cARTEA A VUI-A Arcadica Scanned with CamScanner1 Tegeafii si mantineenii sint arcadienit Ce au in gts, inire teritoriul dinspre Argolida. Acestia Impreuna oy restul arcadienilor ocupa centrul ee Primij peloponesieni care au locuit in Istm sin corin ienij, In partea dinspre mare, corintienii se invecineaza cu ®pidau. rienii. In continuarea Epidaurului, Troizenei si Hermionei, vine Golful Argolidei, iar in continuarea acestuia urmeazs finutul ocupat de periecii lacedemonienilor; acestia se in. vecineazi cu Messenia, care atinge marea la Mothone, Py. los si Kyparissiai. Inspre Lechaion, corintienii au ca vecini Pe Sicyonieni, care, in acea parte reprezinta ultima popu- latie a Argolidei, Dupa sicyonieni urmeaza aheenii care lo- cuiese la f4rmul miarii. Eleenii ocupa cealalta parte a Pe- loponesului din fata insulelor Echinade?, Elida nu se mar- gineste decit cu Messenia, inspre partea Olympiei si locul de varsare a fluviuluj Alpheios. Inspre Ahaia se margi- neste cu tinutul dymeenilor, Toate populatiile despre care am vorbit au iesire la mare, in afara de arcadieni, care locuiesc in interiorul farii si, in consecin¢a sint departe de mare din toate Parfile. Din aceast4 pricinad) Homer spune ca au plecat la asediul Troiei pe cor, cca ne punem rebareg cin noe fk a oamenii asupra cdrora a stapinit Pelasgos? Fary indoi. 1A ca Pelasgos se deosebea de ceilalfi semenj ai lui a aa “ turd, prin forja lui fizica ca si prin frumusete ,Prin Sta- trecea pe ceilalti in infelepciune si datorita aceston : me ni se pare cd a fost ales s& domneasca asupra lo; Calitagi Vire la el, Asios! a compus versurile urmitoare: Paine & 78 Scanned with CamScannerCARTEA A VIII-A ru a zamislit in muntjii stufosi ai Arcadiei pe tul cel mee aS e0S, ca si se nascd neamul muritorilor*. Ss timpul domniei lui, Pelasgos a nascocit colihele pen— tru ca oamenii sa nU sufere din pricina frigului si a ploii nici sé patimeasca din pricina arsitei. Pe oamenj i-a fnvatat_sa-si-facd hitoane din piei de mistref; de acest fel devesminte se servesc pina $i astazi cei ce locuiesc pe meleagurile Eubeii si Focidei. Pe atunci oamenii traiau hranindu-se cu frunze verzi, cu ierburi gi cu radacini de ante care nu erau comestibile si dintre care unele pro- duceau chiar moartea. Pelasgos le-a interzis aceasta si Je-a aratat cA numai fructul unei anumite specii de stejari, a celui numit stejar domestic, si nu al oricdrui stejar, le putea servi ca hrand. Acest fel de alimentatie a dainuit multé vreme la unele populafii din Arcadia, pina cind Py- thia le-a interzis lacedemonienilor sa se atinga de pamin- tul arcadienilor, facindu-le aceasta profetie: »Multi sint in Arcadia barbatii ce se hrdnese cu frunze de stejar. Acestia iti vor sta piedicd; dar eu nu mi impotrivesc*. Se zice ca tinutul si-a dobindit numele de la Pelasgos, care a domnit acolo. 2 Lykaon, fiul lui Pelasgos a descoperit si mai multe lucruri iscusite decit tatal sau. El a intemeiat pe muntele Lykaion orasul Lykosura si a dat lui Zeus, numele de Lykaios, statornicind si Jocurile Lykaiene. Eu cred ca Jocurile Panathenee® nu fusesera inca organizate la ate- nieni; ele purtind numele de Athenee iar numele de Fees thenee nu l-au luat decit pe vremea lui Tezeu, atunci cin Tezeu i-a strins pe toti atenienii intr-un singur Cee pre Jocurile Olympice care sint fixate la_ os data ae — ae partata dee articipat la proba de ‘ipanti Ja proba de zenta. Am credinta $ i Zeus au jar. curetii au fost primii partic alergare, nu voi vorbi in expunerea pre: 79 Scanned with CamScannerPAUSANIAS. —__--- a rops® a domnit asupra atenienilor con, eee ane arcadienilor, dar nu creq ch amtent a dovedit aceeasi intelepciune fn ceea ce Priveste ath Ot ay vinitatil, Cecrops a fost cel dintli care Ina mays Utl dy woupremul* si el a refuzat sd sacrifice vietati, du-se s4 arda deasupra altarului prajituri facute dupa oh; ceiul loculul; aceste prdjituri atenienii $1 pe vremea noes, | tra le numesc ,,pelanoi*, Lykaon, dimpotriva, a adus altarul lui Zeus un copil nou ndscut, I-a Jertfit sia Stropit altarul cu singele sdu. Se Spune cd indata dupa aducerea sacrificiului, copilul a devenit lup, fapt pe care-1 socotese adevirat, ieni e pe acele vremuri erau, in pricina simtului lor de dreptate si datorita Pietasii lor, oi i “somesenii zeilor. De aceea, rasplata lor venea “de indat&, tn cazul cind erau virtuosi si tot astfel asupra lor se abdtea urgia divind daca faptuiau vreo nedreptate, 7 Pe- ii oameni ajungeau in rindul zeilor si ‘ei sint $i astazi cinstiti ca zei, aga cum sint Aristaios’, cre- tana Britomartis’, Heracles, fiul Alemenei, Amphiaraos, fiul lut icles gi pe ling’ acestia Pollux si Castor. fp felul_ acesta am putea crede ci si L. ‘kaon s-a reise in lup % tot asa ca si NiObe-titca Ui Tantalos it stincd. Dar in timpul meu, cind Tdutatea a pene Ts macinum si a cuprins pamintul $i orasele to nici un itor nu : devenit ze, in afaré de cazurile muri i mgusiri pentru cei ce de in os pare \ nitafii se abate mai tirziu asupra eee at ; Pedeapsa divi- | au parasit viata de pe Pamint. (3) Tn rae atunci cind er | observat c& multe lucruri Petrecute j, Cale t ile s-a trebuiau 6436 Intimple-n-au +f, ery chime, sau-care | rita minctunile sau ada es i, lul acesta, arcadienii spun ca, e Ta Lykeaor, oameni au fost preschimbati in lupi, te aes ‘Oace, multi adus lui Zeus Lykaios, gi c& acestia n-au fos, Crificiului in lupi pentru tot timpul viefii lor. Daca in pen ormati Cada 80 Scanned with