-
O întrebare importanta în rcest context se refera la consecintele acestor
alegeri. Este extrem de releyant faptul, descoperit în mod empiric, ca
lui terapeutic, procesarii inf rmatiei si asupra comportamentului inter-
I
fundamental
de alta parte, pe
Lieb
terapia
(1998)
cognitiv-comportarentala
a constatat ca terr?eutii care
au raportat
se bazaufaptul
în mod
de
ativfi-comportamental.
câ~tigat mai mult din dezvoltarea srnsibilitatii orientata cogni-
Pentru ca participantii la aceste studii d fera în ceea ce prive~te expe-
rienta lor terapeutica, rezultatele pot fi int rpretate dupa cum urmeaza:
la începutul unei cariere profesionale, pen u începatori, pare important
sa se angajeze în programe de explorare e sine care sunt compatibile
cu orientarea terapeutica în care este for at terapeutul. Omogenitate a
conceptuala poate fi un criteriu import nt pentru dezvoltarea unei
sionala, oricum, terapiile personale din ori tari teoretice alternative pot
fi privite ca îmbogatind stilul propriu al u i terapeut ~icompetenta sa,
contribuindterapeutice
identitati astfel la dezvoltarea
directionate terapeutu ui prin
~i inteigate. largireaîn competentei
Ulterior, viata profe-
profesionale
Felul în care
(Willutzki
sunt construite
~i Botermans,
aceste conclîii,
199~). bazându-se doar pe doua
studii, trebuie privit ca tentativa. Sunt n,cesare astfel cercetari supli-
mentare, în special cu metode obiective, aSjUpraefectelor beneficierii de
terapie din orientari teoretice alternative.
Comentarii de încheiere
În acord încuterapia
peutice aceasta, poate ii privita ca un criteriu al calitatii practicii tera-
cognitiv-~omportamentaIa.
Bibliografie:
BABCP,
trainingBritish Association
standards o~ Behaviour
for memberq approaching and Cognitive
personal Therapy,
accreditation Minimum
as practitioners,
BABCP, Londra, 2000
eh wakwijzc"
DiGuiseppe, R, în
"Should tra~ees
Tijdschrift undergo psychotherapy?
~oor Psychotherapie, 122, 1990, p. 115-116
Dr. Raymond
DiGuiseppe responds." în Behavior Therapist, 14, 1991, p. 258-259
eabct.com/ training.htm]
training
Everts, D.B.,standards, EABCT,
"Leertherapie, een Londra,
kwestie 2001
van ef[riSPOnibila ~i la Tijdschrift
ect of affect?/1în http://www. voor
Psychotherapie,
Fiedler, 16, 1991, p.in3-11
P., Verhaltenstherapie und mit gruppen. Psychologische psychotherapie in
I
Be1lin,1996
lehrbuch fUr die klinische praxis, Springer,
Knickenberg, RJ. ~i Suly, S.K.D., ,,Interaktionsbezogene fallarbeit in der
9, 1999, p. 23-29
verhaltenstherapeutischen fort - und weite~bildung/l în Verhaltenstherapie,
1_
Lieb,
derH.,teilnenmer:
"Veranderungen
1998, p. 270-278
Resultate
undeiner
wirkvariablen r
evaluation~studie"
der selbsterfahrung
în Verhaltenstherapie,
.
aus sicht
8,
McNamara, J.R, "Personal th rapy in the training of behavior therapists",
72 Psychotherapy, 23,
J.D. Geller,
1986, p. 3t'c. Norcross, D.E. Orlinsky
0-374
Tiibingen,
Pope, 2000,'p. 475-491
K.S ~i Tabachinick, B.G.j "Therapists as patients: A national survey of
psychologists
Willutzki, U. ~i inBotermans,
lreland" ~ IJ.F.,
Irish "Die
Journalausbildung
of Psychology,in 13,
psychotherapie
1992, p. 168-175
in
Deutschland
in kompetenz"und
în der Schwriz und 42,
Psychotherapeut, ihre bedeutung
1997, rur die psychotherapie
p. 282-289
întreaga
sedintelorfamilie
cu un (cum
singurar individ
fi facut Whitaker),IFramo
sau cu un 1uplu, dar
a condus
incluzând
majoritatea
sedinte
mult
de comunitate
decât atât, pentru
insulara,ca acesti
în care
terapeuti
practi~r'
1e familie
formarea
lucreaza
si dezvoltarea
într-un fel
profesionala sunt frecvent îndepartate dr structurile traditionale ca
psihiatria, psihologia si asistenta sociala, ~ei formati în aceste modele
80 J.D. Geller, J.C Norcross, D.E. Orlinsky
ale
terapia
terapiei
personala
de famiiie
pentru
pot ter~euti
SaLU fie niciodata
sa fie obi~nuita.
expu~i unui context în care
6. Terapia de cuplu este nrobabil cel mai frecvent format conjugat în
care terapeutii de cuplu i de familie participa la psihoterapie.
Deschiderea terapeutilor de familie în a îmbina terapiile, accesibilitatea
imediata a terapeutilor care s specializeaza în aceasta metoda ~ivaloarea
aproape universala a acestei metode pentru cupluri, toate acestea fac ca
terapia de cuplu sa fie foart utilizata printre terapeutii de cuplu ~i de
familie ..
Bibliografie:
Ackerman, J.F.
Alexander, N.W,si Parsons, B., Flfnctional
The psychodynfmics offamily
family life, BasicPrinciples
therapy: Books, Newand York, 1958
procedures,
Gurman, AS., Kniskem, D.P. s' Pinsof, W.M., "Research on marital and family
therapies" în Handbook of ps chotherapy and behavior change, S.L. Garfield si
Brunner/Mazel, New yorkt1981' p. 133-158
AE. Bergin (ed.), Wiley, Ner York, 1986, ed. a 3-a, p. 565-624
Haley, J., Strategies of psychoter1PY, Grune and StraUon, New York, 1963
Haley, J., Problem-solving therap ,Jossey-Bass, 1976
Jacobson, N.S si Margolin, G., arital therapy: Strategies based an sociallearning
and behavior exchange princip es, Brunner/Mazel, New York, 1979
Kramer, C, Becoming afamily th rapist, Human Sciences Press, New York, 1980
Lebow, J.L., "Integrative fami y therapy: An overview of major issues" în
Psychotherapy, 40, 1987, p. 5 .4-594
Lebow, J.L., "The integrative re lolution in couple and family therapy" în Family
Process, 36, 1997, p. 1-20
Minuchin, S., Families and familyl therapy, Harvard University Press, Cambridge,
1974
Minuchin, S. si Fishman, C, Fa~ily therapy techniques, Harvard University Press,
Cambridge, 1981
Formarea pentru psihoterapie 81
CâtExperienta
de complet mea
este de cu F~irbairn
analiza atins
rezultatul tl_n terapia sipsihanalitica?
Winnicott
de dupa: mai ales ca acesta este singurul mod în care pot prezenta o
imagine realista a ceea ce consider eu ca reprezinta relatia dintre
de a oferi o relatare
respectivele a propriei
contributii analizedoi
ale acestor cu re arcabilisi Winnicott
Flrbairn
I analisti si ceea ce le
si efectele
datorez.
Întrebarea
fascinanta "Câtmine,
pentru de complet
fiind legata mi rezultat?"
poatedefi unlfactor are o importanta
neobisnuit: o amnezie
88
J.D. GellerJ J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
ani si jumatate, privind mo rtea unui frate mai mic. Doi analisti au esuat
în a trece de acea amnezie, ar a fost rezolvata dupa ce "si-au luat mâna
totala cauzata cudesiguranta
de pe mine", o trauma1severa pe care
oar pentru
I
am suferit-o
ca ceea la vârsta
ce au realizat ei a de
fosttrei
sa
interes atât din punct de v. dere teoretic, cât si uman. Lunga cautare a
unei solutii pentru acea pr blema a fost prea interiorizata, în interesul
"domoleasca"
de a fi pe de-a-ntregul li
acce ajora.
reprimarea Spernucaam
tata, dar aceasta
avut chestiune sa reprezinte
nici o optiune, si cum
nu am putut sa o ignor, am t.ansformat-o într-o vocatie prin care as putea
macar
daca nusaasîifiajut pe ceilalti
suferit . .Lj\tâtFnu
acea tralhma, airbaim, cât si psihoterapeut.
as fi devenit Winnicott au crezut ca,
Fairbairn
motivat
chiar a spus
pe vreunul
odata: "Nu
dintrepd[roisa sa
madevenim
gândesc psihoterapeuti,
la ceea ce ar putea
daca sa
nuneamfi
spus:
fi avut "Pattemul de baza
probleme noi al personalitatii,
însine'l' Nu era un omodata
foartefixat în copilaria
optimist si odata mica,
mi-a
nu poate fi schimbat. Emott.a din vechile pattemuri poate fi secata prin
experiente noi, dar apa poa~e curge din nou prin vechile albii". Nu poti
oferi nimanui o alta istorie. ~ tr-o alta ocazie, el a spus: "Poti sa continui
sa analizezi tot timpul, fara sa ajungi nicaieri. Relatia personala este cea
terapeutica. Stiinta nu are alori în afara de valorile stiintifice, valorile
schizoide ale investigatorul i care sta în afara vietii si priveste. Este doar
productiv, folositor pentru un timp, dar apoi trebuie sa te întorci la a
trai". Aceasta era perspecti a lui asupra "analistului oglinda", un obser-
vator
exprimaneimplicat, care dOar~interpreteaza.
o relatie personala Cu toateaPerspectiva
e întelegere autentica. acestea, a mea
sustinut
este
usor
a construi
cu uniirelatii
oamenipersonale
si mai ~reu
lsi toticuputem
altii. Aici
construi
intra relatii
în joc imprevizibilul
personale mai
factor al "potrivirii natural~t". Cu toate aceastea, în ciuda convingerilor
89
Formarea pentru psihoterapie-
avut nIcIOdata
sedint~l~r Uh paclent are
cu a~mândoi~itoa sa lffil poata lor.
a con~sfo~dent: spune atat derelata:
Winni~ott exact "N-.am
ce am
spus data trecuta". Articol llui Morse a sugerat
1960. Pentru propriul beteficiU, am pastrat con o restudiere a ulre-
gistrarilor facute cu un an îl ainte si am fost intrigat sa vad lumina pe
care acestea au aruncat-o a upra motivelor pentru care cele doua analize
au e~uat în a-mi rezolva amn zia acelei traume de la trei ani ~i jumatate, ~i,
totu~i, fiecare dintre ei, în feluri diferite, m-a pregatit pentru o rezolvare a acesteia
într-o etapa postanalitica. A tr .buit sa ma întreb din nou: "Ce este procesul
terapeutic analitic?"
În generat
în teorie, am gasit
în timp ca F*rbairn
ce WinniJott era devenea mai riguros
mai revolutionar în practica
în practica decât
decât în
teorie.
în Împreuna, Fairbairn,
necrologullui erau partilopuse
~ 1965:care se completau. Sutherland a scris
notabil, dar stând de vorba u el mi-am dat seama ca nu era deloc formal
sauFairbairn parea
distant. Arta sa aibalun
si religia aer întrucâtva
rau pentru formal
el expresii - unalearistocrat
profunde nevoilor
omului, pentru care simt+ un adânc respect, dar interesele sale au
dezvaluit un conservatorisr mai degraba neobisnuit.
i-a creat
încet probleme
în munca sa, înfamiliale evidente.
anii 1951°. La începutul
Socul mortii anilorsale,
subite a sotiei 1950dina 1952,
avut
cu
primul
trecerea
atac anilor.
de gripaTimp
virala,
de p,rmatoarele
Idoi ani dupa devenind
moartea mai
sotieivirulente
sale, a muncit
o data
din greu
States la remarcabila
(Observatii asupra lui l~crare
natrii Observations
starilor (Fairbairn,
isterice) an the Nature 1954) care a
of Hysterical
finalizat gândire
"psihanaliza a sa origipala.
si stiinta" Si-a clarificat
în dtma lucrari (Fairbairn,perspectivele
1952b, 1955).despre
Exista
91
Formarea pentru psihqterapie
M-am
de relatii
dusdela obiect
el pentru
rau ainternalizate,
trece de amnezia
libid~nalizate
~egata de sitrauma
antilibidinalizate.
generata de
infantila. Acolo am simtit ca s-ar gasi c uza experientelor vagi care
constituiau
moartea fondul
fratelui meu,întregii mele arexisten
înspre orice fi fost~ e,spatele
manifestata
acesteiaprin izolare
în perioada
din
dupaconvenienta,
care m-am perioada
dat batut de
si am
relatii
crescut
de obieft
de~arte
rau de
oedipiene
ea. Voi numi
internalizate:
aceasta,
mi-a marcat visele, în timp ce brusc si în m~d repetat obisnuiau sa erupa
experiente shizoide. Fairbairn le-a interpr~tat în mod hotarât ca "retra-
gere", în sensul de "fuga" de relatii de obie t rau internalizate. M-a adus
înapoi, în mod repetat, la conflictele oedipi ne cu trei persoane libidinale
si anti1ibidinale în ,Jumea mea interioara", l. "clivajul obiectelor" kleinian
si "clivajul Eului" fairbairnian în sensul ex itatiilor libidinale oedipiene.
I
În 1956 i-am scris pentru a-l întreba exact ce credea despre complexul
Oedip, iar el a raspuns: "ComplexulOedi este ~entral pentru terapie,
dar nu pentru teorie". I-am raspuns la rân ul meu ca nu puteam accepta
acest lucru: pentru mine teoria era teoria t rapiei, iar ceea ce e adevarat
p~ntru una trebuie sa fie la fel de ade arat si pentru cealalta. Am
dezvoltat o dubla rezistenta fata de el în m d constient, în parte simtind
ca el este mama mea rea impunându-si p rspectivele în fata mea si, pe
de alta parte, fiind în dezacord cu el în m d deschis, pe baze autentice.
Am început sa insist asupra faptului ca problema mea reala nu era
constituita de relatiile proaste de dupa pe ioada Percy, ei de "esecul de
a relationa în orice fel" al mamei mele. Mi- spus ca am simtit ca analiza
proaste ca mai bune decât nimic, pastrân u-Ie operative în lumea mea
oedipiana m-aaparare
interioara ca tinut împotriva
pe loc atâtproblemei
timp, faCtdu-ma
sc izoide maisaadânci.
folosesc
El relatiile
a vazut
92
J.D. Geller,IJ.C. Norcross, D.E. Orlinsky
Apararile trebuie
Dar analiza meaanalizate
oedipiara19iacest lucru mi-a
cu Fairbairn nu a pus
fost în vedere faptul
o pierdere ca
de timp.
reprimasem
spatele într-adevar
ei, prin construireatrapma
peste mortii
aceastaluia Percy, toate acestea
unui complex stând în
de experie?te
de lupta sustinuta în relatii~e de obiect rau cu mama, pe care a trebuit
sa le reprim. Aceasta a co stituit baza ruperii de vise 9i producerea
intermitenta a simptomelo de conversie. Fairbairn a insistat în conti-
nuare ca aceasta era sursa p ihopatologiei mele. Se îngela cu siguranta,
dar a trebuit sa fie analizata radical pentru a putea deschide calea catre
adâncimile mai adânci. Chi r a9a s-a 9iîntâmplat. Fenomenele schizoide
labil regresive 9i negative s vâra cu forta în materialul pe care eu il-am
procurat, 9iîntr-un final chi r 9i el a început sa accepte în teorie ceea ce
mi-a scris ca sa ma întrebe: ,Este Eul tau regresat retras sau reprimat?"
Eu i-am raspuns: "Amândo a. Mai întâi retras 9i apoi tinut reprimat".
un raspunsmi-a
Fairbairn de scris
la mama. A~ci-mi când
pentru· spune:am publicat acea idee, Winnicott
tau pus pe slabiciunea Eului produce rezultate terapeutice mai bune decât
interpretarea în termeni de tensiuni libidinale si antilibidinale.
Când, în 1960, am scris" go-weakness, the Hard Core of the Problem
am fost niciodata capabil; consider în teoria mea, regresia. Accentul
mi-a
of Psychotherapy"
scris pentru a-mi
("SIabiciurea
spunr "Daca
Eului,a9miezul
putea scrie
problemei
acum,psihoterapiei"),
despre asta a9
fapt
scrie".
conceptualiza
Am 9tiut caceea
teoria
ce mfa
n1fputuse
era, înfilinii
cuprins
mari,în corecta,
analiza. dat
Cu mult
fiind curaj,
ca de
cred, el a acceptat asta.
Ar trebui
~lust:ând sa îmi de
dife~enta termin relatarea
"tip ~e despre
om:' dintre el 9iFairbairn
Winnicott,ca un.facto~
analist 9icar~
om
Joaca un rol Important m ~erapIe. Felul m care este aranjat chIar 91
cabinetul de consultatii creeaza o atmosfera plina de sens. Fairbairn locuia
la tara 9ivedea pacientii în v~chea casa a familiei Fairbairn, în Edinburgh.
Am intrat într-un salon mare pe post de sala de a9teptare, mobilata cu
Formarea pentru psihoterapie 93
îmbolnavit
Doctorul ei într-un
spunea: mod ~isterios
"Mdare si se rea
de inima credea
dupacafratele
sunt pe
sau.moarte.
Daca
inteligenta dumneavoastra ratiVa nu îl poate salva, nici eu nu pot", drept
celor doua analize, pâna 1 70 de ani, cu trei ani în urma. A ramas însa
vie în mine, gata sa se de lanseze într-o maniera nerecunoscuta, din
pricina
complet unor evenimente
reprimata. Amn1iaasemanatoare,
a tinut pe tot laparcursul
perioade vietii
destul
melede siîn-
al
prietenie strânsa cu un col g student care era reprezentarea unui frate
delungate
pentru deCând
mine. timp. a La vârr,ta
plecat, iar de 26 de întors
eu m-am ani, laacasa
universitate,
în vacantaamla legat
mama,o
epuizare. Totul era redus 1 tacere pâna la extenuare, dar pe atunci eram
se zareasca. Din nou, m-a1 îmbolnavit de aceeasi misterioasa boala de
cunoscut din punct de ve~ere psihanalitic, studiasem teoria clasica cu
Flugel,
minata, cunosteam
sub supervizarea
literatul -,profesorului
a de baza, aveam
John oMacmurray,
teza de dizertatie
cautând
neter-
sa
traduc psihobiologia lui Fr~ud, sau mai degraba datele clinice în termeni
filosofici
doi de "relatii
ani. Asa personflle",
ca fusesem puevenitsi atunci
îmi studiasem propriile
când aceasta boalavise timp un
a adus de
vis de proportii:
97
Formarea pentru psihoterapie-
am plecat repede.
În încercat
A dimineata urmatoare
sa iasa, dar l-am eram mai bine.
amenintat cu borla,entru
l-am prima
încuiat data am recu-
înauntru si
noscut reaparitia bolii mele de dupa moarfea lui Percy si am vazut ca
am traitputeam
ca nu permanent dincolo
sa îmi gasescdelinistea
culmea pâna
repriIfarii acesteia.
qe aceasta Am stiutnuatunci
problema va fi
fost rezolvata.
Am fost atras în psihoterapia de urge lta, în timpul razboiului, de
profesorul de medicina din Leeds, numit p un post de lector în Faculta-
tea de Medicina, si am continuat sa îmi st diez visele. Mi-am recitit de
curând înregistrarile si mi-am dat seama ca u facusem decât interpretari
oedipiene fortat clasice. Mult mai import nt a fost faptul ca s-au evi-
dentiat trei tipuri de vise: (1) o femeie salba 'ca atacându-ma, (2) o figura
tacuta, ferma si prietenoasa a tatalui susf ându-ma si (3) un vis întru-
chipând o misterioasa amenintare cu mo rtea, cel mai clar exemplu
bazându-se pe amintirea mamei mele ducA du-ma la vârsta de sase ani
în dormitorul matusii mele invalide, crez ta a fi pe moarte din cauza
Stiambanda
brusc îndeajuns de multe
s-a sfâsiat si ampentru
stiut caa-mi
sunt dt seama ca amintirea matusii
li~er.
trebuie sa-I citesc pe Fairbairn. Asa am fac t si,la sfârsitul anului 1949,
l-am cautat pentru
departament analiza.si mi-a spus ca, tate fiind perspectivele
de psihiatrie ' mele,
Pentru primii putini ani, analiza lui oe~ipiana în linii mari a lumii
problema cu un dat
precara. Mi-am analist.
seamaAm scris data-de
dintr-o atunci: ,laptul
Sunt într-o
ca nu dilema.
puteam Trebuie
rezolva
atunci nu trebuie sa ma ajutati dumneavoas a". Odata ajuns fratele meu
în transfer, a-l pierde pe Fairbaim fie prin erminarea analizei de unul
singur,
sa terminfieanaliza
prin a-ipentru
sta alaturi
a aveapâna
sansaavea t
de sa-moara
o finaliza arîntr-adevar,
fi reprezentat
moartea lui Percy si as fi fost lasat cu o erumie pe scala larga, ca urmare
dar
a acelui eveniment traumatic, si cu nimeni a aturi care sa ma ajute. Putea
Fairbaim sa ma fi ajutat în aceasta privinta în analiza? Nu în acea stare
de sanatate fragila, iar eu mi-am rarit succ siv sedintele în acel an. Am
multe motive pentru a-i fi recunoscator entru faptul de a-mi fi stat
alaturi, chiar si în acea stare de sanatate car era din ce în ce mai precara,
pâna ce eu am atins acel insight critic. For a propulsatoare din spatele
înapoi la o mamamai
Am descoperit târziu ca ma
fundamental bunapusese
si sa o îny-o pozitie
re!fasesc în în
recreata care trebuia
el în sa
transfer.
înfrunt ceea ce se constituia a fi o dubla tra~a, pe de o parte, cea a mortii
lui Percy si, pe de alta parte, cea a mamei oare a esuat în a avea grija de
mine.
Recitindu-mi consemnarile, sunt uimit d rapiditate a cu care el a ajuns
la miezul problemei. În prima sedinta am mentionat amnezia traumei
mortii lui Percy si am simtit ca avusesem o aliza radicala cu Fairbairn
asupra "apararilor de obiect rau internali ate" pe care le construisem
împotriva acesteia, dar nu mersesem atât e departe, în jos, acolo unde
PotiStii lucruri
sa te despresamine,
îndepartezi, darsingur
te simti nu sunt înta
si sa o persoana
~imtica nu suntapropiata tie,
real. Trebuie
sa fi avut o boala, înainte ca Percy sa se fi ntscut, si sa fi simtit ca mama
t: te-a lasa,tsa-ti porti sin~ de gr,i!~.L-ai afc:p,tat pe P~rcy c~pe ~inele
tau de copil care avea neVOlede gnJa,Atunq cahd a munt, n-al mal avut
nimic si ai fost darâmat.
de la
Aceasta
Winnicott,
era onuintrepretare
de lc:tFairbairn.
perfecta
Multa m~i
re~atiilor
târziu,deamobiect,
spus ca,
dardin
venind
când
iar
meleuneori vorbeam
neîncetate foarte
si ca în tare.sedintelor
timpul F
Fairbairnnua I~~erpretat
placeau pauzele
acestea ca
de sitacere,
încercam sa preiau controlul asupra analizEjisi sa joc-rolul, sa fur penisul
cum
102
J.D. Geller, J.e. Norcross, D.E. Orlinsky
magazin
familiei, sotia
9i casa
mea,
primilor
fiica mea,
9apte
matu9a
ani groa~nici.
Marr, tataImagini
9i mamaaleaumembrilor
continuat
sa se repete, tat~ tot timpul suportiv, mara tot timpul ostila, dar nici
urma de Pe~cy. In~ercam sa :amâ~ în p:ri~ada post-P:rcYAa l~ptelor ~u
~ar::a ..ApOl,.~u~a vreo doua IU~llf.do~a v}sevaurupt. m ~far9It a~ezIa
vIetu9I mortulUI Percy. Eram UImIt sa m . vad pe mme mtr-un VISla o
vârsta precisa de aproximativ trei ani, eu evident, tinând un carucior
în care era fratele meu în vârsta de aproxi ativ un an. Eram tensionat,
uitându-ma cu teama spre stânga, la ma a, sa vad daca ne vede. Dar
ea se uita fix în gol, la distanta, ingnorân u-ne la fel ca în primul vis
din acea serie. Visul din seara urmatoare • fost 9i mai uimitor.
ca: "Nu exista un asemenet lucru numit copil", adica trebuie sa fie o
"mama si copil", si ce m rturie mai buna poate fi adusa pentru
perspectiva lui Fairbairn, si anume ca realitate a psihica fundamentala
este "relatia de obiect pers nal"? Ce mi-a dat mie puterea, în incon-
I
stientul meu adânc, sa într nt din nou acea trauma? Trebuie sa fi fost
pentru ca Winnicott nu er., si nu putea fi, mort pentru mine si cu
siguranta nici pentru multi altii. Niciodata nu am simtit ca tatal meu
era mort, ci într-un mod pr fund l-am simtit viu în mine, oferindu-mi
I '
mamei
posibilitatea
mele de
sa mai
rezisttârziu.
la in~uenta
-j'\cum Winnicott
activa inhibatoare
a revenit într-o
si paralizanta
relatie viea
tocmai cu acea parte din mine pierduta timpuriu, care s-a îmbolnavit
pentru ca mama a esuat în feea ce ma priveste. Îi luase locul ~i îl facuse
posibil ~i sigur pentru a mi-o p~tea~o aminti mtr-un vis revelator real, ilustrând
raceala ei schizoida paralizan a. Incetul cu încetul, aceasta a devenit o
convingere ferma care a cr scut în mine si m-am recuperat în urma
miscarii vulcanice a acelei s rii nestavilite de vise regresive, simtind ca
am obtinut câstigurile pe cal e le cautasem în analiza timp de mai bine
de 20 de ani. Dupa toate ceste amintiri, vise, simptome ale eveni-
mentelor traumatizante det liate, oamenii si tensiunile emotionale care
au fost lucrate, a ramas un singur lucru: calitatea atmosferei genera le a
relatiilor personale care au alcatuit viata noastra defamilie în acei primi ~apte
ani. A persistat ca o stare de tristete pentru mama mea, care era atât de
distrusa din copilarie încât .ci nu putea sa fie si nici nu ma lasa sa fiu
"sinele adevarat". Nu pot s am un alt set de amintiri. Dar sunt însa
devenit tatal meu un elemen atât de sigur pentru mintea mea, sustinând
compensate
lupta mea dedea descoperire, mea din analiza
gasi si a fi ,adevaratul despre Acest
meu sine". cât delucru
profund
a fosta
întelegerea
experimenta si siguranta
suportul sOti~ilmele,
de ~ fi eu nu
însumi.
as fi avut
Trebuie
acelesaanalize
adaug si ca,
nicifara
nu
as fi ajuns la acest rezultat. Ctt este psihoterapia psihanalitica? Este, dupa
cum o vad eu, asigurarea u~ei relatii umane pline de încredere si înte-
legere, de o natura care intra fn contact cu copilul traumatizat si profund
reprimat într-un fel în care îf.permite unei persoane sa devina în mod
cu
constant
mostenirea
mult mai
traumatica
capabila asirrimilor
traiasca, ani
în siguranta
de formare,
uneicare
relatii
se strecoara
reale noi,
printre sau erup în constient.
107
Formarea pentru psihoterapie-
pentru mine, iar ca analist mi-a dat ocazia sa descopar în detaliu cum
Pentru
luptele mine,
pentruFairbairn a construit,
independenta ca persoFa'
de mama ceea ce tatal
me ., începând meu adefacut
cu vârsta trei
ani si jumatate pâna la sapte ani, crescuserk în alcatuirea personalitatii
mele. Fara aceasta, m-as fi putut transform la batrânete într-o persoana
ca mama mea. Winnicott, un tip de perso alitate total diferit, a înteles
si a umplut golul pe care l-a lasat mama mea în primii trei ani si jumatate.
Am avut nevoie de ei amândoi si am avut norocul suprem de a-i gasi
pe amândoi. Diferentele dintre ei au consti t stimulente pentru diferitele
laturi ale alcatuirii mele. Ideile lui Fairbaim rau "concepte logice exacte"
Bibliografie:
Fairbaim, W.R.D,
Fairbairn, W.R.D, Psychoanalytic studies
"Theoretical and of the persqnality,
experimendl aspectsTavistock, Londra, 1952a
of psychoanalysis" în
British Journal of Medical Psychology, 25, 195 b, p. 122-127
Fairbairn, W.R.D, "Observations of the nature of hysterical states" în British
Journal of Medical Psychology, 27,1954, p. 10-125
Fairbairn, W.R.D, "Observations in defence of t e object-relations theory of the
personality" în British Journal of Medical Psy hology, 28, 1955, p. 144-156
Fairbairn, W.R.D, "Considerations arising out of the Schreber case" în British
Journal W.RD,
Fairbairn, "On
of Medical the nature29,1956,
Psychology, and aims
p. of
11~--127
psychoanalytical treatment" în
International Journal of Psychoanalysis, 39, 19j8, p. 347-385
Guntrip, H., Ego-weakness, the hard core of the prpblem of psychotherapy, 1960
1961 -
Guntrip, H., Personality structure and human inte[action, Hogarth Press, Londra,
Guntrip, H., Schizoid phenomena, object-relatiosn an~ teh self, Hogarth Press, Londra,
1968
Morse, S.J.,"Structure and reconstruction: A critifal comparison of Michael Balint
487-500 -
and D.W.
Suterland, Winnicott" W.R.D.
J. "Obituary. în International Journll
Fairbairn" Journal53,
of Psychoanalysis,
în International of 1972, p.
Psycho-
analysis, 46, 1965, p. 245-247
Winnicott, D.W., Collected papers. Through paediatrics to psycho-analysis, Tavistock,
Londra, 1958
Winnicott, D.W., Playing and reality, Tavistock,lLondra, 1971
Capitolul 8
, . r Je"e D. Gelb.
In prezent am 62 de ani. tm devenit din nou introspectiv. Imi place,
,
împreuna
persoane sicuevenimente
prieteni vechf' sa contribuit
car, au ma las în învoia
modamintirilor
semnificativlegate de
la dez-
voltarea noastra. M-am apu~at sa scriu acest capitol despre experientele
simptomele
în terapie, acest
meleefort
si patologe
a adu~ nQi
meadescoperiri
de caracter.deCasine.
si experientele
Nu voi starui
mele
în
aceste chestiuni în acest capi~ol; nu vad nici un interes în a produce ceea
ce Joyce Carol Oates (199~) obisnuia sa numeasca un "exercitiu în
patografie" .
Am evaluat retrospectiv Idaca t>icum fiecare dintre terapiile mele a
contribuit la cresterea mea cf terapeut si ca om. Ceea ceAam realizat este
ca nu am nici o opinie clarf despre aceste chestiuni. Intelegerea mea
asupra felurilor
decât atât, în caremele
estimarile m-alI}
de schimbat în timp
cât de mult se tot modifica.
am beneficiat, Mai de
personal, mult
pe
urma variatelor terapii sunt ~iferite, în anumite privinte importante, de
estimarile pe care îmi aminte~c ca le faceam atunci când aveam patruzeci
si cincizeci de ani. Daca as f~scris acest articol în timpul acelor decade,
Cu toate acestea, cred cu arie ca experientele ilustrative relata te aici
evaluarile mele ar fi fost prl'udiciate într-o directie negativa.
mai devreme
ar fi fost aceleasiînpeviata
care mea
le-a j fiPentru mine,ar ele
inclus daca reprezinta
fi fost momentele
sa scriu acest capitol
decisive care
incidente au avut
critice suntloccumva
în fiE:jcare
dintre terapiile
emblematice mele.ceva
pentru Amintirile
care a acestor
stat în
111
Formarea pentru psihoterapie -
de lâna din trei piese si sa fumeze pipa, asa cum dr. A o facea în
majoritatea orelor. Nu avusesem niciodata o conversatie productiva
cu un adult, în particular, despre chestiuni care erau importante pentru
mine. Tatal meu si cu mine nu avusesem niciodata o conversatie "de
la suflet la suflet". El obisnuia sa devina nervos si nerabdator atunci
când eforturile lui de a ma învata cum sa îmi leg sireturile sau cum
sa rezolv o problema de aritmetica esuau în mod constant. Pe la vârsta
de sase ani am încetat sa îi mai solicit ajutorul, vorbele linistitoare sau
sfaturile.
Cu dr. A am facut primele tentative de pasi în a deprinde cum sa
învat cu un "prieten de nadejde" (Bowlby, 1973) printr-un mediu de
dialog. Vorbeam cu dr. A asa cum nu vorbisem cu nici un alt adult
despre terorile în care ma simteam neajutorat din copilaria mica. Datorez
acutul "sentiment al locului de provenineta" (Bachelard, 1994) faptului
de a fi crescut într-un apartament la subsol, din Bronx, a carui usa de
hol dadea spre centrala cladirii si un conglomerat format din mobila
dezafectata, pubelele de gunoi si salbaticul ciobanesc german al admi-
nistratorului. Crescusem obisnuit sa ma simt anxios si singur într-un
mediu urât.
Dr. A m-a ajutat sa gasesc nume si metafore pentru sentimentele mele.
Mi-a oferit descrieri clarificatoare pentru experientele mele "neformulate"
(Stern, 1983). M-a ajutat sa traduc ce fusesera "crize de anxietate" în frici
specifice. Din nefericire, eu mi-am experimentat fricile ca pe o forma de
lasitate. Mi-era rusine ca mintii mele îi lipsea puterea de a trece peste
fricile acute legate de o moarte timpurie. Bravura era valoarea predo-
minanta în cartierul meu.
Amintirea mea cea mai vie din terapia cu dr. A este urmatorul schimb
comunicativ: ,,Jesee, ai vorbit adesea despre sentimentul furiei la tatal
tau si despre lucrurile pe care te enerveaza pe tine la el. Cu toate acestea,
nu ai vorbit de faptul de a fi nervos pe mama ta. Exista vreun lucru care
te enerveaza la ea?" Am ridicat din umeri, am ezitat, dupa care am
raspuns: "Nu-mi vine nimic în minte". El a spus: "Dar daca ea ar fi cea
care a otravit imaginea tatalui tau?" Ma îndoiesc ca a spus exact asta,
dar aceasta reprezentare îmi pare ca ar fi adevarul. Avea dreptate.
Tindeam sa îl vad pe tata prin ochii de multe ori dispretuitori ai mamei
mele. Cu aceasta remarca, dr. A mi-a deschis posibilitatea revizuirii
modului în care eram tratat de fiecare dintre parintii mei. Cu aceasta
prima patrundere psihologica, dr. A mi-a câstigat respectul. Cu toate
acestea, nu am simtit niciodata o afectiune adânca pentru el. Acest
sentiment era rezervat pentru profesorii mei.
113
Formarea pentru psihoterapie
Nu mi-a placut sa-i fiu pacient doctorului A s>i,a~a cum reiese printr-o
terapie daca nu
presupunere a~ fi nu
gre~ita, studiat
am beneficiat det
în acela~i ti pe psihologie, literatura
urma terapiei. De fapt,~i
filosofie
~i cu profesori
ale caror aprecieri pe care îi admiram
însemnau ~i PFIpentru
foarte mult care îmi dor~am
mine. sa îi parte,
In mare întrec
mei. Era ca ~i cum obiceiurile mele proast nerostite, acest secret, m-ar
fi îndepartat de dr. A.
Uramîntrebare
aceasta cu atât mai mult ce
în timp caeu
el sa
mama fi într bat
gândeai "Ce
ca îi simtilui(acum)?",
prefer cum
pe profesorii
era dispus sa faca. De cele mai multe ori ljlicinu ~tiam. Întrebarea ma
114
J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
lasa fara rasprms. Parea sa ma creada când îi sprmeam "Nu pot sa exprim
în cuvinte", dar am presupus ca parerea lui despre mine era ca eram
un pacient secretos si nerecunoscator. Nu stiam daca ma placea cu
adevarat.
Din întelegerea ulterioara a faptelor mi-am dat seama ca puteam sa
îndur stoic dificultate a de a fi supus terapiei, dat fiind ceea ce învatam
în clasa, la teatru, din filme si în Greenwich Village. Am ramas în terapie
pentru ca eroii mei intelectuali sustineau perspectiva conform careia
întelegerea de sine merita, în mod intrinsec, sa fie urmata, fie ca "vindeca"
sau nu nevroza cuiva. Profesorii mei de psihologie m-au învatat ca faptul
de a fi într-o terapie orientata pe insight ar trebui sa ma transforme într-o
persoana mai buna, mai desteapta, mai culta, macar, daca nu si într-una
mai sanatoasa. Aceasta convingere era extrem de importanta pentru
mine, pentru ca am simtit ca dau gres în a transforma "insight-urile inte-
lectuale" în "insight-uri emotionale", pentru a folosi jargonul perioadei
respective. Faptul de a fi fost în acelasi timp specialist în psihologie si
pacient într-o psihoterapie mi-a oferit o "identitate" (Erikson, 1963).
Psihanaliza si psihot~rapia au oferit studentilor de facultate straini
de lume/întorsi cu fata dinspre lume, din perioada mea si din acelasi loc
cu mine, New York-ul anilor 1950, standarde si valori privind întrebarile
noastre fara rasprms referitoare la sens si moralitate. Am ajuns sa studiez
psihologia si totodata la prima mea terapie cautând îndrumare pentru
masturbare, iubirea romantica, sex premarital, moravuri culturale
conventionale si traire a rmei vieti etice. Mai mult decât atât, studiul
dezvoltarii si al psihologiei anormale m-a asigurat ca "simptomele" mele
- constiinta de sine în agonie, dezorientarea vocationala, revolta, preocu-
parile legate de sanatate, ambivalenta crescuta, slabele schimbari de stari
si confuzia legata de identitate - erau privite de catre experti ca mani-
festari "tipice" ale adolescentei. Studiul lui Freud si a neofreudienilor
m-a asigurat ca, dincolo de suprafata comportamentului acceptat social
chiar si al celor mai mature persoane, existau dorinte patricide si
incestuoase. În acelasi timp, deveneam constient ca teoriile psihanalitice
curente modelau gustul, opiniile, limbajul si stilul de viata al
newyorkezilor seriosi (intelectuali, artisti, boemi). Voiam sa fiu rmul
dintre ei. Am privit psihanaliza ca pe rm aliat în lupta mea de a ma stabili
pe mine ca un rebel cultural, un individualist insolent, rm existentialist
american. Eram atras de tensirmea dintre fortele pro- si antisociale
regasite în învataturile lui Freud. Studiile mele, psihoterapia mea si
conversatiile care îmi dominau viata sociala erau integrate într-rm mod
de a fi în lume.
115
Formarea pentru psihoterapie
o întâlnire scurta
Cautarea autenticitatii
zând" ca totul era în regula, d. si stiam ca ceva era extrem de gresit. Acasa,
de a vorbi elocvent. petrecut,em mult timp din copilaria mea "pretin-
la facultate, ajunsesem la p zitia budista conform careia mare parte
I
pa9iÎn înainte
perioadaînvatând cum 1~spun
unui an 9ijumrtate de terapie cu dr.
"Consider ...",C,"Simt...",
am mai facut câtiva
"Cred ...",
"Vreau ..." direct 9i deschis. :t'fJegasindîn dr. C modelul idealizat al tera-
9i m-am identificat mai mult cu profesorii mei decât cu terapeutul meu,
la fel cum mi se întâmplase S în timpul facultatii. De fapt, mult din ceea
peutului kaiserian care sper~;:Jlm sa devin, am simtit o afectiune mai mare
c~ am luat d~ terapi~ ~ea ~f
dr. C a ~os~con~ing~rea de a dezvolta un
stil terapeutic care sa fie blalild, amabIl SI nomromc.
tin~~ sa înflore~sca. Atw:ci, si.la o scala, mai mi~a ac~m:. figurile cele
mmNew
mtelectual
Haven nguroase SIad~areate erau
este un ora9 teoriaSIsunt psihana1istii.
9i practica Ca profesot
psihanalitica con-
La fel ca înmele
întrebarilor stereotipul filmului
"realiste/l. despre
Evitând ari-alistulrigid,
în mo~ el nu formele
scrupulos toate raspundeade
122
J.D. Geller, fC. Norcross, D.E. Orlinsky
dezvaluire
Ramânea tacutde sine,
atunci
simtea9
cân9- ca
aveam
era duplicatul
nevoie desecretului
o· reflectiefamiliei
empatica
mele.a
sentimentelor mele. În tim~ ce dr. C îsi transmisese confruntarile pe
tonuri de ironie, calitatile t0:rr-aleale vocii doctorului D nu exprimau nici
însufletire, nici vitalitate. ~i-l amintesc ca atârnând într-un scaun de
director
Dr. Dcare
nu parea
mi-a spus
prea niciEdata
mil pentrudaca
corpul
era sau
sau masiv
nu desiacord
zdravan.
cu inter-
pretarile mele, cu' o singura fxceptie majora. Am avut o contradictie pe
financiare
seama ale relatiei mele
interpretarii noastre. Atunci
asrpra când asigurarea
modului sau de a mea pentruaspectele
conduce terapie
acordata an:bulatorfu paciertil~r a expir~t~ în}i~pul ceh~_ide-~l treilea
ne-am
an de terapie,
înteles l-am
asupramtrebat
a cât J~ebuia
paca erasapOSibil
platesc.sa Simteam
fi renegociat
ca eltanful.
voia mai
Nu
mult decât îmi puteam eu P1ermite. Nu stiu daca el credea în afirmatia
de catre Pope, Geller si Wilkip.son a aratat ca nici suma, nici sursa banilor
platiti pentru terapie nu da~ nastere la o relatie semnificativa menita sa
încurajam aceasta descoperi e.
aibaOricare ar fi fost
rezultate sensurile,
pozitive onf1ictelenoastre
pr~' ,tre legate
pacientii tratati în de economia
clinica terapiei
noastra. Eu
nu au fost niciodata solutionate, drept pentru care am renuntat prematur
la terapie. Descoperirea socafta ca el se folosise de materialul din analiza
mea pentru a-si ilustra conv~gerile teoretice într-un articol publicat, fara
sa ma fi consultat pe mine ~ai întâi, a transformat dezamagirea mea în
deceptie. Mi-am iertat tatal, 4lar înca nu l-am iertat pe dr. D.
Îndreptarea trecutului
din aceasta
faptului de ametafora.
gândi istoric
Facând
despre
asta,mine.
am devrnit
Dr'IA m-a
constient
încurajatde sa
importanta
fiu curios
de probleme în viata.
Am ce
în ceea început analizasi cu
ma priveste mi-asperanta de
facut PIacerJ recupera
sa-i mult
identific pe mai multe
"creatorii"
experiente formative din copilarie. Dat fiinl:ica terapia mea cu dr. Bera
în
concentrata
cautarea mea
în mod
de aesential
trece peste
pe aici
"amnezia
si acum,lnu
rea progresasem
din copilarie".foarte
Cu dr.
mult
D
ca nu mai putin decât mi-ar fi prezis Ernst Schactel (1959), unul dintre
autorii mei favoriti.
Pe de alta parte,
reconstruisem mult asa
maicum s-a din
putin întâmplat c toate
COPiIart' decât terapiile
sperasem,mele,
daranaliza
poate
mi-a
acesteadus
schimbari
totusi schimbari
neasteptate,benefice
dar extreml
în difectii
de apreciate,
nebanuite. a Una
fost desco-
dintre
perirea fluxului constant al imaginil,?r vizruale care se desfasoara prin
pea, îmi închideam adesea ochii pentru . avea contact cu scurgerea
caleidoscopica a flash-urilor, adesea gran Iare, si a imaginilor vizuale
"chintesenta"
tacute. mea (Hopkins,
Calea memoriei 1998).
mele era In ti~IP
aceea a nui ce stateam
montaj deîntins
film,penucana-
cea
narativa gasita în romane. Psihanalizele i-au întarit abilitatea de a
respinge cenzura asupra imaginilor care unt evocate în timpul expe-
rientelor regresive si în neorânduiala. As cum aveam sa aflu, o data
ce cineva a atins abilitatea de a "ramâne în" fanteziile nedorite, "un
hiat inevitabil" (Berger, 1995) între im~gerie si limbajul vorbit se
pastreaza înca. Poate fi mentionata doar versi.une vaga de vise, asa
<p
Limbajul viselor
a fost semnalata prin disparitia unuia dintre cei doi barbati. Fugeam înca,
dar am interpretat visul mai optimist, ca sugerând ca magnitudinea
fricilor mele se diminuase.