CamScannerwu up 2 By § + a Te e Mi ti CARTEA A VIII-A ; ge abtin de la carnea omeneasca, ei se trans- ote sint TP u in oameni, dupa trecerea a zece ani. Tar forma “ntimplé sA manince carne de om, rémin lupi pen- e aMotdeauna. Arcadienii mai spun c& Niobe plinge in eeare an, iN timpul verii, pe muntele Sipylon. Am mai quzit $i alte povestiri asemanatoare, ca adica grifonii au ete asemanatoare cu ale leoparzilor $i ca tritonii au glas Fnenesc; alfii spun ca ei scot sunete suflind intr-un mele gaurit. To! aceia care gasesc o desfatare asculti ~ nea pove§ti sint inclinafi sa_adau, i i ii —_—— 3 La trei generatii dupa Pelasgos, Arcadia s-a marit atit datorité numérului oraselor cit si al locuitorilor. Nyk- timos cel mai mare dintre fiii lui Lykaon definea toata puterea, Ceilalfi fii ai lui Lykaon au intemeiat cetati acolo unde a socotit fiecare cA este mai bine: Pallas a intemelat Pallantion, Orestheus, Oresthasion $i Phigalos, igalis. Pallantion a fost mentionat si de Stesichoros din Himera, in Geryonis'®, Phigalia si Ornesthasion gi-au schimbat cu timpul numele. Oresthasion si-a Juat numele de Oresteion, de la Oreste, fiul lui Agamemnon, iar Phigalia acela de Phialia de la Phialos, fiul lui Bucolion. Trapezeus, Dasea- tas, Macareus §i Helisson, Acakos $i Thocnos au intemeiat si ei orase; Thocnos a fundat Thocnia iar Acakos, Acake- tion. Dela acest Acakos a luat Homer, dupa cite sustine traditia arcadienilor, porecla data de el lui Cate a S la Helisson gi-au luat numele si cetatea 5) eat Tot aga orasele Macaria, Dasea si Trapezunt Ba t foes n fiir Tor on. Orchomenos ¢ os ore Gatorul Methydrion-ului si al ST eat Mapele a Homer le-a numit in poemele ao pbod si. de asemenea ci". Hypsos* a fondat cetatea Melai § * Text corupt. 6 — Caldtorie tp Grecia — vol. 81 Scanned with CamScanneroO PAUSANIAS _—— ion si Haimoniai. Arcadienii maj SUSHin og aot Thyreates si-au luat numele Thyrea, din tinutal 8 golida, si golful numit Thyreates, Mainalos a intemeig Mainalon, orasul cel mai vestit din intreaga Arcadie, th vechime, iar Tegeates si Mantineus au intemeiat Tegea $i Mantineia. Cromoi si-a luat numele de la Cromos iar Cha. risia de la fondatorul Charisios. Tricolonoi Si-a_luat ny. mele de la Tricolonos, iar peraitheii de la Peraithos, Asea si-a luat numele de la Aseates, iar Lycoa si Sumatia de la Sumateus; Halipheros si Heraieus au intemeiat cele doua cetati ce le poartd numele. (2) Oinotros, cel mai tindr dintre fiii lui Lykaon, a cerut de la fratele sau Nyctimos banj §i osti si a trecut cu corabii in Italia, unde didu numele de Oinotria unui finut in care a devenit rege. Aceasta a fost cea dintii expeditie care a pornit din Grecia, in ve- 7 gd copii de parte barbateasca, Lykaon a avut gio fied, cu numele de Callistol2, in- dragind-o pe Callisto — ij ii — 4 avut legaturi cu ea, SC i A 7 Boste, a Preschimbat-o pe Callisto ij poor ae ane is, pentru a-i face pe lovituri de sdgeti. Zeus Porunca s& salveze Pruncul ce-] 2amieys Tar eres, > allist plecares tS, Oa ntere, Be care 0 nimfei Calypso: Aysseus din Preajma 7C5el Ochii-si are pironiys 4 La Closea, la Vacurut ot! J8 stele Tirziu, ts een la Ursa, poreciita Carule, S-ar putea ca Stelele s4 fj dobindit Sin alt op. nume in cinstea lui Callisto, c&ci arcadienii ar, chip acest | mint al ei. “sin mor. | 82 ! Scanned with CamScannerCARTBA A VIIL-A moartea lui Nyctimos a preluat puterea Arcas, ae Daellisto. Ela introdus in Arcadia cultura griului, ul 1 deprinsese de la Triptolemos, si i-a in- fi care- me sl usii sdi sd facd pline, s4_teasd imbrdcdminte e alte Iucruri privitoare Ta afta fesutului, pe care le in- fe Adristas. De la acest rege, tinutul s-a numit de Pe a—iar locultorii arcadieni, in loc dé #-(2) \Pe punéasArcas n-a avut de sofie 9 muritoare, ci 0 mimfa dryada. Arcadienii numeau naia- dele lor cu numele de dryade si epimeliade. Homer, de foarte multe ori, mentioneaza nimfele naiade in versurile lui. Nimfa pe care a luat-o in cdsdtorie Arcas avea numele de Erato si ea i-a daruit lui Arcas pe Azan, pe Apheidas si pe Elatos. Arcas avusese inainte si un fiu natural, pe Autolaos. Cind fiii lui crescura mari, Arcas imparti regatul in trei, Azania isi lud numele de la Azan; de aici din Aza- nia au plecat, asa cum se spune, toti aceia care locuiesc in jurul pesterii numite Steunos din Frigia si a riului Pen- galas. Lui Apheidas i-au revenit Tegea si tinuturile alatu- rate. Din aceastA pricina si poefii numesc Tegea sorfu lui Apheidas. (3) Lui Elatos i-a revenit muniele Kyllene, care nu avea pe atunci un nume. Dupd un timp, Elatos s-3 stabilit in tinutul care acum are numele de Bees ite venit in sprijinul foceenilor, amenintati Sal ea pean gyeni si a devenit intemeietorul orasu ea e Aleos, iat a avut un fiu, pe Cleitor, Apheidas 1-a ie fa rae ‘aipytos, Elatos, dupa cite se spunc, @ avut « Stymphelos. Pentru pe Pereus, pe Kyllen, pe Ischys 3 yi funebre la moartea prima oar& au fost celebrate JOC. 1 fost instituite § i i i Arcas. Nu stiu da mii pentru lui Azan, fiul lui au fost stabilite Le Mevedinta alte premii, dar gtiu © ‘Azan, igi av 1 e ~ fjul lui Azan. ogi diei cursele de care. ©© el hal puternic dintre reg Are e0s la Lycosora. El a ar . a dat numels au. cit si a intemeiat avea parte! id sau mun- a avut ca er tiet Elatos, Kylien priveste pe Scanned with CamScannerPAUSANIAS a i Kyllene, Stymphelos pe al sau, unei fintint ~ t2hs din apropiere. Faptele privitoare la moartea |yj . Unyj i inai ; se fiul lui Elatos, Je-am expus mai inainte, in cartea con craté Argolidei!*, Pereas n-a avut nici un fiu, oj numai 0 fiicd, numita Neaira, pe care a luat-o de sotie Autolyogs. acesta locuia pe muntele Parnas si era numit fiu al joi Hermes, desi in realitate a fost fiul lui Daidalion, (4) Clei tor, fiul lui Azan, n-a avut copii si de aceea domnia arca- dienilor a revenit lui Aipytos, fiul lui Elatos, Aipytos, mergind o data la vindtoare a fost omorit, nu de o fiarg dintre “cele mai_puternice—ci-deun, pe-caré nu-I observasé dinainte.-Am v. din aceasta specie, Este mai mare decit o vipsra mica. Are © culoare cenusie si corpul impestritat cu pete multe. Capul este mare, grumazul subfire, pintecele gros si coada Scurta. Ca si sarpele numit cherastes, merge Piezis, aseme- nea racului. (5) Dupa Aipytos a venit la Putere Aleos, cdci Agamedes i Gortys, fiii lui Stymphelos, descindeau din Arcas, dintr-a patra Seneratie, pe cind Aleos, fiul lui Apheidas era mai apropiat, fiind coboritor dintr-a treia ae re templu al zeifei Athena Alea si si-g Stabilit r i y fiul lui Stymphelos, a intemelts oneal “Gortyam te, Gortys, tiului ce poartd sie] numele de Gortynics oe avut trei copii de sex barbatesc, Lycurg, An (6) Aleos e Cepheus si 0 fiicd, cu numele de Augett ‘mphidamas si lui Hecataios, Heracles a avut le, Sepa relatarea cind a venit in Tegeea. Sa descoperjt Auge, atunci un fiu de la Heracles, Aleos a inchis. impreuna Cu copilul intr-o lada Si i-a ia d Auge a ajuns in cimpia fluviului Cai rum i nea dinestul Teuthras, care, indragind-g oo un in cdsatorie. Sj remea 5 ata de U 5 F mn tului se ate 84 li Scanned with CamScannerCARTEA A VIIT-A pronz, reprezentind 0 femeie goala. (7) Dy gate valeos dobindi coroana Lycurg, fiul sau, ee A virstel. El n-8 savirsit nimic vrednic de amintit, im rit rd de faptul ci a ucis prin ingelaciune si nu prin mij- Joace legitime pe dusmanul sau, Areithoos, barbat priceput in mestes! gui armelor. El a avut doi fii, pe Angaios si pe Epochos. Acesta din urma, imbolnavindu-se, a murit. An- ais S-a dus cu Jason la colchi si apoi a plecat cu Melea- ros la vindtoarea mistrefului din Calydon, unde a fost ucis de un pore mistret. Lycurg a trait pind la adinci ba- trinefe dupa moartea fiilor sai. 5 Dup4 moartea lui Lycurg a ajuns rege al arcadienilor Echemos, fiul lui Aeropos, fiul lui Cepheus, iar acesta fiu al lui Aleos. In timpul lui Echemos, aheenii au invins in lupta din preajma Tstmului de Corint pe dorienii care veneau in Pelopones, sub conducerea lui Hyllos, fiul lui Heracles, jar Echemos 1-a ucis pe Hyllos, care-1 provocase Ja lupta. ini ‘ iat i alt parii, anume ca Tyllos a inceroat sa vina in Pelo- pones, regele aheenilor era Oreste!”. Potrivit cu cea de a doua ipotezi, Timandra, fiica lui Tyndareos s-a cisdtorit cu Echemos, care l-a ucis pe Hyllos. (2) Agapenor, fiul lui Angaios, fiul lui Lycurg, care a domnit dupa Echemos, a fost cipetenia arcadienilor la Troia. Dup& cucerirea Ilio- nului, vremea rea, care iva ajuns pe greci Paneer i: i core oa lor pe mare, 1a mpi Pe eae Fondatorul Paphosului nigra ree Agapendr ate! a Palaiopaphos. Inainte Ga intemertsanetansl MONE get num Gol" Yrome 2242 Tiaodike, coboritoare din Agapenor. a srimis Mal i Tege®, pentru Athena Alea’. pigral Pe ioys deavilute si spita acclelne! Laodike: [ josul Laodikel: 1-0 adus, Prine zeltel athens, rence perrita Ciprs in patria cu intinse clmpil". 85 Scanned with CamScannerPAUSANIAS Cum Agapenor n-a mai revenit acasa du . () aului, ae a luat-o Hippothus, fiul lui Ker roel acesta fiu al lui Agamedes, care la rindul lui era fin ie Stymphelos. Despre acesta se spune ca-n viata uj," savirsit nimic vrednic de pomenit, in afara de faptul o nu si-a asezat scaunul de domnie la Tegea, ci la Trape. ‘zunt. Dupa Hippothus, a urmat la tron fiul sau, Aipytos, sub a cdérui domnie Oreste, fiul lui Agamemnon, Potrivit unui oracol ce i se ddduse de la Delfi, s-a Mutat din Mycena in Arcadia. Cum Aipytos, fiul lui Hippothus a avut curajul si paétrunda in templul lui Poseidon, la Man- ‘tineea, a cdrui intrare era interzisa tuturor, asa cum este si ast&zi, el si pierdu vederea indata ce intra. N-a trecut mult dupa aceasta si s-a savirsit din viafa. (4) Dupa Aipytos a ajuns rege Kypselos, in timpul domniei cdruia dorienii patrunsesera in Pelopones. dar nu prin Istmul de Corint, aga cum incercasera ei s-o facd in urma cu trei generatii, ci pe mare, apropiindu-se de locul numit Rion. Kypselos, culegind informatii cu privire la ei, a aflat ca ree ay oe fiii lui Aristomachos, nu era casd- ~1 dadu de sofie pe propria lui fiica, iindu-: a foul oes de Cresphontes, au carve erie ‘team adienii. (5) Olai i i : Preund cu Heraclizii din Laredema y iy Rypselos, ee sera la Messena pe Aipytos, fiul din Argos, adu- @ fost Bucolion, iar fiul lui a smuls iui Phigalos, fiul Terglion a fost Phialos, care Phigaliei, dindu-i acestui oras nomoo™ eee fundarii Propriul sa nume. Cu toate 5 © Phialia, dupa facut sa dispara cu totul v sehiu y Bumele cel nou nea ‘imos, fiul lui Phialos, veche; ie de © Vremea lui Demeter Melaina a fost pirjolita ene ha, Va trece timp prea mult si va ve JPtce Prevestea lui Simos. Atunci cind puterea iva reveni Stirsitul Viefii fiul lui Simos, eginefii veniré cu corabis Pelee Pompos, lene, spre a aduce marfuri. Dupa ce le incdrcarg pe yr 86 Scanned with CamScannerCARTEA A VIIA Pompos le arata o 4, le dusera Ja arcadien’ pale de, Pre Fiasdu fiulub stu numele de Aiginetes, in mare ‘orietenie fat de