Visul final din aceasa serie a avut loc în timpul analizei. De aceasta
data, actiunea s-a desfa9urat în fata u9ii casei mele din New Haven.
Barbatul batea la u9a 9i urla la mine. Am reu9it sa ne vedem prin geam
9i U9a de stejar care ne separa. Era îmbracat într-un costum bleumarin,
o cama9a alba 9i b cravata. Nu 9tiam cine era. În noaptea aceea, în loc
sa o iau din loc, am apucat o bâta de baseball, am deschis u9a 9i am spus:
"Haide înauntru, nenorocitu' dracului, sunt pregatit".
În mod evident, acest vis poate fi interpretat în feluri multiple. Mi-ar
placea sa cred însa ca El însemnat ca eu îmi dezvoltasem curajul de a face
fata 9i a cuceri orice fel de frici ar fi simbolizat "el". Poate ca a însemnat
ca eram pregatit sa integrez în sensul meu de sine calitatile agresivitatii
9i distructivitatii pe care le proiecta sem anterior asupra lui. Pentru mine,
toate interpretarile contin un element ireductibil de fictiune. Ceea ce este
important, cu toate acestea, este faptul ca, dupa acea noapte, nu am mai
avut vise care sa fie atât de scriptice.
Scrierile si psihoterapia
Unchii
Mitzvah.mei
Nupreferati luau ~l~derâdere
am participat ideea organizat
nici un aspect ca evreii erau poporul
al vietii ales
evreiesti.
de
raucel mai puternic
pentru cei care Dumnez1u. I-am invidiat
aveau o yiziune pozitiva si,asupra
în acelati timp, mi-a
eternului parut
si puteau
Dr. E si
, încalcarile distantei
,
L-amcaales
pentru pe dr.
~tiam E în era
ca ~iel mod deliberat în
conflictual ca ceelce
unt-atorul meuscrisul.
prh,:ea terapeut, partial
Se zvonea
ca avea un dulap plin cu manuscrise nepu~licate. In timpul terapiei cu
dr E, pentru a-mi pastra pe primul plan al c9n~tiintei mele ambivalentele
despre
("Alegerea")
continuarea
(1959, de a scrie,
p. 242) pe am
u~apostat pOtmu~Incepe
frigiden.:tlui. lui Yeats
a~a:"The Choice"
Intelectul omului este obligat sa aleaga
Se Între
credeaperfectiunea
ca dr E eravietii
unulsaudintre
cea a munci~sale.
primi~ terapeuti pentru terapeutii
genta ~iclaritatea
orientati mintii
psihanalitic dinsale.
zonaLamea.
conferintelella
Era profund carerespectat
am participat
pentrua inteli-
vorbit
genului de barbat pe care l-a~ putea respec a. Mi-a placut ~i ca, la fel ca
cu deosebita
~imine, purta pricepere ~ielocinta despre
pantofi confortabili, pantalo Ica de catifea
sa. Mi-a lasatcama~i
reiata, impresia
din
la vârful jocului. Înca mai meditez la înteles riIe interpretarilor sale gen
koan (paradoxuri zen): "Jesse, tu nu pret' i a fi cine nu e~ti, tu pretinzi
a nu fi cine e~ti". Momentele sale de cea mimare fiRete au parut sa se
desfa~oare atunci când î~i lua la revede e la sfâr~itul unei sedinte.
degraba preocupat
apartine am de informale
unei retele relatia noastra.
întregiPedecând eram
~ctuali în terapie
~ifo~ti la Eram
pacienti. dr. E,
128
J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
.
toti terapeuti. Faptul de a ne compara experientele cu el era pe deplin
reconfortant. Ne admite am ~i unul altuia ca dr. E parea sa adoarma,
ocazional, în timpul terapiei. Comparam si modurile diferite de reactie
la ochii lui lucio~i si dorinta sa de a nu-si da în vileag oboseala evidenta.
Unii se temeau ca îi gasea plictisitori. Eu am resimtit profund momentele
în care el pretinde a ca nu as fi facut judecati impartiale referitoare la
pierderile sale de interes.
Speculam împreuna felul în care viata sa personala ar fi putut sa-i fi
afectat munca. Cuno~team unele detalii. Aceste informatii îndulceau
uneori dezamagirile noastre legate de dr. E. Nu exista nici un standard
obiectiv sau absolut conform caruia sa fi putut judeca intensiatea,
generozitatea si persistenta interesului unui terapeut pentru un pacient.
Tocmai de aceea, este foarte dificil sa stabilesti anumite limite dincolo
de care inabilitatea resimtita de a avea si de a arata un interes viu pentru
pacient ar îndreptati scuzele sau dreptul de a cere anumite informatii.
Cercul nostru de terapeuti-pacienti ai doctorului E a gasit aceste ambi-
guitati ca dificil de tolerat.
Într-un articol publicat-anterior (Gel1er, 1994), am folosit material clinic
din terapia mea cu dr. E (mascându-mi identitatea) pentru a ilustra cum
poate fi înteleasa tentatia de a se îndeparta emotional de un pacient. Ceea
ce vreau sa subliniez aici este urmatoarea propozitie: aidoma faptului
de a deveni "prea apropiat" de un pacient, interesul diminuat consi-
derabil într-un pacient aduce dupa sine implicatii etice ~i tehnice. Cred
ca are loc o încalcare a limitelor, atunci când profunzimea si generozitate a
interesului unui terapeut cad dincolo de nivelurile la care un pacient are
"dreptul" sa se astepte. Reducerile mari ale interesului constituie o încal-
care a distantei (Katherine, 1991).
Concluzie
Bibliografie:
Geller, J.D., IIThe body, expre sive movement and physical contact in psycho-
Therapy în The power
therapy" Association ofhu an imagination,
MonogTaph' J. Singer;;i K. Pope (ed.), Plenum,
3,1974, p. 1-23
New York, 1978
, o nunta
Trei înmormântari si
sa transmit este ca ei toti au fost mai mult sau mai putin ineficienti din
punctul de vedere al ajutor lui pe care mi l-au dat pentru a trece peste
acea stare la
rindu-ma deexperienta
vag~ depresie.
meaJIPrimul meu
u ei ca la ni9teterapeut era de Ceea
înmormântari. vârstacemedie,
vreau
un terapeut
kleinian. barbat, evreu
Nesiguranta (fum
mea Î9t sunt 9i eu
are originea la acest
în faptul ca moment) 9i, cred,
persoana care m-a
recomandat lui a spus doar c~ era de convingere psihanalitica. Terapeutul
meu nu mi-a spus, c~ sigurfnta, nimic direct referitor la orientarea sa
nici o ocazie favorabila unei asemenea întrebari.
terapeutica 9i nici nu
Acest terapeut nu era
am auster
în(rebat,în pentru
felul decaa la
se acea vreme dar
manifesta, nu s-a
era ivit
un
interpret neutru 9i strict. Delfiecare data când vorbeam, Î9i baga capul
între mâini 9i, în rarele ocaz~i când era pe punctul de a spune ceva, se
balansa
eu o gaseam
înainte,
de Î9i
obicei
lua mâini~e
eriigrpatica
de la-,gura,
dupa
facea
careo interpretare
se întorcea la
- postura
pe care
lui normala. Încercarile melJ de a cere o clarificare a interpretarilor sale
erau întâmpinate cu lini9te sfu cu o alta interpretare, împreuna cu tema
principala, respectiv ca voiam sa ma hraneasca (de unde 9ibanuiala mea
ca era kleinian). Într-adevir, dupa cum îmi amintesc, aceasta era
interpretarea sa preferata. I -
Aceasta terapie era nestrpcturata 9i cu final deschis. Aveam senti-
mentul ca puteam sa vorbEsc despre orice voiam 9i ca puteam sa
beneficiez de terapie pe o perioada atât de îndelungata cât doream. De
fapt, terapia a avut loc timp Ide aproximativ 9ase luni de gedinte sapta-
mânale, pentru ca urma sa ~a mut din Londra 9i nu aveam nici un chef
sa fac aceste deplasari saptamânale la Londra doar pentru a ma întâlni
lnmormântarea a 2-a
Înmormântarea a 3-a
Am fost atunci recomandat unui barbat care era unul dintre cei com-
... si
, o nunta
Faptul de a fi fost respins de acest al treilea terapeut psihanalist m-a
facut sa decid sa ma orientez spre propriile resurse. Cu ani în urma, îmi
depasisem anxietatea de a vorbi în public, pe care mi-o dezvoltasem ca
urmare a unui impediment de vorbire, prin folosirea unei tehnici pe
care o auzisem descrisa la radio. Pe scurt, am ajuns sa vorbesc în orice
Formarea pentru psihoterapie· 137
Comentarii
Nici unul dintre cei trei terapeuti nu a facut vreo încercare semnifi-
cativa de a-mi explica felul în care au conceptualizat ei problemele mele
psihologice, în general, sau problemele mele, în particular. Asta este ceea
ce Bordin (1979) considera o sarcina terapeutica cheie, care formeaza o
parte importanta a consimtamântului avizat dat de pacient. Cu toate
acestea, nici unul dintre cei trei terapeuti nu mi-a cerut consimtamântul
pentru a începe terapia. În vreme ce unii ar putea sa priveasca asta ca
o omisiune etica, voi fi generos si voi spune ca terapeutii mei urmau
traditia analitica, în care asemenea explicatii explicite sunt în general
evitate. În mod clar, aceasta lipsa a unei explicatii nu a împlinit "nevoia"
mea psihologica de explicitate. Eu sunt o persoana careia îi place sa
cunoasca în mod clar ce ajutor se ofera, astfel încât sa se poata hotarî
singura daca doreste sau nu sa continue. Asteptarile mele de a primi o
asemenea clarificare erau fie ignora te, interpreta te, fie, în cazul celui de-al
treilea terapeut, ridiculizate. De ce nu am decis mai devreme ca terapia
psihanalitica nu era pentru mine? Pur si simplu pentru ca nu am avut
încredere în judecata mea astfel încât sa iau o astfel de decizie.
Privind acum în urma, credeam ca, daca ramân destul de mult în
terapia psihanalitica, voi fi ajutat pur si simplu ca urmare a procesului,
în ciuda evidentelor care dovedesc cumva contrariul. Acest lucru m-a
învatat ca anumiti clienti pot investi prea multa încredere în terapeutii
lor, care cred ca stiu ceea ce este cel mai bine pentru ei. Ca terapeut, le
accentuez clientilor mei ca ceea ce am sa le ofer este un gen de abordare
în a întelege problemele clientilor si cum sa le trateze, dar evidentiez
faptul ca mai exista si alte genuri de abordari. Le spun si ca, daca ceea
ce am eu de oferit nu le este de ajutor, atunci nu sunt de judecat si ca
voi face toate eforturile pentru a-i recomanda unui practician ce ar putea
fi în stare sa îi ajute mai eficient. Asa cum si prietenul si colegul meu
Formarea pentru psihOferapie- 139
nu
a seputeam
adapta sa
preferintei
ma asteptmele,
ca terapeutii
era oare chiar
mei saasa
tside
fi schimbat
dificil ca ei
practica
sa îmi explice
pentru
pozitia mea, astfel încât sa J2.otjudeca daca F se potrivea sau nu modul
Dumnezeu,
acest barbat siera
membru
un psihanalist
deplin al Institute
completoflPsychoanalysis
tormat, pentru (Institutului
numele lui
delaPsihanaliza),
si vremea aceeaunulsunt
dintre cele mai
convins ca, prestigicrase institute
în cazull în care dinarlume.
colegii Chiar
fi stiut, ar
fi fost socati de acest comportament fata d mine. Inclusiv faptul de a
fi folosit aceasta experienta în scopul cel ma· bun nu ar fi scuzat un astfel
de comportament.
Am descris mai devreme cum am ren tat la terapia acordata de
terapeut si m-am îndreptat, cu rezultate bur-e, înspre autoajutorare. De
ce a fost aceasta experienta mai eficienta penfu mineAdecât terapia oferita
de practicieni
rezonat înalt mult
mult mai calificati, F: an? InREBT
mai binededee1~~orare
cu modelul primul
decât
rând,
cu am
cel
psihanalitic, asa cum l-am înteles eu. Mi-a IPIacut faptul ca, atunci când
am citit A New Guide to Rational Living al lui ~llis si Harper (1975), autorii,
înca de la început,
tulburarile au facut
emotionale. foarte chiar
Oricum, clar modu~ în care ei au
dacalterapeutii meiconceptualizat
ar fi declarat
clar perspectiva psihanalitica a psihopatologiei, as fi preferat tot
care a avut rasunet în sufletul meu, în felul care II].-aajutat sa îmi înteleg
A
mele
ar spune
emotionale
non-nonsensuala,
ale unei persoane.
a abordarii
Nu RE~T
mi-r fost
pentru
niciodata
a gestiona
complet
proble-
clar
Un an de terapie de grup
ce
fatadepa~isem
grupului ca
deja
îmicriza
simulasel
atunF' aceasta
boala, dupa
dezvaluire
aproapenu~aseluni,
m-a ajutat
dar,
foarte
de vreme
mult.
a de a simula boala fusese o încercare de a scapa de ceva ce nu mi-a facut
Uitându-ma acum în urFa, cred ca faptul de a ma opri din lucru ~i
de anoste) ~i am sperat sa pot trece în anul final al cursului pe baza
activitatii practice
deloc placere în loc de
(materiile sa ~apsihologie
rec examenele.
din Otimpul
data ce II
testasemsunt
anului sistemul,
destul
dupa ce am realizat ca nu peteam evita examinarile din anul II, a trebuit
sa fac fataDecizia
departe. responsabilitatilot
de a ma îeponsabiliza
~isa studiez din
nu greu
a avut
dinnici
acelopunct
legatura
pe mai
cu
participarea mea la grup, dEivreme ce toate acestea s-au întâmplat înainte
ca eu sa particip la grup.
ca nu ma mai deranja deloc acest fapt. De câte ori ma uit în urma la acest
episod, îmi dau seama ca .ci macar nu mi-am împarta~it introspectia
sa ramân prieten cu acel ti ~~NUa initiat niciodata vreun contact, numai
proprie
mai degraba
cu grupul,
decât prin
de vrerr,e
d~1logcecutind
ceilalti
sa dezvolt
oameni.lucrurile în capul meu
A~adar,
faptul ce altceva
ca grupurile am ÎIjlvatat
orientat€ de la grup?
psihodinamic Destul
nu erau de putin,
pentru mine. pe lânga
Aceasta
era o lectie pe care aveam sr o reînvat de câteva ori, dupa cum voi arata
de îndata. Bineînteles ca Uîii ar spune ca a fi membru al grupului m-a
ajutat sa realizez acest aSPfct, ~i într-adevar chiar a~a ~i este, în ciuda
Comentarii I
la r~comandarile
Una dintre caracteristicile
mele de tratament
acestei experien
înainte!de
e deagrup
le accepta.
a fost inactivitatea
terapeutilor de grup. Mare parte din mu:hca de grup era facuta de
membrii grupului, care de multe ori si-au oferit unul altuia sfaturi destul
de deplasate. Atunci când terapeutii interv,neau, o faceau doar pentru
a da interpretari
obicei, ramâneau si,tacuti.
daca Din
acestea
ceeaerau ignorflte,
ce am v~zut asa
eu, cum
foarteseputini
întâmpla de
dintre
membrii grupului au beneficiat de avantaje de pe urma anului de terapie
de grup. I
grup
Aceasta
nu numai
experienta
sa încurajeze
m-a învatat
interactiune
ca era aitpportant
<jtintremembri,
ca un citerapeut
sa si inter-
de
vina frecvent în procesul de grup. Aceasta îi ajuta pe membrii grupului
sa se concentreze asupra obiectivelor si repre~inta o forta coercitiva atunci
când îsi dau sfaturi proaste unul altuia. FeLulîn care eu fac acest lucru
sfatului oferit,
ca terapeut de iar apoi
grup sa ma
REBT este
concentrez
sa evidentie~
aS~Era
orice
proble:Qlelor
aspecte ajutatoare
psihologice
ale
unul
pe care
pe membrii
altul (Dryden,
grupului
1999a).
le pierd
Astfel,din
mavedkre
strfduiesc
atunci
sa mentin
când semotivatia
sfatuiesc
centrându-si atentia pe ceea ce trebuie s faca din punct de vedere
psihologic
membrilor pentru
grupuluia-sideatinge
a se scopurile.
ajuta unul Ca
p~ erapeut
altul, îndeacelasi
grup REBT, ma
timp con-
vad pe mine însumi ca având un rol de pazmic, încurajând interactiunea
productiva între membrii grupului, si un rbl educativ, din perspectiva
ajuta pe ei însisi si unii pe altii. Cei doi terapeuti de grup care îndrumau
grupul pe care tocmai l-am descris erau mai degraba niste bieti paznici,
de multe ori admitând interactiuni neproductive între membrii grupului
care luau amploare, fara sa fi fost verificate în prealabil, si erau niste
educatori ca vai de ei, dat fiind ca nu au oferit niciodata explicatii ale
interpretarilor lor.
Comentarii
Comentarii
destul
care mi-a
de limita
fost recomandat
te, iar preocuparea
favorabil.
meaOricuE'
majE~adupa
era sa16
gasesc
ani sau
un a9a
terapeut
ceva
nu mai puteam fi considerat naiv. Aveam F,evaexperienta în terapie 9i
de terapia
bleme, acordata
luam masuri de o femeie. Voiam,
preventive. drl asemenea, sa beneficiez 9i
mine ca nu a9 fi fost un client atât de b nici în cadrul terapiei cog-
nitiv-comportamentale, în nici un caz nu 1 începutul anilor 1990. Daca
a9 Cum
fi cautat
m-amajutor în însa
angajat acel înmoment la
scrierea ace~' terapeut cognitiv-compor-
capitol, este evident pentru
tamentalist, ar fi trebuit sa îmi strunesc terdintele (care, pe masura ce
scriu,
Daca pot
gasesc
spune
ca aracest
fi trebuit
lucrusacufieumilinta,
prezente)aur
PFntru
fost un
a superviza
sustinatorterapeutul.
de prima
importanta al REBT, în special, 9i al terapief cognitiv-comportamentale,
în general, pentru un anumit numar de anl prin 1990, obtinusem chiar
o reputatie în domeniu. Eram poate terapeutul REBT de prima
importanta al Marii Britanii 9i nu pot sa îm\ imaginez sa consult vreuna
dintre gruparile
În primul rând, foarte mici de terapeuti
îi cuno9team RE~T formati
pe toti deshh de bine din
9i îiMarea Britanie.
formasem pe
majoritatea lor; în al doilea r~d, a9 fi fost extern de tentat sa îi supervizez
9i sa le corectez
terapeut gregelile!
mai generic In plus, nu m-tmntalist,
cognitiv-comportam gânditpentru
sa consult
ca aceavreun
per-
schimb
soana nusa s-ar
se îndrepte
fi concentrat
asuprape distorsiunil~t
credintele n{ele
mele
iraJionale,
cognitiveci sau
ar fia ales
altora
în
asemanatoare, pe care le-a9 fi considerat f ustrante, a9a cum am facut
când am format în terapia cognitiva Beck, 1981, dupa ce ma formasem
A
ma Voi
simtcomenta
înclinat sa o critic.
doar un singur lucru. Al9a cum am mentionat mai
I
Comentarii
Bibiliografie:
Rogers, c.R.,"The
change" necessary
în foumal afd sufficient
of Cons~flting conditions
Psychblogy, of therapeutic
21, 1957, p. 95-103 personality
Capitolul 1 o
Eul si Sinele:existential-umanliste
Reminiscente
, ~Ie psihoterapiei
de Bryan Wittinel
la
alealtul în moduman
psihicului semnificativ, ci mai degrab~l[sunt]
nu sunt "modele teore~ce careorientari conceptuale
pot fi raportate unul
si ideologice competitive cu privire la problTma a ceea ce înseamna sa fii
om". Teoriile diferitilor investigatori sunt sadite în "structuri ireconci-
liabile si încapsulate ale supozitiilor meta~sihologice", care se sprijina
bazeze
Dacapesistemele
propriile metapsihologice
vieti ca o prima ale
sursa
marllor
a Faterialului
psihologi empiric"
sunt bazate,
(p. 6).
în
mod fundamental, pe principiile de organizare inconstiente ale teore-
ani, de doua sau trei ori pe aptamâna, cu doi terapeuti diferiti. A con-
tinuat pâna la pensionarea elui de-al doilea terapeut. De aici mi-am
început
si care saanaliza
îmi fie jungiana, m am înscris
model. calforia în formareaa tinut
mea existentiala analitica
timpsi,decacinci
ur-
mare, am cu
împreuna fostdoicertificat
terapeuti,ca ttmp
cralist. Calatoria
de 12 mea parte
ani, în mare jungiana a avut
de doua ori loc
pe
saptamâna.
Inevitabilitatea mortii
într-o balta
biserica. de sânge
"Fetita pe un
ucisa de trotuar, la distanta
nebun" Ide unziarului
spunea ~itlul bloc sau asa ceva
Cleveland de
Plain
Dealer. Pe vremea când m-am nascut eu, 16 ~ mai târziu, aceasta trage-
die devenise un eveniment organizatoric f damental în viata pioasa a
familiei romano-catolice a mamei mele. El ine devenise o eroina si un
martir, iar povestea ei avea supranaturalul unui mit.
Mai târziu, pe când aveam 12 ani, bunic din partea mamei a murit,
iar cadavrul ei, zacând în cosciugul scu p înconjurat de flori, m-a
fascinat.
coaja de Îmi
ou goala;
amintesc
viatagândindu-ma
a fost supta în
dinsin,a
ej camea:
un galbenus".
"Corpul ei este
Moartea
ca o
bunicii mele a fost prima dintr-un ciclu d~ 11 morti care au urmat în
cadrul familiei mele, extinse pe parcursul ~rmatorilor doi ani. A venit
aceea; apoi,
rândul unul dupa
bunicului meu altul, au murit
din partea unchimi sieumatusi,
tatalui la trei facând sa dispara
saptamâni dupa
o întreaga generatie a familiei mele. "Era asa de tânarja", spuneau cei
ramasi, pe când se uitau la cei atât de dra&-ilor în cosciug. Si toti erau
tineri - de laparintilor
Casatoria vârsta demei
50 de
eraani pâna
prea la 7~. pentru a face fata impac-
subreda
tului
care acestor morti.
a dus la O ruptura
divortul .lor pefurtunoasa a atut16loc
când aveaJ. aniatunci în familia
si m-am mutatmea,
în
California pentru a ma alatura copiilor din fl~ri, doi ani mai târziu. Sfârsit
dupa sfârsit, schimbare dupa schimbare, toate Jtl-au speriat pâna în
strafundurile fiintei mele si m-au facut extrem de constient de fragili-
vietii
, în fata, anumitor accidente.
tatea
Ce jale se poatetrecator
si caracterul naste al vietii. Am
într-un tânarînceprt astfel sa chestionezînsensul
car întâlnise~moartea mod
t;ischimbarea.
avut niciodata, Destul
pentrudea-l
incont;tient,
înlocui pecautam ~ tata
tatal critic bun pe pe
t;i distant carecare
nu l-am
l-am
avut.
NuÎnaveam
cautareanici
meaceaspirituala,
mai vagaoricum, îl ca~tam
idee despre t;ipe Dumnezeu
implicatiile Tatal.
transferului
acestor imagini atunci când am aranjat sa îl gisesc pe Bugental t;isa merg
ori pe saptamâna", mi-a spus elIa telefon. , Tariful meu este de 75$ pe
ora." Era o suma grasa pe vremea aceea.
în terapie la el.
Din punct de"Va trebui
vedere sa te vad
financiar, de celer·~lUtin
aceasta trei, de majora.
o investitie preferat Faptul
patru
Rosa, la o ora buna t;ijumatate de condus de unde locuiam eu. Mai mult
de a ajunge la el a constituit t;io majora inves~tie de timp. Locuia în Danta
psihologica.
decât atât, faptul
Dupa de
cum
a fiam
ales
spus,
sa îlpevad
vremealaceea
pe e~ a reprezentat
eram multo identificat
provocare
nu
cu oaveam
persoana
încredere
impozanta,
în barbati
dar pecadinauntru
figuri de m,ntor.
mf simteam
Acum
inferior.
pot saTotodata,
vad t;ica
eram în conflict major, prins între mama mer' care avea nevoie de mine
meu, care voia un fiu ca toti ceilalti baieti t;i are era dezamagit sa afle ca
produsese un copil
ca sa fiu steaua creativ, cu înclinatii
ei stralucitoare artis ,.ce. Nu
(de aici, pers0f:.a meafuseseram niciodata
impozanta), t;itatal
apropiati, iar eu m-am simtit cu siguranta respfls. Tocmai de aceea a trebuit
ca eu sa-mi depat;esc suspiciunea legata de a~toritatea barbatilor cu mult
înainte de a începe sa lucrez cu Bugental. I-~m devenit în sfârt;it pacient
- da, mai întâi de trei ori pe saptamâna, det;i în timp a simplificat un pic
lucrurile pentru mine, aranjând doua dintre lîntrevederi una dupa alta.
analiza
Bugental
de cinci
era afundat
ori pe saptamâna,
în psihanaliza
timpclasifa
delcâtiva
t;ibeneficiase
ani. În orice
de propria
caz, nu
era multumit cu profunzimea atinsa în propria analiza; drept urmare,
s-a concentrat asupra lucrarilor lui Wilhel~ Reich t;i Fritz Perls pentru
a devenit centrata pe experienta. Punctul c ntral al t;edintei de terapie
era trairea momentului - ceea ce se întâ la fenomenologic în mine
în timp ce
a adânci vorbeam
t;ia cu tehnica
intensifica el despreluiviata
Freudmea. Bugental alibere.
a~Ociatiilor început terapia
Munca lui
cu mine, instruindu-ma în arta cautarii: -
158
J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
care s-a deschis într-o vasta odaie subterana. Eram pe pamânt sfânt ~i
o stiam.
- Te gânde~ti mult la moarte, Jim?
- Un pic, Bryan.
- Ti-e frica de ea?
Din nou, tacere ... în timp ce Jim ~i-a facut drum mai departe în jos
în acea odaie misterioasa, eu urmându-l.
- Nu, nu neaparat. Nu îmi mai e. Sunt obi~nuit sa îmi fie teama.
Acum sunt mai mult curios, foarte curios.
Si am ~tiut ca acesta era adevarul sau pentru ca pentru mine energia
din acea camera era încarcata pozitiv.
Acesta nu a fost aoar momentul decisiv în descoperirea mea a artei
cautarii interioare, dar ~i unul dintre momentele cele mai tamaduitoare
ale terapiei mele. Nici un barbat mai în vârsta, nici o figura paterna nu
îmi oferise vreodata acest dar al sinelui. M-am simtit onorat atunci când
s-a deschis pe sine ~i mi-a aratat ceea ce reprezenta adevarul lui. M-am
simtit mândru ca acest barbat pe care l-am iubit ~i admirat m-a dus în
lumea lui personala. M-am simtit, de asemenea, împlinit în propria fiinta.
Am simtit ca eram destul de mare pentru a îl primi pe el în greutatea
lui ~iîn profunzime. Aceasta nu a constituit o experienta grandioasa ~i
în urma careia sa ma umflu în pene. M-am simtit solid ~i real. Poate
pentru prima data picioarele îmi erau sub mine, pe pamânt, ~iradacinile
în pamânt. Acest eveniment m-a ajutat ~isa ma simt mult mai în siguranta
atunci când accesez ~iîmparta~esc ceea ce gasesc în mine. Atunci când
Jim a cautat în propria subiectivitate motivele pentru care a dat uitarii
~edinta mea, s-a deschis ~is-a dat pe sine mie, ~ieu m-am simtit pregatit
sa ma ofer lui Jim.
Sinele
Din acel moment când m-am cufundat, mi-am relaxat persoana so-
ciala, mi-am contemplat problemele ~i am dezvaluit ceea ce am gasit în
con~tiinta mea. Cele mai însemnate probleme ale vietii mele - senti-
mentele mele de deficienta ~i frustrare ca psihoterapeut, relatia mea
turbulenta cu logodnica mea, conflictul meu dintre spiritualitate ~ilume,
frica mea de moarte -literalmente au venit de-a dura.
Una dintre temele care ma preocupa sera cel mai mult era munca mea
de psihoterapeut, despre care am vorbit adesea. Bugental a gestionat
aceasta problema ca pe oricare alta. A devenit, simplu, punctul de
Formarea pentru psihoterapie 161
Procesul Eu-lui
alevedere
în sinelui ca
meu si ale lumii
Bugental mele ane-am
si cu mine r
ajuns con1entrat
la apogeu inevitabil, având
pe paradigmele
subliniau spiritualitatea mea. Nu voi uita 1ciodata sedinta în care am
care
în
si ajosspus:
în adâncimile
"Bryan, astalui este
extraordinare.
spiritualitatea
Jim se90lului
s-4 uitat laalmine
XVI-lea!"
cu scepticism
Eram socat si furios. Pentru prima data a~ crezut ca Bugental a gresit.
Pentru
si o eroaremine,tehnica,
aceasta toate
era unîntr-una.
esec empatic, o în;calcare
Cu siguranta, ama cadrului terapeutic
gândit eu, contra-
personalist,
transferul luisi era
mi se
de parea
vina. ca
Bugental
îsi reprima
era unlexistentialist,
s~blimul în propria
nu un
viata,
trans-
iar
varatul Eu nu se
transcendeam naste niciodata,
nasterea si moartea.Ramâne complet
Nu ex,'lsta în afara
moarte pentrutimpului.
ca ade-
Manifestarea prin timp se desfasoara în cadrul procesului Eu-lui, aproape
asa cum apar si dispar si schimbarile de vrfme în ciuda cerului senin.
Astfel, eu, ca o prezenta vie si constiinta, se putea spune ca exist în acelasi
staruitor,
timp cu faraonii egipteni, nu ca o forma,' dividuala, ci ca un martor
scns:
~ mod similar, înteleptul hindus RamTa Maharshi (1959, p. 30) a
Pentru ca sinele individual [sau constructu1de sine],care nu este nimic
ce amfusese
desi transcens
acolotemporar sinele,
tot timpul, "ApaEul a iesitlla iveala
mlastinJasa lasataclar si stralucitor,
la statut devine
limpede" este modul în care înteleptul chin~z Lao Tse a formulat acest
lucru. Constructul de sine este namolul din ~pa Eu-lui, constiinta pura.
Atunci când namolul se asaza, apa devi~e limpede, dar apa a fost
dintotdeauna acolo. Aceasta îmi reamintesfe de ceva, un maestru de
meditatie mi-a spus odata: "Mintea ta se va relaxa treptat în iluminare".
Pentru câteva scurte, sclipitoare momente, Atunci,m-am simtit eliberat
de sinele
mistic meudin
sufist limitat si am
secolul al înteles
IV-lea:o"In
:icalalatribuita
ac. asta robaluinuAbu Sa'id,
exista un
decât
Dumnezeu" (citat în Vaughan-Lee, 1995, p.1204).
de oputere
sa am petiia întelepciune,
lui. At;a cum ur. aceeasi
d fost, masura
sfârsitul în care
nostru mi-am
a fost permissi mie
traumatic am
început sa caut un alt terap~ut la câteva luni dupa ultima sedinta cu el.
Aceasta cautare a fost durtroasa si dezamagitoare, pentru ca nici un
terapeut nu era Bugental.
integrez imaginea lui Bugen al. Mi-a trebuit mult timp si cu ajutorul unor
analisti
Mi-a junghieni
luat multi care sas~vprocesez
ani ca a îndrumeacest
sa îlsfârsit,
metabolizez si sa începsi sa
sa-I internalizez sa
practic psihoterapia
sa nu fie numai copiiînale
felu~i
lui. care
Nu sa-mi
îl mai para creative
copiez, si autentice
asa cum faceam si care
odata,
acum îmi ofer propriile ex~eriente de viata si pe mine însumi. Totusi,
uneori mi-l imaginez pe eli asezat lânga mine atunci când stau lânga
canapea ascultându-i pe ~acientii mei. Atunci însa îmi imaginez si
zentari de sine
perspectiva si delumii
asupra obie~t, ceea cenoua
~i asupra ne formeaza si ne organizeaza
însine. Identitatile noastre
vedem
cunoscute
lumea
suntsi astfel
pe noidoar.1antome.
îns1e în aceaEle
lume.
actioneaza ca grilaje prin care
avut ca rezultat si o impresie convingatoare ca îmi recreez lumea ca noua,
dinAceasta
momentrealizare a gener~t
în moment, si .a un
pot sentiment
alege sa ode extrema
vad libertate.
prin grila Eu-luiAmeu
mai
sau direct cu ochii mei. Ast el, perceptiile mele au devenit mai directe
si mai putin nascocite si a parut sa conceapa realitate a în sine mai
degraba decât realitate a pe ceputa printr-un grilaj al Eu-lui.
Dintre toate lucrurile rem. rcabile pe care le-am învatat în psihoterapia
Bibliografie:
pentru
evaluez mine
caracteristicile
ca o abordare
pozitive
integrativa
ale fiecareia
are ce~mai
~ parte.
mareDesens.
fapt, este clar
În timpul studiilor postuniversitare am fost influentata si de con-
ducerea de cercetare. Era distractiv si îmi fac~a placere sa accept provo-
carea de a ma gândi la diferite idei, pentru ca apoi sa gasesc o modalitate
de a le testa.
stiintifica Îmi placea,
personala, în de
careasemenea,
terapeutulideea caIterapia
înceatca implica osaabordare
întotdeauna fie con-
stient de cum raspunde clientul si de ceea cJ functioneaza.
Am avut cu siguranta parte, în mare masura, de supervizarea necesara
înca din timpul studiilor postuniversitare s~ m-a ajutat mult sa câstig
încredere în abilitatile
vreunei experiente de mele terapeutice.
supervizare care Dar f).uam
sa da amintiri specifice
fi influentat în vreun ale
fel
în dezvoltarea mea. Am amintiri specifice dkspre ajutorul supervizarii
din timpul formarii practice, pentru ca supefizorul meu m-a încurajat
sa devin mai
Încurajarea spontana
lui m-a deschissi spre
sa încerc
a avea ounmal
IljUmar de tehniciîn diferite.
mare încredere intuitia
mea ca terapeut. I
O alta influenta importanta în dezvoltarea mea au avut-o grupurile de
întâlnire, care erau foarte populare la vremea Aceeacând eu eram la studii
postuniversitare. Grupurile de întâlnire erau fOlOSiteca mod de a-i ajuta
pe oameni sa învete cum sunt perceputi de ceilalti. Primul nostru curs de
an de consiliere si de psihologie clinica pentfu studentii deja absolventi
Terapia individuala'
(care
confortabil
era una
cu considerabila),
ea. În retrospectiva,
ci maiprobabfl
degr~ba capentru
nu m-as
ca fimasimtit
simteam
con-
fortabil sa întrerup tratamentul în cazul ~ care nu as fi placut-o (ea
era totusi singura terapeuta pe care o smjl.asem). Drept urmare, pot
modul mai degraba impersonal în care o al~sesem. M-am vazut cu
Rona,
spune cuca întreruperi cu tot,pentru
eram norocoasa pentru caterapie individuala,
extraordinara,timp
ea er~~1 datdefiind
28 de
si
ani, în total 580 de sedinte.
Ar trebui sa specific ca am contactat-o re Rona atunci când mi s-a
cerut initial sa scriu acest capitol. Ea a cit~t o varianta ne terminata a
capitolului, mi-a furnizat toate datele sedTIltelor mele, a verificat mate-
rialul factuat a facut sugestii pentru adau~iri si :r:ni-adat permisiunea
de a-i folosi numele. M-a sustinut sa scriu alCestcapitol si i-a placut felul
în care am caracterizat-o. I
orasului,
copii. Sotul
asaei ca
eraîntotdeauna
medic internist
am presupu9
si traiau rtr-o
ca erazona
destul
foarte
de draguta
înstarita.a
Conduse se o clinica, dar atunci când am început sa merg eu la ea se
implicase într-un grup de practica restrânsl Existau asadar câteva dife-
ma auzise. Aveam nevoie sa îi spun ei luc uri pentru a sti ca s-au în-
tâmplat. Si
simteam. Isi daca îi spuneam
amintea ceea ce spusesem. st am ca
ei lucruri, sti~m caexistam
ea era acolo
pentru sacaîmi
ea
reaminteasca faptul ca existam. Îmi este grelf sa îmi exprim sentimentele
de multe despre mine, în decursul atâtor a i. Ma sustinea atunci când
eu ma simteam incapabila sa ma sustin.
Rona a~ea
în cuvinte, dardema
asemenea
simteam sifoarte
niste li~ite clnldindu-ma
bine g4A re, consistente si rezonabile
ca Rona stia atât
legate de chestiuni ca: tarif, anularea sedintelor de terapie si telefoane,
Începea
dar era si
determina
asemenea
sedintele
umanaprompt
si blânda-
si maat~ci
sifteamcând
foarte
fixaspeciala
aceste limite.
atunci
Nu salutat-o si am
o sunam între vorbit
sedinte,
bunAm
client
terminat
posibilprimul
si sa urmez
episodtoate
de terapie
regulile,lastfel
~e vren;tea
încâtcând
sa nueram
o enervez.
însar-
sa
cinata
ma cu
descurc
primulsingura.
meu copil.
AmMa
planuit
simteam
închei1rea
mutt maicubine
grija,
si voiam
cu câteva
sa încerc
luni
ma întorciardaca
înainte,. cândsiam
când aveam terapia,
terminat nevoie. Imi
~on1~mintesc ci\.i-am
m-a asigurat ca oferit
puteam chiar
sa
un cadou, o poza pe care o facusem la qascada Niagara, pe care a
Am început din nou terapia individuala cu Rona, trei ani mai târziu.
Faptul de abinevoitoare
acceptat-o fi fost parinte(sipentru
despre doi
carecopii
a SPll~Sici era dificil
recent ca încasi omi-a
mai adus
are).
alt
gestiona
eveniment
acestedin
sentimentel
viata mraDesi data
aveamaceasta
nevoieamdemers
ajutor
în terapie
pentru timp
a putea
de
noua ani, o data pe saptamana. Am mers mult mai adânc de aceasta data
Aveam doi copii m~ci si o cariera încarcata si putin timp sa-mi petrec
cu prietenii.
timpul Maial importan
acestui decâtdeatât
doilea e~isod însa, nu
terapie, asa cred
cum cao aveam
facusemnevoie sa
înainte.
Eram într-o alta faza, în m e ma simteam în siguranta si confortabil sa
lucrez cu
vorbesc problemele
despre meI
terapie cu , mai prea
p~ietenii degraba
mult, decât cu ofaptul
asa cum de anterior.
facusem ffa fi în
terapie".
Spre
spun sfârsitul
Ronei celui de-a~
ca tricotatul ei ~adoilea episod
deranja. Amdevorbit
terapie, eramasta,
despre în stare sa-i
asa cum
ocupate spre a se putea con entra mai mult asupra mea. Am înteles acest
lucru din punct de vedere intelectuat dar emotional aveam nevoie ca
faceam totul în terapie. ~'-a spus ca tricota pentru a-si tine mâinile
sa ma simt bine, pentru ca raspunsese nevoilor mele.
La un moment dat am s mtit nevoia sa întrerup terapia din nou. Am
ea sa se opreasca din tricotat. A renuntat la tricotat, ceea ce m-a facut
simtit ca mersesem atât de eparte pe cât fusese posibil. Timpul pe care
îl petreceam pentru a merg la terapie si costul au devenit factori impor-
tanti, semnificând pentru ine ca ma simteam mai bine, de vreme ce
terapia nu avea prioritatea e care o avusese odata. Stiam ca ma puteam
I
eram
cerut sa
eu îisavorbesc
propun despre
o nouamodelul
teorie asupra
meu deIUfrului
ris si am
cu vorbit
visele? despre
Rona mi-a
asta
asa cum as fi facut-o cu o colega. M-a asigurat ca îi placeau ideile mele
si m-a încurajat sa scriu cartea (Hill, 1996{ Opinia ei profesionala si
mea
(de pilda
si ca poate
îsi aminteste
sa îmi reaminteasca
mereu o imagine
de cea m~
m,ablochez
ascunzându-ma
sau devin sub
anxioasa
masa
în mijlocul bucatariei atunci când eram copil). Reasigurarea si grija ei
m-au tinut cu picioarele pe pamânt. I -
Un aspect general pe care-l consider im~ortant este ca Rona nu m-a
enervat niciodata cu adevarat. M-a deranjjt tricotatul si i-am cerut sa
înceteze, si de câteva ori m-a deranjat ca 4cepea sedÎ!lta cu întârziere,
dar nu am simtit sau exprimat vreodata furie pentru ea. Atribui faptul
de a nu ma fi enervat amândurora dintre fOi. În ceea ce o priveste pe
ea, ea.
pe eraEste
foarte buna,o persoana
calma, drept pentru care nuCaetista
echilibrata. nevoia
Îeactie la unadedintre
a ma ciornele
înfuria
acestui
ea, fapt capitol,
pe care l-a
Rona
atribuit
a spusclaritatii
ca putini
limitel~
dint1e impuse,
clientii ei
a faptului
s-au înfuriat
de a nu
pe
se
reprezinta
simti vinovata
un modpentru
necesar
setarea
de agranitelor,
avea grija~a
Idemai
ea însasi
mult, asiideii
a dorintei
ca acestea
de
182 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
S-a purtat Rona diferit cu mine, dat fiind ca 9tia ca eram psiholog?
Ma îndoiesc. Era foarte sigura pe ceea ce era ca persoana 9ica profesionist.
Era foarte bine privita în comunitatea terapeutica 9inu a parut niciodata
înspaimântata de succesul meu profesional.
Terapia maritala
îmi faceaAsadar,
terapie. placere sa.
v am
nu amalte
m1ilactivitati profesionale
vazut clienti mai mult
în particular decât s.a15
în ultimii acord
ani.
Ramân oricum implic1ta activ în terapie în mai multe feluri. !n
primul rând, din când în cr.nd vad clienti pentru studii de cercetare. In
al doilea rând, predau aoilitati de ajutorare si teoriile psihoterapiei
tata înspre
rientele lor ei
în (HiU si altii,
terapia tn presa).
de Scurta Am în
durata intevievat clienti despre
ceea ce priveste visele expe-
(HiU
cercetare
perimentat (deinterpretarile
pilda interpretari
terapeutilor
terapeutic~),
mei s~cum
ma am
gândesc
oferit cum
interpretari
am ex-
ca terapeut. Ambele experiente îmi ofera o fota de nivel fata de care sa
evaluez teoria si rezultatele cercetarilor. ge exemplu, am devenit in-
teresata în a face cercetari despre vise din extperientele mele ca profesor,
dar apoi am lucrat pe câteva vise cu Rona ISia.m devenit mai investita
în valoarea conducerii cercetarii pe lucrul <cuvisul în terapie. Modelul
meu de vis (Hill, 1996, 2003) era diferit de laIRonei, care sustine ideea
ca m-am simtit în putere sa-mi dezvolt pro~riile idei, mai degraba decât
sa ma transform pe mine într-o clona a ROfei.
Ideile mele pentru proiectele de cercetar, îmi veneau în mod obisnuit
Poate
atât dindaca exprientelede mele
experientele din terapie
predare, cât si dinar efperie~tele
~ fost negative,
meleasdin
fi fost mai
terapie.
implicata în a le studia.