egineti. (6) Dup& Aiginetes, a Ce eal arcadienilor Polymestor, fiul lui Aiginetes, si aivremea lui lacedemonienii, in frunte cu Charillos, pa- pereerd pentru prima oaracu oaste in finutul tegeatilor. Tegeatii si femeile lor, care luasera si elearmele in mina, i invinserd, luara captiva intreaga oaste si-l prinserd $i Charillos. Vom vorbi mai pe larg despre Charillos si despre aceasta expeditie in povestirea pe care 0 vom Con- sacra Tegeii. Fiindea Polymestor n-a avut copii, a luat puterea Aichmis, fiul lui Briacas si nepotul lui Polymestor, cici si Briacas era fiu al lui Aiginetes, desi mai tinar decit Polymestor. (7) Razboiul dintre lacedemonieni si messenieni a inceput pe vremea domniei lui Aichmis. Ar- cadienii aratara de la inceput punavointaé fata de messe- nieni si de aceea, cu acest prilej, ei luara pe fafa apararea Jor, luptind sub ordinele lui Aristodemos, regele Massenei. (8) Aristocrates, fiul lui Aichmis, poate ca s-a aratat in multe privinte disprefuitor fafa de arcadieni, dar stiu ca el a comis o foarte mare nelegiuire fata de zei, pe care vreau s-o povestesc. Existd un sanctuar al zeitei Artemis Hymnia, la hotarul tinutului orchomenienilor, inspre par- tea Mantineii. Toti arcadienii arata, din cele mai indepar- tate timpuri cinstire zeitei Artemis Hymnia, Mai dainuie fnca obiceiul ca sarcina de preoteasa a zeijei s-o aiba 0 fecioara. Aristocrates, indragind Pe preoteasd, incerea s- siluiascd, dar ea Se impotrivi cu inversunare, pind cind, vazindu-se urméarita, 8-2 refugiat in sanctuar, in preajma stat ‘ cind s-a zeitei Artemis, aflat de indrazneala qui Ari dat si au schimbat be frejoare 84 fie aleas: __ ~ Text incert, cu lacune: 87 Scanned with CamScanner| PAUSANIAS $$ a legaturilor cu barbafii. (9) Aristocrates ay nae eee care a fost tatal unui alt Aristocrates si acesta a avut un sfirsit asemdndtor cu cel al buniculuj sdu, Lasindu-se induplecat prin daruri de lacedemonien{ si facindu-se vinovat de infringerea messenienilor de la Santul Mare, socotité ca un act de tradare, arcadienii {] lapidaré. Aceasté purtare nelegiuit’ a facut ca intregul neam al lui Kypselos sa fie inlaturat de la domnie - ” —> Ba. enti; ci cind i. Dintre razboaiele mai vechi razboi, fost cel pentru cu- ceste fapte mi le-au povestit ai cerut informafii cu privire la re, i le-au purtat impotriva messenienilor, venifi in sprijinul lacedemonienilor. Ei au luat de asemenea parte lg lupta de la Plateea, impotriva mezilor, si au pornit in ekpedifie aldturi de lacedemonieni impotriva atenienilor, mai degraba din prietenie, si au trecut in Asia sub co- manda lui Agesilaos. Au luptat de asemenea aldturi de lacedemonieni la Leuctra, impotriva beofienilor, dar in s¢himb ardtara rea vointi fafa de acestia in diferite alte Prilejuri si maj ales dupa infringerea de la Leuctra, ei find cei dintii dintre aliati care au trecut de partea teba- nilor. N-au luptat alaturi de greci nici in lupta de la Cheroneea, impotriva lui Filip si a macedonenilor, si nici ulterior in Tessalia, impotriva lui Antipatros si oth 4 au ridicat armele impotriva lor. Ej n-au pornit spre ne mopile pentru a se impotrivi invaziei celtiloy. Pentru er dupa spusele lor, lacedemonienii sa nu profite de ab ca, celor in stare de a purta arme pentru a le jefui ti m a Arcadienii au fost cei maj zelosi dintre tofi grecij ain a intra in confederatia aheana. Faptele de arme a pos nu le-am -descoperit ca fiind facute in comun cide tines cetate in parte, le vom prezenta separat, pe fiecare la fiscal Potrivit al povestirii. (2) Existé mai multe drumuri care * — Scanned with CamScannerCARTEA A VILA . ida in Arcadia; unul pornind de la Hysiai, gue did Argolidtele Parthenios si duce spre finutul tegea- trece Pes ‘dou duc spre Mantineea, unul prin locul numit yilor. «jar celélalt prin Jocul numit Climax“, Acesta " nn drum mai larg si avea scdri facute cindva de mina eae neasci. Dupa ce ‘ai trecut de Climax, gasesti un loc famit Melangeia, de unde vine apa pe care o beau manti- neenii. Pornind din finutul melangeilor, la o distan{a de aproape sapte stadii, gasesti fintina meliastilor. Acesti me- liasti celebreaza cultul orgiastic al lui Dionysos. Jn apro- piere de fintina se afl un_edificiu, inchinat lui Dionysos si un sanctuar_a Afroditei Melainis—Singura explicatie pentru care divinitatea are aceasta porecla consta in faptul c4 barbatii au in general legaturi cu sofiile lor noaptea si n i tei, fe! i Ultimul drum care duce in Arcadia este mai strimt ca cel dintii si el trece prin muntele Artemision; pe acest drum, am spus mai sus, existé un sanctuar si o statuie a Afroditei iar Inachos isi are acolo izvoarele. Acest riu, atita vreme cit urmeaza drumul ce trece peste munte, serveste de hotar intre Ar- golida si tinutul Mantineii. Dar atunci cind se intoarce $i Pparaseste acest drum, el curge prin finutul argeian gi de aceea Eschil si alti poefi numesc riul Jnachosul argeian. 