1. Relatia
îndeajuns terapeutica cueste
de confortabil importanta.
terapeutii jClientii
lor, înkinte trebuie
de a-si sa sesecrete
dezvalui simta
profunde, sau sa le permita terapeutilor l~r sa aiba o influenta mare
asupra lor. Bineînteles, chiar si atunci când ~elatia terapeutica este aproa-
terapeutica
ca terapeutii este
i-ar mai
p~tea
putin
ajuJd~cât
'Darideala.
clientiiS-ar
pot putea
fi ajutati,
ca acestia
chiar si-când
sa nu obtina
relatia
la fel de multe beneficii de pe urma terapiei, ca atunci când relatia ar fi
mai buna, si este posibil calei sa fie mai precauti cu terapeutii, putând
clienti
2. Tehnicile
sa se schimbe.
terapeutice
Terareutii
~unt, deîiasemenea,
ajuta pe clienti
importante
sa exploreze,
în a-i ajuta
sa pe
se
gândeasca la interpretari, ]:?rovocându-i sa depaseasca complezentek
educându-i si învâtându-i a umite abilitati. Au fost anumite tehnici care
s-au dovedit folositoare în xperientele mele de terapie. Nu era de ajuns
ca terapeutii mei sa fie acol ; trebuia ca ei sa faca anumite lucruri pentru
a ma ajuta sa îmi dau sea a ce era cu mine si cum sa ma schimb.
Bineînteles ca dihotomia dftre relatie si tehnici este simplista. De fapt,
tehnicile
este necesara
sunt pentru
folositea penbfu
poter,taa tehnicile.
construi si a mentine relatia, iar relatia
3. Limitele clare si rezonal,bile sunt necesare în terapie pentru a-i ajuta
pe
important
clienti saeste
se simta
si ca terapetj.tii
în sigfrantasa impuna
si sa stiesilasacementina
sa se astepte.
limiteleLaîntr-un
fel de
mod sigur si confortabil.
facem mai multe pentru a s udia efectele specifice ale terapiei de lunga
durata.
asigurari sa plateasca pentrf terapie de mai lunga durata si ar trebui sa
5. Schimbarea survine p~in multi.ele forme de interventii terapeutice
cializati
m-au în masaj,
ajutat atunci
sa cresc si sacând în Toat1
era cazul.
ma dezvolt cea 1are
aceste
sunt.activitati
Nu esteterapeutice
posibil sa
izolez efectele unice ale terapiei individuale si maritale de toate aceste
alte experiente. I
în
a rezolva
timpul crize
liceului,
sau aînreduce
care am
simptome,
învata un
asa p~c
cl~mam
dintr-un
beneficia
subiect.
de un
Darcurs
10
completa.dePentru
sedinte terapie rezultatul
de scurta terapiei de lungaI
durata nu duratao educatie
repreFinta este necesar sa avem
terapeutica
în vedere multumirea sufleteasca, acceptarea personala, reorganizarea
personalitatii,
de a rezolva crizele
abilitatea
noi si
detranzitiile
a avea relatii
caresiapar
c~riere
pe parcursul
de succes si
vietii.
abilitatea
7. Este greu sa te schimbi. Modelele cogrytive si behavioriste sunt de
obicei adânc înradacinate si greu de modificat. Am o mare întelegere
pentru clienti în lupta de a produce schim~ari în vietile lor.
8. Clientii sunt cu mare bagare de seama daca terapeutii sunt atenti
la ei. Sunt mentiona te lucruri ca tricotatul ~au faptul de a adormi, însa
pacientilor le este greu sa le confrunte în mod direct, poate pentru ca
resimt asta ca pe o rana narcisica. Este pr6babilla fel de greu pentru
terapeuti
rabili sa aduca
sau.sim~ în fac:rt
c~ au discutie aceste
c~va problere,
~re!it. pentru
Darlaceste~ ca probleme
~unt se simt vulne-
care
pot neceSIta sa fIe luate m dIscutIe m terapie (vez} SI Geller, 1994).
9. Transferul poate avea o influenta puternica în terapie. Influenta
meu
poate individual,
fi pozitiva, sau
asanegativa,
cum au aratat-o
asa cum eXP1rientele
au afatat-o experientele
mele cu terapeutul
mele cu
terapeutul marital. Pe termen lung, gestiona~ea acestor transferuri în mod
deschis este, fara îndoiala, extrem de importanta pentru a învata cum
Multi
10. oameni
Este nevoie
au nevoie
ca bariere
de terapie,
le legatedar
de nu
caftarea terapiei
lO cauta, sa fie
dat fiind reduse.
stigmatul,
costul sau vulnerabilitatea. Multi dintre cet care doresc terapie nu stiu
cum sa aleaga un terapeut bun, iar multi dintre cei care cauta terapie
sfârsesc pe mâinile unei persoane în prezentd careia nu se simt confortabil
sau nu stiu cum sa se schimbe.
190 J.D. Geller,IJ.C Norcross, D.E. Orlinsky
Concluzii
terapie; darcanu
Bineînteles am afost
avut impact
uni de
des~l foartesa mare
norocoasa în procesul
am terapeuti terapiei.
excelenti, care
durata pentrubenefica
doar foarte oameniipentr~
"noriffiali".
mine Asdinsublinia
punct si
decavedere
terapia personal,
mea nu a ci
fost
si
cruciala pentru dezvoltarer mea din punctul de vedere profesional.
de 29 de ani, am doi copii dezvoltati normal si o cariera de succes. Sunt
recunoscatoare
Dovada experienteI
eficientei r mele
terapiei ~ele dinviata
sta în
I terapie.
mea As fi putut
- am rezolvafericita
o casatorie unele
dar terapia a fost o metoda buna pentru mine, pentru ca s-a potrivit cu
dintre conflictele
valorile mele, cu personale .i alte
formarea A:~ feluri (de
credintele pilda prin grupuri de suport),
mele.
MULTUMIRE
Charles Gelso,As dori Gormalll
James sa îmi eJrim
Mistyapre~ierea
Kolchkianfata de Rona
si John Eisner,
Norcross Jessereactiile
pentru Geller,
la citirea ciornelor acestui cap~tol.
Bibliografie:
HiU,Sage
CE., California,
Therapists techniques
Newbury qnd client
IPark, outcomes: Eight cases ofbrief psychotherapy,
1989
191
o tapiserie samanica
Experientele mele În terapia individuala, maritala si de familie
de William M. Pinsof
, si, crestere
Esec ,
Fara esec nu exista crestere. A învata si a esua sunt legate una de
cealalta, în mod inextricabit în evolutia speciilor noastre, în dezvoltarea
unei persoane si în dezvoltarea unui psihoterapeut. Esecul este cel care
conduce la dezvoltarea psihoterapiilor integrative. De asemenea, con-
duce si la inovatie în terapia oricarui individ sau familii specifice. Mai
mult decât atât, esecurile repetate si gestionabile ale relatiei terapeutice
conduc la dezvoltarea sinelui pacientilor nostri. A ne accepta si întelege
greselile este cheia spre cresterea domeniului nostru, a terapiilor noastre
si, în sfârsit, a noastra însine.
Faptul de a rezolva esecuri psihoterapeutice a fost cheia cresterii mele
atât din punct de vedere clinic, cât si ca om de stiinta. Integrative
problem-centered therapy (Terapia integrativa centrata pe problema) (Pinsof,
Formareapentru PSih+raPie. 193
1983, 1995, 2002), un model terapeutic penfru integrare a terapiilor de
familie, individuala si biologica, este produsul esecurilor mele si ale
studentilor si colegilor mei în decursul u~timilor 30 de ani. Procesul
terapiei centrate pe problema este spullerarea esecului. Foloseste
interventii relativ indirecte, complexe si cos~sitoare doar atunci când cele
directe, mai simple si mai putin costisitoare, esueaza în a rezolva
problemele pentru care pacientii cauta aju~or.
experienta
de cercetatormea ca persoana din
în psihoterapie si pacient. Pj.m
ultimii 3q de avut
ani si,aproximativ
cel mai profund,
patru
episoade formale extinse de terapie si m-am [uptat în decursul vietii mele
sa rezolv o mare varietate de probleme. Mo1delulmeu integrativ centrat
pe
decât
problema
experienta
reflecta
meaaceasta
ca psiholog
experienta
clinician
pe cft
[si de mult, daca
cercetat~r. nu un
Este maimodel
mult
pe
dinauntru,
care potcâtsasiîlpevând,
dinafara.
pentru ca l-am cfmparat.
I Il cunosc atât pe
În acest capitol prezint, în ordine aproximativ cronologica, o varietate
~e
In unele
episoade
dintre
terapeutice,
ele, eu suntilustrând
pacientul,esecuri-4eie
în altelt terapeutul.
si experiente
Aceste
de episoade
crestere.
delimiteaza liniile majore personale si prof,sionale care mi-au constituit
sinele terapeutic. Voi prezenta pe scurt integrarea lor în modelul coerent
si de coeziune al practicii psihoterapeutice pe care îl numesc terapie
centrata pe problema. Voi concluziona cu [efleCtii asupra normalitatii,
precum psihanalizei
Esecul si asupra extraordinarei naturi atetJrapeU~ilor
si descoperirea în psihoterapie.
apiei de familie
geam
în glumelefamiliei
biblioteca si tachinarile desprecelinviria
noastre. Fiind mat micdedinpenis si complexele
trei frati, nu întele-
oedipiene care pluteau în jurul cinei. Am înteles însa ca era multa
suferinta în familia mea si ca despre acea Euferinta nu se vorbea. Cele
doua refrene erau: "Vorbeste cu terapeutul ~espre asta" sau "Terapeutul
meu crede ..."
194 JD. GellerJ J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Tatal meu, capul unei af ceri de familie, î~i petrecea mult timp acasa
în studiul lui fundamental catalogând ~i dezvoltând colectiile sale de
arta. Retragerea sa emoti nala ~i perioadele de depresie, niciodata
I
în
reacopilaria
mea intelectuala
~iacfolescenta.
~icul1rala.
rea, pentru
El reprezenta,
a sustine de~iasemenea,~i
a promova dezvolta-
un ideal
de excelenta intelectuala ~i rofesionala care m-a încurajat ~im-a inspirat.
Pe când aveam vârsta e 13 ani, ceilalti din familia mea ~i cu mine
eram insule de suferinta, fi care cu propriul terapeut psihanalist indivi-
dual. Am tânjit dupa dra ostea tatalui meu ~i deseori, sâmbata dimi-
neata, i-am vorbit terapeu lui meu despre aceasta. Dupa care tatal meu
venea sa ma ia de la cabine ul terapeutului din centrul ora~ului Chicago
Am cu
direct intrat
tata în terapia
despre psrodinamica
dorinta individuala la vârsta de 13 ani
mea de apropiere.
fost comparatia dintre Fre d ~iJung. La facultate am terminat ca prima
specializare istoria religie. Înainte de mijlocul secolului al XIX-lea,
aproape
~i toata
am decis "psihoterap'a"
sa devin PSihilog s-a întâmplat
la 15 ani. Tezaîntr-un context din
mea secunda religios
liceu ~i
a
tocmai
piei. Lucrarea
de aceea,mea
pentru
de ~e,
.1~~[ntadin
istoria facultate
religiei a adevenit
articulat
istoria
un psihotera-
model de
psihoterapie care la
Am luat parte cuprind~a
cursurile ~amanismul, psihanaliza
postuniversitare ~ibudismul
de psihologie clinicaZen.
din
cadrula Universitatii
mea York d*
avut loc în prima Toronto,
h.lma,pe între
când maanii 1970 ~i 1975.
întâlneam "Conversia"
cu supervizorul
cercetarii. Am observat
Therapy (Terapie defamilieo catte
infenisiva) (Boszormenyi-Nagy
pe raftul sau care se numea ~iFramo,
Intensive Family
1969).
raspuns:
Ca raspuns
"Sa la
puiîntrebarea
oameni 110lalta
rea "Ceîn aceea~i
este terapia
cameradepentru
familie?",
ca ei el
sa mi-a
vor-
beasca
de a sta între ei". Am
în aceea~i fost c1l1
camera ~pcat ~i ammea
familia devenit
~ide aînrobit acestei adevaratele
vorbi despre idei. Ideea
asupra
continuau
lui sa
Rene
se înrautateasca.
.. Se plângea~,J ca nu aveau nici un control
La acest moment, Nate a intrat în ~edint1' dupa ce observase primele
20 de minute din spatele unui geam oglinda. Nate a început prin a
explora ce i-a împiedicat pe parinti din k crea o structura ferma ~i
consistenta pentru Rene. Francine s-a plânF amarnic ca nu primea nici
un fel de ajutor de la Tom, care doar statef acolo în timp ce ea vorbea
~iridica din umeri. Nate s-a întors catre Tom ~il-a întrebat ce l-a împie-
dicat sa se implice. Acesta a raspu:'s: "An} încercat, dar pur ~i simplu
nu ~tiu ce sa fac". Nate a replicat: "In regula, hai sa lucram la asta chiar
farurile
acum. Ounei
sa îtima~ini
spun care
eu cesesaapropie.
faci". Tom a~ata ca o caprioara prinsa în
I
sus
spus:~i"Intra
a spus înlipsit
hora,deomule.
ajutor:Ajuta-ti
"Nu ~tiusotia'1.
ce ta Tatal
fac". ~i-a
Nateîntors
a replicat:
palmele"Nu
în
îmi pasa ce faci, dar ar fi mai bine sa faci ceva ~i sa o faci acum, pentru
ca fetele se încalzesc". Atunci Tom le-a spJs sotiei ~ifiicei lui, poticnin-
"E un început
du-se: "Taceti bun. RidicaNu
din gura. vocea
mai de data aErta l-au
tipati". Isi spune-le
ignorat.ceea
Natece aaispus:
vrea
196 J.D. Geller,IJ.C. Norcross, D.E. Orlinsky
s-a uitat la Nate, care statea împietrit, uitându-se la Rene. Tom ~ ezitat,
serios. O saajutor
asteptând ma asculti,
de la ca
•
Natajfel..."
I
Rene l-a îngânat:
sau Francine. Linistea "Ca altfel, ce?"
s-a adâncit. Tom
Intr-un
sa pleci din casa noastra. i încercat sa fii seful în familia asta, dar s-a
terminat. Eu, unul, nu o sa mai tolerez asta". Nate a aplaudat încet de
doua ori si a spus: "Rene, t taI tau s-a întors".
sfârsit, Tom s-a întors Catrejene si a spus foarte calm: "Ca altfel va trebui
Interventia lui Nate a adfs schimbarea în aceasta familie si în terapia
lor. Pe timpul sedintei, Renj2s-a domolit în mod vizibil. Francine parea
mai era nevoie sa poarte pe eri întreaga povara a interactiunii cu Rene.
Era clar ca mai era mult de 1. cru, dar nu am vazut niciodata o schimbare
usor nelinistita, ametita,' d~'lrîn curând exprima eliberarea ca acum nu
sistem de terapeuti nu ne-a pus laolalta ca sa ne mai înlature o parte din motivele
suferintei?
fragmentarea familiei, în loc la empatizeze cu durerea noastra, de ce tot acel
La McMaster am învatat puterea interventiei directe în familii. Am
învatat ca unii oameni put1au sa se schimbe fara o patrundere psiho-
logica de ordin istorico-ge~etic si ca uneori aceasta schimbare dura si
tranforma nu doar persoana în cauza, dar si pe toti ceilalti implicati. Am
învatat ca uneori le puteai kpune direct oamenilor: "Fa-o", iar ei chiar
o faceau. Uneori, dupa curh credeau terapeutii de la Strategic-Mental
Research Institute (Institutu~ de Cercetare Mintala Strategica), era necesar
sa fii indirect, daca nu chiar waradoxal, ca sa atingi o asemenea schimbare.
Totusi, ceea
nevoie ce a devenitdeclaf
de interventii pentru psihanalitica
o~ientare mine a fost faptul ca nu oricine
profunde pentru avea
a se
schimba. De fapt, astfel de ipterventii, dupa cum a fost si cazul propriei
Formarea pentru pSihotrraPie - 197
familii (credeam eu), puteau întârzia procesul schimbarii si depotentializa
familia. Nate si ceilalti terapeuti de la McMaster s-au bazat pe punctele
lor tari, si nu pe deficitele lor. Daca schimbArea a fost posibila cu inter-
Atunci când
Dat fiind ca terapia
am lucratde
cufamilie esueaz,:
mai multe fa.nUIJlade la copii silaamadulti
McMaster observat
si alti terapeuti, am vazut cum, într-un mhnar substantial de cazuri,
interventiile directe schimb au felul în care parintii relationau cu copiii
prezentatidentificat.
pacient erau cupluri, în care
La Family problema
Institute, o Iconstituia
majo~itatea relatia.care
cazurilor Initial am
mi s-au
iar
capabil
el masaasculta
îmi reglez
?i încerca
conturile
sa schimbe
cu el,lucrurre
mai fegraba
atât cât
decât
putea.
sa Acum
le deplasez
eram
asupra mamei mele sau a lui Suzan. Nu în mod surprinzator, nivelul
de conflict din mariajul nostru s-a diminUrt.
Dupa aceasta experienta din terapia ~aritala cu parintii mei, am
început sa ma ocup de lucrul cu familia-d,-origine ?i sa ma folosesc de
?edinte la
blocaje denivelul
familie-de-origine cu cupluri,
relatiei lor. Oricum, în ahjmci când mi-a
sdlrt timp, acestea întâmpinau
devenit clar ca
nu toate familiile reactioneaza a?a cum s a întâmplat cu familia mea.
Povestea mea ilustreaza realizarilejamiliei-de-I rigine, în care parintii ?i copiii
raspund constructiv. Modelele noastre de omportament s-au schimbat,
iar relatiile dintre mine ?i parintii mei s- u îmbunatatit. Raspunsurile
parentale ilustreaza însa, în mod frecvent, ?i un alt gen de scenariu de
iar ?edintele
rezultate, ziduldejamiliei-de-origine.
familie-de-origineÎn consistaI
acest sc~nariu,
din adultul-copillovindu-se
parintii nu se schimba
de Un
cuplu,
an mai
am început
târziu, dupa
sa fiu etperienta
ftarte furiosmea
pe cu
JoOO.De
familiacedin
a trebuit
cadrul saterapiei
astept
15
sa-Iani pentru apeavea
confrunte tata însau
sfârs1t
sa mao ajute
relatiepecumine
tata,saînîltimp ce JoOOar
confrunt pe tatafiatunci
putut
cândtelefon
un eram de
adolescent?
la sotia luiÎnJohh,
mbd care
surpinzator, pe vremea
era doctoranda aceea, am primit
la Northwestern. Eu
predam un seminar pOStunit.ersitar foarte popular de evaluare si tratare
familiala, în Programul de P~ihologie Clinica de la Medicina, pentru care
de-abia încheiasem înscrierile. Sotia lui J000 m-a întrebat daca era posibil
unui
Mi-a adolescent
spus ca în pacient ~f.a recomanda
perioadasi a~eea (1960-1965)schimbari
faptul dedea comportament
cere parintilor
obstetrician care recomanda vortul. Era ilegal. Apoi a cerut scuze. M-am
simtit profundpentru
ar fi însemnat marcatun de
ps~'s nsibilitatea
atru orientat sipsihanalitic
sinceritate aechivalentul
lui în fata unui
con-
fruntarii
a scutit-omele.
pe sotia
Ne-am
lui despanit
JoOOFe experienta
prieteneste. de
Dina fericire,
fi obiectul
aceasta
mâniei
întâlnire
mele
siguranta îngrozit ca l-as abandona - ca era mult prea mult pentru mine,
dupa cum trebuie sa fi simtit ca era mult prea mult pentru tatal si mama
sa. Pe când am explorat relatia noastra, lucrul cu cele doua scaune a iesit
din joc. Energia era acum în relatia noastra si acolo s-a concentrat terapia.
Frank a început sa nu se mai agite atât. Dupa ce a realizat ca nu era
prea mult pentru mine si ca nu aveam sa-I abandonez, s-a relaxat. A
început de asemenea sa îsi înteleaga relatia cu Helen si, într-o oarecare
masura, pe cea cu fosta sotie, nu doar în termeni simplisti de transfer
de genul "ea e mama mea", ci în termeni de cum fiecare dintre ei a luat
diferite aspecte ale reprezentarilor internalizate si transformate ale
parintilor si ale lor însile. Dat fiind ca a început sa observe si sa gestioneze
acest proces din sine însusi, relatia lui cu Helen s-a îmbunatatit. Co-
mentariul ei a fost ca el parea mult mai matur si mai echilibrat.
Terapia lui Frank m-a ajutat sa trec dincolo de poverile transgene-
rationale si sa directionez lucrul cu familia-de-origine în doua moduri.
Mi-am dat seama ca uneori transformarile aici si acum ale familiei-de-ori-
gine nu afecteaza în mod substantial reprezentarile internalizate si
transformate ale familiei si ale sinelui - relatiile cu obiect. Daca relatiile
cu obiect ar fi constrângeri primare pentru schimbare, ar trebui sa fie
adresate în mod potrivit. În al doilea rând, am învatat sa apreciez cum
relatiile cu obiect puteau sa fie jucate si cum puteau sa dispara în
transferul cu mine. Relatia noastra a devenit vehiculul întelegerii si
transformarii. Odata ivite aceste realizari, ceea ce m-a socat a fost faptul
ca reveneam de unde începusem - psihanaliza. Nu psihanaliza clasica,
pe care familia mea o experimentase, ci una înnoita, o metoda psihana-
litica mai relationala si mai activa.
puteam
cât ne apropiam
sa abordez
maitransferllYile
mult <tesursameleanxietatilor
cu terapeuruI,
mele,darcueram
atât deveneam
blocat. Cu
mai anxios. mi-a
terapeutul Duparecomanddt
aproape cj.oiani de terapie,
analiza. de doua
Din punct ori pe economic
de vedere saptamâna,si
proces
face însa
arecude-a
relatia
facedintre
foarteanalist
putin, sidaca
mine.
nu~tensitatea
4eloc, cu cuvintele.
si durata Are
analizei
de-a
- întâlniri de trei sau patru ori pe saptamâna, ttmp de ani întregi -
i-au permis analistului meu sa ma patrun~a la un nivel mai profund
putere
decât orice
pentru
alt aanalist
tolera ~i
deapâna
cresteatunci.
din schirrbarile
A1aliza mi-a
necesare
conferit
caredestula
aveau
sa survina în casatoria mea, facând din mine, în fipat un sot si un
partener mai bun. Cred, de asemenea, ca ~na1izam-a facut si un mai
bun terapeut, psiholog si sef la Family Institute. Am devenit mai putin
vulnerabil
a partii delaconducere
injuriile narcisice
a unei inevitabile,
cariere rela~iv
[areînalte
sunt parte
ca rang
componenta
~i a unei
institutii de sanatate mintala importante, legata de o importanta
universitate de cercetare. Optimismul meJ emotional a crescut în mod
substantial,
vietii mele. rasfrângându-se asupra tutur1rI domeniilor importante ale
206 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Orientari Conte.xte
Behaviorista
. B'Ob'h"I""1
E'P",I'~I"1
"mm,.".",g,,!
Psihodinamica
P,'holog" "J,
~i
despre
a structurii
structura
mentinerii
mentinerfPfoblemei
problemei,
subsidiare
setul de ~i
constrângeri
(2) un mod care
de a previn
învata
schimbarea, pe când încencam sa o transformam. De fapt, eforturile spre
transformare releva natura constrângerilor. Terapia, pentru toti pacientii,
este atât educationala, cât ~i un efort de transformare.
Provocarea de a face ceva, atunci când ceea ce faci nu mai merge, a
constituit forta transformalrii în viata mea personala ~iprofesionala. Din
nefericire, în societatea njastra ~i în sistemele noastre educationale nu
suntem încurajati sa încerfam ceva ~i sa riscam sa e~uam. Capacitatea
din ~coala primara. Ave nevoie sa învatam sa ne acceptam gre~elile
ca oportunitati de învata e ~i cre~tere. Nu exista învatare fara gre~eli.
noastra naturala de a gre~' ~i de a învata din gre~eli este falsificata înca
Acest mesaj
problema ~ia afost
fostesential
forta clentrala în mea
îp cre~terea dezvoltarea modeluluicentrat
ca persoana, pe
sot ~itata. Trebuie
Formarea pentru PSihotrraPie. 209
sa ne învatam pe noi însine, pe colegii no~tri, pe studentii nostri, pe
pacientii nostri sa accepte greselile si sa Î{lvete din ele. Aceasta este
adevarata educatie si terapie.
ca vor fi mai cooperanti ori ca vor fi "mai b ni" sau "mai rai" decât alte
persoane.
mai multa patrundere psihologica sau ca vo11r avea mai multe rezistente,
Actul de echilibru critic în tratarea psihoterapeutilor este de a nu fi
sedusi de a crede ca sunt mai buni sau m~i rai decât oricine altcineva
si, în acelasi timp, de a li se acorda respectJI cuvenit pentru dorinta lor
la acea vremeîn de
conspirativ a elabora
deficitul un astfel
sotiei de aranjfment
mele (în conspirativ).
ciud4 eforturilor depuse Îndeacelasi
mine
timp, am simtit ca ma aprecia din punct de vedere profesionaL
În ambele din cele doua importante tera~ii din viata adulta (de cuplu
si analiza), m-am simtit provocat în mod. constructiv si acceptat si,
pseudoterapeuti~e
O capcana deosebit
cu ~~~~terapeutul
de ~ericuloasa de
pacient
evitatc~re
estees~en:embru
crearea unei al
aliante
~u!
tratezi acel membru al fa "liei ca pe un coterapeut sau ca pe un aliat
cuplu
special.sau
Pe al
deuneI famIln este
alta parte, î.Recare o tratez.
extrem Este mvanabil
de important o greseala sau
sa nu depreciezi sa
a terapeutului trebuie prot jata, fara a crea însa o taxa de protectie care
sa nu înjosestipersoana
împiedice terapeutulsapfcient în nici
î i aduca un fel. Stima
contributia de sine
la lucrul cu profesionala
problemele.
ar trebui evitata
sotia/sotul sau copiii
cu orice
ceealce
p~et, încerci
iar dificultate
sa obtiia de
împreuna
a practicacu împreuna
pacientul cu
ar
trebui recunoscuta.
Reflectii samanice
Reflectând
mentul la întrebare1Pfcienti,
psihoterapeutilor daca este cevasocat
am fost unic de
si!osau special
relatie în trata-
zguduitoare.
Gândindu-ma la practica nr-eadin ultimii 28 de ani din Chicago, mi-am
cele cu care am lucrat erau cupluri în care unul sau ambii membri erau
terapeuti sau indivizi care erau ei însisi terapeuti. As putea adauga cu
dat seamaca ca,
u~urinta în ceea
unele dintrececel,
mJ:.priveste, cele mai satisfacatoare
mai nesatisfacatoare cazuri
si cele mai dificile din
cazuri
211
Formarea pentru psihoterapie-
recunoasterea
erau tot de psihoterapeuti.
faptului ca se întâmplase
Oricum, surp~inzator
ce~a unic sipentru
extrem mine
de puternic
a fost
în tratamentul oferit de mine terapeutilor.
Care erau calitatile acelor terapii care le-Iau facut atât de puternice si
atât
Primade este
satisfacatoare?
aceea ca în Doua
fiecareastfel
dintredecazuri
calitatiter.apeutul
~eevidentiaza
se lupta
în mod
cu oaparte.
istorie
personala de neglijenta si! sau abuz substantial! a în copilarie, mostenire
care îl! o împiedica în capacitatea de a iubi [sau a lucra eficient. A doua
era dorinta intensa a acestor terapeuti paci~nti de a-si regla conturile si,
daca era posibil, de a-si depasi aceasta mostenire de abuz si! sau negli-
jenta. Acesti pacienti doreau sa fie capabili Fa iubeasca si sa munceasca
bine si se straduiau din rasputeri sa le faca P1 amândoua. Cred ca aceasta
personale
combinatie psihosociale,
de mosteniremi-a
a unei
oferitdureri,
o oportT~itate
c~~binatasp~ciala
cu înalte
si deaspiratii
pret de
aceste tratamente au cuprins multi ani de terapie si au reprezentat o
oportunitate pentru pacientii
a asista la transformarea terapeuti
vietilor sa m~rsoane.
acestor foloseascaIn pe mineinvariabil,
mod si relatia
lor cu mine ca baza sau context pentru progria transformare personala.
Uneori, în aceste terapii, le-am fost mama, f.ata, frate, sora, supervizor,
si circumscris de terapeut. In sfârsit, m-a simtit extrem de marcat si
privilegiat sa fiu, în mod confidential si in im, martor al acestei trans-
formari
mentor, personale.
antrenor sau priete:t;, fara sa fi Para1Sit
vreodata rolul bine definit
Atunci când scriu acestea, ma surprind gâpdindu-ma la studiul asupra
samanismului, parte a specializarii principale ~ istoria religiei la Wesleyan.
naiva, trebuia sa fie ceva în neregula cu t' e. Erai "alesul" în virtute a
faptului ca aveai o problema speciala sau o ulnerqbilitate - auzeai voci
De obicei, pentru a deveni saman într-o Cf11lturaasa-zis primitiva sau
speciale, vedeai lucruri speciale, simteai o diurere profunda si cunosteai
suferinta. Dar, pe lânga aceasta calitate a "vtlnerabilitatii speciale", can-
didatii la samanism doreau sa cunoasca si jsaînvete cum sa lucreze cu
nespuse în mod normal. Ei aveau aceasta c mbinatie speciala de vulne-
rabilitate si ambitie psihosociala. Au suferi, dar voiau sa înteleaga si sa
ajunga la o concluzie privind cauzele ace tei suferinte, astfel încât sa
aceste lumi ale spiritelor, sublumea fortelor'tntitatilor ~ia evenimentelor
sufere mai putin si sa diminueze suferinta elorlalti.
Educatia candidatului la samanism prev dea ca cel mai batrân dintre
samani sa îl învete pe samanul în formare espre el însusi sau ea însasi
ducându-lj o în incursiuni în acea sublum , pentru a lucra ceea ce era
de lucrat asupra sinelui, dupa cum era nevoi, astfel încât sa învete despre
212 J.D. Geller, ].e. Norcross, D.E. Orlinsky
Bibliografie:
Kohut, H., How does analysis culre?, University of Chicago Press, Chicago, 1984
Lommel, A., Shamanism: The b~ginnings of art, Mc Graw-Hill, New York, 1967
Pinsof, W.M., ,,Integrative prolblem-centered therapy: Toward the synthesis of
family and individual psy~hotherapies" în Journal of Marital and Family
Therapy, 9, 1983, pag. 19-35
Pinsof, W.M., Integrative problem centered therapy: A synthesis ofbiological, individual
andfamily therapies, Basic B, oks, New York, 1995
Pinsof, W.M., "Integrative pro ,lem-centered therapy" înJ. Lebow ~iF. Kqslow
(editori), Comprehensive hand ook ofpsychotherapy: Vol. 4. Integrative and eclectic,
Wiley, New York, 2002, p. 41-366
Watzlawick, P., Weakland, J. ~. Fisch, R, Change: Principles of problem formation
and resolution, Norton, Ne~ York, 1974
Rezultatele cerc€tarii:
Beneficierea de terapi~ personala
Capitolul 13
o practica privata. _
sonala este,
În cele ce în aceste vom
urmeaza cazuri, ca format,
detalia injividuala,
toate aces e concluzii,iartrecând
ca pozitionare,
în revista
rezultatele multiplelor studii legate de expe ientele de terapie personala
ale psihologilor, psihiatrilor, lucratorilor s ciali, consilierilor si ale altor
profesionisti în sanatate':l mintala, practicie . în Statele Unite ale Americii.
Capitolul 14 se refera la prevalenta si par metrii terapiei personale în
rândul profesionistilor în sanatatea mintal în lume.
Obiectii metodologice
ca
istorie
tendinta
personala
raspunsurilor
si orientarel:_eoretica
sa rcline în directia
i-au condus
acelor
catre
terapeuti
beneficierea
ale caror
de
reprezentati în numar relativ .c în raport cu marimea esantionului, fapt
cauzat atât de numarul mai .c de studii efectuate în aceasta disciplina,
cât si de rata lor de raspuns mai scazuta (Sudman si Bradburn, 1984).
tratament persoanal mai freFent. Mai mult decât atât, psihiatrii sunt
Psihologii, pe de a,ltaparte, sFt reprezentati în numar foarte mare, atâta
vreme cât o buna parte din cfrcetareaAdin acest domeniu a fost condusa
de psihologi pe colegii lor psihologi. In sfârsit si în mod evident, rezul-
tatele sunt în totalitate restrâ~se la profesionistii în sanatate mintala din
Statele Unite.
Tabelulgenera
Estimari 13.1 rezuma
le j
prev lenta psihbterapiei personale în rândul pro-
fesionistilor în sanatatea
Rezultatul universal estemintf1a din Stateleprofesionistilor
ca ~ajoritatea Unite, bazându-se pe 14 studii.
respondenti au
beneficiat de cel putin
mediei si medianei un epi~odînde
se grupea2la tratament
jurul ei însisi;
unui interval de fapt, procentele
de 72-75%. Prevalenta
estimata este astfel de aproxnpativ trei sferturi, cu minime de 53% (pentru
behavioristi)
Prevalenta siterapiei
maximepersonWe
de 9~% (pentru psihanalisti).
nu s-a schimbat dramatic în timp. Putem
compara, pentru o exempli1icare directa, incidenta estimata raportata
de Norcross, Strausser-Kirtlfnd si Missar (1988) cu rezultatele obtinute
de Henry, Sims si Spray (19~3), cu aproape 20 de ani mai devreme: 75%
si 76%
de reprezentate
lucratori de psihflogi; 67% si 67% de psihiatri, 72% si 65%
sociali clinicieniJ.
Dupa cum se poate spunJ, prevalenta tratamentului personal pentru
profesionistii
populatia generala
în sanatatea
adulta ~inrintala
Statele
esteUnite.
mult Cele
mai mai
marebune
decâtestimari,
pentru
cuIe se din recensamânturi nr,tionale si studiile epidemiolgice nationale
(cum ar fi: Kessler si altii, 199[; Swindle, Heller, Pescosolido si Kikuzawa,
2000), releva ca între 25 si 27°10dintre adultii americani au primit îngrijire
generale. Este bine stabilit ca, proportional, mai mult femeile, persoanele
tulburate acut si categoria de pacienti cu un statut socio-economic mai
înalt sunt cele care primesc îngrijire din punctul de vedere al sanatatii
mintale mai frecvent, iar aceste caracteristici descriu în mod cores-
punzator profesionistii în sanatate mintala ca grup.
Tacerea colectiva din aceasta profesie, atunci când este vorba despre
terapia personala, a creat o iluzie conform careia majoritatea profe-
sionistilor din domeniul sanatatii mintale nu experimenteaza nevoia de
terapie personala odata ajunsi în practica (Guy si Liaboe, 1986). Oricum,
dovezile acumulate resping orice astfel de iluzie: chiar si cei mai expe-
rimentati clinicieni se folosesc de fapt de serviciile pe care le ofera.
Cele cinci studii identifica te, care mentioneaza în mod specific pre-
valenta tratamentului dupa terminarea formarii, indica faptul ca
aproape jumatate dintre profesionistii cu experienta din sanatatea mintala
s-au întors în terapie personala. În studiul sau asupra a 141 de psihanalisti
(rata de raspuns de 77%), Goldensohn (1977) a descoperit ca 55% au
beneficiat de tratament personal postformare, 38% au beneficiat de
psihanaliza, iar 43% de alta forma de terapie (cel mai adesea terapie de
grup, terapie de cuplu si terapie de familie). În studiul lor asupra a 86 de
psihiatri (rata de raspuns de 77%), Greden si Casariego (1975) au raportat
ca 43% au reînceput terapia personala. Grunebaum (1983),din interviurile
aplicate psihoterapeutilor cu experienta, a descoperit ca 55% s-au întors
în psihoterapie. În studiul lor asupra a 318 psihologi (rata de raspuns
de 44%), Guy, Stark si Poelstra (1988) au mentio~at ca 62% s-au întors
în terapie personala dupa absolvire. În studiul asupra 321 de psihologi
clinicieni (65% rata de raspuns), Darongkamas, Burton si Cushway (1994)
au raportat ca 54% au cautat pentru prima data terapie personala dupa
terminarea formarii. _
În concluzie, mai multe studii vorbesc despre reinitierea terapiei
personale dupa formare, în timp ce altele se refera la participarea initiala
în psihoterapie dupa terminarea studiilor. Dincolo de studii însa si din-
colo de discipline, terapeutii practicieni experimentati cauta, în mod
obisnuit, psihoterapie pentru ei însisi.
Asa cum este cazul atât de des, Freud a anticipat rezultatele cerce-
tarilor cu multi ani în urma. El a recomandat ca analistul sa reînceapa
tratamentul personal, recunoscând faptul ca practica psihoterapiei expune
218 75%
98%
Psihiatri
65%
72%
64%
60%
Medie 56%
66%
67%
82%Pre-
Psihologi total
Psihanalisti
A 2-a
Nespecificat
Asistenti
Prima
Medie terapie
terapie
m.
Nespecificat
valenta
Durata 1.6
ore
N==1.8
=sociali
1.9
saptamâni
=episoade49
terapiei
=J.D. 54%
=44%
=50 68%
50%
=1.8
Geller,
= toti)
re.
(pentruNorcross,
personale 53%
81%
50%
În46.4%
34%
67%
46% OrlinskyMedie 2.3 În sedinte
309.8
Mediana
D.E. profesionistilor
rândul 75.1 130.1
ore pentru:
sanatatea = mintala
the Adfance-
Rata de 42%
85 psiholqgi
voltare
Numar
Mediana de
ore ore 158
I
euti
ns Behavi
Kilkowski
2-2000+
pentru
Terapi
A 3-a riste)
terapie
Dez-
i
(Asoci0rtia (1989)= = =
(1978)100 318 Associ
psihollgition for
Deahnert
ment
Behavier prtfesia 65%
Media episoadelor:
elul 13.1. PrevalentaLiaboe, Guy,
psihoterapiei
Studiu
232 Psihologi
314 P'iliOljgi
Thc,aI
Medie
Nr.
17%89%
80%
94%
88%
78%
64%
83%
Medie
22%
Duratade
41%:0;3
65%
67%= ore
4-6
nr.
durataluni
no"scut
ore
luni 297
336
0-600
= în
59%
siterapiei:
terapie 964
88
=78
au
410
Mediana 51
328
481
curs
288 nr.219 156%
Necu-
35%
48%
85familie
59%
50%
90%
43%Diverse
Conducatori
avut>
Terapeuti
toti)
Psihologi Medie
7 luni
înepi-
discipline
Asistenti
erapie" Mediana
12%
30%;::;1nr.
= 7-12
de an
Distributie
de
sociali ore
nr. = 246
=luni
ore
(pentru = 28 Abatere
321 h standard
de episoade = 3 =
Formarea pentru psiho
Numar
Mediana
ore
Mediana
Media
Numar
1.6
0-600
Media
Nr.
314de
110
sod de
Iluna-5
ore
=
de
terapie
3 - 2000+deore
ore
total
nr.
4.4
=aniore
ore
ani 175
ore
200
150
0+1,200
=
terapie= în
= == 370 41%I
220 dinamica
Sistemic
58%
47%
82%
69%
62%
83%
84%
85%
Psiho-
54%
78%*
92%
78%*
66%
63%
78%
88%
97%
89%
96%
71%
cificat
87%
94%/*
Nespe-
Umanista
Nespe- Psihana-
97%
88%
cificat
95%
94% Nespeci-
cificat
ficat
94%*
Eclectica Beha-
cificat
Cognitiva
J.D. Geller, viorista D.E. Orlinsky
J.c. Norcross, cificat
Prochaska
Faltus
(1993) (1988)
Norcross,
Orlinsky
Pope si si altii
ul 13.2. Prevalenta * Orientarile
psihoterapiei personaleteoretice erau teoretica
dupa orientarea combinate
Studiu
222
J.D. Geller, J.e. Norcross, D.E. Orlinsky
de grup.
În al cincilea rând, cercetarea disponibila emarca, în mod consecvent,
faptul47casipractica
între 50% cevaindependenta este ceafamiJ'
terapie de cuplul pre e;
ominanta
iar între în34ceea ce priveste
si 48% terapie
tratamentul personal al profesionistilor în sanatatea mintala din Statele Unite.
Desi locul terapiei personale a terapeutului Jste investigata destul de rar,
atunci când este, se dovedeste în mod coplesi~or în practica independenta.
De exemplu, Norcross si colegii (Norcross, Str~usser si altii, 1988; Norcross,
Comentariu de încheiere
practica ceea cu
deplin acord ce propovaduiesc. Atunci cân
afirmatiile lui Greenberg au probleme
si ~aslows în 20)
(1984, p. viata, grade
conform
semnificative de anxietate si depresie sau al~esimptome nevrotice, cauta
ajutor la respectatii lor colegi", Mai mult 1ecât atât, faptul de a cauta
tratament personaj implica si faptul ca "ei Fred în ceea ce fac si percep
dar care conduce si la crestere personala".
În bogatia
terapia ca pe ode date statistice
masura prezentate
constructiva, care n~' în ace.stcacapitol
numai se remarca
alina simptomele,
viata sa personala sunt întretesute în mo inexplicabil. Desi nu toate
experientele psihoterapeutice
implicatia evidenta sunt cu p~ofesionala
a ideii ca dezvoltarea omptitudinea terapeutului
supuse înre-si
gistrarilor, se pare ca psihoterapeutii se lupta cu acelea.si conflicte psiho-
logice, tranzitii în viata si întrebari existenti~e,la fel ca si clientii pe care
îi servesc. Poate ca acest lucru nu este atât tie inevitabil pe cât ar trebui
Bibliografie:
JournalJ.F.ofsithe
Greden, American J.I.,
Casariego, Acaqemy of Psychoanalysis,
J:=ontroversies 5, 1977,
in psychiatric p. 51-64 A survey
education:
psychologists'
Pope, experiences,
K.S. si Tabachnick, RGj'problems, and as
"Therapists beliefs" în Professional
patients: A national Psychology:
survey of
Research and Practice, 25, 19p4, p. 247-258
Prochaska, J.O..si Norcross, J.CC.,"Contemporary psychotherapists: A national
survey of
therapy: characteristics,
Theory, ~ractices,
Research anJi Practice, orientations, and attitudes" în Psycho-
20,1983, p. 161-173
Swindle,
breakdowns
R, Reller,
în America
K., Pescos~lido,
ovrr a 40-year
B. si Kikuzawa,
period" înS., "Responses
American to n.ervous
Psychologist, 55,
2000, p. 740-749
Voigt, H., Practitioners and acadfmics disagree: Personal therapy as a clinical training
Association, Lucrare
requirement. prezeIltata
San Francisco) la sedinta
California, anuala
1998, a American Psychological
august
Capitolul 14
tala din Statele Unite au beneficiat de trata. ent personal", iar al doilea,
reprezentat de faptul ca "majoritatea profe~s·oni~tilor din sanatatea min-
concentrat
ca realmentepe toate
terapeutii
studiileamericani.
facute pe aceas 'Iat~ma pâna în prezent s-au
internationala
Scopul nostru
acestor
în acest
cuno~tinte
capitoldespre
este acel,
ter~pia
de personala,
a adauga oavând
dimensiune
ca baza
cercetari riguroase, prin atragerea atentiei fsupra unui studiu în desfa-
Avertismente metodologice
includa
este toti terapeutiiestenici
ca psihoterapia lîn aceasta
prActicata tara, niciai în
de membri oricare
unor alta.diferite
profesii Ideea
între 15 si 40%. Date fiind consideratiile ante ioare, acest fapt este probabil
mai putin semnificativ în comparatie cu a eea ca mai bine de 5.000 de
terapeuti
retur au gasit cacole<;:tari
ale diferitelor este suficient
de datedeale
rentab'l sa completeze
COI~borative chestionarul
Research Network
lungimea
DPCCQ sichestionarului
sa-I returneze nostru,
(adesea
ar trebui
pe cheltlfiala
sa ~redem
lor).
ca Date
rezultatele
fiind noastre
titlul si
ar
orientare
putea fiteoretica
înclinate
îi fac
catre
sa creada
acei terapeuti
în importtnta
a~e caror
dezvoltarii
istorie personala
profesionalesi
si a cercetarii empirice ;>inu în importanta terapiei personale.