7 Dupa ce ai pasit in finutul Mantineei, trecind peste muntele Artemision, te intimpina cimpia numita Sterila 3 asa cum si este, de fapt. Caci apa ce se revarsa din cer face cimpia sterilé. Cimpia ar fi fost un lac ca ee a fi disparut intr-o crépatura i oi SA apal nou eine jn dreptul locului din Argolida ae Ge- nethlion. (2) Dine este un jac cu apa dulce ce cS ce din mare. Argienii aruncau, altadata, hs Oa ane a lui Poseidont, call 1°85 " argolidei, vine din apa cea dulce ce ies eae it Cheimerion i a cart . ; erry @) Dar un lucru care impresioneaza $i mat 89 - Aeoor™ ) Scanned with CamScannermult este apa fierbinte de pe Matandtos, og. intr-o stincd inconjuraté de cursul ape; cit si fluviulul In faja oragului Dicaiarchiei* ain ;*! exista de asemenea o apa fierbinte, chiar in Mare, Ins ei, piere, s-a format o insul4, astfel cd aceasta apg ny, = folositoare, ci oferé bai calde. (4) La Stinga cimpiej numits Sterila, din finutul Mantineii, se inalta un munte pe care se observa urmele cortului lui Filip, fiul lui Amyntas precum si ruinele unei asezdri numita Nestane, Arcadienii spun intr-adevar ca Filip isi asezase tabdra in Preajma Nestanei, iar fintinei care se vede i se da in continuare numele de Filippeion. El venise la arcadieni Spre a-i atrage de partea lui, cu gindul de a-i desparti de ceilalti greci, S-ar putea admite ca Filip®6 a intreprins cele mai mari ac- tiuni, in comparatie cu toti ceilalfi regi ai Macedoniei, care au fost inaintea lui sau dupa el; dar aceia care au o ju- decata dreaptd, n-ar putea sa-i atribuie numele de general destoinic, fiindcd el incdlea intotdeauna juradmintele, ne- Socotea intotdeauna i, > Sanctuarul de la Delfi, cind zeul Pe care-] intrebase cu Privire la regele persan, i-a rdspuns: »Taurul a fost incununat. Sfirsitul este e act . aproape, Sacrificatorul este pregatit«> proape Scanned with CamScanner[ CARTEA A VIIA a acestela cit si cea a lui Aridaios erau tessaliene. le privitoare la Alexandru gi 1a moartea lui sint deo- triva cunoscute de tofi. [Moartea lui Alexandru]. Daca Filip ar fi finut seama de raspunsul dat de oracol sparta- . Glaucos?? si dacd la fiecare din faptele savirsite si-ar fi adus aminte de acest vers: Barbatul ce-$i tine jurémintul se bucurd de urmasi fericiti*, ei n-ar fi curmat, A viata lui Alexan- dru si nici_puterea ajunsa in culmea stralucirii a mace- donenilor. Dar intimplarea a devenit un episod in cadrul povestirii noastre. 8 Dincolo de ruinele Nestanei se aflA un templu, inchi- nat zeitei Demeter, unde mantineenii celebreazd, an de an, o sarbatoare in cinstea zeitei. Mai jos de Nestane se afla o cimpie care este mai degrabd o parte din Cimpia Sterila. Ea poarté numele de Mairas. Drumul prin aceasta cimpie este de zece stadii. (2) Dupa ce ai urcat putin cobori intr-o alta cimpie, unde, in preajma drumului mare, exista un izvor numit Arne, despre care arcadienii povestesc urma- toarele. Atunci cind Rhea a adus pe lume pe Poseidon, l-a dus la o turma, ca sa-si petreacd acolo viata laolalté cu mieii si fiinded mieii veneau s& pasca in jur, i-au dat izvo- rului numele de Arne. Rhea i-a spus atunci lui Cronos ca a nascut un cal, si in Jocul copilului nou nascut, i-a dat s4 inghita un minz, gi tot asa, mai tirziu, in loc sa i-] dea pe Zeus, i-a dat sa inghita o piatra, infdgurata in scutece. Cind e A seri i mi oe a 5 iri lulitate, dar of poverticlle- iri i avut 0 alta viziune asupra acestor povestiri. Grecii, considerati inte- lepti, vorbeau servindu-se de enigme si nu-si exprimau pe fata gindurile. De aceea am tras concluzia cd faptele puse pe seama Jui Cronos constituie tot 0 alegorie a grecilor gi ca trebuie sa interpretez In acelasi fel lucrurile atribuite 91 Scanned with CamScannerPAUSANIAS eee mantineenilor®’ se aflA la o genx __ divin eee stadii de acest izvor, sen re le ia eus, fiul lui Lykaon, zidise cetatea in locul oy. ca Man cedonenii fi zic pind azi inca ,,cetate*, Antinoe. Tina Tui Cepheus, fiul lui Aleos, dup spusa unui ozaco}’ a fi izgonit de acolo pe locuitori si, mergind dupa un garpe — a cdrui specie nu e pomenita — i-a condus din locul unde se ridicd acum cetatea. Din aceasta ae riul care curge in preajma oragului poarta numele de Ofis (Sarpele). Iar dacd trebuie sd tragem o concluzie, finind seama de versurile lui Homer, s-ar putea erede cA acest sarpe va fi fost un dragon. Poetul, povestind in »Catalogul corbiilor* c grecii lasaserd in insula Lemnos pe Philoctet suferind de o ulceratie, nu dé numele de ngarpe* ci pe cel de ,hidr&* dihaniei care 1-a muscat pe Philoctet; si dimpotriva, el numeste ,,sarpe“ dragonul pe care un vultur l-a azvirlit impotriva troienilor. Ar fi dar firesc ca un dragon sa fi fost céliuza Antinoei. (4) Mantineenii n-au participat aldturi de ceilalfi arcadieni la lupta de la Di- paia®, impotriva lacedemonienilor, iar in rdzboiul dintre leapt si eae a au fost aldturi de eleeni im- potriva lacedemonienilor. Primind un ajuto: i si de la Atena, ei dadura lupta impotriva Teaeieenie ine Din prietenie fata de atenieni ei luara parte la expeditia din Sicilia, iar dup& un timp o armata de lacedemonie: 7 sub comanda lui Agesipolis, fiul lui Pausanias, a pati ties in fara mantineenilor si cum Agesipolis a ie: 7 Hs ins i-a silit pe mantineeni s& se inchida inlduntrey ; iruitor, Dupa un timp, Agesipolis a cucerit cetatea, ny zidurilor. puternic ci abatind apele riului Ofis, impotriy, eal on facute din cdramida nears&*!, Zidurile construit. zidurilor mida rezista mai bine in fata masinilor de rs. on caéra- zidurile construite din piatra, caci acestea se. oi decit se desfac, pe cind céraémida nu reactioneaza la fey rae si masinilor de razboi, dar ea se sfarima din Pricina, fata 1 92 Scanned with CamScannerCARTEA A VIIA aldura soarelui. Stratagema pusi ca 3h coara, 28 ent cucerirea zidului Mantined 1 foe de Ages! 7? ‘el, cdci o inventase inainte vreme Cimon Part Miltiades, pentru, a cuceri cetatea Eion, asezata pe jul Strymon, aparaté de medul Boges si de persii ce stapinead acolo. Asadar, Agesipolis a reluat stratagema cu- noscuta, devenita de acum celebra printre greci. Dupa ce cuceri Mantineea 0 distruse din temelii, lasind doar un numar mic de locuitori, jar pe ceilalti ii risipi in sate. (6) Pe acestia aveau s4-i readucd in patrie tebanii dupa patalia de la Leuctra. La intoarcerea lor in patrie, n-au dovedit o conduita intru totul dreapta, caci au fost prinsi negociind cu lacedemonienii si cdutind sa incheie numai ei pace cu acestia, fara ceilalti arcadieni. De frica tebanilor, ei s-au aliat pe fata cu lacedemonienii, alaturi de care au luat parte la lupta impotriva tebanilor, aflati sub comanda lui Epaminondas. Dupa aceasta, in urma unei neinfelegeri cu lacedemonienii, ii pardsir4 pentru a intra in Liga aheea- na. Ei au invins in lupta, aparindu-si patria si avind aju- torul armatei aheene, pusd sub comanda lui Aratos, Luara de asemenea parte la lupta purtata de aheeni impotriva lui Cleomenes gi distruserd puterea lacedemonienilor. Cum ca tutore al copilulis Antigonos care guverna Macedonia, copily deosebit de binevoitor lui. Fili Al lui Perseu se aratase inevoitor ilip, tata} i adusera felurite cinstiri si, fati de aheeni, mantineenii agoeeg 4 > f s i, dindu-i-l pe printre altele, schimbaré numele Ga avea sd dea acela de Antigoneia®. Ulterior, cind Augus lui Apollo Ac- lupta pe mare in preajma promontoriului ui coi Ceilalti tios, mantineenii au tat aldturi de romant partea lui eae % sotesc eu, . ienii at dupa erincina faptului ca lacedemonie ns tonius, numai nt; Augustus. Hadrian, oO“ panti- trecuser& de part ‘a zece generafil, 4 ingiduit man imparat dupa trecerea ‘din Macedonia $1 dus neenilor s4 renunte Je ne nou Mantineea. orasul lor sé se ™ 93 Scanned with CamScanner9 In Mantineea exista un sanctuar dublu, impartit Prin tr-un zid ce se inalf4 aproape la juméatatea lui. tntr_, Parte asanctuarului se afla o statuie inchinata Latonej $i copii}, . ei, Statuile le-a facut Praxiteles, cu trei generatit qué? Alcamenes. Pe un piedestal sint infatisate muzele si m.* syas, cintind din fluier. Pe o coloana este infatisat Poly. bios%, fiul lui Lycortas, despre care voi vorbi mai departe, Mantineenii® au si alte sanctuare, cel inchinat lui Zeys Soter, sau cel inchinat lui Zeus Epidotes, fiindca el este acela care imparte bunurile muritorilor; un altul este in- chinat Dioscurilor®, iar in alta parte se afla sanctuarul 5 Demetrei $i al Corei37, Aici, {in sanctuar] arde un foc asu- pra céruia se vegheaza ca s nu se stinga. In partea dinspre teatru, am vazut un sanctuar al Herei, cu statui facute de Praxiteles, care le infatiseazd pe Hera, stind pe un tron, Pe Athena si pe Hebe, fiica Herei. stind amindoua in pi- \$Scioare. (2) Mormintul lui Arcas, fiul lui Callisto se afla b inspre altarul Hebei. Osemintele iui Arcas au fost aduse de la Mainalon, potrivit unui oracol venit de la Delfi: Unde te afl Inmoreninat once Bumele de 2 att Si Poruncese SA mergeti acolo si, Impacati in Sata frag numele a juati rupul lui Arcas si s4-] duce-ti placut oras, imp&rtit de cele trei, tru 7 un temenos sA-1 inchinati acolo si si-i aducetl here cinel_drumuri; aa he s afla mormintul yj “ le , Altarul Soarelui“. Nj numente care se bucura aaa nad de teatru sint mo- qestea se numeste abe comunat gj ara Unul dintre 5 ca in ace: A cil - lui Cepheus. Pe un alt ican ineropata Antines aes infatisat un calaret reprezentindu-} pe ate Pe : Xenofon. (3) Indaratul teatrului se gives oY !°5™, fin) Ine rului Afroditei Symachia, in care Se afla stapinele Sanctua- tia de pe Piedestal ne arata cé aceasta state ei, Inscrip_ fata de Nikippe, fiica lui Paseas®, Mantineeniy fOSt ina]- Tidicat 4 Scanned with CamScanner(Ly me ee | > aww he? ped | (89 1 ( Ma ae CARTEA A VIIA ru] asi aminteascd posterita{ii de lupta navala ot one, care au luptat alaturi de romani. Ei 7 a pe Athena ‘Alea, care are in cetate ae 38 asemene’ c de je. (4) Printre zeii lor au considerat cins! var si 0 statul un sanct vat 0, ‘Templul lui Ani te cel mai nou ‘Mantineea sia fost impodobit cu grija ar am vazut statui si portrete ale lui. Ele se bucura de cinstiri in diferite locuri $i mai ales in Egipt, intr-o cetate | de pe {armurile Nilului, ce poartd numele lui Antinoos. \ ‘Mantineea era cinstit pentru urmatorul motiv. Dupa neam, el Se tragea din orasul Bithynion al Bithyniei, re- june aflata mai sus de riul Sangarios. Bithynienii sint arcadieni, originari ‘din Mantineea. Din cauza aceasta im- paratul a statornicit ca el sa se ‘bucure de cinstire in Man- tineea, an de an, iar la un interval de cinci ani sé aiba Joc intreceri gymnice*. In gymnasionul din Mantineea se afla o cladire cu statui ale lui Antinoos; aceasta cladire merit 84 fie vazuta si din alte motive, indeosebi datorita marmurei cu care este impodobita si picturilor care, in cea mai mare parte fl reprezinté pe ‘Antinoos sub infati- sarea lui Dyonisos. Se mai vede acolo o copie de i tura aflata la Kerameicos gi care reprezint lor de la Mantineea. (5) In piata publica di i se inalté o statuie de bronz, reprezentind o femeie care, dupa spusele mantineenilor, © Inf eee spre fiica lui Arcas. De asemenea: Lie gonstimpotriva t jebanilor fy eh se fi ; Vv i, spune c& are cu trei generatii jnaintea mea, in- mormintul unU! ind acelasi nume objinut j cinsteau fe vremea wedit cel pe vechiul Podares, spunind © batul & ar OO ‘a fost mai mare curaj atit print’ i ) a renofo cetatenia romana. P e ei cit printre ‘ Gryllos, fiul bi Xen ost ephisodoros din linga el K Scanned with CamScannerPAUSANIAS athon, care intimplator avea comanda cavale, Menilor. Al treilea la rind cinstit pentru Vitejia Podares. 