Pentru asupra
nationale ca scopul nostru
terapiei în acest ne
personale, capitolleste
prezfntam deesantioanele
a furniza date inter-
împartite
232 J.D. Geller, re. Norcross, D.E. Orlinsky
(mai
Franta,
mult
medie, Spania,
decu
tarile 10terapeutii
Noua
ani deZeela
prac ica
da, terapeutica)
ce~i'l
mai Norvegia si sunt
experimentati dinStatele
Suedia;
baza Unite,
cu E.
iar noastra
cele lvetia,
cei
de mai
date
abaterile standard mari indica o plaja larga de cariere în cadrul fiecarei
tari.
În noua dintre tari, psih ,logii sunt cel mai frecvent reprezentati ca
putin experimentati terapejti sunt Coreea de Sud si Rusia. Oricum,
terapeuti
din Norvegia
în esantioanele
(în prezent n01stre,
inctuzândcu 70%
o pondere
din populatia
de 92% pentru
de psihoterapeuti
esantionul
83% din esantionul Elvetiei, 67% din esantionul Statelor Unite, 65% din
din rândul psihologilor d'in ~OrVegia), 88% din esantionul Danemarcei,
cel
terapeutii
al Portugaliei
de formatie
si 59%
medifala
d~ esantionul
(psihiatriRusiei.
si, în Germania,
Pe de alta parte,
specialisti
psiho-
în
domeniul psihoterapiei si psfhosomaticii) sunt mai frecvent reprezentati
în esantioanele Frantei (82%), Coreii (64%) si Germaniei (54%). Alte
profes~i (cum ar fi: aSistentaI s~ciaIa, c.onsiliere,.îngrijire medical~a) sunt
si
celSuedia (57%). reprezentatel m esanhoanele dm Noua Zeelanda (60%)
mal frecvent
Alte în
vazute diferente
raportul substantia~e întreAcelea
privitor lk sex. esantioanele din aceste
cu cea mai 14 tari potdefi
mare populatie
Orientarea
practica teoretica a ter~peutica
dumneavoastra fos~ stabilita curenta
prin întrebarea: "Cât dedemult
este îndrumata din
fiecare
Noua
Zeelanda
Israel
Rusia
• Procentul de terapeuti din Coreea, care apar ca neavând nici o orientare dominanta, scade
dramatic în cazul în care criteriul folosit pentru a defini dominanta este mai degraba 3
decât 4 pe scala de la 0-5, sugerând ca un accent cultural pe modestie în Coreea poate
influenta acest rezultat.
•• Colegii nostri coreeni, doctorii E. J 00 si S. Bae, au comentat amândoi cu privire la deficitul
relativ al terapeuti10r seniori în practica privata catre care terapeutii mai tineri s-ar orienta
în mod obisnuit pentru terapia personala si cu privire la relativa lipsa de acceptare sociala,
atunci când se pune problema consilierii si a terapiei pâna de curând.
236 Terapie
83,3
93,160,4
10,4
29,2
78,8
36,1
83,5 MM
60,7
trecut
2,0
84,1
71,8
94,0
65,859,7
55,3
66,2
78,3
65,5
2,0
26,8
23,4
21,3
2,1
37,1
2,2
27,4
33,8
1,8
1,5
95,50,8
4,9
6,5
7,7
0,5
2,1
50,6
74,2
64,5
74,7
26,4
21,1
16,5
32,9
18,3
7,5
4,2
9,1
18,5
26,3
1,7
2,0%
[AS]
79,9 2,0
6,6
[1,1]
[,95]
[,94]
[1,0]
[4,5]
[3,2]
39,4
7,8
5,2
5,1
4,0
2,2
3,4
5,0
[3,0]
2,4
5,9
4,6
5,7
4,7
[4,4]
[4,6]
[,89]
[3,6]
[3,8]
[3,4]
[,86]
[2,6]
[,88]
[3,9]
Doar
98,967,8
[6,0]
5,3.în N55,2
91
800
110
132
182
117
261
535
249
101
187
964
4,709
5,224Total
trecut
65,5
1,049
Nedisp.
Doar ani
În79,2
~i
90,4
88,3%
în81,9%
prezent Cicluri
prezent
25,6%
Nedisp.
J.D. 72,4%
Geller,Nedisp. Nedisp. Nedisp.
J.c. Norcross, Nedisp. Nedisp.
D.E. Orlinsky
oreea de nala? Sud
Zeelanda
Germania
speciali~ti
indica
ciali~tii
personala.
beneficiat care
totalul
care au
înProcentele
au
trecut raportat
cumulativ
raportat
de terapieca
indica
ca auau
pentru beneficiat
personala.
proportia
beneficiat
de la unu delaterapie
terapie
"Cicluri",
celor
de trei personala.
carecicluri
saubeneficiaza
timpul, în"Total
de tratament, ani"
terapie
în prezent în sau
pentruterapie
includ doar
spe-
au
lul 14.2 Prevalenta Nota. personale
terapiei "Terapieprintrepersonala?"
psihoterapeutii Cânddespre
întreaba în terapie
profesionisti situatia terapeutu1ui cu privire la terapia
studiile
persoane.peOcare
alta eisursa
le-aua mentionat
acestei discrepant,
au inchjBeste
studenti
faptul sau
ca unele
candidati
dintre
în
tabelul 14.3.)
formare,
Tabelulcare
14.2este posibil
arata, sa nu fi intrat
de asemenea, înC1'a
ca mai în de
uIt terapie personala,
o treime vezi
dintre tera-
peutii care au raportat ca au beneficiat d5 terapie personala erau, la
data (8%), în
momentul fiecare
pentru un ciclula suplimentarl?e
au raspuns DPCCQ, încf în tratament (aproximativ
terapie fie pentru prima
doua cicluri
27%). De fapt,
de terapeutii
tratament din
(din majoritatea
nou, cu excep#a
ta~ilor
Coreii
au raportat
de Sud).oTerapeutii
medie de
de cinci
cu ceva ani de terapie
experienta de pe vremea
terapie participari"
peIisonala la studiul nostru,
au;acumulat o medieacoperind
estimata
de aproape opt ani în Spania. Mai mult decât atât, de vreme ce majoritatea
oterapeuti10r
plaja cu o erau înca de
minima la început
doi ani sau în partec~reenilor
în rândul de mijlocpâna
a carierei lor (vezi
la o maxima
tabelul 14.1),
sfârsitul numarul
carierei total sa
ar fi trebuit de fie
animult
de ter<jtpiepersonala
ma~ mare. acumulat la
I I
posibilitatea ca ei sa
În ce masura beneficieze de
influenteaza terapie c~racteriStici
variatele p rsonala? Terapeutii, în mod
ale terapeutilor
Nivel de cariera
Formatia profesionala
Oricum,
si terapeutii
în alte
formati
tari (depsihologic
exemplu: tind
Germani9'
sa c~prinda
Norvegia
procente
si Spania),
usor chiar
mai
elul 14.4 Procentajul terapeutilor care au raportat terapie personala pe profesii Profesie
Orientarea teoretica
baza
dominant
de date
analitici/psihodinamici
(în afara de terapeutiisi core1ni)
92°/~1dintre
ca 92%
terapeutii
dintre în
terapeutii
general
umanisti
comparatieau cu
raportat faptul de
60% dintre a fi benefiFiat
terapeutii de terapie
în I.general personala, în
cognitiv-comporta-
cele 13 tari
general, terapeutii
(excluzând
umani~ri
Co~eea),
au înregistrat
si de aproape
o prevalenta
88% în alte
în proportie
doua tari. de
In
si în Statele
dintre Unite,
cele 13 tari. cuprocfnte de prevalenta
Chiar ri terapeutii de aveau
care nu 50% sau
nici
maio mult
orientare
în 9
mai mult în 11 dintre cele 13 tari. Astfel, în timp ce probabilitatea de a
beneficia de terapie person Ia este clar influentata de orientarea teoretica
a terapeutului,
teoretica concluzia
dominanta generalaun este
au înrfgistrat ca terapia
procent personala
de prevalenta estesauo
de 50%
experienta foarte comuna printre terapeutii din toate orientarile.
Sexul terapeutului
Unelededintre
tionate studiile
Norcross si Guiefectuate pe psihoterapeutii
(vezi capitolul americani,
13), sugereaza men-
ca prevalenta
terapiei personale poate fi 3umva mai mare printre terapeutii femei decât
printre terapeutii barbati. Dftele noastre internationale sugereaza ca, orice
si un picdemai
Coreea Sud.mult de 10101 în
DiferentelJ celeGermania, Elvetia,
mai evidente apar Suedia, Portugalia
în Danemarca si
(15%),
Norvegia (9%), Israel (9%) $iBelgia (8%). Oricum, diferentele favorizeaza
femeile în Danemarca, Nbrvegia si Israel, dar si barbatii în Spania,
Belgia,
sexul înFranta,
sine al Noua ZeeiInda
terapeutul~i si Rusia.
nu este Aceste rezultate
un parametru importantsugereaza ca
al terapiei
personale.
243
Formarea pentru psihoterapie-
terapeutii de ambele sexe, din toate formati ·le profesionale, toate nive-
De ce aleg sa beneficieze ei însisi! ele înseEede terapie personala psiho-
lurile de cariera si din majoritatea orientar~lor teoretice - multi dintre
ei facând acest lucru nu numai o data (proceptul creste catre ultimii ani)?
Terapeutii au dezvaluit diferite aspect, ale terapiei lor personale,
incluzând motivele care i-au îndemnat sa inltre în acest proces si au fost
dispusi sa bifeze una sau mai multe dintre ljlrmatoarele trei motive: for-
mare, crestere personala, probleme. Tabelul î4.7 arata pentru primul (sau
56%
singurul)
problemele
episod personale
de terapie sipersonala
46% formarea
ca 60~r
~rofesionaIa.
au ales cresterea
Acestepersonala,
concluzii
sustin si întaresc cele cinci studii ale ter~peutilor din Statele Unite
revazute în acest
ca majoritatea auvolum
intrat de
în catre Norcross
tratament si Fonnor,
pentrljl motive care concluzioneaza
personale.
72,2
38,4
33,7
48,6
34,0
68,2
36,2
46,4
45,9 57,1
54,6
67,8
72,9
54,3
62,7
66,9 N Probleme
79
140
829
92
3830
793
576
108
118
105
110
139
55,5
3719
254
77,2
64,9
64,6
78,5
76,1
75,0
52,4
58,1
33,8
54,3
68,2
72,9
32,3
53,1
59,8
56,0
60,1
39,8
45,8
50,9
76,3
68,6
61,9
41,8
56,8
81,3
66,7
~33
J.D. Geller, % Norcross,
J1c. D.E. Orlinsky
MotiveCre~tere
pentru personala
terapie personala
%
Nota. Motivele mentionate pentru prima terapie (N = 3313). Procentele sunt> 100%,
dat fiind ca puteau fi bifate motiye multiple.
Cresterea personala a fost I otivul cel mai comun citat în cazul intrarii
în terapie (sau oricum, putin I ai frecvent) printre terapeutii din 10 dintre
cele 14 tari si a fost mentiona de cel putin jumatate dintre terapeutii din
13 dintre cele 14 tari. Aces fapt este important pentru interpretarea
raspunsurilor terapeutilor la hestionarul nostru si la altele. Atunci când
terapeutii indica faptul ca a avut mai degraba motive personale decât
lor personala.
dintre De exemplu,
psihoterapeuti au bifa!categoria de vârf îna ceea
motive multiple motivelor mentionate
ce priveste terapia
pentru prima terapie (25%) r fost combinatia formarii, cresterii perso-
nale si a problemelor, urmata de crestere personala si probleme (18%)
245
Formarea pentru psihoterapie
Comentarii de încheiere
împartiti
lucru pe care
în functie
îl au în de
comun
orientarea
este devotiunearor
teoretica I;i formatia
fata de terapia
profesionala,
personala.
un
Bibliografie:
Orlinsky, D.E., AmbUhl, H., R~nnestad, M.H., Davis, J.D., Gerin, P., Davis, M.
si altii, "The development of psychotherapists: Concepts, questions and
methods of a collaborative international study" în Psychotherapy Research,
9,1999, p. 127-153
247
Formarea pentru psihoterapie-
~isa
la prezinte cuprinse
cercetarile problemele ptofesioni~tilor
în ac~st compendiu, însasanatatea mintala principale
explice motivele în cautare
Motive principale
personalulsa ~i
încercam profesionalu}
patrundem sunt aproape
psipologic inseparabile,
motivatiile terapeutilorne de
permitem sa
a beneficia
de propria terapie.
249
Formarea pentru psihoterapie·
28%
11%
18%
28%10%
5%
35%
61%
50%
67%
55%32%
Strausser-
Kilkowski
-Norcross
(1983)
Norcross,
Tabelul 15.1Prochaska
Goldberg,
Kirtland
Fiske
Spray
Henry,
Kelly,
Motivele
Sims ~i neraportat
Missar
35%
~i~i intrarea
pentru
~i Wispe (1988)
65%În~i
terapie
rea
Atât
cât saudindin
din
personale
si motive
motive
profesionalemotive
În principal din mo-
Motiv
contracara stresul practicarii psihoterapiei, ci, dimpotriva, primele doua
au urmat-o dupa terminare~ formarii. Principalul motiv nu a fost de a
motive au fost stresul cauz~t de conflictele din viata personala ?i, din
sunt clare: profesioni?tii din domeniul sanatatii mintale intra masiv în
terapie personala
nou, cre9terea pentru Îna~~tea
personala. a gestiona "chestiuni
formarii personale".
sau dupa formare, rezultatele
psihoterapeutii
controlul altcuiva.
sunt
Imaginea
îngrozi~eresine
de regresia
a terapeutului
personala,9inarcisismul
precum 9i desunt
a ceda
atât
de exacerbate încât el! ea sTI;}teca propria Aautocunoa?tere ?i umanitatea
le umbresc pe cele ale celorlalti vindecatori. In al patrulea rând, inhibitorul
final al intrarii
subtil9i în pSihoteraPi~1personala
de intangibil este ru?inea
încât n suporta descriere"
I
- "un1973,
(Burton, fel de
p. cost
100)pe
..
Cercetarea
impresiile urmatoare
clinice ale lui dinlacest
B rton. domeniu
Cel putin a confirmat
cinci studiiîn 9i-au
mare masura
asumat
interesanta particularitate d a-i întreba pe profesioni?tii în sanatatea
mintala de motivele lor de a u cauta terapie personala. În timp ce exista
anumite diferente evidente în studiile întreprinse, probabil datorate
disparitatilor metodologice 9i de esantionare, exista o consistenta robusta
în argumentare a motivelor 1e a nu beneficia de terapie personala.
identifice
Deutschmotivele
(1985) a de a nulilllcauta
cerut terapienational
ui e?antion personala. Motivele au fost
de psihoterapeuti sa
categorizate în 11 grupe. Mftivul cel mai frecvent citat a fost acela ca
terapeutii nu au gasit nici uIjlpsihoterapeut acceptabil la îndemâna pe
251
Formarea pentru psihoterapie
Prezentarea simptomelor
mai vechi, sinuciderea unui copil, abuzul de droguri, un frate sau o sora
aflat/a în proces pentru o crima - pentru a exemplifica doar câteva
dintre cele descrise de terapeuti. Cu toate acestea, poate ca nu ar trebui
sa vedem indispozitia printre terapeuti ca pe ceva neobi~nuit. Burton
(1972) adauga într-un mod optimist: "Important este sa îmbunatate~ti
problemele de viata distincte, iar pentru aceasta trebuie sa fii tu însuti
om, ceea ce înseamna sa ai probleme ca oricine altcineva".
În ciuda responsabilitatilor enorme ale profesiei, putini psihoterapeuti
identifica un simptom sau o problema acuta cu un pacient problematic.
În doua dintre studiile noastre (Norcross ~ialtii 1988;Norcross ~iProchaska,
1986a), care au inclus sute de practicieni cu experienta, doar un psiholog
255
Formarea pentru psihot~rapie .
soana terapeutului
subestimând problemele din viata
qua person în reala.
afara Chifr
IUlJii sisale
efectele
profesionale,
caracteristicilor
astfel
empirice
În sectiunea
si notiunea
de încheiere,
de vindecator
mentionam
ranit. oÎnPfralela
f1Ulte societati,
între aceste
vindecatorii
rezultate
psihologi
tate deopotriva,
a lor pentru sunt Vindecator-pac1ent.
arhetipul acuzati de a fi interesati mai degraba
Parcticienii, medici de
si
patologie decât de sanatate, mai degraba d· anormal decât de normaL
Acest lucru este doar pe jumatate adevarat Psihoterapeutii sunt atrasi
de polaritatea sanatate-boala atât în ceilalti cât si în ei însisi. Imaginea
vindecatorului ranit simbolizeaza astfel o constientizare dureroasa a
limitarilor noastre si a opus ului sanatatii ( uggenbuhl-Craig, 1971).
Chessick (1978, p. 7) a surprins esenta v' decatorului ranit afirmând:
"Contrar conceptiei gresite larg raspândi te, psihiatrul care cauta ajutor
deste cea mai mare capacitate de a-si ajuta pacientii; psihiatrul care îsi
neaga nevoile si pretinde ca îsi este autosufic' ent poate sa îi impresioneze
pentru
temporarel însusi
pe cei prin consultatii
din jurul si prin
sau, dar contfuarea
de fapt psihoterapiei
l îsi dovedeste astfel dove-
slabi-
ciunea mai degraba 9-ecât puterea".
256
J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. O~linsky
Comentariu de încheiere
Bibliografie:
Bennet, G'I Patients and their doctors: The journey through medical care, Bailliere
Tindal, Londra, 1979
BermaklG.E.,"Do psychiatrists have special emotional problems?" în American
Journal ofPsycho-analysis, 371 1977,p. 141-147
Burton, A., "The psychotherapist as client" în American Journal of Psychoanalysis,
33,1973,p.94-103
Burton, A., Twelve therapists: How they live and actualize themselves, Jossey-Bassl
San Francisco,1972
Chessick, R.D., "The sad soul of the psychiatrist" în Bulletin of the Menninger
ClinicI 42/1978,p. 1-9
CraYI c., ~iCr~, M. "Stresses and rewards within the psychiatrist's family"
în American Jaurnal of Psychoanalysis, 37, 19771 p. 337-341
257
Formarea pentru psihqterapie
Daniels, AK., "What troubles the trouble shoot1rs" în P.M. Roman tiiHM. Trice
(editor), Stress and bumout in the human se vice profession, Pergamon, New
York, 1983, p. 97-118,
Farber, B.A, "Dysfunctional aspects of the tfrapeutic role" în B. A Farber
Farber, B.A tii Gelier, J.D., "Student attitudes tOI ard psychotherapy" în Joumal
of American College Health Association, 25, 1977, p. 301-307
2000, p. 341-353
Freudenberg, HG., "The health professional in eatment: Symptoms, dynamics,
and treatment and
Development issues" în CD. of
validation Scott tiiJ. Ha strument"
a researChl· (editori) Heal thyself: The health
în Psychotherapy, 37,
Gabbard,
ofhealthG.O.,
care "When the patient
professionals, BrunnerjMazel,
is a therapir~:
,~~ewYork,
Special considerations
1986 in the
1995, p. 63-79
psychoanalysis of mental health professionrlS" în Psychoanalytic Review, 82,
Winston,M.R
Goldfried, Newtii York, 1976G.5., Clinical beh4vior
Davisons, J therapy, Holt, Rinehart and
Henry, W.E., Sims, J.H tii Spray, S.L., The fi h profession: Becoming a psycho-
therapist, Jossey-Bass, San Francisco, 1971
Holzman, L.A, Searight, HR, tiiHughes, HM , "Clinical psychology graduate
Guggenbuhl-Craig, A, Power in the helping Pîress.ions, Spring, Dalias, 1971
students andPsychology
Professional personal psychotherapy: Resilts of1996,
Research and practicet27, an exploratory
p. 98-101 survey" în
Keliy, E.L., Goldberg, L.R Fiske, D.W., tii Kilkpwski, J.M., "Twenty five years
Liaboe, G.P., Guy, J.D., Wong, T., tiiDeahnert, J R, "The use of personal therapy
by psychotherapists"
later" în Psychotherapy
în American Psychologist, P ivate Practice, 7, 1989, p. 115-134
in P.~46-755
33, 1978,
Looney, J.G., Harding, RK., Blotoky, M.J. tit Barnhart, FD., "Psychiatrists
Milion, T., Milion, C, tiiAntom, M., "Sources o~emotional and mental disorders
Prochaska,
survey J.O.
of characteristicsj
si Norcross, J.q., practices,
"Contemporary
orientations,
psychotherapists:
and attitudes"
A nationalîn
Psychotherapy: Theory, ReSea[ch and Practice, 20, 1983, p. 161-173
Rippere, V. si Williams, R: (e~itori), Wounded healers: Mental health workers'
Sussman, M.B.of(editor),
experiences Wi~ey, New
A perirous
depression, York,
calling: The 1985
hazard of psychotherapy .practice,
Wiley, New York, 1995
Criterii de selectie
,
Într-un articol de pionierat despre selectia terapeutului, Grunebaum
(1983) a intervievat 23 de terapeuti experimentati din zona Boston (11 psi-
matri, 7 psihologi, 3 asistenti sociali ~i2 consilieri) despre cum ~i-au gasit
recent un "bun terapeut" pentru ei ~i~i. E~antionul s-a constituit dintr-un
grup extrem de bine documentat, cu opinii bine informate despre calitatea
terapiei ~ia terapeuti1or. Terapeutii-pacienti din acest e~antion au relatat
ca avusesera patru criterii esentiale în minte atunci când ~i-aucautat propriul
terapeut. În primul rând, ei au avut în vedere un coleg psihoterapeut
care era competent din punct de vedere profesional, bazându-se pe reputa-
tia generala ~i pe recomandarile colegilor. Cercelari asemanatoare
260 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Variabile demografice
respondentii barbati 9ide 67% dintre femeile respondenti; 33% dintre femei
9i 18% dintre barbati au beneficiat de tratament personal acordat de o
femeie. Oricum, aceste cifre globale reprezinta rama9ite istorice. Analizele
au determinat ca o proportie crescuta de femei au cautat femei ca terapeut
personal: 31% dintr-un grup cu o medie de vârsta mai mare (cel putin
10 ani de experienta clinica), dar 43% dintr-un grup cu o medie de vârsta
mai mica (mai Pl!tin de 10 ani de experienta). Într-o masura mai mica,
respondentii barbati au primit mai adesea tratament din partea terapeutilor
femei: 17% dintre cei experimentati, în comparatie cu 22% dintre cei
neexperiementati. Acest model a fost repetat în trei discipline profesionale
diferite (psihologi, psi)Uatri, asistenti sociali) 9i corespunde evolutiei de-
mografice a profesioni9tilor în sanatatea mintala. Femeile terapeuti mai
tinere au primit, în mod consecvent, în procent mai mare tratament
personal din partea unei femei terapeut decât respondentii femei mai în
vârsta: 41%, în comparatie cu 30% dintre psihologi, 33% versus 8% dintre
psihiatri si 45% versus 35% dintre asistentii sociali. Aceste rezultate demo-
grafice trebuie interpretate în cadrul contextului istoric în care au fost
adunate datele; din 1987, o proportie tot mai numeroasa dintre profe-
sioni9tii americani în sanatatea mintala sunt femei 9i noncaucaziene.
92% dintre terapeutii-pacienti au raportat ca cel mai recent sau singurul
psihoterapeut a fost caucazian. S-a întâmplat rar ca un respondent caucazian
sa nu fiprimit tratament de la un caucazian clinician- doar 3% au beneficiat
de tratament din partea unui indîan american, a unui negru sau hispanic.
În schimb, o jumatate plina dintre respondentii de culoare (n = 8) au primit
tratament de la un psihoterapeut apartinând minoritatii lor rasiale.
Sexul 9i etnia terapeutului terapeutului par sa exercite o mai mare
influentaI decât este în mod traditional
I recunoscut. Desi I acesti
I factori nu
au fost inclu9i în mod specific în studiul criteriilor de selectie (tabelul
16.1) si desi nici unul dintre intervievatii lui Grunebaum (1983) nu i-a
mentionat în mod specific, demografia terapeutului ales s-a potrivit
îndeaproape cu cea a respondentului. Chiar si luând în considerare
subreprezentarea istorica a minoritatilor rasiale si a femeilor psiho-
terapeuti, aceste cifre demonstreaza ca, în practica, potrivirile client-cli-
nici an, din punct de vedere demografic, sunt omniprezente.
Orientarea teoretica
fel privinta
în de terapiealegerii
"eclectica".
orientarIi lor, aproape un sfert au beneficiat de un
Cu exceptia psihanalistil r, psihoterapeutii manifesta o varietate teo-
retica considerabila în ceea c priveste alegerea propriei terapii personale,
dar favorizeaza convingere psihanalitica. Acest model se aplica inclu-
siv terapeutilor comportam ntalisti.
Ekstein si Wallerstein ( 972), printre altii, au mentionat motivele
conflictuale în cautarea t rapiei personale cu cineva din aceeasi
presupune,
convingere de
sauobicei,
dintr-una
ca cealmai
a~emanatoare.
buna experienta
Pe de opsihoterapeutica
parte, profesionistul
ar fi
teoretice pe care le va folos,' terapeutul însusi. Terapia cu cineva care
una care sa fie mai mult iU
apartine aceleiasi scoli întVreste modelarea interpersonala, formarea
mai putin bazata pe aceleasi principii
identitatii
tratament personal
si socializarea
cu cinet~oretica.
viaapartinând
Pe deaceleiasi
alta parte,
convingeri
beneficierea
teoretice
de
ar putea sa fie foarte bine obligatie ideologica sau politica. Aceasta
identificare ar putea aluneca în convertire, ar putea exclude posibilitatea
colaborarii cu diferite scoli, r putea descuraja schimburile de opinii si
experimentarea si ar putea împiedica deschiderea mintii. Ekstein si
Wallerstein (1972)repeta gl a: Jn casa Tatalui Meu sunt multe locasuri,
dar trebuie sa fie bine înteles ca tatal meu este analist".
267
Formarea pentru psihoterapie
au descoperit ca "majoritaJa
ales terapeut"i din orieiltariterapeutilor
diferite de cognitiv-comportamentalisti
a lor: 44% au ales terapeuti
psihodinamici,
doar 11% au ales22% au ale~dognitiv-comportamentalisti".
terapeuti eclectici, 22% terapeuti din a!te orientari si
Intorcându-ne
în Statele Unite, Norcros , Strausser si altii (1988), într-un studiu
multi disciplinar vast, au escoperit ca mai putin de unu din zece
terapeuti comportamentali ti a ales tratament comportamentalist pentru
el însusi. În schimb, acestia au preferat tratamentul eclectic, psihanalitic
si umanist, cu un coeficient e mai mult de doi la unu fata de tratamentul
comportamentalist. Con omitent, putini dintre psihoterapeutii
I
nu
ar ficauta
adevarat,
tratament
ar dovedi
compor~amentalist
un qinism si o imoralitate
pentru ei nemasurate.
însisi. Daca acest
Ar dovedi,
lucru
Disciplina profesionala
Psihoterapeutii
psihologi, asistenti au primi~fonsilieri
sociali, tratament~ianali~ti
în decursul istoriei de laînpsihiatri,
nespecializati, aceasta
a lor. De fapt, ei aleg psiha i (45% din timp) ~ipsihologi (25%) mult mai
frecvent decât colegi asiste ti sociali (19%).
lungul timpului. ASistent*., sociali au reprezentat singurul grup mai
terapeutilor, ca opusa ten intelor mai contemporane. Într-un studiu
I
în
de ce
la mai
psihologi.
mult asistenta
Psihologii
de eai
~apsihoterapeutii
tineri, de exemplu,
nonmedici,
au cautat
în mod
terapie
special
la
(32%). De fapt, ~i profesia psihoterapeutului preferata pentru terapia
personala a asistentilor so iali a devenit în ultima vreme tot cea de
psiholog, ~i nu cea de ps' atru. Mai recent, asistentii sociali au cautat
colegii lor psihologi
proportional mai multmai~r
psi ologi (46%)vsdecât
cvent (33% 25%) psihologii
~i asistenti mai în vârsta
sociali (30%
vs 18%), dar mai putin ps' 'atri (30% vs 52%).
Schimbarile istorice în se ectia de catre clinicieni a propriilor terapeuti
sunt impresionante. Cre~te ea disponibilitatii ~i cea a profesionalizarii
psihoterapeutilor nonmed'ci sunt explicatiile evidente. În anumite
privinte, este încurajator ~a observi cum au crescut proportiile pro-
discipline. Aceste
fesioni~tilor experi~fte
în sanatatea ~intalade tratati
tratament pot intensifica
de membri validarea
ai aceluia~i sex ~i
personala ~i socializarea .Rlrofesionala. În alte privinte, oricum, acest
model
teoretice.
reie~it
Rezultatele
poate promoTa
id9aleîndoctrinare
pentru psihoterapia
a profesionala personala,
~i "înrudirile"
din
perspectiva noastra, nu ar ~rebui sa fie compartimentarea sau izolarea,
Formarea pentru p,ihoraPie. 271
de învatare diferite.
ci mai degraba schimburile interpersonale JemnificatiVe si experientele
specifica a psihoterapeutului ales a fost cot ta ca o variabila usor influ-
entabila (M = 1,94pe
În cotatiile o scala
de selectie de 5terapeut
a unui puncte), pe
iar f.,sonal
orientarea teoretica
(tabelul 16.2), moderat
profesia
influentabila (M = 3,56). Datele actuale cu privire la alegerea profesiei
orientarea
si alegerea terapeutului
orientarii teoretice
selectionat
confirma
par sa fi,
a~easta
accentuate
influenta.
pentruProfesia
anumitesi
sub grupuri, în special psihiatri si psihanalisf' multi dintre ei fiind istoric
restrictionati în selectia lor la analistii avizati din institutele de formare.
Astfel; asa ~um psWatrii au cautat colegii psihiatri pentru tratament
pacient sa se limiteze frecvent la a alege un psihiatru experimentat.
Într-un mod similar, pacientul orientat ps' analitic si-a limitat cautarea
personal în 82%
terapeutului dindin
la cei cazuri, poate întâmp*
se orientare,
aceeasi la felapoi
si d -abia de bine
a urmarit
ca potentialul
criteriile
patrunderii si grijii.
23
asociatiile
de ani versus
profesionale
19 ani)(58%
si era mai versus
colegi probabi~
2~%camembrQ.
acestia saNu
le afiefost
colegi în
obser-
vata nici o diferenta între cele doua grupu1j în privinta vârstei, sexului
sau rasei! etniei.
terapie unui procent mai mare de profesio 'sti în sanatatea mintala era
mai probabil sa fi fost angajati ai depart mentelor universitare si ai
scolilor medicale.
În ceea Orientarea
ce priveste teoretica
variabilele a a ut opsihologii
prOfeSiO}le, legatura semnificativa
care acordau
primii
cu trei ani.a~toevaluat
procentul In mod specific, 41% terapeuttllJ- psihanal1sti/psihodinamici,
de profesionisti sanatatea mintala tratati în
272 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Comentarii de încheiere
în
multi
totalitate
ani deconstienta,
reflectie. Poate
iar motivele
ca asa pot
cumsa a1evina
lafirmat
accesibile
Burton de-abia
(1973, p.dupa
96):
"Selectia unui vindecator de catre vindecatori este facuta pe o baza
dinamica
termeni de preconstienta
câteva calitati."sau subconstie~ta
Indiferent dacalacestsi lucru
apoi este
rationalizata în
adevarat sau
nu, acesta va fi cunoscut doar pe baza mr.i multor cercetari si analize
asupra procesului complex al terapeu~por selectând un terapeut
personal.
Bibliografie:
Fay,înA,;;i
F.N.Lazarus,
Kaslow AA,
(editor),
"The therapist in beharioral
Psychotherapy and multimodal
with Ipsychotherapists, Haworth,
therapy"
New
York, 1984, p. 123-146
Greenberg,RP.;;i Staller,J., "Personal therapy fpr therapists" în American Journal
ofPsychiatry, 138, 1981, p. 1467-1471
p.509
Wolpe, J., "Letter to the editor'" în American fournal of Psychotherapy, 42, 1988,
Capitolul 17
Rezultate personale
Beneficii
În cursul
tatelor deceniilor
terapeutilor trecute,
în urma unele terapi~
propriei studi~ personare.
au raportat Desi
cotatiile rezul-
studiile au
276 J.D. GelledJ.C. Norcross, D.E. Orlinsky
lor personala
americani le-a fost1.000
si aproape de ajrtor.
~e britanici
De-a lungul
- au prezentat
a sase studii,
faptul
90% casau
terapia
mai
bine au fost satisfacuti de tr tamentul primit. Exceptia a facut-o studiul
asupra profesiilor de sanata e mintala al lui Hemy, Sims si Spray (1971),
unde doar între 68 si 71 % s- u declarat satisfacuti de terapia lor personala
(în parte date fiind cotatiile mai scazute în rândul psihiatrilor). Chiar si
când s-au luat în calcul d·sonanta cognitiva si amintirile optimiste,
majoritatea terapeut~lor paj sa fi avut experiente puternic pozitive. Mai
mult decât atât, psihoterap1eutii prezinta îmbunatatiri în arii multiple:
stima de sine, activitatea la t.ucru, viata sociala, conflicte caracterologice
si severitatea simptomelpr. Rezultatele autoîmegistrate privind
îmbunatatirea simptomelo~
eliberarii emotionale comportamentale,
sunt Pfactic patrunderii
identice (Norcross, cognitive si
Strausser-Kirtland
si Missar, 1988), poate, cu ameliorarea simptomatica usor mai scazuta
(Buckley, Karasu si CharleJ, 1981). I
Buckley,
Charles (1981)
Karasu si a~ericani
9V psihoterapeuti Între
sine îmbunatatita)
94% (stima desi
73% (ameliorarea
simptomului)
Henry, Sims si Spray (1971) 1~7psihologi, psihiatri si Între 68% si 71%
specifice. Partededin
beneficiasera informatia
terapie cerutasa-~i
li s-a cerut a fost cotatia
der·crie terapeutuluide terapie
experientele asupra
"valorii pentru tine ca persoana" a tratame~tului, pe o scala de 6 puncte
(de la O, "nici una", la 5, "foarte mare"). Aceasta masura de autoevaluare
este tipica pentru studiile de tip rezultate ~ ceea ce prive~te "satisfactia
perspective
clientului" ~i(vezi
este independenta
Orlinsky, R~nnestad
de cotatiil~.~e
~i yvillutzki,
rezultate facuAtedin
2004). In ceeaalte
ce
prive~te folosirea acesteia în studiul pre;;;:ent, mentionam ca psiho-
terapeutii sunt, dupa cum se poate demo1stra, cei mai discriminatori
consumatori de terapie pe care ~i-i poate ~agina cineva.
Tabelul 17.2 rezuma rezultatele acestei 10tatii pentru prima terapie
catalogata, prezentata de 3.629 de terapeuti (care nu este în mod necesar
~iprima terapie de care au beneficiat). Rezu~tatele sustin în mod evident
procentele 88% au
In general, înalte aleevaluat rezultate
rezultatelor pozitivl
pozitive folosind
regfsite jumatatea
în cercetarea superi-
anterioara.
oara a scalei 0-5 (de exemplu: 3, 4 sau 5) penfu a cota valoarea personala
a0-5),
terapiei
72%lor.
au Cu un criteriu
apreciat mai personala
valoarea liiguros (dli exemplu: 4 sau
terapiei lor
::II
5 pe o scala
ca "mare" sau
"foarte mare". _
În ciuda unor variatii în anumite proce taje, rezultatele au fost în
general consecvente în diferitele tari. Benefic' pozitiv (>3) a fost apreciat
Statele
~ase tariUnite). Beneficiul
(Elvetia, mare
Coreea de sauSuedia,
Sud, foarte ::10ua
"eare Zeelanda,
(4-5) a fostNorvegia
evaluat de
~i
peste doua treimi dintre terapeutii din 11 ~in cele 13 tari despre care
avem date.
Wiseman
personala, 9iacelor
Botermans
terapeuti
(2002).
li s-a
Pecerut
lânga sa~trebarile
Icoteze calita!ea
legate de
experientelor
terapia lor
când
lor dinaicopilarie,
crescut, de la ce vârstalaai
raspunzând experimfntatîntrebari:
urmatoarele U? mod"Indegeneral,
a fi îngrijit/
atuncia
curente 9i a înstarii
în9i9i!însele relatiidepersonale
bine, cu apropiat19i
modul care
cu calitatea
se privesc
experienteir
pe ei! lor
în munca terapeutica. Astfel, calitatea etperientelor din copilarie ale
ele
rientei lor curente adulte. Oricum, rez ltatul cel mai important în
contextul prezent a fost ca aparenta infl enta a experientei copilariei
terapeutilor au avut o influenta
asupra experienteiadulte claraa 9i
curente atftpatrunZatoareasupraexpe-
fost notabil mai scazuta în cazul
280 J.D. Geller, l.C. Norcross, D.E. Orlinsky
personala
respondenti~i acare
fostnu
mult
au mai
avu~~ica
o experienta
(r = ,07, Pînalt benefica în terapia
= nesemnificativ lor
din punct
de vedere statistic) pentru 150 de respondenti care au beneficiat de o
experientele din copilarie ~i cele din viata adulta au fost gasite pentru
masuri de sprijin înalt
terapie personala cum benef1ca.
sunt: "caldura" ~i "deschidereau
Diferentiale în imaginea
similare în corelatiile de
dintre
sine personala ~i pentru ,,~mplicarea în vindecareu ~i "gestionarea
constructiva a conflicteloru în experienta de lucru terapeutica.
Efecte negative
Diferitdedeacest
în studii rezultatele glo~ale,
gen: a fost o întrebare
Jerapia/ analiza separata este frecvent
ta daunatoare în vreunpusa
fel?
În patru studii, aceasta întrepare a provocat raspunsuri afirmative de la
altii, 1981) ~i 22% (Pope ~i Tabachnick, 1994) persoane din e~antion.
Nivelul
între de rau autocotat
8 (Norcross în ceste
11%studii
~i altii, 19S~E8t a fost, pentru
(Grunebaum, marea(Buckley
1986),21 parte, de
~i
ordin moderat. În studiul lui Pope si Tabachnick (1994), de exemplu, doar
2%
au fost
dintre
foarte
psihologi
daunatoare'l.
au evalfat ca experientele lor de terapie personala
Am identificat cinci lucrar~ care au avut menirea sa descopere covaria-
ca "a visa despre terapeut" ~i "a simti ca terapeutul era cea mai im-
portanta persoana din viata eau au fost semnificativ corelate cu cotatii
bile ale terapiilor
de daunator, personale asdf.Yunatoare.
conducând ,fel autorii Bsauckley ~ialtiica(1981)
speculeze au constatat
sentimentele de
281
Formarea pentru psihoterapie
Impacturi profesionale
Dezvoltarea profesionala
asupra
din Belgia
dezvoltarii
(2,8%),Coreea
lor, du~a
delSud
cum au considerat
(2A%), si alte (2%)si
Noua Zeelanda procentaje mici
Norvegia
ritatea cazurilor impactul n gativ nu a fost puternic - dar, asa cum stau
(2%). Acestea sunt repreze~tate de relativ putini indivizi, iar în majo-
negative ale terapiei perso ale nu poate fi ignorat.
lucrurile
Pe bazasi în ceea ce privesfe
rapoartelor rezultatele
unu vast numar depersonale,
terapeuti potentialul de efecte
din mai multe tari,
pare justificat sa concluzief-am, asa cum au facut-o si Henry, Sims si
Spray (1973, p. 14), ca ndoyezile acumulate sugereaza în mod evident
ca psihoterapia indi:ridualf nu serveste numai ca punctul focal al pro-
gramelor de formare proresionala, dar functioneaza si ca un miez
simbolic
Tabelul al identitatii
17.4 Influenta profronale
terapiei personale în domeniul
lasupra dezvoltarii sanatatii
generale ca terapeut mintale",
Et>antion Ii Influenta puternic
pozitiva
Orice fel de influenta
negativa
Statele Unite 76,9% 1,2%
Germania 841 75,4 2,0
2,8
5)
1,5
0,7
0,8
2,4
t2
1,0
tI
1,1
t6%
7451
77,7
82,7
71,3
74,7
64,9
92,4
86,1
90,7
86,3
84,0
82,9
9tO
Elvetia 77,6%
2418
Norvegia
Danemarca 141
6041
Suedia
10:5
Portugalia d2
Spania
1 AII
Belgia 1d9
Franta
Coreea de Sud
Noua Zeelanda
li
1d7
Israel
Rusia
Total
71
9t
3,8p8
(O = Nici
Nota. "Influenta
una, 3 =puternic
Puternicpozi~va"
pozi~iva).= "Orice
cotatii fel
de de
2 sau
influenta
3 pe o negativa"
scala de influenta
= cotatii;::
0-31
pe cei care de
o scala au influenta
experimentat ter~pie
0-3 (O I
Nicipersonala.
una, 3 = Puternic negativa). Procente bazate
285
Învataminte ,
Formarea
C~ învataminte specifice tragpentru PSihO['erapi~
terapeutii in terapia lor personala? În
doua studii, Norcross si colegii sai le-au Icerut psihoterapeutilor din
nici o proba
fi pozitiv sauînnegativ
favoareacorelat
faptului ca a benef~cia
cu rezultatul de terapie
clientului. Cu personala ar
alte cuvinte,
exemplu: Norcross
si învata ceea ce estesi folositor
Guy, capitolul 13).
sau reprezlll ta o piedica în acest fel (de
sa dezvolte
În al doilea
mairând,
departe
o experienta
abilitatile benefica
interper~onale
llersonala
ale în
terapeutilor,
terapie ar trebui
astfel
încât
impactul
acestiacomportamentului
sa devina mai sensibili,
în functie
mai ab~i
Jdesi mai
individ
flexibili
si îndea-si
nevoile
ajusta
cientilor. În aceasta privinta, o terapie p rsonala de St
sa reduca gradul de influenta patogena pe care un terapeut, în conditii
de stres, ar putea sa o resimta, lucru care 1- r putea perturba în relatiile
cu pacientii (de exemplu: Henry, Schacht s" Strupp, 1990), si în general
ar trebui sa îi ajute pe terapeuti sa îi paz asca pe pacienti de a nu fi
la abilitatea
influentati terapeutilor
În sfârsit,de
o propriile de a atenua
probleme
terapie personala presi p. lete.
denerezo~~v~
succes curente
ate asociatefoarte
sa contribuie cu munca
bine
terapeutica (de exemplu: Guy, 1987), remnoind energia pe care o
investesc, sedinta dupa sedinta, în lucrul cp pacientii (Orlinsky si altii,
Observatii de încheiere
a beneficiilor
Rezultatele cercetarii
personale revazute
si a impactului
în acest c9pitol
rrofesional
ofera opozitiv
marturiepeampla
care
psihoterapeutii îl dobândesc din terapiile lor personale. De exemplu, din
Research Network (Reteaua de Cercetare Colaborativa) (Orlinsky si
R!6nnestad, în presa) a reiesit ca 85% dintre terapeutii care au beneficiat
larga evaluare internationala a terapeUtil~r condusa de Collaborative
de terapie personala au avut parte de cel Pftin o experienta din care au
obtinut personal beneficii mari sau foarte Tari si peste 75% au raportat
dezvoltarii
ca faptul delor
a ficafost
psihoterapeuti. Exceptândl
în terapie a avut rezultatele
o influ~nta puternic vagi ale studiilor
pozitiva asupra
290
J.D. Geller,IJ.C.Norcross, D.E. Orlinsky
asupra
sustin înrezultatelor
mod clar valoarealterapiei
tratamfntului pacientului,
personale. evidentele acumulate
autoevaluarile terapeutilor. De~i terapeutii sunt probabil cei mai împa-
timiti consumatori de psih terapie, sunt cu siguranta, ~i mai abilitati
decât alti pacienti sa judece ce le este folositor; iar cine dore~te sa vada
impactul ~i rezultatele
Bineînteles ca multe tera
dintjeieirezultatele
personale avute
poateînsavedere
o facasunt
pe baza
bazatealtor
pe
perspective bazate pe obserYatie. De exemplu, s-ar putea cauta evaluari
pre ~i posttratament facute de catre alti experti clinici (terapeutul
terapeutului
fel ca în orice sau
studiu
cotatori
al rezul~atelor
in~ependenti)
clinice.sau
Astfel,
prin orice
teste concluzie
psihometrice,
a unor
la
~i Wissler, 1985;
Nierenberg, 1972; Shapiro,
Fromm-~eichmann,
~976; Wampler ~iStrupp,
1959; Garfield1976),
~i Kurtz,
au formulat
1976;
motivele acestei practici în rmatorul fel:
1. tionala
Tratamentul
a psihoterapeutill~:
personal îFbunatate~te
faceviata clinicianuluimai
functionarea mintala
putin nevrotica
~i emo-
indispensabila.