10 De la Mantineea pornesc mai multe drumurj in tul Arcadiei. Eu _voj infati este demn de ys_ i i Pe drumul Tegeii, in partea stings a drumului principal, foarte aproape de zidurile Mantineej exista un loc destinat curselor de cai $i la o mica distanta un stadion unde au loc jocurile in cinstea lui Antinoos, (2) Acest stadion este dominat de muntele Alesion care — dupa cit se spune — a fost numit astfel din pricina viefii rétacitoare’? a Rheei. Pe acest munte se gaseste o Padurice inchinata Demetrei. In partea inferioard a mun- telui, la o micd distanté de stadionul din Mantineea, se afl sanctuarul lui Poseidon Hippios. Lucrurile pe care intentionez s& le scriu_cu_privire la acest sanctuar, nu le cunose la fel cu_aceia care au scris inain- tea mea. lar sanctu existent in vremea noastra a fost construit de Hadrian, care i-a si supravegheat pe lucra- tori, spre a-i impiedica sa Priveasca la vechiul sanctuar si Tie} ate hi Ste au socotit cd respectul ce-1 ay = lind, ie pentru cd suficient ca sd-i opreasca pe cel curiog es Pe atunci, era era destul de rezistent. Se Pare ca Aipytos ci acest cordon thos n-a trecut nici pe deasupra si nici pet lui Hippo- 1a taiat, spre a patrunde tn templu, Penn dedesubt, cj Pietate, a fost pedepsit, cdci a orbit din Bel ipsa lui de care i-a intrat in ochi, murind de Indata. (3) ae unui val val in interiorul unui sanctuar este o veche tra ain unui le. Ate. 96 Scanned with CamScannerjenil povestesc reat la navalit un V8 CARTEA A VILA siei ceva asemanator despre un val#4, care Acropold iar carienii din Mylasa spun cd 1 in templul zeului céruia, in limba lor ji cetatea Atena se afla la o distanta de a oa. Dar ¢ OS0B dii de mare, inspre partea Phaleronului, sti at ezece douaspr Mantineea este atit de departe de mare incit in timp ce i prin (4) ‘) Dincolo de sanctuarul e marmura, ridicat vointa zeului valul a putut apérea in sanctuar. a lui Poseidon se gaseste un trofeu in amintirea infringerii lacedemonie- a . a . nilor, comandafi de Agis‘’, lata si ce se povesteste cu_pri- care s-a desfasurat lupta. Mantineenii Tor- vire la felul in mau flancul drept al armatei si ei recrutasera pe tofi aceia jn stare sa poarte arme $I Podares, descendent din a i-i pusesera sub comanda lui treia generatia al lui Podares, care luptase impotriva tebanilor. Prezicatorul lui era Thra- sybulos, fiul lui barbat le prezisese mantin parte la lupta. in flancul lalte populatii ei. Comanda megalopolitanil des. Lui Aratos i se incredinf: manda lui pe sicyonieni si pe i Aineas din Elea, din spita lamizilor. Acest eenilor izbinda, luind el insugi sting erau agsezate toate cele- ale Arcadiei, fiecare cetate cu comandantul ilor o aveau Lydiades si Leoky- ase centrul avind sub co- aheeni. Agis si lacedemo- it sa prezinte un front nienii isi asezasera astfel falanga inci t ea centrul impreuna dusmanilor. Agis detin ue ae regelui. Asa cum se cu.cei ce-si aveau locul in prea putin la fuga im: jenii, Aratos a luat-o 7 injelesese cu arcadienii, Aratos a 7° f' tut face fata preund cu soldatii sai, atacului lacedemonien: pe nesimtite unei victorii, in numar din agezati in flancuri $i | punerea pe fuga a lui Aratos § acestea, ei nu-si 5 i 3 in felul acesta él partes a f fiierdura cea mai mal Partile; astfte 7 — calatorie 12 Grecia — ¥ jlor. Dar in timp ce fugea, el asezA armata in forma de semilund, Tn oParatoe i i jenii il] urma! ‘a é S esa Jace ore. Pe urmele lor veneau cel re considerau ca Un mare succes j a ostasilor sai, Cu toate A arcadienii ji impresurau au inconjura din toate re parte din armata $1, care dadur& seama Ci ol. He 97 Scanned with CamScannerPAUSANIAS ii pieri si regele lor, Agis, fiul lui Ry... printre a un Na tnsusi Eoseidon le-a venit mits, Mann aceasta pricind i-au inchinat lui Poseidon i frofeu. Tofi aceia care au preamarit faptele de arme ale eroilor din fata Ilion-ului au povestit in operele lor og zeii au luat parte la acest razboi si la masacre. Mai s atenienii cd zeii le-au venit in ajutor, in lupta de la Ma. rathon si Salamina si este mai mult decit evident ca celfij au fost distrusi de cdtre divinitatea de la Delfi si mai ales de daimoni. A 1 de aici ca victoria n-ar fi fost cistigata de mantineeni fara de sprijinul Tut idon. Ar- cadienii spun ca Arcesilaos care locuia la Lycosura si care era al noudlea descendent al lui Leokydes, cel care coman- dase pe megalopolitani, impreund cu Lydiades, ar fi vazut © caprioara, impovdraté de ani, si care avea un colier in , jurul grumazului pe care stdtea scris: »Ciuta tindré, am fost prinsi cind Agapenor,a pornit la Ilion* Aceast’ po- vestire dovedeste ca ciuta ete un animal care traieste mai mult decit elefantul, of yt \ ( why n\ (WV ir cinci stadii, intilnesti mormintele fi; fe ¢ x ~fpusele_mantineentlor, ele s-au ‘latory S228, Dua Mantineei pentru a Scapa de im: i pe ,Pamfntul oe Poe la moartea tataluj lor, edeea a ajuns la Iolcos a uneltit s&-1 piarax desigur in infelegere cu Tason, desi se peer eae F elias, Medeea a fagaduit fiicelor Juj Pelias in cas: ar fi consimfit, s4-] transforme pe batrinul lor i cind ele om tinar, Dupa ce a spintecat intr-un anumes ptr-un berbec si dupd ce i-au fiert carnea intr-un cazan, cup jan . life. 98 Scanned with CamScanner* gil PUtr-o asemel |* fn - ‘ca At ior din viatd unul dintre poet} CARTEA A VII-A _ arediente, 1-8 SCS de acolo Vi area unui ye