~imai placuta într-o pra1fesieîn care sanatatea personala este o baza
2. Tratamentul
pleta personal
a dinamicilor of~raterapeutului-pacient
persJmale, o întelegeremai
a provocarilor interpersonale ~iacom-
pro-
blemelor conf1ictuale:tJrapeutul va conduce astfel tratametul cu o
291
Formarea pentru psihoterapie-
inerente
de a gestiona
acestei cu
"profesii
mai mult
imposibile":
succes problemele
le of,ra capacitatea
specialepracticienilor
impuse de
meseria noastra.
4. Tratamentul personal servet;te ca o experiJnta de socializare profunda:
problemaRaspunsul,
terapie. este privitaînîntr-un
viziunecontext mai ltrg.
a noastra, Psihoterapeutul
eFte probabil ca nu - este, în
daca
primul râ~d, oSImentinerea
m construIrea ~erso~na care,la.fe~ c~ toti cEjilalti,~e
uneI VIetipersonale plmeangajeaza continuu
de sens, un proces
care are loc în cea mai mare parte prin intfractiunea cu alte persoane
importante. Conditia noastra umana comuna ne dicteaza ca vietile
de crize personale
noastre (unele pe care l~ cream
p~ care chiar noi),surr-tîn
ni le construim g~ta sapermanenta
se descompuna (uneori
amenintate
(cel cauza
din mai adesea cu ajutorul
slabiciullilor nostre),celorlalti). O I.apreciere
si când se întfmpla astfelcorecta
trebuie areparate
rolului
profesionist al psihoterapeutului si a cerinrelor de functionare ar fi sa
fie vazute în acest context. Oricât de COIIf-pletînradacinata ar putea
deveni, identitate a de rol a psihoterapeutrlui este doar un aspect al
sinelui total
si, astfel, în almod
terapeutului; în plus, unul întt-o
necesar fundamentat carF este dobândit
serie la maturitate
de aspecte de sine
vulnerabil
"vectorul pacient"
la care Whitaker
al terapeutului.
si Malone (1~54)
Nu est~ nevoie
s-auc"aterapeutul
referit numindu-l
sa fie
292 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Bibliografie:
Henry, W.E., Sims, J.H. ~iSpray, S.L., The public a d privat~ lives ofpsychotherapists,
Jossey-Bass,
psychotherapist,SanJossey-Bass,
Francisco, 1973
San FrancisCO'r171
Henry, W.E., Schacht, T.E. ~i Strupp, HH, ,,~atient and therapist introject,
interpersonal process
ofConsulting and andPsyhology,
Clinical 58, 1990:IP'
differentioal 768-774outcome"
psyctotherapy , în Journal
York, 1959, voI. 1
Hold, RR si Luborsky, L., Personality patterns OfrSychiatrists, Basic Books, New
Lambert, M.J., "Psychotherapy outcome resear9h: Implications for integrative
and ecletic practice" în C Norcross ~iM.R ~oldfried (editori), Handbook of
psychotherapy in~egration, ~asic ~ooks, New Tork,.1992, p. 94-129 "
Liaboe, G.P., Guy, JD., Wong, T. si Deahnert, J.K, "The use of personal therapy
by psychotherapists" în Psychotherapy in Priva te Practice, 7,1989, p. 115-134
Macaskill, N.D., "Personal therapy in trainîng of the psychotherapist: Is it
effective?" în British Journal of Psychotherapy, 4, 1988, p. 219-226
Macaskill, N. si Macaskill, A, "Psychotherapists-in-trainîng evaluate their
personal therapy: Results of a UK survey" în British Journal of Psychotherapy,
9,1992, p. 133-138
Mackey, KA si Mackey, E.F., "The value of personal psychotherapy to clînical
practice" în Clinical Social Work Journal, 21, 1993, p. 97-110
Macran, S. si Shapiro, D., "The role of personal therapy for therapists: A review"
în British Journal of Medical Psychology, 71, 1998, p. 13-25
Macran, S., Stiles, W.B. si Smith, J.A, "How does personal therapy affect
therapists' practice?" în Journal ofCounseling Psychology, 46,1999, p. 419-431
Norcross, J.C, "Personal therapy for therapists: One solution" în Psychotherapy
in Priva te Practice, 8, 1990, p. 45-59
Norcross, J.C, Dryden, W. si DeMichele, J.T., "British clînical psychologists and
personal therapy: III. What's good for the goose?" în Clinical Psychology Forum,
44,1992, p. 29-33
Norcross, J.C, Strausser-Kirtland, D. si Missar, CD., "The processes and
outcomes of psychotherapists' personal treatment experiences" în Psycho-
therapy, 25, 1988, p. 36-43
Orlinsky, D.E, Ambiihl, H., Rpnnestad, M.H., Davis, J.D., Gerin, P., Davis, M.
si altii, "The development of psychotherapists: Concepts, questions, and
methods of a collaborative international study" în Psychotherapy Research,
9,1999, p. 127-153
Orlinsky, D.E, Botermans, J-F si R16nnestad, M.H., Psychotherapeutic talent is the
skill that therapists have already when they start training: An empirical analysis.
Lucrare prezentata la a douazeci si noua întâlnire anuala a Society for
Psychotheray Research (Societatea pentru Cercetare Psihoterapeutica),
Snowbird, 27 Iunie 1998
Orlinsky, D.E, Botermans, J-F. si R16nnestad, M.H., "Towards an empirically-
grounded model of psychotherapy trainîng: Four thousand therapists rate
influences on their development" în Australian Psychologist, 36 (2), 2001,
p.139-148
Orlinksy, D.E. si R16nnestad, M.H., Therapists' therapists: Who they are and how
they are distinguished, lucrare nepublicata, 2002
Orlinsky, D.E. si R16nnestad, M.H., How psychotherapists develop: A study of
therapeutic work and prefessional growth, American Psychological Association,
Washington, D.C (în presa)
295
Formarea pentru psihoterapie-
Wampler,
psychology:
L.D. A~imatter
Strupp,of faith?"
H.H., "Personal
în Professionfl
t~erapy for students
Psychology, 7, 1976, in clinical
p. 195-201
Wheeler, S., "Personal therapy: An essential aspect of counselor training, 01' a
distraction from
Advancement focusing 14,
ofCounseling, on 1991,
the client?"
p. 193j02lîn International Journal for the
Whitaker, C.W. ~i Malone, T., The roots of psychJotherapy, Blakiston, New York,
1954 I
pacientilor sai sunt reale si dare sunt distorsionate. Aceste distinctii exclud
mai multe conceptii diale4ice, cum ar fi ipoteza lui Winnicott conform
careia, o data ce obiectul d,vine reat "mecanismele de proiectie sprijina
actul de(Winnicott
exista" ce p.
1971,
a observa ceea 106).dar l}u sunt motivul pentru.. care obiectul
eXI ista,
determinant
o încercare decrucial
a separa
în co1turarea
st~ict acestproceselor
fapt de influenta
analitice.lumii
Acum,
interioare
fara nicia
înlocuieste
analizandului,
acuratetea
transferul
concFiei,
.~epaseste
analistul
toti se
determinantii,
straduieste saplauzibilitatea
obtina aceeasi
deschidere Acest
anaHzand. a mintii"
cadrusi poa~e
suspensie decujudecata
fi, cred, pe careînletendinta
succes integrat asteaptanoastra
de la
curenta
subiectivitatii
de a vedea
analistului
cont+transferul
cr o alta realitate
ca omniprezent
influentând transferul
si în cercetarea
anali-
zandului. "Transferul este expresia relatiilor pacientului cu contra-
1958, p. 153)
Tocmai
tatea de când
ei, doar aceea,realitate
provocarea careia este!ine
a obiectiva tre ie sa îi facem fata
apreciata." nu este
(Winnicott,
de a pune deoparte realitate a exterioara, Ct mai degraba de a antrena
întelegerea sa în procesul analitic. Acest lucru nu înseamna sa negam
realitatea noastra pentru analizand - o neg~re ipocrita (Ferenczi, 1933)
care ar putea întari atitudine a defensiva 1 analizandului -, ci, mai
degraba, sa ne asumam întreaga sa respons1abilitate. Trebuie sa evitam
reviste
ridicat. în care ne publicam lucrarile. Risc~l expunerii este astfel mai
I
Mascarea
îndrepta radicala,
pe cititor amgresite
pe cai realizat(Klumpner
treptat, p~ate crea confuzie
si Frank, si îl(1951),
1991). Little poate
de exemplu, a descris anxietatea unui analizrd ca urmare a unei discutii
la radio, la scurt timp dupa moartea mamei analizandului. Lacan (1988,
p. 30-33),înincluzând
anonima, discutarea-cazului, interpreteaza
viata si moartea, la fellrudienta radioanalizandului.
ca si mama ca O audienta
Aceasta interpretare îsi pierde însa temeiul jl.tunci când aflam ca (Little,
304 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
1990, p. 36) audienta nu era în nici un caz anonima: "radioul" era masca
lui Little într-un episod autobiografic, a prelegerii pe care ea a tinut-o
în cadrul British Psychonalytic Society (Societate a Britanica de
Psihanaliza).
Voi încerca sa explorez impactul afinitatii profesionale a analistului
si analizandului, tinând cont de toate aceste provocari. Acest capitol va
sublinia aspectele centrale ale relatiilor cu obiect ale terapeutilor în
tratament, va discuta semnificatia unica pe care o astfel de analiza o poate
capata, incluzând rolul potential al analizandului ca terapeut sau super-
vizor fantastic al analistului, si va lua în discutie elementele incestuoase
aparute în aceasta situatie, influenta lor asupra formarii si dileme cu
privire la limitele terapiei. Data fiind preocuparea mea pentru confi-
dentialitatea analizanzilor mei si rezervele mele cu privire la mastile
"groase", îmi voi limita exemplele clinice la prezentari scurte. Rezultatele
cercetarii empirice - disponibile oricând - vor completa impresiile mele
clinice.
Un alt model este prezent atunci când un analizand alege sa fie format
ca psihoterapeut ca raspuns al unei analize de succes. În principiu, aceasta
ar putea sa fie o succesiune mult mai promitatoare, desi ramân multe
întrebari: S-a trecut peste identificarea cu analistul? Sunt fanteziile de
idealizare înca active? Poate viitorul terapeut sa dezvolte o identitate
autonoma, diferita de dorinta de a "deveni terapeutul cuiva"?
Gabbard (1995) descrie terapeutii-analizanzi care tânjesc atât dupa
atentia pacientilor lor (de exemplu: folosesc interpretarile transferentiale
în mod excesiv), cât si a analistilor lor, sperând sa fie adorati si idealizati
ca o compensatie a carentelor din copilarie. La cealalta extrema, sugereaza
el, terapeutii care au supravietuit unor situatii adverse în timpul copi-
lariei, încercând sa satisfaca dorintele narcisice ale celorlalti, ar putea
repeta aceasta solutie atât cu pacientii lor, cât si cu analistii.
Isaacs-Elmhirst (1982-83) da câteva exemple de astfel de modele repe-
tate. În unul dintre ele, analizandul ei raporteaza un vis în care figura
lui Elmhirst este îmbinata cu cea a unuia dintre pacientii sai. Figura
combinata reprezenta un copil bolnav, în timp ce visatorul aparea ca un
adult de încredere.
Reaparitia acelorasi relatii cu obiect în transferul analizandului asupra
noastra si în contratransferul sau asupra pacientilor nu este, oricum,
limitata la ecuatii directe. Conexiuni si mai complexe pot fi întelese cu
ajutorul conceptualizarii lui Ogden (1983):toata relatia cu obiect bipolara
este internalizata si subiectul poate alterna între un pol ("sinele" din
copilarie) sau celalalt ("obiect" al copilariei), în timp ce activeaza oricare
dintre aceste roluri complementare prin identificare proiectiva.
Unul dintre pacientii mei, femeie, fusese anterior în terapie de doua
ori, experimentând grade diferite de dezamagire, simtind ca nu se ras-
pundea suficient nevoilor sale. În ciuda durerii cOl).stienteintense, multe
dintre sedintele noastre erau dominate de lungile ei monologuri, pe care
eu le-am interpretat ca pe un blocaj inconstient al oricarei sanse de a
primi, legate de intensele frici de respingere. Se descria ca foarte dedicata
pacientilor ei si facând eforturi fara sfârsit de a le întâlJlpina nevoile. Le
împartasea acestora, de asemenea, multe detalii legate de viata ei per-
sonala si era dezamagita de faptul ca eu evitam astfel de dezvaluiri. Am
simtit ca îi invidia pe pacientii ei pentru caldura pe care o primeau din
partea ei, pe care ea o cauta continuu în terapeutii ei, niciodata sim-
,
tindu-se ,
multumita.
Acest model mi-a amintit de unele aspecte ale relatiei Freud-Ferenczi.
Ferenczi a încercat (prin "tehnica relaxarii" si a analizei reciproce) sa le
ofere pacientilor sai caldura si deschiderea care a considerat el ca îi lipseau
306 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
meu
acest în fiec~re
lucru. Imi sedinta. Pe dedealta
aduc aminte parte, m~r
pacienta re~lizez cât de ambivalent
cu borderline, este
care îmi cere
stie doar lucruri bune".
întotdeauna sa stie ce gândesc despre ea, drr stiu ca, de fapt, doreste sa
În alte momente, analizandul se poate t anspune în imaginea lui! ei
de sine ca terapeut drept o salvare din vu erabilitatea de a fi pacient.
De exemplu, comentez tendinta analizandu ui meu de a discredita inter-
pretarile mele. El spune ca acest lucru este l gat de nevoia lui de control
ca terapeut si a muncii lui cu un candidat supervizare asupra nevoii
A
într-adevar,
de deplasare i-au
a identitatilor
permis sa recapete
- analizand,
controlul.
t,rapeut, supervizor - si ca,
Fluiditatea de identitati ce se deplaseazr în ~irectia opusa apare în
urmatoarea situatie descrisa de un analiza d: "In mijlocul sedintei de
terapie, pacienta mea mi-a spus ca prietena e· cea mai buna este în terapie
cu dumneavoastra. Am devenit foarte ca , de secunda,
'. Într-o fractiune
m-am transformat din terapeut în pacient"
În vreme ceam
ca rezistenta, raspunsul nqstru sa
putea evenltual initial ar fi depentru
le folosim a trata aasemenea diferente
întelege transferul
mai bine încluzându-i ram)Hile bifurcate extraanalitice. O încercare de
zand
alegerea
remarca:
mea de"Daca
a deveni
nu ~rogresezi
f,sihoterapeut
în analiza,
dinamicaceasta
a fost dovedeste
gresita. Daca
ca
pacientii mei îmi spun ca îi jut, iar colegii ma respecta, aceasta înseamna
ca reusesc sa îi însel pe toti Sunt cu adevarat un impostor".
Toate acestea pot fi vaz te ca expresii ale unei cerinte de confirmare
din partea analistului, dar ot sa comunice si o experienta mai adânca
si mult mai dureroasa. Cun asterea profesionala poate fi folosita pentru
I
Dimensiunea incestuoasa
limitelor
de comentarii
nu este
citate
întotdeau~a
pe canap,ea,
un putem
lucru u9or.
sa întâlnim
Atunci mai
cândtârziu
suntem
persoana
raniti
citata 9i sa ne vedem incapabili de a clarifica lucrurile în mod deschis.
Faptul de a trata 'colegi ne f~ce mai singuratici 9i mai vulnerabili.
Un alt rezultat al situatiei incestuoase este ca analizandul este cople9it
I
reflectaîmpotriva
lupta o nevoie umilirii
de contro~,
cafzate
o frica
de de
expunerea
a nu fi luat
dintr-o
prin surprindere,
singura parte,o
uneo.ri
domrnato Înfatuare s~u
de "a oferI o preocp-pari
urech~ surda~~p~ndente: Polul
91de cerrnta de opus, .defensiv,
a nu 1se comumcae~te
În majoritatea
anumite r.
aspecte. cazurilor, t:ormatia disponibila este vasta. Expunerea
extensiva are un impact fo1rte diferit în comparatie cu expunerea oca-
blocheaza
zionala, care
cursul
are asociativ,
loc în ori~~
.Eatanaliza.
·fiind sentimentul
Poate crea de
inhibitii
vinovatie
constante
legat de
9i
cunoa9terea
Aceste secrete
"secretelor
sunt rar adufe
intetzise"
în prim-plan,
9i elaborarea
în absenta
lor excesiva
unui înmesaj
fantezie.
clar
din partea analistului care ~a încurajeze exprimarea lor. Sa ne aducem
aminte întrebarea retorica ~ lui Klauber (1981, p. 212): "Este potrivit sa
incon9tiente.
difera
în moddeinevitabil
ale noastre. În aceste Ca
în cabine~. situatii, tensiunile
psiholog, pot sadintre
observdiscipline intra
un psihiatru
coplesindu-ma
sau un asistent de pe canapJa
social cu termeni
amintkdu-mi în modmedicali
triumfalpe de
care nu îi similar
cadrul înteleg
al lui Casement. Si acest nive~ este întretesut, în mod natural, cu dinamici
personale.
Începând cu discup?e clas'ce din anii 1950 si 1960 (de exemplu: Balint,
Probleme specifice
1954;Bemfeld, aParJte1954;Kairys,
1962;Heimann în analizele de formare 1967),ne-am
1964;McLaughlin,
dat seama cât de mult inSti~tul actual- reglementarile sale, atmosfera,
metodele de evaluare, politic e de raportare - este prezent în cabinet în
timpul analizei candidatului IveziWallerstein, 1993).Un exemplu extrem,
raportat de Lampl-de-Groo (1954) si altii sunt cazurile (în special în
institutele functionând pe ba al/întocmirii rapoartelor II) în care anxietatea
imobilizeaza analiza de form e sau o face nesincera, astfel încât doar dupa
absolvirea unei a doua ana . ,e poate sa devina deschisa si productiva.
Tendinta catre IIpseudon rmalitatell printre candidatii analitici a fost
descrisa de Sachs (1947) si Gi elson (1954),în timp ce Balint (1954, p. 161)
vorbeste despre instante de " efugiu, ne sinceritate si chiar de convenienta
ipocrita". Shapiro adauga: , Analizele de formare tind sa fie palide, în
exista
Diferenta
si analogii
majora,
partiale
bineînte~es,
alt unor
este impactul
astfel de dinamicilor
dinamici îninstitutului.
afara formarii
Pot
analitice, atunci când analisfl - de exemplu - preda în cadrul pro-
gramelor
astfel de profesionale
programe nula trez~sc
carE]participa analizandul,
minunatul transfer dar majoritate
stârnit a unor
de institutul
psihanalitic si, de obicei,impa~ lor asupra analizei nu devine asa de intens.
Formarea pentru psih terapie 31 7
acesteia
exemplu:înKairys,
majoritatea
1964; Kernberg,
institutelor 1986;
psihan~litice.
p. ~17) a condus
(Institutul
la abandonarea
din Londra
politica.)
ramâne o exceptie
Cu toatenotabila,
acestea, îna~a
ciuda
cumdezbaterifor
am mertionat
interne
anterior,
cu privire
o realitate
la aceastaa
neîntocmirii
fantezii anxioase
de rapoarte
legate denufaptul
poatecasaceea
salvefe
ce,lspun
candidatii
în analiza
de poate
la a nuajunge
avea
în afara
În timp
acesteia,
ce tendinta
influentând
dominanta
evaluareaînsiulti~t~ii
statsullor
ani aîntr-un
fost "sa
modseinformal.
plaseze
institutionala" (McLaughlin, 1967, p. 230), unele institute functioneaza
analiza
înca candidatilor
pe sistemul pe cât
atribuirii de de mult perso
analisti POSi~'1departe de orice
ali candidatilor lor. legatura
Aceasta
profesionala
usor. Ar sporisi sau
sa îisubmina
permitemmunca
exprimarea t= replicile
analiti9a ceea ce nu
noastre
este un
saulucru
ras-
punsurile concrete? Fiecare dintre solutii est~ problematica, fiecare fiind
încarcata la nivel contratransferential.
Daca adulti,
sionisti aparemar ca refuzând
putea sa acceptam
fi experimentat Isemnul egalitatii
ca ~antilizare, ca profe-
umilire. Acest
fapt ar putea servi nevoilor defensive:
~icriticile
ai analizanzilor
comunitatii analitice. legate de functionarea
Tentatia de a se bucurtloastra ca anali~ti ~imembri
de recompensele narcisice
inerente pozitiilor noastre de anali~ti ~i etlucatori ... se combina cu
sentimentele
renunta unui parinte
la viitorul lui sau care,
ei în cu puteriactiulne
fiecare diJmuate ~i în timp
de analiza restrâns,
a dorintelor
transferentiale ale pacientului. Exista vreo ana~iza în care analistul nu este,
omorât
cel putindepartial,
copii? (Orgel,
un Lear,1990,
a~teptând
p. 9-10).sa se 1plineasca
I destinul de a fi
- uneori din usa - despre datele unei conf rinte profesionale sau reco-
dintre exemplele minore de zi cu zi, cum ar 1iîntrebarea unui analizand
mandarea pentru o lucrare. În aceste situati~, putem aplica comentariul
lui Klauber (1981, p. 212) despre analistii caJe nu raspund la felicitarile
de Craciun: pacientul
respingând "Este întelept sa ne
în acest fel,imaginam
decât prin Ci
a1iraspunde
avem mai ca
mult
unuidemembru
câstigat
la proportii mult mai mari si poate avea impact mult mai profund
asupra naturii relatiei terapeutice. Un
Oricum, trebuie sa ne amintim ca prob~maexem lu clar este situatia
limitelor poate în care
aparea
analiza coexista cu o legatura comprehensivt profesionala actuala. Pune
o astfel de încercare omnipotenta în perrcol lucrul eficient atât al
transferului, cât si al contratransferului? Ex~sta câteva exemple istorice
Freud si Ferenczi (Berman, 1996, 1999), Klein si Paula Heimann
1986), Fairbairn
de încercari "simultane"
(Grosskurth, si Guntrip
încheiate (în emnarile
cu sentimrnte amare personale
de ambele ale lui
parti:
320
J.D. Geller,lrC. Norcross, D.E. Orlinsky
binatii
A~ putea
ca fiind
sa îmi
bazate
imaginef
pe ooversiune
Jîncercare unica
de a rationaliza
a "aliantei astfel de com-
de munca",
Greenson (1967) ca o astfe de alianta nu trebuie sa fie interpretata a
fost pusa cu osucces
mobilizând "sfera sub se ul întrebarii
a EUI~u1eliberata de catre Gill
de conflict". (1982).
Oric~m, Realizam
credinta lui
acum
poate în
camufla
ce masura
nevoio iratiofale,
"alia~ta" semnificativ
cum ar fi "invidia,
rationalaco~petitivitatea
si neconflictuala~i
p. 797) ~i care, de fapt, recl ma o munca interpretativa asidua. Atunci
când analistul
multumire "întare~te
a, care a ianta",
stau ades~a transformând
îngropate analizandul
mai în adânc" (Gabbard,într-un
1995,
student, discipol, colaborator sau partener politic (Balint, 1948), acest
lucru poate sa sabotez-e pe re~tiute munca interpretativa, iar o data cu
aceasta tot câ~tigulsupervizare-politic
de tip analitic-de analize~. Mai mult poate
decât conduce
atât, o alianta combinata
la o identificare
exagerata cu analist-superv~zor-mentorul ca o singura figura parentala,
neîngaduind
rente conflictului
sa modeleze sinele dpreros, dar unic
Brofesional rodnic, al identificarilor
~i autonom concu-
al individului
(Berman, 1999, 2000a).
O alta problema aparutaldin transformarea analizanzilor în discipoli
~i studenti (cum ar fi fap~l de a-i invita sa le devina candidati sub
procesului de separare, fie o evitare a nevoii de doliu postterminare.
Novick (1997)pune
supervizare, în discu.·
dupa ce anali~ae riscul
se va ca
fi pe o problema
terminat) este majora în analizelea
fie o subminare
colegilor ~i coreleaza difi9ultatile legate de terminare cu rezultatul
nefericit al unora dintre ei, incluzând numeroase cazuri reale. Pe de alta
parte, continuarea colaboraIrii ar putea întari - cum contactul postter-
minare pare sa întareasca n} general- posibilitatea de a depa~i crizele
postterminare
acel ajutor care(Craige,
trebuie 200i),
cerp.t în
de mod'explicit
a mentine interesul
(Schachter,
~i grija
1990)
fara~ia de
cerea
întari prezenta intrapsihica trainica a analistului ca pe o introiectie
folositoare,
Trebuie saplina de viata e1vlartinez
ne asumam ~i Hoppe,
Jerios riscurile 1991).directii. Ar trebui
în ambele
Bibliografie:
p.35-65
Berman, E., "Psychoanalysis and life" în PSYCrOanalytic Quarterly, 70, 2001,
Bernfeld, S., "On psychoanalytic training" în PS!fchoanalytic Quarterly, 31, 1962,
p.457-482
Calef, V., "An introspective on training and no*raining anaysis" în Annual of
Psychoanalysis, 10, 1982, p. 93-114
322
J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
sau
ridicate
consilieri
decât -,celevenitul
ale cazuisticii
lor mediu,
curente.
educatir
Ei Icuprind
si statutul
întresocial
10 sisunt
30% mai
din
cazuistica noastra curenta si au orientari teoJetice foarte variate. Ei cauta
terapie la noi, date fiind cercetarile vaste (P1este3~0 de studii, BuHer si
Beck, în presa) care demonstreaza eficientj terapiei cognitive, insatis-
factiile din terapiile anterioare si! sau reputatia noastra profesionala.
lor Desi
(Kaslow, 1986; Sussman,
terapeutii-pacienti numarmajor~atea
au un1995), paci~ntilor
mic .~estresori specificinostri au
profesiei
stresori legati
pacientii nostrideterapeuti
munca (uneori considerabil ~ai
îi experimenteazal intensi decât
Indiferent cei pe care
de tipurile spe-
cifice de stresori pe care îi experimenteaza ~acientii, abordarea noastra
de terapie cognitivista este în general aceeasi.
326
J.D. Gellerl J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
altul
terapiei
nu si cognitive
variazanu considerabil
sunt sispecific
strategi' eterapeutilor-pacienti.
de~la caracterizând
o tulburare lao alta
anumita Despre
si de tulburare,
la un principiile
au fost
pacient la
elaborate lucrari vaste: pe~tru depresie, vezi Beck (1995), Beck, Rush,
(1985); sipentru
Shaw Emeryabuz ~e sUbF,tante,
(1979); vezi Beck,
pe1tru tulburari Wright,vezi
anxioase, Newman
Beck si siEmery
Liese
(1993), iar pentru tulburari qiepersonalitate, vezi Beck si Freeman (1990).
Ceea ce este comun în tia tarea a aproape tuturor pacientilor este un
accent
evaluezepussipe
sa-si
a-i modifice
ajuta pe aFestia
r.-ândurile
sa-sisirezolve
credintele
problemele
disfunctionale,
actuale, sa
sa-si
se
angajeze în comportame~te productive, sa-si însuseasca abilitatile
cognitive
învete stategii
si comportamenttle
importante re a(incluzând
minimiza abilitatile
recidiva (Beck,
interpersonale) si sa
1995). Atunci
când este prezenta o tulburfre pe Axa II, trebuie sa ne modificam adesea
stilul si sa folosim o serie mai larga de strategii si tehnici, incluzându-Ie
pe cele de tip psihodinamit si experiential.
Unii terapeutii-pacientil care sunt terapeuti cognitivisti (sau alti
pacienti care au fost anteri0f într-o alta terapie cognitivista) intra în tera-
pie, chiar daca noi le-am schimbat deja credintele la un nivel "intelectual".
Acesti pacienti sunt adesea ~apabili sa se miste repede si sa înceapa lucrul
la nivel "emotional", astfel încât sa îsi modifice credintele "de la
radacina". O alta diferenta tratarea profesionistilor în sanatatea mintala
A
diferita sau daca nu au ales ei însisi terapia cognitiva. De multe ori este
mai dificil pentru ei sa "c pere" modelul, pentru a-i ajuta sa îsi traduca
Tratamentul are loc în c drul unei relatii terapeutice solide, care este
în general la fel de usor sau a fel de greu de stabilit cu terapeutii-pacienti
ca si cu pacientii nonterape ti. Ne straduim sa fim empatici, sa acceptam,
propriile concepte în termini cognitivi si viceversa.
sa îineajutam
pese, sa
angajându-ne ~ctiv si deschisacuta
îsi reduca simptomatologia spre cât
pacienti pentru
de repede este aposibil.
putea
327
Formarea pentru psihoterapie
le permit
O alta dificultate
sa raspundaapare
aces10r
~tunci
gânduri.
când pacientii se compara nefavorabil
cu noi. Urmatoarea transcfiere ilustreaza cum am gestionat aceasta
dificultate cu unul dintre terapeutii-pacienti.
peutul-pacient
Terapeut (schimbând
pare deSCU~ajat,~batut):
subiectul, atunci
I Rachel, când
cum te
observa
simti acum?
ca tera-
Pacient (se gândeste): lista. Ingreunata.
Terapeut: Ce îti trecea l1'rinminte?
Pa<mareapentru p'ihrrapie 329
importanta ca tine.
Pacient: Ma gândeam ca sunt doar un telapeut "de cartier". Nu sunt
Terapeut: Ei bine, eu nu at; fi de acord FU asta, dar (stabilind daca
pacientul este îndeajuns de deranjat pentrr a justifica o continuare a
discutiei pe acest subiect) cât de trista te sif11tiîn legatura cu asta?
Pacient (ofteaza): Destul de trista.
bui Terapeut
sa continue
(colectând
în aceasta
maidirectie):
multe informatii,
Cât de 1espentru
ai gânduri
a vedea
de acest
daca ar
fel,tre-
sa
te compari cu mine?
Pacient: Nu t;tiu. Cred ca destul de des.
Terapeutce(obtinând
la gânduri, un raspuns despre
grad de obiectivitate câ~1
are): Et;ti de bine raspunde
capabila sa raspunzipacientul
acestor
gânduri? Ce îti spui?
Pacient: Nimic. Sunt adevarate.
Terapeut: Si ce concluzie tragi despre tinh Ce ar însemna pentru tine
daca eu ai' fi mai importanta decât tine?
Pacient (ofteaza): Ca nu sunt destul de u'una ... Poate ca ar trebui sa
încetez sa mai fiu terapeut.
O alta problema
peutii-pacienti obtinpebeneficii
care amsemnificati1e
întâlnit-o 1e întâmpla
din terapiaatunci când tera-
cognitiva si se
pacienti.
acuza pe Unii
ei însisi
dintrepentru
pacientii
a nunostri
fi folosit
nont1rapeuti
fceasta abordare
sunt si eicu
auto
propriii
critici
cu privire la a nu fi cautat acest gen de tratqiment mai devreme, mai ales
330
J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
dupa ce au suferit semnificativ sau cred ca altii la care tin au suferit din
cauza lor.
Unii pacienti (terapeuti-pacienti sau nu) au dificultati în a stabili o
relatie terapeutica rezonabila din cauza problemelor de control. Ei pot
sa creada: "Daca terapeutul meu detine controlul, înseamna ca sunt slab"
sau "Daca îl las pe terapeutul meu sa controleze terapia noastra, voi fi
ranit într-un fel sau altul". O problema adiacenta se iveste ocazional
atunci când terapeutii-pacienti au dreptul de a elibera retete si de auto-
medicatie. Recomandarea noastra de a începe terapia cu un psihofarma-
colog provoaca uneori teama în legatura cu confidentialitatea si teama
de a fi controlat de o alta persoana, pe care le gestionam folosind tehnicile
standard ale terapiei cognitive.
Greseli în terapie
sa emotionala.
Alte' "greseli" sunt totusi erori comple1e, asa cum este ilustrat cu un
'1
terapeut-pacient
Terapeut: Ceîns-atranscrierea urmatoarf'
întâmplat ieri la întâIIiirea cu dr. Stone? (psihiatrul
pacientului)
stii,Pacient
trebuia (pe
sa oun tonla enervat):
suni Nu a fost fEarte
sfârsitul saptamânii productiva.
r~eGUte, (Acuza
înainte de întrevedere.
Terapeut: O, da! Ai dreptate. Trebuia sa q sun. Nu stiu ce s-a întâmplat.
Îmi pare sincer rau.
trebuia sa fac? -
Terapeut: Ce a însemnat pentru tine farltul ca nu am sunat asa cum
Pacient: Stii, am crezut ca pot sa contet: pe tine, iar acum stiu ca nu
pot.
Terapeut: Ceea ce înseamna?
deschis
Aceasta
si sincer,
greseala
sa identificam
ne-a oferit siocazia
sa mo~ificam
sf, prezentam
o ~redinta
scuzele
importanta,
în mod
disfunctionala, care a interferat si cu celel<jllterelatii ale multor pacienti.
332 J.D. Gen", c. Nomoss, D.E. Odinsky
1"
cu
spreceva minute saptamânii
începutul întârziere, stfareraa foarte
trebuitenervata
sa o închei la timp. Apropo,
ca începusem sedinta
întotdeauna îi ofer timp în flus pe parcursul acelor apeluri telefonice.
Oricum, ieri mi-a lasat un mrsaj în casuta vocala spunându-mi ca nu era
sigura daca voia sa ma mai vfda, ca poate nu eram destul de experimentat
pentru a o putea ajuta, ca se gândea sa se duca înapoi la terapeutul ei
mai în vârsta, care o ajutase atât de mult în trecut si chestii de-astea.
Terapeut: Cum te-ai simt't când ai auzit mesajul?
pe care le experimenteaza).
Pacient (ridica din umer," atunci când este întrebat despre emotiile
Terapeut: Ce îti trecea prin minte?
Formarea pentru psihoterapie-
333
ce pacientul
Terapeut gândise
(oferind cuunadevarat):
gând automat,
cumva cât de minunat era ca ea ti-a lasat I
Lasa-macar~ era opusulaltfel.
s~ formulez probabil
astfel de mesaj?
Pacient: Nu! Este atât de nerecunoscatoaje! Si poate ca nu am atât de
a ceea
Te gândeai
un pacient este prea deta~at în timpul ~ed' tei de terapie, tratând prea
O alta
mult problema
procesul concreta saucontinutului
în detrimentul concret/PSWOI()giCase ive~te atunci
cum este ilustrat când
în cele ce
urmeaza cu un terapeut-pacient. I
Terapeut: Si când sotul tau a spus: "petrfci prea mult timp la lucru.
Aceasta problema
peutii-pacienti, cu toatedistincta
ca apare este mai omuna
ocaziona în lucrul
~i cu pacientii
fi carecuau tera-
citit
despre terapia cognitiva sa au mai beneficiat anterior de un astfel de
tratament.
334 J.D. eeller'i·'c. Norcross, D.E. Orlinsky
O a treia problema concr1ta, pentru multi dintre pacientii nostri, este
îngrijorare mai acut decât ltii. încercam însa sa aflam care le sunt
îngrijorarile, sa le oferim de alii privind sistemul, pentru a îi asigura în
ceea ce priveste confidentiali
confidentialitatea. atea, si, atunci când experimenteaza
Unii dintrtpacientii-terapeUti este nevoie, sa îi aceasta
ajutam
sa renunte la a gândi în terJ:tleni dezastruosi.
Mentinerea limitelor
tajele
Înainte
si dezavantajele
de a începe trata1entul
pe ca~e ei le cu avea din il intra îndiscutam
potterapeuti-pacienti, terapie cu
avan-
noi
problema, iar pacientii se s para, folosim tehnici standard cognitive
pentru a-i ajuta
si revedem sa identific
limitele ,sa evalueze
relatiei fastre si sa-si
în si dupa modifice
terapie. gândurile
Dar când apare sio
presupunerile disfunctionalr- Credintele tipice includ:
• "Terapeutul meu ar tretui sa faca orice vreau eu (indiferent daca
aceasta înseamna stabilifea unei relatii duale)."
mie problemele."
• "De vreme ce terapeutul meu nu î~iva flexibilizaregulile (cu privire
• "De vreme ce eu sunt inlapabill a, terapeutul ar trebui sa-mi rezolve
Uniila relatiile
dintre pacientii
duale), înseaia
nonlerapeuti
ca nu tine
împartasesc
cu adevarat
aceleasi
la mine."
credinte.
Mentinerea limitelor cu ~umiti pacienti este un lucru mai dificil decât
cu altii. Unii (terapeuti-paci1nti sau nu) se asteapta sa fie tratati într-un
fel anume, unii pretind sa fi1tratati corespunzator pozitiei, altii cred ca
ar trebui în primul rând sa ~e asumam un rol de protector, nu doar un
rol
sa oterapeutic. O pacienta
tratam într-un te~apeut,
fel anume) destatutul
dat fiind exemplu, a considerat Ne-a
ei profesional. ca trebuie
presat
la
sa acces
stabilim
telefonic
întrevederi
nelimitat.
care.~~
~ pacienti
conveneau
credorarului
ca au dreptul
nostrulasiuns-atratament
asteptat
special, în virtute a ~uccesul~i lor profesional sau financiar, a statutului
special, data fiind suferinta or.
social
De sau a altora. In
la începutul acelasttimp,
tratame altii se cu
tului nostru asteapta sa-i tratam în dife-
terapeutii-pacienti, mod
rentiem clarrezolvarea
sfaturi în între rolul dificu~tatilor
terape~tic si cel
pedecare
supervizare,
le au cu refuzând
propriii sa oferim
pacienti.
Formarea pentru psihoterapie- 335
gestionat
oferi furia
ajutor. lui îndreptata
Atunci asupra noas~ta,
când a recunoscut dat fiind
ca fcercam "refuzul"
sa ne onoram de a-i
obli-
gatiile etice, a devenit doritor sa discute oRtiuni pentru supervizare.
O versiune
aparut mai subtila si mai
cu un terapeut-pacient degraba
care ~casovaie
parea sll a aceleiasi probleme
în terapie. Initial, aa
întrucâtva
Atunci cândvagi
i-amsiatras
nesubstantiale,
atentia asupra
asupr~
aces~i9arora
lucru,arsi-a
fi marturisit
dorit sa lucreze.
planul
secret. Voia sa vedem cum abordam anumite probleme, pentru a face
la fel cu pacientii sai. Acest fapt a oferit opor~tatea unei discutii despre
importanta deschiderii si a colaborarii în relatia terapeutica. Am examinat
ulterior, în mod cooperant, avantajele s~d~zavantajele folosirii terapiei
în scopuri de formare sau supervizare. In ~lus, propriile experiente de
terapie
a fi pacient,
i-au furnizat
fapt careo l-a
cunoastere
ajutat sade
empatiz1ze
prima rânacu despre
pacientiiceea
sai.ceOricum,
implica
el a reusit sa vada ca încercarea de a aplica Pfopriile experiente de terapie
formarecaînaucadrul
pentru ajuns institutului
sa valorizezenostru
terapiadupa ~e îsi te.rmina
c081ftiva si dorescterapia, adesea
sa îsi dezvolte
competenta în aceas~a abordare. Altii dores~ sa mentina o legatura cu noi
si se simt speciali. Intr-un anume caz, ~ terapeut-pacient s-a simtit
îndreptatit sa beneficieze
sa ma integrati, de vremedece
o anumita consi1eratie:
m-am descur1~t atât "As..
de bine".
crede ca
Gestionam
ati putea
relatiadeterapeutica,
astfel situatii la feloferind o argumentare
ca în cazul r politicilor
oricarui pa9ient noastre (nici
care interpreteaza un
gresit
fel de privilegiu) si explorând apoi reactia Pfcientului la ceea ce am spus.
Astfel de discutii pot conduce la un progres tfrapeutic semnificativ, atunci
când pacientii sunt ca.pabili sa identifice si fa modifice credinte de baza
relevante,
nu ca de exemplu:
ma respecta" "Daca
sau "Daca ceilalti
nu sunt nu mi asunt
specialr trateaza
lipsitîntr-un fel special,
de valoare".
336 J.D. Geller~ J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
ne
cei oferi
în pielea
noua pacientilor,
în?ine patrunferea
pr?,babil,psihologica
reactioneza.cu privire la modul în care
Fata d: unii ~erapeuti-p~1ier:ti, ne simtim adânc însr~orati atunc~ c~d
credem ca bunastarea pacHmtllor lor este compromIsa. Adesea sImtIm
perturbat
gatiile noastre
profesional.
etice atunci 9ând consideram ca un terapeut-pacient este
I -
Rezumat
In sfârsit,
abi~itati pe care le pot
în loc folosi ei însisi
ca tratamentul pent~t a reduce riscul
terapeuritor-pacienti sa ne recidivei.
influenteze
lucrul cu alti pacienti, putem spune ca mult miri frecvent se întâmpla opusul.
Bibliografie:
Terapie fe~inista
TeraPlia cu pSihoterapeuti
egalitara si altele
de Laura S. Brown
Terapia
cismul feminista
tehnic este 01
cu principii d~eorie
baza acepsihoterapIei
privesc muncacaresi combina
viziune a eclecti-
asupra
vietii terapeutului. Aceste concepte care au ca idee de baza notiunea ca
terapia este o colaborare egalitara între experti par sa se muleze mai bine
pe lucrul cu clientii-psihotefapeuti. Multe dintre inovatiile si directiile
din terapia feminista
experientele din ultfillele
terapeutilor treieidecade
fe±ninisti, de existenta
insisi aflati au derivat
în terapie din
personala,
care s-a constituit fie ca unJ pozitiva, fie ca una problematica.
Ce se întâmpla însa atunci când paradigma terapeutica este aceea a
doi terapeuti lucrând împreuna, ambele parti definindu-se ca experti în
procesul de schimbare, mai degraba decât sa investeasca cu precadere
sau în totatilate cu putere terapeutica persoana care sta în fotoliul
terapeutului? Conceptul efalitarismului este deschis interpretarii si
contine multe contradictii mi teme, facând practica terapiei feministe cu
alti terapeuti foarte intereslanta. Terapeutii, la fel ca si alti clienti se
prezinta în terapie cu tot setl de probleme. Terapeutii experimenteaza
peutice. Terapeutii resimt consecintele traumelor si violentei inter-
personale, fapt care le afect. aza încrederea si capacitatea de a construi
,
relatii.
schimbari si turnuri de carafter care pot submina însesi eforturile tera-
Am început practica de llsihoterapeut din 1979 si, de la bun început,
Tot restul muncii mele cu alti terapeuti a fost terapie feminista. Terapia
feminista, cu toate ca are o vechime de 30 de ani, nu este înca bine
înteleasa de cei care nu o practica. Voi divaga putin pentru a explica pe
scurt câte ceva despre teorie si practica. Pentru ca teoria terapiei feministe
este de baza în problematica practicii cu alti terapeuti-clienti, aceasta
explicatie îl va ajuta pe cititor sa înteleaga restul capitolului.
obiectiv
telor primite
si combate
la paradigmele
principiilepozitivist
cailor deempilJice.Astfel,
cur:r.astere si limitarile
este deschisa
cunostin-
unei
întregi plaje
calitative, de metodologii
cantitative, (Ballou, intuitive
autobiografice, 199~) si etc.)
cercetari (de &
(Brabeck exemplu:
Brown,
1997), precum si modelelor de relatie teraPrutica ce pot diferi de multe
ori radical de paradigmele standard ale psroterapiei.
politica,
Terapiaarefeminista,
ca scop renuntarea
fiind fundamentata
din parte~ peterapeutului,
aceasta analiza
si eventual
critica sia
clientului, la încercarea de întelegere a suffrintei umane, subliniind ca
fiecare viata si durere sunt doar manifestar ale proceselor unui context
social mai vast. În afara de asta, terapia f minista pretinde ca fiecare
experienta de viata sa fie vazuta ca valor asa, unica si influenta. Una
dintre cele mai radicale inovatii ale terapi i feministe la momentul în
care a fost dezvoltata pentru prima data a fost oferirea privilegiului
clientului de a se constitui în expert în reI tia terapeutica.
Clientii
ei însisi si lasunt vazuti lor
contextele ca sociale.
surse specializatr de cunostinte
Din eauzt acestei cu privire
privilegieri a roluluila
individual si a autoritatii, simultana cu atyntia la realitatile publice si
în
politice
ceea ce
din
priveste
aceastacomportamentul
directie, terapia sifeminista
transfy,rmarea
marestedintre
distanta
perspectivele
teoretica
pozitiviste si postmoderne, nesupunâneu-se nici uneia. Practica
feminista însoteste
întelegerile ambele
d~a:rruca lumi - interioar~
si constructivista asuplr~sicomportamentului
exterioara - combinând
uman.
pentru
Teoriile
o relatie
feministe
terapeutica
au identificat
egalitaraatâtsi im~ortanta
abi~itata. relatiei simbolice, la
care se face referire în literatura psihoterat1leutica de obicei, ca transfer
342 J.D. Geller} J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
modele.
în acest caz
Multe
terapeutul.
dintre scriefile
Iera1hia despre
puterii si
practica
a valoriiîn este
terapie
încastrata
iau în în
discutie
aceste
nevoia ca terapeutul sa gfverneze si sa contina clientul si procesul
puterea
terapeutic,
si decide
reflectând
unilaterall
o paradigma
structura desi terapie
limitele în
terapiei.
care terapeutul
Din perspectiva
detine
Puterea si instabilitatea generata de aceasta, în terapie, s-a dovedit
feminista,
deosebit deaceasta paradi~a
spinoasa este defectuoasa
pentn terapeutii feministi, chiar în miezul
date fiind ei.
dezechilibrele
tante,
Terapiacare
feminista
creeazachestioneaza si încearca Sl
tensiuni în constructia rflatiilor
trateze din terapia feminista.
distributiile de putere
reale, prezente în relatie, asa cum exista a~cisi acum. În încercarea de a
terapia feminista ideala ca fiind o relatie e .alitara, cu toate ca terapeutii
feministi recunosc
atinge acest scop, imposibilitatea egalitatii~eraPiei
autorii din domeniul pure. Simplul fapt au
feministe ca cel care
descris
decide când va avea loc întâlnire a pentru terapie, pe terenul cui si în ce
conditii se va desfasura (întotdeauna deciz~ile vor fi luate si directiile tra-
sate de terapeut) este terapeutul releva as' etria din spatele schimbului.
Conceptul relatiei egalitare reprezinta o încercare de a recunoaste
absenta egalitatii, tinzând în acelasi timp pre ea ca scop final. Relatiile
egalitare sunt cele astfel structurate încâ sa tinda catre egalitate a de
putere, în care barierele artificiale si inutil din calea egalitatii de putere
sa fie înlaturate. În aceasta relatie, exista o galitate de valoare între parti-
cipanti si de respect pentru fiecare perso na. Într-o relatie psihotera-
care sunt evitate prin metodele feministe (cum ar fi puterea de a-i defini
pe ceilalti cu patologii considerându-se pe sine ca norma). Metodologiile
de obtinere a acestui echilibru difera substantial una de alta, în functie
de persoana si situatie. Fiecare astfel de solutie trebuie sa tina seama atât
de puterea terapeutului, cât si de cea a clientului si sa confrunte în fiecare
dintre ei credintele despre ce înseamna a fi si a te comporta puternic.
Exemple de ase:r,neneastrategii, care sunt prefera te, chiar daca nu sunt
aplicate doar de terapeutii feministi, au inclus si folosirea în mod
intentionat a dezvaluirii terapeutului (Brown & Walker, 1990), dispozitia
de a avea modalitati de plata flexibile (Luepnitz, 1998), si o concentrare
asupra competentelpr clientului în favoarea deficientelor lui sau ei
(Brown, 1994, 2000).
personale
care erau sau
din nu
relatia
cunoscute
anterioara,
de colegi,
copii si
auf~Filie,
~Ae,buitprobleme
sa fie bagate
de sanatate,
adânc în
dosarul meu interior numit "confidential" . tm convenit ca eu sa predau
vorba de astfel de probleme într-un spatiu public, acum comun.
controlul în aceasta privinta persoanei în 0lauza, atunci când ar fi venit
Am discutat, de asemenea, despre schimt>arile de limite personale din
informatii
viata mea. personale
Cum sa madespre
port mine?
cu unCum
fost ar fi ca aceasta
cl]ilentcare persoana
ar avea sa ma
mai multe
vada
ori impulsiva,
în starea de
lipsita
agitatie
de rabdare,
de dinaintea
cu oînt~lnirilor,
d~trinta exagerata
când suntdedecontrol,
multe
iritabila? In timp ce sunt, sper, relativ autentica în munca mea de terapeut,
cerintele alergaturii ca voluntar prin toate Trganizatiile de profesionisti
în
decât
bolicele
mintale
autentice
vor scoate
din cabinet.
la ivealaCum
în mod
s-arf~rtat
s~mtialtfel
aceasta
de persoana
comportamente
atunci
si
când
,:ltearprobleme
afla mai multe
legate despre
de o "casatorie"
viata mea perr,0naIa,
cUI(acum fosta)
în carepartenera?
au mai aparut
cât Insi anii urmatori,
informal. am discutat
Relatia aceste
dintre noi pun~te atâtFostul
s-a schiill.bat. într-unclient
cadrua devenit
formal,
mai puternic si recunoscut profesional, spr bucuria amândurora, iar în
timpul acestei evolutii a fost posibil sa aj gem la un punct al discutiei
despre cât de mare este importanta parinti or în reusite, daca s-a ajuns
la vreo competitie, lucruri la care era des l_de greu de ajuns, în mod
a fostului meu client, pe care le-am resimt t în mod natural si fara nici
un fel de în
simbolic, efort, au constituit
terapie. Implicareao mea
sansaautentt'
pent ca
u si
mine de adetrai
pozitia o bucurie
mentor activ
ce în ce mai
terminat putin terapie
tratamentul, si dincaceterapia
cu toate în ce maf mult oserelatie
formala colegiala,
terminase cu aniam
în
urma.
pe eisiînsisi
împlinirile lor
a fi prosti
fi evaluata empiric,
profesionale, a fost
ca un fel o componenta
de laborator freqventa
în care problemaa terapiei.
impostorilor poate
352 J.D. Gellet J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
înteles,
Ca si aproape
cum psihoterapetttii-clienti
toti clie~tii mei, fie
îsi ei
discuta
soferi munca
de autobuz,
în terapie.
asistente
Bine-
medicale, profesori sau tâFplari, îsi discuta munca în terapie. Munca
este încarcatura de peste z , locul în care conflictele si dinamicile perso-
nale se vor juca pe ele îns le vrând-nevrând. A crea în mod artificial o
clasa de clienti carora le e te interzis sa-si proceseze munca împreuna
cu mine, doar pentru ca e .te vorba de terapie, ar parea absurd.
O data în plus, ceea ce a eu de facut si psihoterapeutii-clienti carora
le acord terapie este sa ob ervam cu grija si sa respectam liniile dintre
terapie si supervizare. S~t constienta ca au existat o serie de ocazii în
decursul anilor când ora de terapie a unui psihoterapeut-client a evoluat
353
Formarea pentru psihoterapie-
, continue
Satisfactii
ale clientului meu, legate de noi însine sau de lume, a fost adesea
extrem
de a fi de productiv,
nevoiti pen umcadiscontinuitatile
sa negoc1' amândurora ni se cerea teoriile
dintre sa ne extindem
mele si
peste
voie zonele de confort.
de terapeut Astfel,aupropriile
persona[ alegeri
fost foarte atunci încând
extinse am avut
moduri ne-
foarte
productive ..
Asadar, ce sfat am de o erit colegilor care planuiesc sa se angreneze
într-un astfel de efort? În primul rând, acela -de a fi stapâni pe sine
însusi/însasi. Competitia c un client poate fi mortala, precum si cerintele
nerostite pe care clientii ni l cer în mod lingusitor pentru a umple gaurile
din valoarea nostra de s' e profesionala. Am fost mai buna si mai
si cultura,ceaprecum
noastra si impacturile
mai mare contextelo~
este de a ne reaminti noastre sociale. Provocarea
ca acel individ, ne contând
în ce masura ni se aseamana, necontând cât ~e abil! a poate fi în propria
Bibliografie:
community"si 1.E.A.
Rosewater în H. Walker
Lerman(editori),
si N. HandbdfOO'k
Porter (editori),
offeminist Feminist ethics in
therapy, Springer,
psychotherapy, Springer, New York, 1990, p. t06-110
Brabeck, M. si N.
J. Worell Brown, 1.S., (editori),
Johnson "FeministShaping
theory t1e
fd future
psychological
of feminist practice" în
psychology:
feminist
Brown, 1.S. therapy"
"Feelings în In SessionlJournal
in context: of Clinical and
countertrans1lference the real 57,
Psychology, 2001,
world in
p. 1005-1012
358 J.D. GelIer, J.C Norcross, D.E. Orlinsky
Capitolul 21
,
Patru date existentiale
fntruparea
Finitudinea
Alegerea
A fi parte a ~ideparte de
• Doar daca nu este indicat altfel, toate pronumele la persoana 1 singular se refera la
Dr. Heery.
364 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
acestea fiecare dintre noi este în mod unic departe de, separati de aceasta
în acelasi timp.
În timpul procesului psihoterapiei existential-umaniste, terapeutul are
experienta de a fi, în mod simultan, parte a clientului si departe de client.
Cunoastem faptul ca aceasta relatie limitata constrânge experienta de a
fi departe de. Cu siguranta nu cunoastem clientul în afara cadrului psiho-
terapeutic, caci atunci când terapia ia sfârsit, relatia ia sfârsit. Cu toate
acestea, în timp ce terapia este în desfasurare, relatia poate fi intensa si
în miscare. Terapeutul are frecvent experienta de a fi parte a. Ne alaturam
de multe ori experientelor umane ale clientului. Suntem tovarasi pe
drumul unui puternic proces de schimbare si oportunitati.
Un psihoterapeut poate fi îmbogatit prin a fi o parte a drumului unei
alte persoane în viata. Atunci când un client pleaca sau termina terapia,
putem experimenta în mod acut singuratate a ÎIi propriile noastre vieti.
Clientul intra în cabinet singur si iese singur. Viata ne-o petrecem alaturi
de alte persoane, cu toate acestea, fiecare dintre noi este pâna la urma
singur.
Faptul de a fi cu aceasfa ultima separatie poate crea o tensiune înaun-
trul nostru, la care ne referim ca anxietate existentiala (May, 1969).
Aceasta tensiune apare atât în relatie cu ceilalti, cât si cu sine. Este o parte
inevitabila a conditiei umane. Oricine, incluzându-i pe psihoterapeuti,
poate construi modele defensive împotriva acestui dat producator de
anxietate. Cu toate acestea, anumite situatii din vietile noastre profesio-
nale si personale pot aduce cu sine felul nostru de a fi cu acest dat în
chestiune.
La fel cum exista multi indivizi diferiti, la fel exista si multe forme
de psihoterapie. Psihoterapia existential-umanista îsi concentreaza atentia
367
Formarea pentru psihoterapie-
Dilema Laurei apare din conflictul dintre o conditie data si una aleasa.
A ales sa fie psihoterapeut si sa lucreze la aceasta agentie, cu toate acestea
se regaseste constrânsa de regulile agentiei. Aceasta conditie paradoxala
face apel la autenticitate a Laurei. Nu mai poate depinde de ceea ce si
cum gândeste. În ciuda eforturilor ei e a ramâne reala formarii ei,
descopera ca nu poate.
Este foarte important pentru mine sa nu ma alatur Laurei în perceptia
ei despre cât de lImitat a devenit tipul de terapie pe care ea îl practica.
Insatisfactia ei este o chemare pentru ea în vederea cautarii unui mod
de viata mai autentic; aceasta insatisfactie însufleteste momentul, iar eu
îl reflectez pentru ea.
- Laura, aud insatisfactia ta cu privire la slujba. Ce doresti sa faci?
- Ei, bine, am crezut ca ma puteti ajuta sa decid ce sa fac. Stiu ca
dumneavoastra practicati un tip diferit de terapie - de lunga durata-,
deci sper ca ma puteti ajuta.
Se opreste si se lasa purtata de liniste. Simt acest moment împreuna
cu ea. Simt cum calatorim împreuna în spatiu, pentru un moment
neajungând nicaieri, pur si simplu purtate de curent.
- Laura, unde esti?
- O, doar purtata de val, nicaieri în special. Credeti ca ma puteti ajuta?
Laura mi-a aratat clar ambivalenta ei. Îi voi atrage atentia asupra
acestei ambivalente; o vom vizita de multe ori în decursul terapiei ei.
Acum ne confruntam cu ambivalenta Laurei în ceea ce priveste lucrul
în acest moment. Mi-a cerut sa muncesc în locul ei, în timp ce ea se lasa
purtata de val. Aceasta este "rezistenta" ei si acesta este aspectul la care
lucram în momentul de fata: observarea ambivalentei în viata ei în acest
moment (Bugental, 1999).
- Laura, pentru un moment ne-am lasat amândoua purtate de curent.
Te ajuta asta cu ceva?
- Ei bine, cu siguranta nu v-am cerut sa va lasati purtata cu mine,
dar puteti sa ma ajutati?
Acum relatia noastra client-terapeut este în centru. Aceasta relatie
umana, mai degraba decât ideile si explicatiile, va fi baza pentru orice
transformare pe care Laura o face. Aceasta creeaza oportunitatea pentru
ea de a avea o experienta noua de relationare. Centrul este momentul,
nu trecutul sau viitorul, ci acum (Heery si Bugental, 1999). Faptul de a
descoperi modul în care Laura alege sa fie în moment este calatoria
noastra împreuna, care dureaza mai multi ani.
- Laura, când te-am întrebat ce doresti sa faci în legatura cu slujba,
ai ales sa te lasi purtata de val, iar eu te-am însotit. Acesta este un moment
369
Formarea pentru psihoterapie
ba,
ent l Pentru multi
reaprecierea psihoterapeuti,
vietii. pensionarea
Dupa ce i-am ajutat pe este un moment
ceilalti. bun vedem
ani întregi, pentru
370 J.D. Geller} J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
sunt mari, ca ~icum s-ar afl în lumina unor faruri. De fapt, viata a dus-o
în bataia farurilor. 1se dad se ceea ce ea considera a fi o sentita la moarte:
Atunci când Sara vine ~ntru prima sa ~edmta, pare ~ocata. Ochii ei
diagnosticul de cancer:_ Ochii ei mari ~i umezi ma mi~ca. Sunt acut
con9tienta de reactiile ei Ji de ale mele pe când îmi spune povestea
În ultimii
Experienta
cinciSarei
ani areadu~e
fost ~iagllOsticat
în mine sentimente
cu cancer asociate
~i a supravietuit.
cu sotul meu.
Nu
sunt
Oare numai
9tie Sarapsihoterapeu!, ci 9tiu
acest lucru? INu 9i sotia
dacaunui supravietuitor
ea 9tie, de cancer.
dar eu 9tiu. L-am însotit
pe sotul meu 9i pe multi alti clienti în calatoria lor prin cancer. Unii
dintre ei au supravietuitt altii nu. Nu am însotit nici un astfel de
terapeut pe un aseme~ea ~n;m pâna acum. Sosir~a Sarei în cabinetul
Sarei o forteaza
început spre amirtiriDorinta
munca terapeutict dificile, împingând-o
ei de cautare esteînspre momentul
palpabila. Boala
nu -voiNu
crede.
vreau durerea acestei boli. Nu ~ot
,1 sa cred ca am boala asta,
În mod natural, Sara rezista diagnosticulpi. Fw;..iasa este usor de auzit,
corpului
la fel cumeivocea
fizic. - ei se ridica pe când vorjeste. Ii atrag atentia asupra
de scrii
- Sara,
diagnosticul.
ochii tai sunt aler ti, iar vocea fste
1, plina de putere când îti
Am început sa traim momentul, atragând atentia asupra a ceea ce este
actual: limbajul corpului ei în acest momeft. Sara lucreaza la terapia ei
aducându-si întreaga prezenta în moment~l prezent. Sunt constienta ca
moment si reamintindu-mi ca Sara este o co ega, precum îmi este si client.
Am încredere
fac ceea ce am ca
depoate
facut sa raspunda
fiind prezenta,cu O~lindind
a toexplorare
ceea afirmatiei mele
ce ea aduce în
despre expresia ei fizica. Nu întreaba de ~e nu exploram diagnosticul
- Stiu ca trebuie sa par foarte alerta, spune ea. Ma simt atât de
înspaimântata în interior si furioasa. E în r gLlIadaca corpul meu spune
ceea
ei, ci ce este adevarat
permite pentru
constiintei ei sa mine în inteA~llior.
se extinda Atâtea sentimente apar.
tot corpul.
Nu pot sa încep sa le spun pe toate.
- Ai facut deja un început.
Ramânem în tacere.. Da, o însotesc pe Sara în calatoria ei. Tacerea a
~utentificat cunoasterea noastra ca suntem f aceasta calatorie împreuna.
raspunda
Acest lucrucu este
o prezenta
adevaratdOinica
entrusamulti
Calatorea.sca în teritorii necunoscute.
clienti, bineînteles, dar în mod
special într-o situatie cut emuratoare. Sara, în schimb, recunoaste
De la bun început, vedtm ca Sara si situatia ei cer terapeutului sa si
parte
acceptadindeschis
formarea
responsabtlitatea
si expe[ienta ei
pentru
în psihoterapie.
auto explorare în situatia ei, în
despre
Ce este
psihoterapia
specific acestei
existertial-umanista?
f9rme de psihoterapie?
În eaCe
vedem
ne arata
în acest
actiune
portret
cele
datia terapiei existential-u aniste:
1. Fii prezent.
zece porunci ale pSihoteraf· eutului (Bugental, 1999) care formeaza fun-
2. Insista astfel încât clie tul sa fie prezent.
I -
3.Asculta si auzi... mai rrult decât vorbesti.
5.Atunci când vorbesti, ia-ope scurt si clar.
6.Monitorizeaza întotâe. una alianta.
7.Potriveste orice faci c contextul'momentului.
4. Nu lasa cuvintele sa c~mPlice muzica.
Se
ma pare
atingaca în
mifeluri
se arata
careoportunitatile
sunt mai mult unei boli cutremuratoare,
misjeriOase fara sa
decât înfricosatoare.
am Înînprimele
mod curent
stadii una.
ale muncii
O traiesc
noastre,
si totusi
am cfntinuu
~u o traiesc.
un sentiment sâcâitor
cum ca Sara ~u are cu ad~varat un cance~ la gât, diasnos:icul care i-~
fost pus. GestIonarea unUl asemenea sentIment este rnselatoare. Daca
cataDupa
gresit.
întâlnire,
Acum însa
s-a dovedit
are un ca
diagnostic
Sara chiarJusese
atu.nei poli
într-adevar
terminalediagnosti-
diferite,
dar unul care este de departe mai putin ~ricosator, iar sansa de viata
este mult mai crescuta. Cu acest diagnostif nou, doctorii o sfatuiesc sa
astepte sa vada cum se dezvolta lucrurile. Acest nou diagnostic îi da Sarei
o usurare si un adânc sens al misterului.
- Acum chiar ca nu stiu ce sa mai cre . Poate, daca este o lectie de
învatat aici, ar fi ca nu trebuie sa mai gând sc. Sara îsi da capul pe spate
si râde molipsitor. Ma alatur ei. Ne oprim
- Ce se întâmpla, Sara?
- Este amuzant si în acelasi timp nu este amuzant. Simt ca sunt situata
exact
chiar în centrul
si în nestiintei,
ceea ce priveste nu numai în c;~a
comunitatea ce ma Ma
~edicaIa. priveste, dar acumsi
simt singura
înspaimântata.
374 J,D. GellerJ J,c. Norcross, D,E. Orlinsky
- Ce este amuzant?
- Viata mea este, viata Imea.
întrebari
fel, dar eunerostite.
nu stiu asta,
Poate
Stiucfpsa
mintea
ca procesele
Sarei este
ambilor,
la fel terapeut
de plina siînpacient,
acelasi
a fost gresit. Amândoua sti m ca ceva nu era în regula, Amândoua stim
sunt adânc
ca avem de-aîntretesute un3ri.losCUtUl.
face cu nec Oricum, amândoua stiam ca diagnosticul
Sara începe sa-si manif ste cu putere propia viata în timpul sedin-
telor, dar vrând-nevrând al eca în rolul de client bun. Pare foarte dispo-
nibila procesului ei de caut e si de exprimare a lumii ei interioare. Totusi,
îsi exprima dreptul ei de ci fi aici doar minimal, Pare a fi extrem de grijulie,
o calitate adesea bine dez oltata în terapeuti. Întelege chiar si de ce
aparenta a amabilitatii mele Poate ea sa faca în asa fel încât acest moment
sa întâlneasca în vreun fel vitaliatea furiei ei? Modelul ei de grija fata
de altii se sparge acum, p când ea inspira adânc si lasa furia sa se
si pierderea potentiala a t~raPiei ei si acum se confrunta 'cu piederea
manifeste în deplinatatea lOji.
eu -nu Ce
voivrei
fi capabila
sa spui prin
sa vo~besc
'~lasa..."?
într-o
Conteaza
zi? pentru tine în vreun fel ca
- Pentru tine conteaza1 Asta este întrebarea care conteaza.
l' - Bineînteles
pentru ca are
mine. Nu stiu însa iD[1portanta.
ciumma veziVocea
tu, darmea,
viataviata mea conteaza
mea conteaza mult
I
Formarea pentru psihoterapie 375
zile. Vocea mea constituie modul în care îm' exprim sinele interior. Daca
pierd asta, pierd mult. Mult, îti spun ...
pentru mine. Vocea mea a constituit profes1a mea în multe feluri ani de
Se lupta acum, la suprafata luptându-se FU mine, totusi, începând sa
-'"
376 J.D. Geller,1J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Faptul de a face fata m1rtii este parte a conditiei umane; toti o cu-
Bibliografie:
1965
Bugental, J.F.T.,
J.F.T., The
The search
art offor Holt,Norton,
thea1'ruthenticity,
sychotherapist, RinehardNew
si Winston, New York,
York, 1987
Bugental,
Heery, M.,J.F.T.,
"A humanistic perfpective
Psychotherap~ onyou
isn't what bereavement"
think, Zieg, în
Tucker,
K.J. Schneider,
Phoenix, J.F.T.
1999
"'--- -
Capitolul 22
profesionala
si clientul împartasesc
comuna. Acest
o identitate
fapt apropie
com~na
Idistanta
si, adesea,
personala
o comunitate
dintre ei,
creând o situatie delicata emotional atât l1'entru terapeut, cât si pentru
client.
Maiînmult
aduce decâtterapeutic
contextul atât, în munca maritalaI
partenerii si de familie,
de cakatorie si copiii terpeutul-client
si, în consecinta,
intra în relatia terapeutica mai vulenrabili ~ecât ar fi în mod obisnuit ca
pacienti individuali. UD coleg (terapeutul) se Fta în spatele ecranului rolului
public al clientului direct catre circumstan ele casnice. Dincolo de anxie-
tatea comuna a clientilor ca defectele lor psihologice îi vor expune ca
disfunctionali în fata terapeutilor lor, aces clienti-clinicieni se confrunta
cu presupunerea ca, în ochii terapeutului, problemele lor casnice se vor
reflecta asupra competentei lor profesio a!e. Pentru clinicienii-clienti,
îngrijorarile pot lua forma nu numai a "Ce v crede terapeutul meu despre
pe
experimenta
linia de plutire
un modatunci
unic
când
de trateaza
vulnerabi~itate.
~ coleg.Atât
In acest
terapeutul,
sens, si ei
câtpotsi
clinicianul-client pot simti o anumita pre~iune de a parea bun în ochii
celuilalt în întâlnire a lor de consiliere.
378 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Persoana terapeutului
Identificarea
A fi centrat
reprezinta. _
Terapeutii se afla pe propriul drum în iata lor individuala. Propria
în luminapozitiva
crestere provocarii pe care terapia
si propriile cu Jerapeutii
icomplica si famililiile
ii nevrotice, triumfurilelor si
o
esecurile familiilor lor, toate acestea influe teaza modul în care ei percep
vietile clientilor lor si ~e folosesc pe ei însis strategic în relatie cu clientii
lor. Filosofiile lor de viata despre propriile rovocari familiale vor afecta
modul în care se conecteaza lai eforturil clientilor lor de a gestiona
problemele lor personale si de familie. O estitatea terapeutilor fata de
ei însisi, cu privire la propriile probleme i claritate a abordarii acestor
teme de viata, precum si cât si de energic e lupta cu dificultatile lor îi
provo~ari
apropIate perso~ale
cu alti profeslOllisti,
dir.ect~~ ~elatii1e.cu
mteractiunil~l~u
~lifntii.
propriile
Din .~auza
familiI
i~~.ntificarilor
sunt mult
mai încarcate. Terapeuti10r li se cere sa se s~apâneasca pe ei însisi într-un
mod activ si terapeutic în interactiunile c1 clientii. Pentru a se stapâni
cu asociatiile
astfel, trebuie activate de ceeapeceeivad
sa se observe si au~
însisi în sedinta.
d~ interior si sa fie în legatura
~c
382 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Acest terapeut
'1
Câteva exemple
Concluzie
Bibliografie:
Aponte, H.J.,
H.J., Bread
"Howand
persona can training
spirit: Therapy get?"1în
with the nezf poor, Norton,
Journal New York,
of Marital 1994a
and Family
Therapy, 20, 1994b, p. 3-15
si J.H. Edgettes
strategies, narratives, voI.Current
(editori), 4, Taylor and FranEis,
thinking Philadelphia,
and [esearch 1998a,
in briej therapy: p. 1-27
Solutions,
Aponte, H.J., "Love, the spiritual wellspring pf forgiveness: An example of
Aponte, H.J., "The stresses of poverty and the co ort of spirituality" în F. Walsh
spirituality in therapy" în Journal of Family Berapy, 20, 1998b, p. 37-58
(editor), Spiritual resources in family therapy, Gfliord, New York, 1999,p. 76-89
si D.P. Kniskem (editori), The use of self in t erapy, editia a doua, Haworth,
New York, 2000, p. 127-165
Bowen, M., "Toward a differentiaiton of a self in one's family" în James L. Framo
Aponte, H.J. si VanDeusen, J.M., "Structural ~milY therapy" în A.S. Gurman
(editor), Family interaction, Springer, New lork, 1972, p. 111-173
l
388 JoD.Geller, ~oc. Norcross, DoE.Orlinsky
idge
Capitolul 23
12
grupuri,
Fiind pot
unulspune
dintredoar
cei d~1ce
p~tru cred eutort
forma ca suntem
care auselectati
de-a face
ca terapeuti.
cu aceste
Colegii mei pot avea o alta i~ee despre acest aspect. Un factor îl reprezinta
reputatia noastra
beneficiem în de
de faptul progr'1-mele de formare.
a fi avut candidati Ca o universitate
la formare extraordinari, buna,
care
au raspândit experientele 1+ din acest program. Multi dintre candidatii
la formare au avut experienta unuia sau mai multora dintre noi: în salile
de clasa, în practica noastra Iprivata, în programele profesionale pe care
le
saptamâna,
sponsorizam,
în care
la demonsfam
semina~iile introductive
cum ne conducem
din facultati
grupurile
la sfârsit de
si în alte
seminarii de continuare a ~ducatiei. Foarte putine persoane intra în
programul nostru
indivizii care fara în
participa sa adest
f~avut un de
grup contact
terapiepreliminar cu noi. contact
au avut anterior Astfel,
Emotii suprapuse
ambivalenta,
la intrarea înde vreme Ei
proces. ce s:ît
~~fte probabil
din orientarea noastra consta
mai deschisi si îsi verbalizeaza
în a încuraja
diferentele
place si criticismulla
din ceea ~dresa
ce ai vazut sau auzitnoastra.
despre Vom
noi?"întreba astfel: "Ce
Ambivalenta nu-ti
persista
cu
saufamilia
ceea cesau
aflaprietenii. Menr-briifamiliei
ca se întâmpla în terapie.le pot resimti absenta, exaltarea
Probabil ca cel mai semnificativ pentru ambivalenta curenta este
* Colegii mei sunt Mary Lou Schatk, Dr. Joyce E. Lewis si David Hemich.
391
Formarea pentru psihoterapie
Caracteristicile grupului
Programul de formare
catori, Shapiro,
Elliot filosofi, gânditori sociali
Paul Weitz, Paul siGoodmanl~si
poeti - frederick
Isadore Perls,
From Laura
- au Perls,
creat
terapia Gestalt si au fundamentat-o foarte rrult pe teoria acelor timpuri.
participantii
Pentru ca teoria
vin lasio munca
sedinta experientiala
experientialap.e
slf:t tot
duminica,
timpul canectate,
ei sunt adesea
când
aproape gata sa-si dezvolte constiinta si sa experimenteze noi moduri
în
de sedinte
a fi în sedinte.
scurte Exercitiile
cu colegi în prezentarealteoriei
formare an$ajeaza siindivizii
faptul de
personal
a fi client
si
azilele
cevaanterioare este pus ca
decis de dinainte doar pe pregatir,a
terapia în aAccentul
sa decfrga. se angajaprincipal
în învatarea
din
experimenta
despre propriasi aconstiinta,
consb:ui experiente.
care reprezinta
Noi lei~punem
rodurile terapeutilor
unei persoane
/ candi-
de a
datilor în formare ca nu este nevoie ca ei j'a vina cu o preocupare sau
pot
cu oaduce o astfel
problema de chestiune
pentru a o lucra în
cu discutie.
un condlulUrmând
cator saupropria experienta
cu grupul, desi ei
sau un proces de grup, va conduce invariafilla momente când oamenii
îsi limiteaza experienta (o pierdere tempo~ara a functiei Eului) si astfel
resurse.
lor. Terapia
Cueste
pierderi
destinata
maisaputine
le ofere sau
o utilizrre
m1i putin
mai completa
intruzive a propriilor
ale func-
tionarii sanatoase ale Eu-lui, tendintele s~re o adaptare de la sine ale
indivizilor sunt cele mai sigure în rezolvfl.rea problemelor cu care se
confrunta.
394 J.D. GelledJ.C. Norcross, D.E. Orlinsky
Terapeuti în terapie
faptul
Aceasta
ca majoritatea
pregatire pentr1
psihorerapeutilor
schimbare în
sunt
personalitate
relativ sanato?i
este corelata
din punct
cu
de vedere psihologic. In timr ce membrii acestui grup de terapie variaza
considerabil privind stare~ lor emotionala, în general, ei au un grad
crescut
dar nici de functi(:mare.
unul Unif membri
nu este psihofuc, ai chiar
?i totu?i, grupului
?i ceiaumai
probleme serioase,
înalt functionali
pantilor?i conducatorP.or.
altfel, procesul terapeutic A uuz, molestare,
este lipsit de viol, tulburari
provocar. de alimentatie,
i la adresa partici-
atacuri de panica,
indivizi poarta povara setl
suspiciun ?i a?a mai departe sunt problemele comune
'ficativa a unei vieti creative limitate. De
care se ivesc în lucru. Cu tpatea acestea, probabil datorita faptului ca
provocari
Pentru ca
puternice
toti membrii
ale morelelor
e~.perimenteaza
stabilitesentimente
de comportament,
intense ?i trec
indivizii
prin
fie relatiilor de grup de tip aici si acum, fie propriilor reactii fata de
comportamente violente.
Psihoterapeutii nu sunt numai ei însisi obiecte de proiectie, ci si ei
proiecteaza la rândullor asupra clientilor lor (Gibbons, Lichtenberg si
van Beusekom, 1994). Confruntarea propriilor tendinte de proiectie îi
pune pe cei care sunt mai maturi emotional într-o pozitie si mai mare
de egalitate si la un loc cu cei mai putin maturi. Sucesele comunitatii
terapeutice în trecut (Jones, 1968) pot fi atribuite unui astfel de cadru
de sprijin. Prezenta indivizilor înalt functionali, prin urmare, este un
element esential în munca terapeutica.
Una dintre sursele mari de mândrie si placere pentru un terapeut este
de a fi martorul cresterii si dezvoltarii clientilor, în special a celor care
sunt nu numai clienti, dar si psihoterapeuti. Persoanele care sunt relativ
bine se folosesc în mod extraordinar de psihoterapie. Ele sunt mai încre-
zatoare si mai pline de speranta, mai deschise catre risc si mai capabile
sa asimileze si sa foloseasca experientele procesului terapeutic. În mod
obisnuit, terapeutii-pacienti participanti îsi pot aminti momente de
transformare memorabile, dupa lungi perioade de timp. Chiar si reamin-
tirea unor astfel de momente este în sine o asimilare mai buna a
experientei. Terapia Gestalt este construita pe crearea unei "urgente
sigure" (Perls, Hefferline si Goodman, 1951). Calitatea urgentei re-
capituleaza perioada când modelele obisnuite de a face fata, care erau
la un moment dat potrivite, si care, aparute din nou, sunt mai putin
adaptate la situatia prezenta actuala. Sensul trecut al urgentei este readus
la viata. Calitatea de sigur înseamna, de aceasta data, ca exista îndea-
juns de mult sprijin pentru a crea o oportunitate pentru un raspuns mai
potrivit vârstei, consistent din punctul de vedere al valorii, ego-sintonic
la contextul provocator. De vreme ce o parte du: ceea ce face situatia
prezenta sigura deriva din autosprijinul deja dezvoltat al participantului,
procesul terapeutic devine eficient în declansarea unei cresteri personale
semnificative.
Colegialitate si limite
1
396 J.D. Geller,IJ.C. Norcross, D.E. Orlinsky
Gestalt,
"Pari sa ar gestiona ceeaXcear.tfel,
experimentezi r considerat
în timp ace
fi oeuproiectie
îl experimentez
în felul urmator:
în acest
alt fel. Hai sa vedem cum ~i de ce experientele noastre difera" (comu-
recreate în procesul contac lui personal. A trai dupa reguli impuse din
respectul mutual. modificar
exterior limiteaza Aceste e~1mente nu, pot fiselegiferate,
e creativecare dar trebuie
ivesc în contactul sa fie
personal.
terapie/formare
Pentru' ca terapeutii
sa devinacate
acest lucru sa se întâmple r
folegiali
sunt terapeuti-pacienti
cu mine, terapeutullor,
într-un trebuie
grup de
mod firesc, într-un proces de dezvoltare.
Acest proces se extinde pe llarcursul a mai multi ani de terapie si dincolo
ca
lor. Li când
atunci se cere, de asemenea,
diada oricum,
individ-terapeut sa nu dontinue
a termin~t o etapa. munca terapeutica,
Individului trebuie
sa i se permita sa asimileze experienta.
Terapia Gestalt este vazuta de multi pr cticieni ca un mod de viata,
la fel ca o forma de psihoterapie. Astfel, a d veni un client ~iun terapeut
Gestalt înseamna a intra într-o noua cultura, ca sa spunem a~a. De vreme
ce egalitarismul este una dintre caracteristic'le promulgate de terapeutii
Gestalt, colegialitatea este întarita prin modul în care terapeutul
conduce terapia.
cu
clientului
acea persoana
meu, ci în
pentru
acea aexperienta.
fi împreunaNuc~rentru
acel client
a s.olutiona
în depresie
dep reeste
sia
metoda
creativitate
de a-l
a sasustine
va gasipe
unclient
drum?ipentru
a avea încrfdere
a depa?i depresia.
ca, într-unA fi
feldesau
aceasta
altul,
A fi mentor
În acelasi fel în care, sub influenta unei educatii sanatoase, copiii unei
persoane devin prieteni la maturitate, în acelasi fel, terapeutii/ candidatii
în formare devin colegii conducatorului de grup, ca parte a procesului
de dezvoltare prin care devin terapeuti Gestalt. A fi mentor este o
componenta semnificativa în acest proces. De vreme ce eu îl încurajez
Formarea pentru psihoterapie· 399
era nepotrivit. Prin urmare, ei au facut paJtea usoara - cine îmi place
cel mai mult, desi nu as spune-o tare - si a~ rezistat la restul exercitiului.
mentului
Singura parte
implicit
negativa
la adresa
care mea.
a iesit
Ei la
ausup~afata
înc1rcat saerafiecriticismul
clienti "cuminti",
experi-
cooperativi si agreabili si, când mi-am dat s[ama de eroarea mea, ei s-au
simtit usurati si mult mai disponibili la disFutii despre rezistenta lor. Îi
îndepartam de mine prin eroarea mea, în ~imp ce ei se legau mai mult
unul de altul. Atunci când mi-am recunosFut greseala în mod deschis
si
terapeutIc.
fara ru.sine, candidatii în formare s-au ap10piat de mine si de procesul
I
îngrijorarile si li s-a spus ca, daca au o reactie negativa, este foarte probabil
ca altcineva din grup sa se simta în mod s ilar. Pentru ca acest lucru
este demonstrat
greseala empatica în mod obisnuit,lterapia
a terapeutului. ftt
Ei aude grup, mai multsadecât
încurajati terapia
îsi exprime
individuala, îi da posibilitatea clientului ~e a-l provoca pe terapeut.
ceea
derivata
ce nudin
esteteoria
dorit ed~cationala,
la un moment este
dat. acee~
O teraca de
provocarea
baza în terapia
trebuieGestalt,
sa fie
îndreptata spre sustinere.
Raspunsul la terapie
în
peutic,
acest fata
context.
de persoanele
Terapia decare
grupnueste
suntpartela
ter1peuti?
unui program
Cred ca da,
de cel
formare,
putin
si, din aceasta cauza, candidatii în formar au un mod de concentrare
duala. Ei sunt serios ocupati cu propria ex erienta si crestere, asa cum
se întâmpla si altor clienti, în general. As fel, ei sunt, de asemenea, si
foarte atenti la mine ca terapeuti, nu doa din perspectiva dezvoltarii
transferului - proiectiilor pe mine ca ter peut, pe care încercam sa le
minimizam în terapia Gestalt -, dar si di dorinta-lor de a vedea cum
402 J.D. Geller, ].c. Norcross, D.E. Orlinsky
în formare si în acea postura cineva care poate fi vag sau clar, data fiind
formare.
dispozitia Nu sunt doar
clientului de oa petsoana care"Tu".
in lude un se concentreaza pe candidatul
Si eu sunt terapeut repre-
lar pentruterapia
zentând ei. Daca terapeutfl/
Gestalt, candidatul
carrtrebuie fi formare
învatata, trebuie
si astfel un "Tu" saparticu-
învete
acest tip de terapie, el san e'il-se va uita îndeaproape la cum îmi execut
rolul de terapeut.
Legat de acest caz specia, ca terapeut al terapeutilor, eu încerc din
greu sa nu fiu introiectat sa imitat, chiar daca stiu ca acest lucru este
foarte probabil cu terapeutii ovici. Terapeutii/ candidatii în formare nu
ar trebui nici sa devina ca ine si nici sa actioneze exact ca mine. La
început, în istoria terapiei G stalt, aceasta a constituit o problema, prin
aceia care i-au imitat pe co ducatorii care se bazasera în mod excesiv
pe tehnica, fapt care i-a facu adesea sa para ca se folosesc de sarlatanii.
Scopul terapiei Gestalt est de a face ca fiecare persoana sa devina
individuata, urmându-si pr Ipriile tendinte unice. Terapeutii/ candidatii
în formare sunt încurajati sa îsi re gaseasca propria natura speciala, în
general, precum si propriu~ lor stil ca terapeut. Daca ei introiecteaza
conducatorul
atentie la modul
grupului,
în care terapeutii/
ei np pot creste
candidatii
în deplinatatea
în formare lor,
discrimineaza
deci acord
mai mult spatiu pentru mine în vietile lor Idecât este obisnuit în cazul
altor clienti. Tind sa apara nu numai în ariil~ problemelor 10: particulare,
dar si, în mod destul de natural, în vietile lor de la slujba. In timp ce ei
pot sa nu fi introiectat felul meu de a face lU~1
rurile, daca am avut succes
în înclinatia lor si în faptul de a se baza pe creativitate a lor. Pe când se
mândresc în sine ca terapeuti, ei pastreaz imagini ale mândriei mele
si a placerii în felul lor de a lucra ca terap uti. Altceva decât faptul ca
în limitarea aceea, ei au parte de suportul ~eu fata de ei în a fi adevarati
facem aceeasi munca, în mare, prezenta ~ea în viata lor fantasmatica
nu pare sa difere semnificativ de cum traiElsceu în vietile altor clienti.
Probleme si preocupari
pot sa le activez rusinea candidatilor în for are, care s-ar putea întoarce
în a-i rusina pe clientii lor, la rândullor. Iaca reflectez la acest lucru,
sunt constient ca am rusinat uneori un ca didat în formare, desi acest
lucru s-a întâmplat în supervizarea unei p actici, mai degraba decât în
terapia de grup în sine. În ceea ce privest rusinea, am folosit cadrul
terapiei de grup pentru a încuraja si susti e criticismulla adresa mea,
În plus,Gestalt.
terapeuti ma nelinisteste ~âtside
Colegii mei cu buni vOl
fi candidatii
mine cr,dem ca terapiaîndeformare ca
grup este
Gestalt. Cu toate acestea, stiu si ca dureaza uIti ani sa evoluezi pentru
a deveni un terapeut Gestalt complet. D vreme ce sunt atât de des
vitala pentrucudezvoltarea
confruntat acesti oameni în primii ani
candidatilor ai acesteiînevolutii,
în fotare contextulnudestiu cum
terapie
se vor transforma pe termen lung. Aces~ lucru devine o îngrijorare
404 J.D. Gellerj J.c. Norcross, D.E. Orpnsky
pentru mine în doua feluri:lle vor face bine clientilor lor sau îi vor rani?
Si vor onora ei domeniul ~erapiei Gestalt? Ca profesor cu experienta,
individ,
stiu ca eudar
numa
sunt
îngrijorez
decât o ~in
Imicaparte
acest punct
a cresterii
de vedere,
si performantei
oricum. Nu unui
sunt
însa împovarat de aceasta ~reocupare pâna la punctul de a le cere candi-
si în terapie, de vreme ce cred ca aceasta evaluare grea este în sine
distructiva prin tendinta a autoritara. Prin urmare, am încredere ca
evaluarile reciproce pe car le folosim în fiecare an vor servi scopurilor
datilor
lor în tot
si, în formare
acest sa se COjformezeunor
proces, vor scoate la standarde exacte în program
lumina sentimentul meu de
îngrijorare.
Asa cum cititorufar pUfea sa observe, colegii mei si cu mine facem
distinctia dintre supervizare si psihoterapie, în acelasi timp folosind
aceasta combinatie. Le of1rim supervizare terapeutilor / candidatilor
asa cum am mentionat, probleme cum ar fi rusinarea în supervizare
intra sub incidenta aspect lui de dialog al psihoterapiei. De vreme ce
suntem implicati în ceea ce se întâmpla în terapeut/ candidat la formare
în formare, în mod eXPliC!t,în ziua de dinaintea terapiei de grup. Si,
atunci când acea persoan~ beneficiaza de psihoterapie, iar acest lucru
reprezinta o componenta Icentrala a supervizarii, putem contribui la
o estompare dintre terafreutul ca supervizat sau client. Oricum,
distinctia constienta în definitia acestor doua functii pare sa mentina
niste diferente clare. Unfi candidati în formare sunt obisnuiti ca
supervizarea sa se concentfeze pe caz, mai degraba decât pe ei ca parte
în întelegerea cu clientii. Pentru ei, supervizarea poate provoca mai
multa anxietate decât de obicei, dar în timp, dat fiind ca scopul terapiei
ca
esteproblematica.
si de a gestiona cu p~obleme de anxietate, aceasta se disipeaza
I
~rani?
Satisfactii oferite de proiect
~ienta,
i unui
Consider terapia Gestalt ca o instanta filosofica, o teorie a functionarii
li sunt umane, o teorie a pihoterapiei si un ghid de viata pentru individ în
candi-
familie, în grupuri sau în institutii. Prin urmare, recompensele provenite
Dgram din a organiza acest grup de terapie cu terapeuti nu se refera numai la
:n sine
acesti membri ai grupurilor, desi evolutia si dezvoltarea lor sunt surse
Lere ca
de satisfactie evidenta pentru mine. Îi revad pe multi dintre acesti oameni
:mrilor
dupa terminarea celor trei ani în care ei iau parte la grupuri si sunt
leu de
privilegiat astfel sa le vad profunzimea ca persoane si dezvoltarea ca
terapeuti. De vreme ce consider ca acesti indivizi beneficiaza de echi-
~facem valentul unei schimbari de cultura, gas~sc extraordinar sa le contemplu
)los~nd vitalitatea crescuta. Propria viata se încarca astfel cu mai mult sens din
datllo.r capacitatea lor crescuta de a trai si lucra într-o maniera creativa.
rup. SI, Mai indirect, bineînteles, este sentimentul meu de a oferi capacitatea
rvizare celorlalti sa se miste în aceasta directie. Practicând terapia Gestalt, în mod
~eme ce eficient, ei însisi, îi asista si pe clientii lor sa activeze în acest mod mai
formare democratic, mai egalitar, mai operativ si agresiv în sens sanatos pe care
st lucru îl cladeste terapia Gestalt. Pentru ca ne concentram pe contact în viata
ribui la sociala, cei afectati de terapie sunt înclinati sa influenteze grupurile si
)ric~m: institutiile în care sunt implicati în directii congruente cu ale instantei
nentma terapiei Gestalt. Unii dintre terapeuti fac acest lucru direct prin faptul
[miti ca de a lucra în institutii.
ca part~ Rezultatul, cred eu, este acela ca orientarea sociala în care sunt angajat
oca ~a~ si despre care am scris (Lichtenberg, 1990/1994; Lichtenberg si altii, 1997)
terapIeI este promulgata mult dincolo de grupul în care are loc terapia. Daca nu
isipeazase raspândeste la fel de puternic si salbatic precum un foc, cel putin se
aventureaza dincolo de timpul si locul efortului terapeutic.
lii dintre Exista si o alta satisfactie care nu trebuie scapata din vedere. Spunem
i în cO'ca terapia Gestalt este o psihoterapie serioasa si profunda; aceasta are
re absol'impact puternic asupra persoanei daca este facuta cu succes. În con-
llmim P%ecinta, suntem capabili sa ne cunoastem candidatii în formare la un nivel
)d direc~ntim. A întâlni o alta persoana la nivel intim nu se întâmpla frecvent
doreskm viata moderna, si totusi, este o onoare sa fie apreciata. Faptul ca acest
ecomanqucru se întâmpla în multe psihoterapii nu înseamna ca reprezinta o sursa
ga clienkie satisfactie mai mica pentru mine. Faptul ca este mult mai probabil
, ar pute'ca terapeutii sa fie deschisi unei astfel de intimitati, mai mult decât alti
rimitân~lienti în general, cred eu ca înseamna ca exista mai multe ocazii de a
: lucru. ~xperimenta o astfel de'intimitate. Mai mult decât atât, aceasta intimitate
burcede în doua directii, de vreme ce terapeutul, atunci când ia contact
Formarea pentru psihoterapie 405
cu
Fara
clientul,
a folositrebuie
clientulsa pent~~
fie d lehis
solutionarea
la auto dezvaluire
problemelor
de natura
personale,
personala.
tera-
defensiv în mod exagerat. I
practica,
aplicarea ce
denunoiconteaza
formuTart
pfeateoretice.
mult dinAcesta
perspectiva
este un"stiintifica"
mod de validare
asupra
psihologiei, dar este o vali~are a teoriei pe care eu o pretuiesc profund.
cu Dezvoltatea
terapeutiil candidatii f
formare,
mea ulteri~Aaraca din doua
psihoterapeut motive
a fost hranitaprincipale.
de lucrul
Primul, acesti indivizi se gândesc întotdeauna la ceea ce merge în cazul
lor
directi
si îmi
cu împartasesc
privire la ceea
si celeste
~ie aceste
mai putin
gânduri.
folositor
Tot eisisunt,
deschisi
de asemenea,
spre a ma
corecta sau a modifica ce a ce am facut. Ei sunt, mai presus de toate,
parteneri în lumea terape tica si vor ce este mai bine pentru ei însisi si
pentru ceilalti. Al doilea m tiv: este mai probabil ca ei sa constituie minti
psihologice gata sa trateze cu problemele pe care ceilalti le-ar putea tine
la periferie. De exemplu, terapeutii trebuie sa-si gestioneze adesea
proiectiile în timpul procesului terapeutic, tendintele clientilor, dar si
pe ale lor. Ca obiecte ale Pfoiectiilor din partea clientilor lor, terapeutii
, ,
le este impus. Mult prea a esea terapeutii sunt predispusi sa proiecteze
asupra clientilor, în speci l asupra celor care îi fac sa se simta incon-
fortabil.
trebuie saLucrul
înveteconcentrat asupra unorîntre
cum sa lferentieze astfel de ce
ceea înclinatii
este al spre
lor deproiectie
ceea ce
terapeut de grup.
cu În sfârstit,
acesti cred ca munc
terapeutil canditatide aînfi terapeut
formare almi-a
altorsporit
terapeuti este cel mai
capacitatea ca
bine facuta în timpul ultimelor stadii ale carierei unui individ. În mod
Fom,.'eapentrupSihfmpie 407
inevitabil, cineva devine mentor si terapeut, iar a fi mentor implica
continue
în regula efortul. În oriceiarcaz,
pentru mine, fie lucru
acest ca alega aVft
sa ~ncheie
efecte.sau
Potsasacontinue, este
împartasesc
acest adevar cu terapeutii/ candidatii în forrr,are, asa cum mentorul meu,
Gestalt.
Asadar,
Isadore recomand
From, acelora care
mi l-a împartasit sunt
mie în te apeuti
cadr~l altor mele
reformarii terapeuti sa nu
ca terapeut
evite suprapunerea terapiei cu faptul de a fi mentor, dar sa o faca atent
si cu grija. Ar putea fi mai usor în grupu i de terapie precum cele pe
care le-am descris, de vreme ce alti terape ti din grup pot contribui si
sustine procesul, modulând ceea ce ofera co ducat9rul grupului. Cu toate
acestea, poate fi la fel de valoros în lucrul divid ual cu un terapeut. A
o
Bibliografie:
Angyal, A.,Democracy
Dewey, Jo, Neurosis and·treatme~t: holistoic th~ory, Wiley,
and educatlOn, AMacrmllan,1New York, New
1916 York, 1965
408 JD. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
si ,
, a "vindecatorilo raniti"
Tratarea PSihoterapeuti!or perturbati
de Gary R. SChoerer
În acest capitol voi reveni asupra co~ceptului de perturbare pro-
fesionala în practicarea psihoterapiei. Acestf este un concept care a suferit
mai holistice si
de alcoolism în abuzul
abordare, si sa in1luda
sa se deplaseze
de substante ']e la epicentrul
tratamentullor depresiei,
constituit
anxietatii, tulburarilor de control al instinc~ului sexual si tulburarile de
adapare în general (de exemplu, Bennett si ?/Donovap., 2001). Mai mult
decât atât, cercetarea s-a concentrat pe aspe· tele specifice ale abuzurilor
din partea profesionistilor în sanatate (de xemplu Coombs, 1997). Un
studiu asupra unui grup de dIDctori, asi tente medicale, dentisti si
farmacisti, de pilda, a descoperit ca orgoli 1 profesional însotit de un
sentiment al imunitatii, optimismul în ce a ce priveste drogurile ca
tratament pentru anumite boli si folosirea c· .calelor pentru a face fata
cerintelor stresante ale carierei erau pe cât d importante, pe atât de usor
de accesat în modelele dezvoltate de acesti rofesionisti (Coombs, 1996).
412 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Profesionisti
1 care încalca sau esueaza
1 în amentine
- , limitele
foarte solida
relatii vor experimenta
importante perioade în
sau chiar problemele la Tiata
lUcru lor, cândsubmina
le vor pierderea de
stima
clientului.
de sine t';Î îi vor conduce la o nevoie eXCeS[Vade aprobare din partea
7. Naivitatea si lipsa unei bune judecati soclale. Unor profesionisti pare
sa
saulenu
lipseasca
doresc "inteligenta
sa fie în rolulsociala"
profesional.
necesart
E~neaga
pentru puterea
a fi un profesionist
diferentiala
dori sa functioneze mai degraba ca priet n. In unele cazuri severe,
si responsabilitatea
practicianul care merg chiar
este diagnosticat mânacuîntulb
mâ1illa
c~ rolul
rarea profesional si ar
Asperger.
8. Perturbarea organica. Desi nu este obiS~Uita, unii profesionisti sunt
perturbati
Tulburarile din
organice
cauza unei
ale unor
leziuni
practicieni
pe creier seryori
sar. a altei
pot perturbari
avea impactorganice.
asupra
stare, gândire
categoriile sau impulsul
anterioare, poate controlului. _
reiesi ca proferionistul are o tulburare de
11. Nevoia
crescute emotionala sicare
de dependenta, dependenta. Stim'jl-de
conduc la nevoi desine scazuta din
acceptare si nevoile
partea
cronica.
clientului, pacientului
12. Nevoia situationalasau
saua tulburarea
enoriasului, PJ ndecatorul
- "v termen lung sau Data
ranit". pe o baza
fiind
o depresie situationala acuta, o criza de vtata sau alte probleme mai
încalce limitele.
13. Profesionistul
tranzitorii, ca supererou.
un profesionist Practicienii
devine c re îsi
situatio~al în-doresc
nevoiesa sifieris
"perfecti"
când sa
sau sa faca totul pentru clienti, în mod irofic, pot în~epe sa îsi asume
"orice" i-ar putea ajuta.
14. Predare în fata clientului. Asa cum în d· scrierea lui Gabbard (1994)
riscuri în timp ce rationalizeaza faptul ca tste nevoie ca ei sa încerce
dominat în relatii si în a se simti frustrat în aceasta, permite unui client
asamodului de a sise sa
manipuleze preda în modiar
domine, masochist pra~ticianUI
apoi este c nsumat are o istorie de acu
de resentiment fi
privire
(un clientlasau
aceasta. Dineste
pacient nou, aceasta rezistent
continuu situatie eJ~eadesea
l~ schimbarecreata atunci când
sau "vindecare".
416 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Abordari cognitiv-comportamentale
Abordari psihodinamice
Cartea lui Strean (1993) Therapists Wha Have Sex with Their Patients:
Treatment and Recovery ("Terapeuti care fac sex cu pacientii: Tratament
~i recuperare") prezinta studii de caz. Unul dintre cazuri implica un
asistent social sadomasochist care le provoaca suferinta fostelor paciente.
Abordarea generala este psihodinamica ~i individualizata. Unul dintre
cele trei cazuri implica un terapeut femeie. Claman (1987) ~i altii au
prezentat, de asemenea, cazuri analizate dintr-o perspectiva dinamica
sau psihanalitica. Gabbard (1999) a scris cel mai mult referitor la abor-
darea psihodinamica a acestor probleme.
Formarea pentru psihoterapie- 419
Dependenta sexuala
Unicitatea psihoterapeqti1or
Exista
variati dino literatura foarte Ivaloroasa iar
vietile psihoterkpeutilor, privind frecventa
cei care factorilor
îi trateaza istorici
ar trebui sa
, ~i sa, fie familia1izati
faca bine t' cu ceea ce se cunoa~te despre ei (de
exemplu:
parte din Guy, 1987;
ceea c~ Guy ~i altii,
se cunoa$te 1989; Pope
se refera ~i Tabachnick,
la strategiile 1994). Mare
lor de autoîngrijire
tratament
Ceea ceunui
reprezinta
psihoteraPfut
însa aspectul
este potentialul
I cel mai special
~e identificare
legat de oferirea
proiectiva
de
în forma fie a unuia, fie a a, belor, transfer ~icontratransfer. Gonsiorek
(1989) a descris aceasta în erapia cu profesioni~tii care s-au angajat în
relatii sexuale cu unul dint e clientii lor. Terapeutul a descris lucruri pe
care el le face pentru a pro oca tendinta clientului de supraidentificare
cu el prin, de exemplu, 'rid'carea unui punct teoretic asupra caruia el ~i
clientul sau este posibil sa nu fie de acord.
Gabbard (1995) a scris espre problemele legate de transfer / contra-
în
îi provocase
primul rând,
dificultati.
era o altaA 1arianta
rtrebat apoi
a problemei
daca putea
limitelor
sa cumpere
profesionale
una dintre
care
carti la pretul redus al autorului si sa îmi dea banii. Din nou i-am spus
ca eu credeam ca relatiile ~inanciare dintre noi ar trebui limitate la plata
sedintei.
423
Formarea pentru psihqterapie
gostise de un pacient, mi-a spuElca era con tient ca toti terapeutii s-au
simtit excitati sexual de anumiti pacienti tii -a întrebat daca mie mi se
întâmplase acest lucru. Am accentuat ca p ihoterapia era destinata lui
Pe durata altei tiedinte de terapie, în timrce el descria cum se îndra-
degraba decât mie. Târziu, în terapie, dr. . mi-a spus ca s-a gândit ca
îi era mai bine tiise întreba daca puteam trec· de la psihoterapie la super-
tii dificultatilor lui de a gestiona dificUlt~atile contratransferului, mai
vizare. Am raspuns ca eu simteam ca el av a nevoie de mine ca psiho-
terapeut tii ca erau alte persoane disponibil pentru supervizare.
Gabbard (1995) mentioneaza ca printre rovocarile de a oferi psiho-
terapie practicienilor care au încalcat limiteI cu propriii clienti se numara
lupta de a evita faptul de fi rrtcadrati în anumite roluri, dupa cum
urmeaza.
programelor
ajutat la crearea
speciale
unei
caredezbateri
evalueaza nationa1~
si tratejza despre
preotimea
responsabilitatile
perturbata (de
exemplu: Investigative Staff of the Boston Glîbe, 2002). În ce circumstante
în
ar putea
timpul unsauterapeut
dupa tratamentul
curant sa fieunui
tras prof1sionist
la raFPundereperturbat?
pentru raul
Cititorul
facut,
este trimis la niste discutii folositoare, care fU concluzionat, pe scurt, ca
ar putea exista o anumita responsabilitate în cazul unor anumite situatii
factuale (de exemplu: Bisbing, Jorgenson si futherland, 1995; Jorgenson,
1995).
Reîntoarcerea în practica
cu privire
În timp la
cereîntoarcerea
comisia de acreditare
în practica
sausiang9jatorul
la c, limite sau
face supervizare
ultima precizare
sunt
Concluzie
nivel de muncaasupra
mai detaliata si supervizare,
muncii întrebuie
sine sa
si f~einformata
arupra loculuide de
o cunoastere
munca al
profesionistului/ clientului. Acest rol si aceasta sarcina sunt unele care
pot fi nefamiliare multor terapeuti.
Bibliografie:
Abraham, L., "Dr. Smith goes to sexual-reh bschool" în New York Times
Magazine, 5 Noiembrie 1995, p. 44-49
professional sexual miSCOnduct".în PSYChiaric Annals, 25, 1995, p. 106-112
Bamett, J. si Hillard, D., "Psychologists distress jd impairment: The availabilty,
nature and use of colleague assistance p' ograms for psychologists" în
Professional Psychology: Research and Practice, 32, 2001, p. 205-210
Bates, C si Brodsky, A., Sex in the therapy hour, Guilford, New York, 1989
Bennett, J. si O'Donovan, D., "Substance misu e by doctors, nurses and other
health care workers" în Current Optinion in Psychiatry, 14,2001, p. 195-199
guide, (cu suplimentele din 1997 si 1999), M'chie, Charlottesville VA, 1995
Bissell, L.S.,siJorgenson,
Bisbing, Haberman, L.P.W.,
si Sutherland,
Alcoholism P.,inseX1lal
th professions, Oxford University
abuse by professionals: A legal
Press, New York, 1984
Bloom, J., Nadelson, C si Notman, M., Physicikn sexual misconduct, American
Psychiatric Press, Washington D.C, 1999
Claman,
therapists"
J.M., în
"Mirror hungef
American Journalin ofthe psychodynamics
Psychoanalysis, 47,1987,
of sexually
p. 25-40 abusing
1996, p. 187-194
Coombs, RH., Drug impaired p ifessionals, Harvard University Press, Cambridge
MA, 1997
Coombs, RH., "Addicted heatth professionals", Journal of Substance Misuse, 1,
Crosby, L.R si Bissell, L., To care enough: Interventions with chemically dependent
Gabbard,
therapists charged with se1ual
G., "Transference a~d countertransference in the psychotherapy
misconduct" în Psychiatirc of
Annals, 25, 1995,
p.100-105
Gabbard, G., "Psychodynamic approaches to physician sexual misconduct" în
J. Bloom, C Nadelson si Notman (editori), Physician sexual misconduct,
American Psychiatric Pres, Washington D.C, 1999, p. 205-223
and rehabilitation"
"Sexual ~I~herapists:
în RD.b rriller
abuse of patiens (editor),
Strategies for offender
Legal implications management
ofhospital policies
and practicies, Jossey Bass, ~an Francisco, 1989, p. 55-66
429
Formarea pentru psihoterapie
sexually involved
Luepker with clients"
si R. Conroe, în G. Schoe~er,
Psychotherapists' s1xualJ. Milgrom,
involvementJ. Gonsiorek, E.
with clients:
Intervention and prevention, Walk-In Counse~ing Center, Minneapolis MN,
1989, p. 421-433
Consiorek, J. (editor), Breach of trust: Sexual exploftation by health care professionals
and clergy, Sage, Thousand Oaks CA, 1995
Gonsiorek, J. si Schoener, G., "Assessment and evaluation of therapists who
sexually expoit clients" în Professional practi+ of Psychology, 8, 1987, p. 79-93
Grosskurth, P., The secret ring: Freud's inner circl~ and the politics ofpschoanalysis,
Addison-Wesley, Reading MA, 1991
Guy, J.J.,siThe
Norcross, J., "Therapist
personallife self-care
of the therapist, chec1fist"
Wiley, în G. Koocher,
~~w York, 1987 J. Norcross
si S. Hill III (editori), Psychologists' desk refe~ence, Oxford University Press,
New York, 1999, p. 387-392
Investigative Staff of the Boston Globe, Betrayal:1The crisis in the Catholic Churck,
Brown, Boston: Little, 2002
lrons, R. si Schneider, J., The wounded healer: AI addiction-sensitive approach to
the sexually exploitive professional, Aronson, orthvale NJ, 1999
Mukherjee,
responsesA.,
ta "MPA distressed/impaired
open-ended pSYFhologists
questions" în Minnesota survey:
Psychologist, Summary
40,1991, of
p. 10-12
Myers, M., Doctor's marriages: A look at the probl~ms and their solutions, Plenum,
New York, 1994
430
JD. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Spickard, A., Swiggart, W., Manley, G. si Dodd, D., "A continuing education
course for physicians who cross sexual boundaries" în Sexual Addiction and
Compulsivity, 9, 2002, p. 33-42
Strean, H., Therapists who have sex with their patients, Brunner jMazel, New York,
1993
Thoreson, RW., Miller, M. si Krauskopf, c.J., "The distressed psychologist:
Prevalence and treatment considerations" în Professional Psychology: Research
and Practice, 20,1989, p. 153-158
Thoreson, R, Nathan, P., Skorina, J.K. si Kilburg, R, "The alcoholic psychologist:
Issues, problems, and implications for the profession" în Professional
Psychology: Research and Practice, 14, 1983, p. 670-684
Wending, T., "When psychologists cross the line" în Cleveland Plain Dealer,
Decembrie 1999
Rezultate ale cerdetarii:
Acordarea de terapie personala
altor terapeuti
Capitolul 25
Acest capitol are doua scopuri esentiale. Primul este acela de a pre-
zenta o revizuire a cercetarii, favorabila practicii, pe baza unor întrebari
fundamentale cum ar fi: Cât de frecvent trateaza psihoterapeutii alti
psihoterapeuti? Care sunt caracteristicile acestor terapeuti-pacienti? Cine
sunt terapeutii terapeutilor? Ce modalitati de tratament sunt oferite în
mod obisnuit? Ce distinge tratamentul profesionistilor în sanatatea
mintala de cel al persoanelor nespecializate? Al doilea scop este cel de
a contribui la dezvoltarea unui corp organizat de cunostinte care poate
ghida în mod eficient munca terapeutilor care sunt terapeuti ai
colegilor profesionisti în sanatatea mintala. -
Doar o mica parte dintre terapeuti au scris despre experientele lor
de conducere a terapiei cu terapeuti colegi. Acestia au provenit în mare
parte din cadrul psihodinamic si psihanalitic (de exemplu: Berman, 1995;
Bridges, 1993, 1995; Burton, 1973; Fleischer si Wissler, 1985; Freuden-
berger, 1986; Gabbard, 1995; Glickauf-Hughes si Melman, 1995; pentru
o exceptie, vezi Kaslow, 1984).Lucrarile lor profunde converg spre urma-
toarele generalizari. În primul rând, toate împartasesc aceeasi perspectiva
conform careia tratarea colegilor este extrem de dificila, chiar si pentru
clinicienii experimentati. În al doilea rând, fiecare autor a marturisit ca
exista într-adevar aspecte idiosincrasice si consideratii speciale în tratarea
psihoterapeutilor. În al treilea rând, dilemele clinice specifice psiho-
terapiei psihoterapeutilor tind sa derive din surse interconectate -
presiuni neobisnuite în a mentine limitele terapeutice, confruntari cu
sentimente contratransferentiale intense si dificultati legate de recu-
noasterea si gestion~rea problemelor legate de identificare.
În ciuda importantei clinice, educationale si teoretice a acestor pro-
vocari, doar o atentie restrânsa a fost acordata experientei conducerii
436 JD. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
-
terapiei cu terapeuti si terapeuti în formare. De fapt, excluzând cerce-
tarea devotata în mod exceptional analizelor de formare sau analizelor
personale ale candidatilor psihanalitici (vezi Curtis si Mazier, capitolul
26), cele doua studii empirice revazute si integrate în acest capitol sunt
singurele pe care le-am gasit si care au investigat sistematic psihoterapia
terapeutilor-pacienti.
Procedurile, participantii si instrumentatia la care ne vom referi ca
studii SPR si Divizia 29 sunt detaliate în rapoartele anterioare (Norcross,
Geller si Kurzawa, 2000, 2001; Orlinsky si altii, 1999). În cele ce urmeaza,
vor fi prezenta te schemele caracteristicilor metodologice ale fiecarui
studiu.
Proiectul SPR
Proiectul Divizia 29
sanatatea
sau mai putin
mintala
cu psihoterapeutii
de inteligenta, decât
statutcusfcio-economic
persoanele nespecializate
si diagnosticîn
tratament (9 itemi), stilul terapeutic (14 ite i) în termenii a patru dimen-
siuni, bazate pe rezultatele derivate facto ial ale lui Orkinsky si altii
comparabile. întrebarile au fost îmPartite~A sase domenii. Formatele de
(1999); procesul terapiei (31 itemi); experie ta subiectiva a terapeutilor,
I
terapeuti-pacienti?
Profesionistii în sanatatea mintala pri esc rar o formare solida si
supervizare în tratarea
cu o competenta solida colegilor profesionisti
în lucrul cu adu1tii p~!în sanatatea mintala.sa Într-un
ienti-nonterapeuti trateze
fel, nu este nici surprinzator si nici tulburator, de vreme ce educatia nu
se concentreaza asupra tratarii nici unui gr~p ocupational particular. În
alta ordine de idei, oricum, nu este clar cân~ este potrivit din punct de
vedere
accepte etic
responsabilitatea
si profesional pentru
tratarii ununui
profesi~nist
col~g în înabsenta
sanatatea
unei
mintala
formari
sa
specifice sau a unei supervizari.
Caracteristicile psihoterapeuti1or-paci~nti
încurajati,
standard =dar
18,2;numediana
li s-a cerut
= O)prin
dintre
programele
terape'j-tii-pacienti
de formare,au comitetele
fost puternic
de
acreditare sau organizatiile profesionale st ~eneficieze de tratament.
Foarte putini (media = 4%, abaterea standard = 16, mediana = O) au fost
erau la începutul
de cariera. carierei
Mult mai putin si
se 29% erau despt!e
cunoaste la m~jlocul cariereiterapiei
contributia sau la perso-
sfârsit
si psihiatrii
din aucolegi
reprezentat
psihologi carierei (37%) majoritatea
si asistenti re tului
sociali (29%).clientilor.
Ter.apeutiiOrientarile
consilieri
la începutul lor. Majoritatea terape~htilor-pacienti s-a constituit
mintala
teoretice au
predominante
fost eclectic-integrativa
îmbratisdte de
(25%),
aces1dprofesionisti
rsihodinamic-psihanalitica
în sanatatea
(24%) si cognitiv-comportamentala (23%).
În termeni din
respondentii de procentaje ale psihoterapiei
studiul Divizia f:ledicate
29 au inditat diverselor
ca terapia formate,a
individuala
440 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
pâna
Guy silaLiaboe,
foarte 1986;
folositoare, rtplicând
Henry, Sifs rezultate
si Spray, anterioare
1971; Norcross, (de exemplu:
Strausser-Kirtland
si Missar, 1988; Pope si TabacUmick, 1994). Similar colegilor lor, terapeutii
în propria terapie
terapeutilor personalaa'rl,2%
autodesemnati dintrerezultate
ra"portat
1"
terapeutii(chiar)
din studiul Divizia 29
mai spectaculoase
au caracterizat
daunatoare rezultatul
(foarte, sqgurei
modera~ lor terapii Un
sau întrucâtva). sau indice
a celoraditional
mai recente ca
de 3%
lor,De~i
fie canici
ace~tia
o diferenta
sunt terapeuti
semnificativa
sau nonte1apeuti.
n~ a fost observata în studiul
Divizia 29 între psihologii cu procentaje uralte sau scazute de clientela
din psihoterapie, în frecventa cu care ei au experimentat terapia personala
experienta, psihologii care au tratat propo tii largi dintre colegii lor însa
au cotat importanta terapiei personale se ificativ mai mare atât ca o
la
conditie a muncii clinice, cât ~i ca o opor nitate cu
rândullor sau a rezultatelor lor autorap~rtate deprivire la o astfel
dezvoltare de
curenta
în timpul carierei lor.
simt ca sunt
seniori, cu pacientii
cu privire lor."rezervati" (del ta~ati, protejati ~i rezervati)
la cât de
Terapeutii terapeutilor cei mai experimentati s-au cotat pe ei în~i~i
semnificativ mai "abili" (determinati, eficirnti, abili s.isubtili) în ~edinte
~iîn
lucrulmod
cu semnificativ maiaceia
pacientii decât "investiti"
care au(angajati, implicati
ayut putini sau ~i intuitivi)
chiar în
nici un
terapeut-pacient.
Nota: Toti terapeutii care au între 25 9i 50 de ani de practica 'p < ,05 "p < ,01
'''p < ,001
profesionisti în sanatatea
întâi asupra modului n}intala
în cate sunt tratati,
respondentii s~ ne oprim
esantionului atentia29,mai
Diviziei în
totalitatea sa, si-au comparat abordarea terapeutica cu psihoterapeutii,
priveste
lor-pacienti sa li se nespeci1lizate
persoanele ofere t9rapie de educatie siConcomitent,
individuala. diagnostic comparabile,
în ceea ce
cuplu sau terapie de grup. ai mult decât atât, psihologii respondenti
au indicat ca este mai putin posibil ca terapeutilor-pacienti sa li se reco-
este maimedicamente
mande putin posibil ca
sauterg eu tii-pacienti
sa fie sa beneficieze
trimisi în grupuri de terapie
de suport, sa li de
se
recomande lucrarile de aut~ajutorare ca parte a tratamentului actual sau
sa fie spitalizati.
asau
furiei
exprimarea
fata de pacient).
sentimentellor
Ei nf discem
personale
diferentele
(de exemplu:
în continutul
expresiaschimbu-
griji sau
rilor comunicative pe care e~le au cu pacientii terapeuti si nonterapeuti.
Formarea pentru psihoterapie 447
af ctelor
Re omandari de sarcini
Înc~rajarea exprimarii
Ex erimentarea de
di icultati în
e 'librarea distantei si
a ,ropierii
în~re
De sedinteproblemelor
valuirea
eiperimentate anterior
p~rsonale
Or~oliu în a contribui la
stfrea de bine a
pacientului
Ex~erienta
tefapeuticeunei relatii
turbulente
COfstiinta problemelor
lepate de sex în terapie
Corstiinta dinamicilor
d, putere în terapie
Co centrare pe reactiile
tr sferentiale
Nu ar de sedinte
a ulate
Se timentul retragerii
e otionale fata de
p' cient
Cor~tiinta
sCEbarii dificultatii
Oferirea
s~mnificative
de sfaturi
COfversational
Of~~irea de diagnostic
Folpsirea numelui mic al
pacientului
AI.
î bratisari din partea
!eptarea
I
p cientuluiuneI
PrJzentarea de scuze
r~feritoa:e la sreseli
sîu eron cormse
Scr;upulozitate privind
durata sedintelor
449
Formarea pentru psihoterapie-
resurse
Ramâne
interpretative
de vazut daca
în m~ca
cj~_care
loraucuatras
terapeutii-pacienti.
mai multi terapeuti-pacienti
relevante cu privire la acest spect nu se regasesc nici în studiul Divizia
29 si nici în studiul SPR. Ce a ce indica însa rezultatele ambelor studii
este odeîncredere
sunt, în sine s· mnificativ
fapt, mai experime~ati, mai mare
mai priceputi. printre cei
Din nefericire, care se
informatii
au tratat multi alti terapeuti. ste neclar cât de mult au dobândit din acest
sentiment al încrederii prin ratarea multor altor terapeuti, si, pe de alta
caracterizeaza pe ei însisi c}terapeuti ai terapeutilor si printre cei care
parte,
si cît de mult
carismatica, au atras sen~ori.
terapeutii al~ terapeuti, prin atitudinea
Mai ramâne, plina de încredere
de asemenea, vazut cât
de corect reflecta calitatile de clinicieni autoperceptiile diferentiale ale
acelor bine
foarte terapeuti
de ceseniori.
atât deDa~a
multisunt
alti într-adevar corecte,
terapeuti i-au cautatarpentru
putea explica
terapie
a diverselorCeea
personala. rezultate
ce ne indic, faptulsa ca
dori~ însa atmosfereleaiciemotionale
evidentiem create de
este ca o combinare
catre terapeutii terapeutilor pot fi descrise ca fiind mai vii, mai spirituale
si naturale.
, si, stresori
Satisfactii
psihoterapiei
reciproc exclusive,
în general.
incluzânr
Aceetea
si oau
"alta
fostcategorie"
ulterior încadrate
care a constat
în 13 categorii
din ras-
punsuri
tajele desingulare,
raspunsuriprintr-4
care ,arproces de codare iterativ
fost desemnate recursiv.
celor mai Procen-
frecvente opt
placerile
ajutarea terapeutilor-pacienti
inerente în sursele mai
sa îsi
apropiate
sporeascaI
d~ eficienta
satisfactie.
clinica,
Acestea
contribuind
au inclus
astfel indirect
printre colegiilaterapeuti,
bunastareacontribuind
lor. Surselelaau influs si mândria sau afirmarea
aVa!}sareaprofesionala. Nici una
dintre aceste recompense ("narcisice") nu fste disponibila atunci când
Tabelul 25.3 Cele mai frecvente satisfactii ale conducerii psihote~apiei cu psihoterapeuti
Tabelul 25.5 Sfatul cel mai comun în conducerea psihoterapiei cu colegi psihoterapeuti
~t N % din Total
Exista doua teme intercdnectate care pot fi extrase din aceste oferte.
Mare parte dintre sfaturi a facut referire la aspectele legate de pro-
vocarile privind limitele t rapiei terapeutilor, cum ar fi pericolele
supraidentificarii, capcane e relatiilor duale si tentati a transformarii
psihoterapiei în superviza e. Cealalta tema a fost aceea de a anticipa
si a avea grija la sentimen1ele cu potential problematic, de exemplu
invidia, autoproslavirea, i~timidarea si competitia cu terapeutii-pa-
coordona
cienti. Similaritalea
relatiile de rol
gene~ala
fOfmalea siacestor
contractuale
rezultate
care sugereaza
separa pozitiile
ca a
de pacient si terapeut rezida dintr-o tensiune curenta care este inerenta
Metodologie
Este necesarasio insatisfartiile
atentie spf.rita înacesteia
interpretarea rezultatelor de cercetare
cum experientele membrilo Diviziei 29 s-ar putea compara cu cele ale
prezentate
psihologilor în siacest capitol. fmbeleîn studii
psihoterapel!ltilor asteapta
general. replica.
Rata de Nu este(35%)
raspunsuri clar
personala
din studiul sau
Divizia
de tratare i
29 sugEreaza ca persoanele în cupractica
psihoterapeutilor istorii de
lor terapie
pot fi
suprareprezentati în acest Ejsantion.
similar, este de o reprezentatlivitate Esantionul Exista
necunoscuta. studiului SPR, în mod
posibilitatea unei
anonime.
Cu siguranta,
Exista exista
vreun si motiv
vir~ti pentru[
inevitabile,
caresiam
limitari
puteaalecrede
auto evaluarilor
ca psiho-
flexibil!
daca una în gestionarea
terapeut rol luisalimitelor
dorest~ care separa
fie competent în pozitiile
tratarea deterapeu-
pacient
si terapeut în timpul tratamEjntului si ca urmare a terminarii (vezi Geller,
capitolul 27).
457
Formarea pentru psihoterapie
Comentarii de încheiere
Bibliografie:
Analizele de formare
(Heimann,1964).
(Kairys, 1954)Multi
~ia creat
aut~:i.
crxietate
(de exemplu:
cu privire Calef
la judecata
si Weinshel,
muncii lui! ei
1973;
în
asocia
ceeate ce
analizei
priveste
de formar~.
candi~Etul,
El ajucarea
discutat unui
în mod
rol specific
dublu interferentele
de pacient si
student, iar în ceea ce prive~te institutul, contextul în care are loc analiza
de formare. Acest punct a fost elaborat în continuare de Pfeffer (1974,
p. 79), care a spus ca "anal'stul de formare este confruntat cu un stu-
dent-pacient care nu doar ,a doreste sa fie analizat, dar care doreste ~i
sa fie analist. Studenti diferi i au diverse grade de motivatie ce pot varia
între aceste doua scopur". Probleme speciale de identificare se
ivesc pentru ca analistul de f rmare este probabil primul model de analist
al studentului. Mai mult defât atât, studentul este ceea ce Pfeffer apre-
pentru ca aceasta constituie o cerinta. In plus, studentul este prins între
ciaza a fi unfata
supunerea "pacient capti1w'"care
de acesta s u aceastanlf~iare abilitatea analistului
supunerea de a opri analiza
fata de
institut. I
putere sunt
o analiza cu extreme.
un candidat ca parte a formari1" tensiunile de control si de
faptul
candidatul.
ca analistul
Membriinu putea
institutului
fi vreodata
au dorit 9 analiza
conta~tat pentrudeunformare bazata
raport privind
pe nonraportare, iar aceasta a condus la nenurarate controverse în cadrul
cum
de institut;
ar fi: cacandidatilor
analizele candidatilor
ar trebui sasali fie
se pefmita
partrate sa
în îsi
întregime
aleaga analistul;
separate
analistul formator nu ar trebui sa fie asocia~ cu procesul de evaluare si
ca nici un raport privind progresul canfidatului sa nu fie predat
institutului. Aceste solutii, crede el, vor eliInIra puterea actualmente data
464 J.D. Geller,IJ.C.Norcross, D.E. Orlinsky
practica în timp.
t
acestor studii, în ordine cro ologica.
parte a formarii lor. In cele urmeaza, rezumam rezultatele majore ale
sai din cadrul Columbia U versity Psychoanaliytic Center for Training
and Research (Centrul- d Formare si Cercetare Psihanalitica al
Universitatii Columbia). 62 Yodintre chestionare au fost returnate, 121
Shapirosi(1974)
complete a trimis
2 partial compl~estionare tuturor celor
te. Anonimitatea a fost198 de absolventi
garantata, cu doarai
patru respondenti care au ~les sa îsi semneze chestionarele. S-a remar-
10 ani. Pe lânga raspunsuri e la întrebari legate de probleme cum ar fi
durata
cat ca aanalizei
existat si beneficier
o rata de rerr.a de analiza
mai mare ulterioara, respondentii
printre absolventii au fost
din ultimii
întrebati care dintre cei trei ffctori au reprezentat probleme semnificative
multe
raportatprobleme
dificultatisevere
majorenerezolvabile.
si puti.p.sub oOtrefme
Batologie
au raportat
de caracter
una sau
semni-
mai
ficativa a fost identificata în cadrul unei t~eimi a acestui grup - difi-
cultatile în rezolvarea unei astfel de patol9gii poate au fost accentuate
prin
transferentiale
rolul evaluator
ale analistului.
si de raportare
O cincime
al analistplui
d~ acest
sau grup
prin reactiile
a beneficiat
contra-
de
analiza suplimentara.
Dintre cei 28% care au marturisit dificul~ati severe în analiza, 25% au
pus pe ca
crezut baza personalitatii
dificultatile lor,doar
s-au ivit celeidata
a analittului si contextului,
fiin~personalitatea combi-
lor, 28% le-au
nate, 23%
listului le-au
si 6% pe pus doar pe
contextul de baza contexh+lui,
formare 18%
si "Ialistul de doar pe baza ana-
formare.
Din grupul celor care nu au fost multu iti (15%) cu un rezultat al
analizei de formare, aproape jumatate (4 %) au raportat o patologie
personala semnificativa, în timp ce, dintre cei satisfacuti de beneficiile
obtinute, doar 8% au raportat o astfel de pat logie. O patrime a considerat
atât
de catre
de putine
institut,sentimen.te
lucru careexprimate
ar fi putut cu
sa privfe
limitezelasuccesul
desemnarea
acestor
analistului
analize.
Desi toti respondentii au absolvit institutut' chestionarul nu a întrebat
si daca analistul
formare în vreunde punct,
formarecum ar fi în acordarea
a împiedica~ progresul de
I terapie sau
candidatului în
absolvirea.
raleGoldensohn
a absolventilor din aWilliam
(1977) condus Alanson
o evaluare a fxperientej
Whiie de formare
Institute (Institutul gene-
William
Alanson White),cei
formare. Dintre incluzând o cotatie doar
183 de absolventi, a eXllerientei lor în chestionarul.
,(/0 au returnat analizele de
formare, 89,5% au raportat ca analiza de f rmare a fost folositoare sau
întrucâtva folositoare. Astfel, a f(j)stinvent t un sistem de îngreunare a
ceea ce era cel mai de folos în formare. Expe ienta de supervizare (cotata
Atunci
3,64 pe când
o scalali de
s-a 4cerut sa coteze
puncte) aspecte~ tavariate
a fost îngreun cel maiale experientei
mult, urmându-ide
466
J.D. GellerJJ.c. Norcross, D.E. Orlinsky
l
pentru atitudinile privind xperiental de formare.
În plus fata de aceste s dii asupra formarii psihanalitice, Buckley,
ciale/sAexuale
(73%).Imbunatatiri
(86%),aleale
tuturor
cafacterului
ariilor (stima
(89%)desisine,
eliminarea
functionarea
simptomelor
la lucru,
aplicare pentru
analitice a sute adedeveni fllembru,
aplicalnti. ce includeau
Majoritatea istoriileaveau
aplicantilor personale
sapte
sau optdeanitratament.
10 ani de analiza,El întte un sfert
a dbservat ca siterapeutii
o treime puteau
beneficiind
învatade multe
peste
Studiul
Curtis Institutului
si altii (2004) Wilf'
au us amîntrebarea
Alanson analistilor
White si despre
al Institutului
ceea ce au
crez~tv ei ca ~ ~~ndu~ în c,~ rr;ai mare parte l~ ~chimbare în .prop:-ia
de formare, dar nu li se cer a sa indice ce analiza au ales. Acest studiu
a investigat ceea ce au exp rimentat analizanzii ca fiindu-le de cel mai
analIza. Analistii erau mstr~. ti sa raporteze o analiza, care putea fi analiza
mare folos si cel mai daunator în analizele lor.
467
Formarea pentru psihoterapie
afect
citatiinegativ si aleste
(asa cum patrulea s-~de
indica~ referit la audodezvaluire
o analiza si factorul recipro-
de regresie multipla). Ceilalti
perceputa.
doi factori nu au fost setifiCatiV corelati cu schimbarea generala
relatie terapeutica afecteza ezultatul terapiei, ci ca anumite interventii
I
specifice
Aceste din partea sunt
rezultate terapei ~portante
tului joacaprin
cel aceea
mai important rolnu
ca arata ca în simpla
schim-
bare. Curtis posibil,
mult ajutor trebuie SUIsastin
si altii (2004) fimca,
maipentru ca analistii
mult decât sa ofere
autentici, calzi "cât mai
si empa-
schimbare
alimentatie. s-au
Itemii
referit
individurli
la c~pacitatea
care au de
primit
intimitate,
cotatia preocuparile
cea mai crescuta
legate
de
de
dinfrica
prezent,
de a fifaptul
respins,
de abili1atea
a aV1a un de
orizont
a lega mai
experientele
larg de optiuni,
din trecut
faptul
cu cele
de
în cuvinte si mai putine în oieli legate de sine. Itemii care au implicat
a se mai
simtiputine
confortabil cu pro1ria
a fostputere, abilitatea de a punedesentimentele
l
cele schimbari cei referitori la tulburarile alimentatie
examinarea corelatiilor
rarea unei relatii din re reciprocitatea,
suportivejsi comportamentulîn exact
analistilor si factorii
aceasta ordine. de
În
schimbare ai pacientilor, fac~oriianalistului "relatie de suport" si "oferirea
de sfaturi" au fost corelat~ cu schimbari în "încredere si acceptarea
469
Formarea pentru psihoterapie
si
cunici
pierderea
pierderea
emotionala
relatiei an~litice
se~ficativa
uniceînnucopilarie
au fost sau
semnificativ
maturitate.corelate
La fel
separatiei/individuatiei sa traumei ca probleme importante în timpul
analizei de formare.
Potrivit lui Craige, al do'lea grup a avut, de asemenea, si o "analiza
cum sentimentul de PierdeJe nu a fost asociat nici cu urgenta pierderii,
destul de buna" care a aj s la terminare printr-o întelegere mutuala,
dat fiind ca se ajunsese la o r zolutie rezonabila a problemelor personale.
Oricum, acesti membri au r portat ca au experimentat dificultati dupa
terminare, incluzând faptul de a se fi simtit deprimati, pierduti, furiosi
sau abandonati. Sentimente e dureroase evocate de separatia finala de
analist i-au surprins pe ac sti candidati si le-au încurajat capacitatile
autoanalitice. Aceste stari s .ntimentale postterminale au fost destul de
dureroase pentru a-i trimit pe doi dintre candidati înapoi în terapie
pentru o scurta perioada de timp si i-au directionat pe alti doi spre o a
doua scurta terapie. Prin tr tament suplimentar, toti membrii acestui
grup au ajuns la o termin re cu succes si si-au stabilit o prezenta a
imaginii interne a analistul i ca predominant pozitiva.
Dupa cum afirma craigll: "Cel mai serios rezultat al acestui studiu
este ca 28% dintre candidati sIau cotat pe sine ca dezamagiti de rezultatele
analizeiceilalti
decât lor". Candidatii
respondenti,pe
dezfllagiti
toates-au
scalele
cotat de
pe ei
experiente
însisi mult din
mai timpul
scazut
Rezumat si
, concluzii
În mare parte, studiile privind analizele de formare sunt concordante
cu cele privind terapia terapeutilor (vezi capitolul 25). Rezutatele
referitoare la procentajele de analisti (75-87%) care au beneficiat de pe
urma analizelor lor de formare sunt similare cu cel raportat de Orlinsky
si Norcross referitor la terapeuti în general. Analistii, la fel ca si terapeutii
în general, s-au vazut pe ei însisi ca obtinând beneficii în ceea ce priveste
constiinta de sine si deschiderea catre propriile sentimente. Ei s-au vazut,
de asemenea, ca îmbunatatindu-se în relatiile cu ceilalti, precum si având
mai putine simptome. Oricum, nici unul dintre studiile publicate nu a
examinat daca analiza lor i-a ajutat sa lucreze mai bine cu pacientii lor
sau în faptul de a fi placuti de catre sau a fi toleranti cu pacientii lor.
Pentru psihanaliza, ideea de a visa analistul este de asteptat si nu a fost
corelata cu rezultate negative. Prezenta intrapsihica a analistului dupa
terminare a fost un beneficiu al tratamentului, important pentru multi
dintre analisti. Desi psihanalistii în cadrul unei analize raportate ca
nesatisfacatoare au experimentat probleme legate de personalitatea
analistului de formare, nu au fost întrebati specific daca analistul era
senzualizat sau sadic, asa cum s-a întrebat în cazul altor studii asupra
terapeutilor. Problemele au parut sa fie adesea legate de rolul evaluator
al analistului, de abilitatea analistului de a împiedica progresul necesar
absolvirii si de terminare atunci când nu exista o imagine interna
predominant pozitiva a analistului. Studii complexe au aratat, de ase-
menea, ca anumite interventii din partea analistului sunt folositoare si
ca nu numai caldura, ci si calitatea întelegerii relatiei în sine a fost legata
de rezultatul autoraportat al acestor analize de formare.
Cercetare viitoare
1 _
474
I.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
pentru persoane nespecializ te, dar care prezinta probleme similare? (10)
Deviaza analistii de formare de la tehnica analitica mai putin în analizele
sitoare
de pentru
formare practicienii~
decât sanatatea mintala de cele mai folositoare
în alte analize?
A
Bibliografie:
Buckley, P., Karasu, T.B. ~i Charles, E., "Psych therapists view their personal
therapy" în Psychotherapy: Theory, Research, nd Practice, 18, 1981, p. 299-305
Bush, M., How psychoanalysts view their own ana yses: An effectiveness study, San
Capitolul 27
sa construiasca,
terapiei - si sa mentina
sa mentina
aceleîn câstiguri
memoria sidellunga
df,pa terminare
durata, -sa astfel
foloseasca
încât
terapeutul meu empatic". Presupun în con' uare ca procesele care aduc
aceste
si sa sereprezentari
identifice cu influente benigne
reprezentatii la v ata sunt "sinele
POZitiV~eriVind operative în toate
în relatie cu
în contextul unei relatii în continua evolut el în termeni de colaborare
si intimitate.
În orice
terapiile în caz,
care eu ar trebui
pacientii sa scriu despre erapia individuala de lunga
si terapeutii lor COiuniCa responsabil si creativ,
durata
ca integram
expresiv-exploratorie.
selectiv idei existential-umanistt
Pe când aveap sivreo
psihodinamice
50 de ani, am
în combi-
simtit
mea.deDesi
jur sunt sisiceva
treizeci exceptii importante,
de ani majofitate~
si aspira sa acestor competenti
devina terapeuti indivizi au în
si
autonomi. U;nul dintre terapeutii mei pacie ti a fost un asistent social la
pensie, de 72 de ani. La terminare, aceasta -a parasit cu o remarca de
neuitat: "Cât de extraordinar este sa ajungi l apogeu la 70 de ani". Astfel,
ori de câte ori am nevoie sa îmi reamintesc e posibilitatile neîntrerupte
ale dezvoltarii adulte, ma gândesc de fieca e data la ea.
În mod sievident,
terapeuti cei care exista o mare
nu sunt. PoatesuprapUJ:iere între cel
ca ceed ce este pacientii care sunt
mai izbitor este
,
480 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
l
482
J.D. Geller, ~.c.Norcross, D.E. Orlinsky
legate
lor cu de limite, ca una dint~e
terapeutii-pacienti (v~zicele mai provocatoare
capitolul 25). aspecte ale lucrului
Intersubiectivitatea
psihanalitice
anonimitatii ?i
clasice,
neutralitatii,
atât tim~reactiile
cât analistii
transferentiale
satisfac principiile
vor începe
abstinentei,
cu si vor
Orientarea mea în ceea C· priveste terapia terapeutilor se sprijina pe
ramâne
un punctdoar în pacient
de vedere opus.(Frlud, 1940).
C ed ca împartasirea aceleiasi profesii cu cea
a pacientului influenteaza procesele interactive reverberând atât în
pacient, cât si în terapeut în aproape aceeasi masura ca si sexul, vârsta,
rasa, forma clasei sociale de i cu zi ?i aspectele transferentiale ale relatiei
terapeutice. Presupun ca, a emanator acestor realitati sociopsihologice
auto evidente, importanta î partasirii aceleiasi profesii cu cea a pa-
cientului are o influenta asu ra cursului si rezultatului terapiei, variind
însa de la pacient la pacien si de la un moment la altul cu un anume
pacient.
aafecteaza
priori conform
reciproc careia
si nu po~
pr?cesele
fi clar interpersonale
separate (de exemplu
si intrapersonale
Aron, 1991).
se
Astfel, reactiile transferentirle ?i rezistentele au ajuns sa fie privite ca
procese interactive
lor depinzând care se
în parte de d~sfa?oara
"realitatea"între pacient si
personala terapeut, activitatea
a terapeutului, inclu-
Formarea pentru psihpterapie 483
Nu exista1992;
Ehrenberg, nimic mai caracteristic
Hoffman, 1998). teo~etizarii contemporane
r decât
obiectiv" (Shevrin,
provocarile 1995). De exemplu, se poate observa în dezbaterile
notiunilor de "realitate obiect,',va" si realitate a "adevarului
despre statutul evident al "istoriilor de crz" ca au devenit extrem de
dificil de localizat limitele care separa literrtura imaginativa de lucrarile
privind
ar trebui locul optim al un
sa dezvaluie limitei între pacien~lui
terapeut intimit4tea si
terapeutica si intimitate a
a crescut ambiguitatile
personala.
În mod concurent, !ll accent asupra tim' ului precis al interpretarilor
transferului este subordonat stabilirii u ei relatii "de vindecare" în
teoriile tehnicii psihanalitice (de exemplu Renik, 1993). O manifestare
importanta a acestui schimb conceptual ste accentul crescut pus pe
secventa: empatie, esecuri în empatie si repararea acestora de catre
terapeuti, constienti
independenta si pozitiva
ca procesele
la rezultatul
de in~ernalizare
t~rapiei (de, exemplu:
au o contributie
Blatt si
Behrends, 1987; Dorpat,
1988). De exemplu, Kohut1974; Kohut,
(1984) a prop19f1; Loewald,
Ilsipoteza, iar 1962; Mitchell,
noi suntem de
acord cu aceasta, ca empatizarea cu react'ile negative ale unui pacient
la injurii narcisice activeaza procesele de i, ternalizare care îi vor întari
stima de sine, vitalitatea, sensul coerentei si continuitatea. Ceea ce voi
accentua - în paginile care urmeaza este ipoteza conform careia
proceselor
strategiile de internalizare
clinice câstiga
desemnate sa eficient~
mtareasFapâna acelo încâtterapeutic
potentialul acestea sunt
al
484 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
comunicate printr-o
psihologice ale unui aprecie~e
pacient. empatica a naturii si functionarii limitelor
imagine psihica cuprinzând ai mult sau mai putin coeziv întregul corp
Fiecare dintre noi îsi COntruieste si îsi mentine în mod incostient o
al unei persoane (de exemp~u Fisher, 1979). Aceasta imagine corporala
este destul de diferita de ceet ce cunoastem, obiectiv, despre fizicalitatea
noastra. Daca nu ar fi asa, alifUentatia si tulburarile dismorfice corp orale
nu ar fi atât de prevalente. Gerintele introspective indica faptul ca ima-
ginile corporale variaza de-. lungul unor continue multiple, de exem-
plu marime, forma si tridi ensionalitate, la fel ca si caracteristicile
"penetrarii" si "barierei" (de xemplu Bloomer si Moore, 1979).În combi-
natii complexe, aceste atrib te formeaza baza pentru sensul existentei
unui "înauntrul meu" si a ui "acolo în afara". Si, pentru a anticipa
un punct ulterior, aceasta c{eeaza un spatiu cuprinzator sau simbolic,
delincventi
a acestei limite
sau interpersonale
intru~i în "spatiul
este resimtita
nostru f.ersonal".
mai acut atunci
Cercetarile
când indica
exista
distantele
faptul ca exista
la carediferente
indivizii culturale,
simt ca sunt
cara1terologice
'frea aproape
~i situationale,
de" sau "preaîn
departe de" alte persoane cu care interactioljleaza (de exemplu: Han, 1966;
Sommer, 1969).
Indivizii par sa varieze mult în abilitatealde a separa aceste manifestari
Limitele psihologice ce contin autorepreze tarile ~ireprezentarile despre
altii, separate ~i, în acela~i timp, legate s t aspecte integrale ale expe-
diferite
rientelor ale limitelor Dar
subiective. psihologice de ori~le
acestea opereaz însotesc ~i le înconjoara.
v în mod obi~nuit la un nivel
mentate
mintilor în ~i corpurilor
limitele care
lor.definesc
Acele aspecte
~i delirr,iteaza
ate limitelor
imaginile
psihologice,
psihice care
ale
sunt potential expuse, tind sa fie descrise ta variind în ceea ce prive~te
proprietati ca loc, marime, rezistenta, perf9ctiune, fluiditate, permeabili-
tate, transparenta ~i capabilitate de a fi ex~inse, contractate sau mutate
înainte ~i înapoi. Mai mult decât atât, sc 'mbarile calitative în aceste
I
Un potential de confuzie
citate si anecdote care fac arte din "istoria transmisa oral" nedocu-
mentata, dar atât de vasta a profesiei noastre. Pentru a ilustra inter-
dependentape transferului
persoane c ntratransferului,
care doar rmsicotg as putea cita
terapeut le-ar recrmoaste.
I afirmatia
Aduc rmui
în discutie
supervizor al meu atribuita lui Jrmg: "Nu se poate sprme ca terapia a
pentru
anecdotaa evidentia cevâ.-s~rmând
ta", s-a regasit dândindu-se ca nu
"Urasc cumva tau".
antidotul sa sprma
Preiau"Urasc
toate
faptului ca acceptarea com ntariilor rmui terapeut nu depinde numai
de corectitudinea acestora au de valoarea de adevar, dar si de modul
în care aceste
acestea comunicari
ca exemple, se integreaza
ca reZfltate în preferintele
obtinute stilisticeîn sisprijinul
în mod repetat estetice
ale unui pacient.
la
ar mine?"
trebui sa
"Insista
fie fiecare
el! eadintre
pe contr9larea
noi pentru ~Idecide
într,gii terapii?"
care "Cât
sunt de puternic
nevoile de
schimbare si cum ar trebui întreprinse aceste schimbari?"
evident
terapeut îndecât
urmatoarele
rolului surse potentiale
de pacient. Acestde rapt
frustrare si gratificare.
încarcat emotional Tera-
este
peutii au sarcina de a defini si controla unde si când va avea loc terapia.
organizationala
separa "interiorul"
cu privire
de "exteriorul"
la sentimentele,
sedint,lor
Fe siguranta
de terapie siare
expresivitate.
o influenta
Altora, aranjamentele temporale si spa, ale ale terapiei le stârnesc
ambivalenta. Dupa cum a exprimat ace t lucru un pacient al meu:
"Experimentez situatia terapeutica, asad r, ca f~ind în aceeasi masura
colivie si sanctuar". Pentru altii însa, pr bleme legate de statutul de
"conducator" si "discipol" provoaca lupt de putere, unele alimentate
de conflicte nerezolvate cu "figurile autor~tare".
Sunt cel mai acut constient de dinamicile de put~re inerente psiho-
terapiei, atunci când încerc sa diferentiez 1 tre cererile de modificare a
tehnicilor ce decurg organic dintr-o te rie matura a schimburilor
terapeut-pacient si eforturile de conformit te cu motivatiile conduse de
transfer. Aceasta sarcina provocatoare a a arut cel mai adeasea în timp
ce lucram la "contractul terapeutic" (Odin ky si Howard, 1986) privind
folosirea auto dezvaluirii ca tehnica terap utica. Împartasirea de infor-
matii personale unui terapeut-pacient car vede auto dezvaluirea ca pe
o forma a manifestarii ce contamineaza tr ferul si submineaza procesul
490 J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
o problema de tehnica
sine,
Unfara
pacient
a se poate
simti simti
întelesca empatic
un terapeut
de l~f
c1tre
învatat
terapeut.
"adevaruri"
Aceasta despre
a fost
mostenirea primei terapii a lui K. La fel c~ alti terapeuti-pacienti care
au avut
de 33 deexperiente terapeutice în
ani, auto diagnosticat ca prealabil, ~., un psiholog
"obsesiv-c6mpulsiv clinic înschizo-
cu tendinte vârsta
ide", a ajuns cu o formulare psihodina ica elaborata a plângerilor
prezentate. El a venit îp.terapie stiind ca" erfectionismul" sau nedorit,
dar irezistibil, si "capacitatea diminuata de a iubi" erau rezultatul cresterii
cu o mama careia "nu i-a facut placere s fie hranitoare". Dar aceste
insight-uri dobândite cu greu nu au cond sIa ruci o schimbare com-
portamentala si nu s-a simtit nici placut S nici respectat de fostul sau
terapeut.
În timpul primului stagiu al terapiei u a putut. sa se usureze de
povara de a fi "cel responsabil", "cel rati nal", "cel însarcinat" si nici
nu
negate".
a putut
El asa
dorit
îsi sa
dezvaluie
fie un "bun"
în mod
pacient
expl~cit
crre nu
"nevoile
putea sa
de sedependenta
foloseasca
de inducerile regresive ale rolului de pacient. Ca un compromis, a aderat
terapeuti
de aua oferit
a oferi si primi explicatii bazate
empatie (de pe limtte
exemplu, ale variatiilor
Rbgers, în abilitatea
1975).Toti împartasesc
Mândrie si respect
sa
cu îiastfel
fi pregatit
de experiente
pentru a îngrozitoare.
"ramâne" cu pacie~tii
J care se chinuiesc cumplit
Pacientul B. era continuu împovarat de c1eeace el numea "moralitate
pacientii -sai.convingerea
matura" Rusinea a fost costul
Supra eului pe
ca care !ta sa
treb~ia platit pentrusanatos"
fie "mai a fi esuat în
decât
a profita de un an si jumatate de terapie psihanalitica, de care beneficiase
în
inclus
timpul
vinafacultatii.
de a nu "se
De afisa"
data aceasta,
si "a numotive~e
se ala~uraluimiscarii
de a veni
homosexuale".
în terapie au
sedinte:
Urmatorul schimb comunicativ a avut IIc în cursul celei de-a noua
parte de vina de a nu face ce am de facut.
Terapeut: Vina?
Pacient: M-am gândit mult sa spun Iuc]rilor pe nume. Port o mare
alba. Este caSimt
Pacient: ca trec
si cum ... dreptmea
directia o persoana l-ulatra,
ar fi împotriva care pretinde
oamenilor mei. ca este
mate ale oamenilor - toate laceste atribute sporesc accesul unei persoane
îi
la permite
modul empatie
au sa exceleze
de cuno~stere.
ca Iterapeut,
B. era
darînzestrat
îi si faceau
din dificila
plin. Toate
mentinerea
acestea
propriei perspective, în ti~p ce patrundea punctul de vedere al altora.
Tendinta lui interpretativa fra de a se identifica cu perspectiva celeilalte
în mod brutal, avea tendin,a de a se "învinovati" pe sine si de a crede
ca trebuie sa fi "facut ceva rau sau gresit" ..
B. spunea despre sine: ,Ma simt ca un cliseu ... terapeutul care este
masochist asupra
persoane situatiei
din cauza rolul p!Oblematice.
i de îngrijire Daca el, la
pe care rândul
si l-a sau, înerafamilia
asumat tratat
sa". Dar aceasta i-a adus si eliberare atunci când a descoperit ca
incapacitatea sa resimtita- d a se alatura miscarii homosexuale era direct
legata de si analoaga cu . bitiile sale generalizate cu privire la a-si fauri
o identitate separata de fa ilia sa de origine. În urma acestui insight,
el a început sa renunte la overile de a se defini pe sine ca un "strain"
sau persoana "deplasata", rsa cum s-a întâmplat si cu parintii sai care
/ I I I
s-au simtit ca "exilati de"'lalorizati". Nu s-a mai simtit obligat sa îi
protejeze prin a ramâne tac t atunci când au trasat distinctii acute si pline
de dispret între "ei" (deex mplu: homosexuali si "nonevrei") si "noi"
(de exemplu: heterosexual' si evrei).
Înainte ca B. sa ajunga a punctul în care putea sa "se afiseze", un
accent major al conventiilor oastre era adânca sa rusine privind propriile
nevoi de dependenta. Într- devar, B. era crescut întru a fi un furnizor,
nu un receptor al grijii. Din lopilaria timpurie, el a adoptat un rol parental
fata de parintii sai emigr ti est-europeni si fata de sora mai mica
retardata mintal. În afara e a se fi valorizat pe sine aproape exclusiv
ar fi riscatFaptul
empatic. sa îsi exprime dbrinta
de a spun~ arzatoare
"vreau" ne satisfacuta
îl facea sa se simta de
ca aun
fi înteles
"copil
I
Ne-am devotat extinder i gamei de dorinte care pu!eau fi articulate
neajutorat".
cosmosului
cu cele fata de
situatiei
care dorea
terapei-ttice,
St devinaam intim
acordatsauo agresiv.
atentie speciala
In cadrulmodului
micro-
497
Formarea pentru psihqterapie
A cunoaste
merge bine estecând
cea mai
si cum
dificila
sa închei
sarcinao atât
ter~pie
rentru
lunga
terapeut,
si ambitioasa
cât si pentru
care
si productiva, vor exista sugestii despoti e atunci când îsi vor lua la
revedere (de final). În ceea ce priveste stabilirea terminarii, este posibil
pacient. Daca pacientul
ca majoritatea terapeutilorsi terapeutul
sa raspundaau pr'
A~Partasit
aceea·cao relatie
ar trebuiapropiata
folosite
498
J.D. Geller, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
-
criterii multiple, specifice pacientului (Firestetn, 1978). Am gasit o
varietate de marcatori care se folosesc ca indicii sensibile de recunoastere
a progresului pacientului în terapie si pregatirea lui de a intra în subfaza
terminala a procesului terapeutic.
Printre punctele importante intraterapeutice se numara: (1) abilitatea
de a lucra împreuna cu terapeutu1 în explorarea calitatilor personale care
reprezinta obstacole în calea schimbarii; (2) abilitatea de a se folosi de
limbaj responsabil-si constructiv atunci când resimte ura fata de terapeut;
(3)un sentiment sporit al competentei cu privire la participarea în terapie;
(4) abilitatea de a oscila între forme regresive si progresive ale activitatii
mintale; (5) exprimarea completa si libera a pierderilor anterior ne-
acceptate si al caror doliu nu a fost facut; (6) abilitatea de a schimba lin
pozitiile de ascultator si vorbitor; (7) abilitatea de a alege ceea ce este
de ,,luat înauntru" si ceea ce este "de lasat în afara" din ce are terapeutul
de oferit; (8) abilitatea de a plasa experienta corporala, nu numai ochii
si urechile, în centrul experientei perceptuale si reprezentationale ale terapiei.
În combinatii variate, aceste împliniri par sa mearga mâna în mâna
cu ceea ce înseamna realizare a "scopurilor de viata" ale pacientului (de
exemplu: eliberarea de simptome si o stima de sine crescuta). În acelasi
timp, acestea par sa indice ca terapia va avea, de asemenea, si "o viata
de dupa" în forma reprezentarilor evocative si influente în mod benign
ale terapiei cu terapeutul. Din acest punet, pacientul devine din ce în ce
mai capabil de autoanaliza continua.
cu
maiterapeutul.
mult decât Aceasta
teoretic prezumptie
pentru terapeutii
esenti~i
PFihanali~ti
netestata care
este doresc
de un interes
sau au
anali~tilor lor dupa terminare. Terapeutu1 p ihanalist Martinez (Martinez
~i Hoppe, 1998) ne spune ca s-a simtit r ~inata de înclinatia ei de a
interactiona intermitent cu "analistul ei i troiectie", pentru ca fusese
nevoie saca
învatata interactioneze
a face acest cu reprezentari
lucru implica,,i PîeOnificate
aturitate", sau introiectateunei
prelungirea ale
personale
În fiecarecare
stadiu
suntalrelevante
terapiei trebuie
roluluifacut~
~i 1~ele
distinctii
aspecte
între
aleacele
sinelui
atribute
care
trebuie suprimate în interesul îndeplinirji ~u succes a sarcinilor. În
masura
decât în necercetata:
eforturile terapeutului
Cum pot sadecontinuu
a avea dt-a
pa interactionez
face cu întrebarea
cu fo~tii
în mare
mei
pacienti, în feluri în care sa îmi îndeplinesc respOIlsabilitatile terapeutice
~i etice dupa terminarea terapiei?
au înca putinîn de
distructive modspus cu privire
evident. Mai lamult
o întreb~re carecodurile
dectt atât, 1mplica profesionale
o îngrijorare
500 J.D. Geller,IJ.C.Norcross, D.E. Orlinsky
neobisnuit pentru fostii anal' anzi sa îsi contacteze din nou fostii analisti
pentru o terapie scurta sau chiar si lunga. Astfel de contacte tind sa se
intensifice o data cu trecer a timpului, dupa terminare, indiferent de
(Schacter, de
categoria 1992). Hartlaub,
diagnostic a-p ~artin si Rhine
.cientului vârsta.au realizat ca nu este
sau de(1986)
contactul
În afaraprofesional
de cazul cu
în terrpeutul
cate un pacient
sau, terminarea
nespecializat
terapiei
îsi reînnoieste
reprezinta
le
a relatiei
pastreaza
terapeutice
în memorie
pe care
si si pacientii
le amintesc
nesP9cializati
dUfa terminare
si terapeutii-pacienti
(Arnold, Farber
si Geller, 2004; Orlinsky si Geller, 1993; Wyrntek, Geller si Farber, 1995).
Ambele linii de cercetare sustin cu tarie convingerea ca o faza post-
le sufera dupa terminare sunt putine. Stu iile noastre indica faptul ca
Studii asupra transformarilor pe care reprezentarile relatiei terapeutice
fostii
terapiei
pacienti
cu terapeutullJlai
terapeuti sunt
frecvent
capabili
si mai
sa vir.
îs~ aminteasca
decât pacientii
reprezentari
nonterapeuti
ale
(Wyzontek si altii, 1995). Asa cum am ment1ionat anterior, reprezentarile
unui fost terapeut pierdut sau dorit cu înf~care rot aparea în constiinta
rializa
în formeînvariate.
constiinta în forma
Acestia gândurilor l'verbale.
pot fi "vizualizati Pot fi
sau "auziti". Ei inclusi si în
se pot mate-
Concluzie
Bibliografie:
Gabbard,
psychoanalytic
G.O., "When
treatment
the patierlt
of mentalis ahealthlprofessionals"
therfPist: Special challenges
în Psychoanalytic
in the
Review, 82, 1995, p. 79-125
p.171-186
Foundations of clinical practice, Grune anJl:iStratton, Orlando FL, 1984,
Geller, J.D., "The process of psychotherap Separation and the complex
1:
interplay
~iS. among empathy,
Bloom-Feshback insight
(editori), and interalization"
The psychology of separationîn through
J. Bloom-Feshback
the life span,
Jossey-Bass, San Francisco, 1988, p. 459-51t
Geller, J.D., "My personal Tiresias: A geograph r of the inner world" în R. Landy
Geller, J.D., Symbolization
(editor), "What does itand
mean t~ practice] pychotherapy
desymbolization, scientifically?"
Other Press, New York, 2003a,în
p.511-533
Geller, J.D.,ofClinical
Journal "Self-disclosure in psychoanalytf-existential
Psychology/ln Session,59'f003b, p. 1-14psychotherapy" în
Geller, J.D. ~i Farber, B.:-A.,"Factors influencir}g the process of intemalization
in psychotherapy"
Geller, J.D. ~i Schaffer,înCE.,
Psychotherapy o~ the3, su:pervisory
ResearJt
Internalization 1993, p. 166-180
dialogue and the
Greene,
boundaries
L.R. ~iGeller,
on termination
J.D., "Effectsofof psychoth~rapy"
therapists[ clinicalînexperience andPsychiatric
Journal of personal
Education, 7, 1985, p. 31-35
Guntrip, H., Psychoanalytic theory, therapy and s~lf, Basic Books, New York, 1973
506
J.D. Gelier, J.c. Norcross, D.E. Orlinsky
Gutheil,
Theoretical
T.G. t;i Gabbard,
and risk G.o"1
manrgement
"The concept
dimensions"
of boundaries
în American
in clinicalJournal
practice:of
foliowing Psychoanalytic
Amercian A ]urvey of34,seventy-one
termination: Asspciation, 1986, p. 885-910
cases" în Journal of the
New York, 1991
Hoehn-Saric,
Hartmann, E.,R, Frank, J.D., 1 ber, S., Nash, E.H., Stone, AR t;i Battle, c.c.,
Boundaries in the+ind: A new Psychology of personality, Basic Books,
therapy,
"Systematic
behavior
preparation
and outcqme"
9f patients
în Journal
for ofPsychotherapy
psychotherapy. Research,
1. Effects on
2, 1964,
p.267-281
Hoffmann, I.Z., Ritual and spontfneity in the psychoanalytic process, Analytic Press,
New York, 1998
Kohut, H., How does analysis Icure? A Goldberg t;i P. Stepansky (editori),
University of Chicago Press, Chicago, 1984
Kundera,
Langs, R, M.,
TheThe unbearable
bipersonal field,li;~tness New Harper
ofbeing,
Alronson, and Row, New York, 1984
York, 1976
Martinez,
intemalization",
D. si Hoppe,
lucrare
S.K,
prezentata
"The analyst'
la a ~ own 21a
analyst:
întâlnire Othera Society
anuala aspects for
of
Mitchell,
Psychotherapy
S.A, Relational
Research, Snowbird
concepts UT, 19p8 Harvard University Press,
in psychoanaiysis,
Cambridge MA
Minuchin, S., Families and family therapy, Harv rd University Press, Cambridge
MA, 1976
Mitchell, S.A, Hope and dread in pSYChoanalYSiS11Basic Books, New York, 1993
Oremland, J.D., Blacker, KH. si Norman, H.F., (,Incompreteness in "successful"
Scachter,
contact"J., în"Concepts of Journal
International termination and pp,st-termination
of Psychoan1lysis, 73, 1992, p.patient-analyst
137-154
Schafer, R., "Generative empathy in the treahl}ent situation"în Psychoanalytic
Quarterly, 28, 1959, p. 342-373
Schafer, R., Aspects of internalization, Intemation~l Universities Press, New York,
1968
508 J.D. GelIer, lC Norcross, D.E. Orlinsky
41,1993, p. 1051-1081
and behind the couch" în JOlumal of the American Psychoanalytic Association,
Smith,
summary
D. ~iFitzpatrick,
of theory M.,
and "P~tient-therapist
re~earch" în Professional
boundaryPsychology:
issues: AnResearch
integrative
and
Practice, 26, 1995, p. 499-506
Spence, D.P., Narrative truth an historical truth, Norton, New York, 1993
Sommer, H.A.
Witkin, R., Personal Space, preftice
~i Goodnough D.R.,HalI, Englewood
Cognitive styles:Cliffs NI, 1969
Essence and origins,
întâmpla terapeutilor,
me tratament, dar pot, tulburarile
de asemenea,lor saperso~ale potîn.mod
le perturbe nu numai sa recla-
semnificativ
510
J.D. Geller,IJ.C.Norcross, D.E. Orlinsky
îmbolnavesc.
~ Cu toa.te a~estea, îngrij.o1a;ea privind psU:0t~r~p~utii .p:~turbati, p~
'1
cat decesenoasa
ceea este, seca
indica faptul aphcf m moda real
majoritate uneI illlClmmontatl
psihoterapeutilor de cazun,
care beneficiaza
noastre
de terapieImpartiale
personala este
fac aces~lucru
di~ectionata
din gre;;it,
alte motive.
pentruÎntrebarea
ca analogia
Persoanei
între
psihoterapie ;;imedicina sau stomatologie este doar partial corecta. A;;a
cum Freud a facut multe fforturi pentru a-i clarifica Persoanei sale
Impartiale,
timp, ;;i altecuforme
multi ani în u~ma, tratamentele
de psihbterapie - diferapsihanalitice - în ultimul
în mod semnificativ de
medicina biologica.majorita~i
a;;a cum avocatii Mai mJlt altor
decât psihoterapii
atât, a;;a cumar;;i fi
Freud a sustinut
de acord, ;;i
exista
diferente semnificative întrel calitatile profesionale ;;icele personale care
sau fizice.
le permit clinicienilor
Conceptiile privindsaacea
praI' tacediferenta
eficient modele
variaza de tratament
într-o psihologice
oarecare masura,
în functie
partea de sustinatorii
1a acestei a liverse
carti. Oricr' psihoterapii,
credem a;;aautori
ca toti acei cum ar
s-afiilustrat în
de acord
mare în terapiile psihologic· decât în medicina fizica (vezi si Norcross,
2002). În medicina fizica, tr tamentul este, în mod esential, de natura
biochimica, mecanica saudintre
ca relatia interpersonala c 'rurgicala,
terapeut în timp cejoaca
si pacient relatiaundintre doctor
rol mult mai
si pacient este vazuta ca inc1dentala - subordonata tratamentului care
poate încuraja în mod foloîitor respectarea regimului prescris. Fami-
liaritatea doctorului
acestora, precum traditio1nal
;;ipretuita fata dedepacientii
,maniera individualipatului"
a sta pe marginea ;;i familiile
care
tivaIneste
terapiile psihologice,
esentiala, qimpotriva,
fie ca ace~sta o relatie terapeut-pacient
este conceptualizata pozi-a
ca o preconditie
Fonnam pentru PSmr","Pie 511
unei furnizari eficiente a interventiei (de ex mplu în tratamentul cognitiv
si comportamental), ca o sursa a unei ivrari strategice în vederea
modificarii unei game mai mari de relati' (de exemplu în tratamentul
sistemic de familie), ca un context vital al schimbarii personalitatii (de
exemplu prin interpretarea psihanalitica SI' prin lucrul asupra relatiilor
transferentiale) sau preluându-si dreptul i functionând ca o influenta
suportiva care faciliteaza cresterea (de ex~mplu în psihoterapiile expe-
rientiale
si pacientsi nu
de grup).
sunt logic
Aceste
incompatibile,
conceptii difertte
ci jmaialedegraba
relatiei dintre
accentueaza
terapeutsi
ilustreaza potentialurile terapeutice vanate inerente acestei relatii.
doctorului de aînsta
pot fi vazute pe marginea
mod plauzibil patului
ca surse ~ualeinfluenta
I maniereide traditionale
vindecare - a
adesea singura influenta vindecatoare disparbila medicilor înaintea înca
influente psihologice este atestata de efortu . e intense si, în general, doar
a relativei recente dezvoltari a mediCinf' stiintifice. Puterea acestei
partial de succes ale cercetarii medicale dl a controla asa-zisul factor
placebo,
Este chiaratunci
si maicând încearca
plauzibil sa evalueze
sa privesti exwerimental
dezvolfurea istoricainterventiile fizice.
a psihoterapiilor
modeme din psihanaliza înainte de evolUtia~specializarea si rafinamentul
medicului al
progresiv depotentialelor
a sta pe marginea patului.inerrnte manierei traditionale a
terapeutice
pregatita
Pe cândsaPersoana
îmbratise'ze
Impartiala
acest punct
din converfatia
de y,edere,
noastra
ar trebui
imaginata
ca noipare
sa
încercam sa ne facem
interpersonala este unargumentatia
aspect atât demai eXRlicita.
central Faptul ca relationarea
al psihoterapiilor înseamna
ca anumite calitati personale ale psihoteraP9utilor - capacitatea de per-
ceptie sociala, rezonanta emotionala si capa<eitateade raspuns, motivatia
de a ajuta, compasiunea, autoîntelegerea si!autodiSciplina - sunt parti
integrale ale lucrului lor terapeutic cu pacientii, împreuna cu acele calitati
mai generice profesionale referitoare la comfetenta tehnica, onestitate si
obiectivitate. Este nevoie ca acele calitati personale sa fie dezvoltate si
mentinute la un nivel înalt de sofisticare si rafinament - un nivel mai
înalt de fapt decât cel care este pretins sau se asteapta în mod normal
de la majoritatea
rabilitatea sporita oamenilor
a pacientilorîn -relatiile loratât
datorata wersonale. Data fiind
experientelor vulne-
lor dintr-un
trecut dureros, cât si dependentei curente Ide terapeutii lor -, relatia
512 J.D. Geller,IJ.C. Norcross, D.E. Orlinsky
de neîntelegere, exprimare
psihoterapeutica, în general' emotionala exagerata.
este mai usor si, vrând,
de deteriorat nevrând,
prin momente
durere cauzata,
norma "iubirii" decât sunt relatiile
în societa~ea de familie
noastra apropiate,
(de exemplu: guvernate
Bellah, de
Madsen,
Sullivan, Swidler si Tipton, ~985; Schneider, 1968). Psihoterapiile perso-
si
altaînfunctie
alte feluri.
majoraAtingerea
a terapie~lpersonale,
~i mentinereacareacestui
este adesea
echilibru
cautata
reprezinta
si folositao
de terapeutii din orientari teoretice variate.
încuviinteaza în sensul
pregatita sa puna o altaunul acord aparent, care arata ca este în mod clar
înttbare:
Daca terapie,
propria motivelesunt
oferite p~a(asa
validJ acum,
cum ca
parpsihoterapeutii
sa fie) si daca sa beneficieze
acestea de
se aplica
mai mult sau mai putin sirbllar tuturor terapeutilor (asa cum ar trebui,
dupa cum reiese din argu,entatie), atunci de ce terapeutii din orientari
teoretice diferite - de exe~plu cei care au scris În partile 1si a II-a a cartii
-personale?
aleg moduri
Uniiatât
autori
de difer~te
prettn-dde
ca aaceasta
implementa
sa aibafunctiile
loc Într-un
atribuite
mod specific
terapiei
513
Formarea pentru psih~terapie
cognitiv-comportamentale si cognitive,
identitatii pacientului. Acelasi cu rceptia
lucru poare fi spusca si
sursa simptomelor
despre terapiile
nu este vazuta în aceeasi masura ca fiind datorata conditionarii sau
sa sustina
larga afirmarea
de clienti. în modunconstructiv
Al doilea, motiv intim 1
si ~fovocarea potrivita cu
mod fundamental o gama
(desi
nici o legatura), este ca o dezvoltare pers9nala sau o autorealizare este
fara
un proces continuu, niciodata realizat în tregime, de raspuns la pro-
A
pentru ca, la fel cum toti indivizii îsi îmbraca pantalonii câte un crac pe
rând, astfel fiecare adult a ~rait multi ani de imaturitate si dependenta
specifice copilariei, care au xclus efectiv rezolvarea conflictelor semni-
ficative în dezvoltare. Aces ea sunt mai influente pentru ca reziduurile
conflictelor din copilarie ne ezolvate constituie miezul cel mai profund
al personalitatii unui indiv d. Acestea sunt mai refractare, dat fiind ca
reziduurile conflictelor din copilarie nerezolvate sunt produse incon-
stiente, învelite în straturi ~e rezistenta de aparare, fiintând dip-colo de
conflicte
mintala eponima
sunt manifesta
a vietiid~1
te ~rin
zi cu
simptome
zi, cunoscuta
minore
ca "act
cum ratat
ar fi freudian",
disfunctia
si experientele
fanteziilor de si
intime viata în stare de veghe si stare de somn luând forma
a viseldr.
Psihanalistii si terapeutii orientati psihanalitic sunt solicitati, în mod
obisnuit, sa gestioneze doa reziduurile de conflicte mai serioase (de
exemplu: simptomele nevro 'ce, inhibitiile si problemele de caracter), dar
facând acest lucru ei trebuie a fie pregatiti sa îsi gestioneze atât pacientii,
cât si propriile procese inco stiente. Pentru a fi eficienti, acestia trebuie
I
avantajoasa
peutul "poatedesaimplicare
îsi foloseas,fa
cr,ativa
propriul
terapeutica
inconstient
cu pacientul,
ca un organ
în care
receptor
tera-
spre inconstientul transmitator al pacientului" (Freud, 1912/1958, p. 115).
~ces: as!'ect
]Unglana .. creativ al incon~tientului
1 este accentuat si elaborat în analiza
carte,
Dintre
teoria
toate
psihanalitica
abordarile diferite
p~oiecteaza
ale psihoterapiei
cea mai cumplita
prezentate
si maiîn sumbra
aceasta
perspectiva, cerându-le
extinsa si eficienta astfelpersonala.
de terapi~ psihoterapeutilor
Cu toate sa aiba oîi experienta
acestea, reamintim
Formarea pentru psihoterapie 517
Cu
Orice
toate
persoana
acestea,care
niciintra
un tefapeut
~. psihoterapie
nu este nu
saumerita
nu poate
mai fiputin
un terapeut
de atât.
înseamna
evident, este
ca, desi
faptuladesea
ca si destul
~oi, terapeutii,
de buni, nu
suntem
rareoritotnuoameni,
suntem ceea
destul
ce
sanatosi, persoane
aduc sinele-lor mai echil~brate
terapeut cu e~pentrudecât
a-i media si de vreme
asista potential ce acestia
în acest îsi
proces.
521
Formarea pentru psihoterapie
Bibliografie:
Freud, S., "The question bf lay ±alysis: Conversations with an impartial person"
psychological works of Sig und Freud, voI. 20, Hogarth Press, Londra,
1926/1959
în J. Strachey (editor ~i îaducator), The standard edition of the complete
1976
Perls, E, The Gestalt approachan4 eye witness to therapy, Bantam Books, New York,
.1
Schneider, D.M.,
Cliffs NJ, 1968American kins~ip: A cultural account, Prentice-Hall, Englewood
I
Wachtel, P.L., Psychoanalysis anq behavior therapy: Toward integration, Basic Books,
New York, 1977
Anexa
aceasta
acorda terapie
(partea person~Ia
a II-a). Pentru
(parteaal duce
a III-a)la si'l~acelora
î1deplinire care
aceste
beneficiaza
scopuri, va
de
cerem sa cuprindeti urmatoarele domenii r forma'si ordinea care vi se
potrivesc cel mai bine. întrebarile Reprezentative sunt intentionate a fi
psihoterapia pacientilor;Intrebari
oferita nonterapeutilor. care sunt Ryprezentattve: Observati vreo
la rândullo1 psihoterapeuti, diferenta,
de psihoterapia
524
JoD. Geller, Joc. Norcross, DoE. Orlinsky
acorda
de terapie
aceasta personala
(partea (partea aaduce
a II-a). Pentru III-a)laSjrdeplinire
ale aceloraaceste
care beneficiaza
scopuri, va
cerem sa cuprindeti urmatoarele domenii E forma si ordinea care vi se
potrivesc cel mai bine. Întrebarile Reprez~ntative sunt intentionate a fi
ev~catoare; nu va cerem sa raspundeti la ~iecare diDtre acestea.
In discutarea acestor c~estiuni va invitar sa scrieti într-o maniera de
dezvaluire confortabila. Intelegem ca puteti alege sa fiti selectiv / a în
nala/analiza.
1. Istoriaautobiografic
materialul ~i experienta pe
dumneavoastra î beneficierea de terapie perso-
care' îl veti in1Ude.
Întrebari Reprezentative: De câte ori ati fost în terapie, la câti terapeuti
diferiti? De ce tipuri de terapie ati benefidiat din punctul de vedere al
orientarii teoretice si al modalitaltii de trata ent? În general, de câte ore
de terapie sau ani de terapie personala ati be eficiat? Care-au fost criteriile
cele mai evidente în selectionarea terapeu lui! terapeutilor? Cine a fost
terapeutul dumneavoastra în termeni de se ,etnie, profesie si orientare?
V-au creat probleme v.:reuna dintre potriv'rile sau nepotrivirile de sex,
etnie, profesie si orientare? Motivele pent u care ati cautat terapie au
526
J.D. Geller,IJoC.Norcross, DoE.Orlinsky
2. Experienta
psihoterapia dumneavoaftra,
pacientilor, Acarestnt ladaca exista,psihoterapeuti,
rândullor legata de ceea ce distinge
de psihoterapia
• Formatul
Dinamiciletratamentul1i/modalitatea
de putere ,a~erelatiei terapeutice.
oferita.
• Negocierea contractuh-fi terapeutic.
• Modificari în tehnica.
• Mentinerea limitelor.
• Procesul terminal.
• Relatiile postterminale
• Determinantii esentialil ai succesului psihoterapiei.
Cum
dumneavoastra
vi s-a parutînsiva/înseta
ca profe~~onist
în terapie?
(sau profesionist
Cum v-a oferit
în formare)
terapeutul,
sa fiti
ca
terapeut-pacient, libertatea (le a fi pacient, în acelasi timp respectând
aspectele colegiale ale relatiFi? Ce altceva ar putea duce la îndeplinire
acest scop? Ce rol a avut discutarea muncii de terapeut în tratamentul
dumneavoastra? Cum ati rJactionat la erorile tehnice ale terapeutului
cadrului
dumneavoastra,
terapeutic?
la esecuril~
Care ertu de
fanteziile
empatiedumneavoastra
si la încalcarile
cu terapeutul?
minore ale
în sanatatea ~ifactoTii
4. Poverilemintala. Intrebar~
stresoli Reprezentative:
în beneficierea deCare erau particularitatile
psihoterapie ca profesionist
cele mai dificile inerente faIltului de a fi în terapie? Care erau preocu-
parile dumneavoastra prhtind menyinerea unor limite corecte cu
terapeutul dumneavoastra? f,um ati evitat dumneavoastra si terapeutul
dumneavoastra îmbinarea ps~oterapiei
ati gestionat complicatiile cu supervizarea informala?
lkgate de dumneavoastra, Cum
ca fost pacient,
devenind un profesionist? I
beneficii
profesionista înavut terapia
sanatatea Intrebaripentru
PEtrsonala
mintalf Reprezentative: Câta valoare/
dumneavoastra ce
în viata
Formarea pentru psih~terapie 527