ingredient®; “hip il lua si pe Pelias, fl tale in bucati sa fiarba; dar pe acesta fiicele lui il scoasera din nea stare, incit nu-l mai puturé nici morminta. Acest fapt a silit pe femei s4 se stramute in dia, unde li se ridicaseré aceste morminte, dupa sfirsi- . Numele lor n-au fost mentionate de nici ii pe care eu i-am citit. Cu toate acestea, ictorul Micon a seris sub aceste portrete ca se numeau ‘Asteropeia si Antinoe. (3) Asezarea numité Phoizon se afla la 0 distanfé de aproximativ douazeci de stadii de aceste morminte*. Phoizonul este un monument de mar- mura, inconjurat de un piedestal ce se ridicd cu putin dea- supra solului. ‘Aici drumul devine foarte ingust. Dupa cite— sta este mormintul lui Areithoos, numit Kory- se spune,ece: netes‘?, datorita armei lui. Inaintind pe drumul ce duce de la Mantineea la Pallantion, la 0 depirtare de aproape treizeci de stadii, intilnesti pe drumul principal o padure de stejari, ce se numeste padurea lui Pelagos. Acolo, ca- valeria atenienilor si 4 mantineenilor a luptat impotriva cavaleriei beotienilor. (4) Cu privire la Epaminondas, man- tineenii spun cd a fost ‘ucis de Machairion din Mantineea; lacedemonienii ins& spun ca a fost omorit de un spartan, pe care-] numesc tot Machairion. Parerea atenienilor sus- finuta si de tebani este ca Epaminondas a fost ranit de Grylos, iar acest fapt este reprezentat aproape aidoma in tabloul in care este redata jupta de la Mantineea- oe cert cA mantineenii facind 0 inmormintare publicd i ny los, au indlfat in cinstea acestui barbat, ce] mai brav din Ea aliati, o efigie a lui pe © stela, chiar pe locul unde i ber ia ‘Atit mantineenii cit steWjemonienii pastreaza tradi ‘ hairion, dar in realitate n-a exis at nic’ unui anume Macho? 1 Ma ‘un barbat cu acest cind nici la Sparta me adus cinstiri jie. Jar nume, caruia si ise} * Text lacunar Scanned with CamScannerr\ | | yes PAUSANIAS ~ ea eae ; Epaminondas a fost ranit, a fost scos din ling stad ind f inci in viata; el finu un timp ming“? rand, suportind durerile si privind desfasur: area luptei, Lo. cul de unde a privit pe cei ce se rézboiau, s-a numit Skope. Atunci cind lupta a ajuns spre sfirsit, cu rezuitat egal atit pentru unii cit $i pentru alfii, el a ridicat mina de pe rand si si-a dat sufletul. A fost apoi inmormintat Pe locul in care s-a produs ciocnirea. (5) Pe mormint se afl o coloana cu un scut deasupra, reprezentind un dra-~ gon, aceasta pentru a face, fara indoiald, s4 se vada c4 era din vita acelora care se numesc spartoi‘8, Pe mormint se afld doud stele, una cu o inscripfie beotiana si cealalta ridicata de imparatul Hadrian, care a redactat si inscrip- fia. Dintre toti grecii care s-au distins prin meritele lor in calitate de comandanti militari, Epaminondas ni se pare a fi demn de cele mai mari elogii si cd nimeni altul nu Lar putea intrece; intr-adevar, generalii lacedemonienilor a 0) ieee alté data sa Se teama de Sie la Delfi fi zind ca oracolul avea in vedere marea, *8 5 el, oes Se urce nici macar in trireme si nic; » N-avea curaj sa an ins infelesese prin cuvintul pe orabii de comert it ingelas Utd prPelago s* si nu marea Si alte aseza Pe cartagineral mikes ome pe atenieny wt monime lannibal. O i 1 $i mai i acestuia c& dupa sdvirsirea lu; eet Mi Ammon 4 Mai apoi el s-a x, &ene- Prusias etugiat “a iesit din teas Alun. > Sq 100 Scanned with CamScannerpupa citeva stadii de drum, rana fi “yp ut aegets i se sfirgi din viatd dupa trei zile, bolt ese fjerbinim rit, nicomedienii fl] numesc Libyssa. ee fool Um Cenie ni, lea venit prezicere de la Dodona, sa et gespre Sicilia care este 0 mica colina nu prea departe coloniter ee ei, "peintelegind tilcul oracolului, pusera la de OTF iti in finuturi indepartate si pornira razboiul Asi si alte exemple calé exe sracuzanilor. S-at putea ga imprgnatoare cu acestea. 12 Lao departare de un stadiu de mormintul lui Epa- i Zeus, numit Charmon. in pa- minondas este sanctuarul lui durile Arcadiei se gasesc stejari de diverse specii. Unii, au frunze mari, alfii, sint cunoscuti sub numele de stejari comestibili,; 0 @ treia specie de stejari are coaja poroasa si atita de subtire, incit este utilizaté la construirea gea- mandurilor $i a plaselor. Unii ionieni si impreuna cu ei Hermesianax, autorul de elegii, numese aceasta coaja ,,plu- ta“, Esve un drum ce duce de la Mantineea ja Methydrion care acum nu mai este ora§, CU ‘unsat dependent de Mega- polis. (2) Dupa ce ai jnaintat treizeci de stadii, intri intr-o cimpie, numita ‘Alhimedon si mai sus de aceasta se inalf4 un munte, Ostrakina; aici se vede 0 pester4, unde a trait Alkimedon, unul dintre aga-numifii eroi. Phigalienii spun cd Heracles a avut legaturi cu Phialo, fiica lui Alkimedon. Acesta, cind gi-a dat seama c4 fata a nascut un copil, a parasit-o pe un munte, pentru a 0 da pradé mortii, 1m~ preund cu pruncul, pe care arcadienii il numesc Aichma- goras, Copilul parasit @ inceput s4 scoala lipete, ir si cotofana®, care-1 auzea lingind, se apuca So teicher cum Heracles trecea cotofana 4i, parindu-i-~ acolo. Ajunging, mi ra din janturi, sal- se indrepta intr- O noscu § 7 se gasea Phialo, o recun *- tina di ropiere are i, fintina in aprop! vind si viata copilulul, De atamnumele pasaril (3) La pa- numele de ,coyofana”, 101 Scanned with CamScannerPAUSANIAS aaa eae uzeci de stadii de fintind se afld un loc, numit Petrosa, tormind hotarul dintre Mantineea si Megapolis. Pe ling drumurile despre care am vorbit, exista alte doua ce due spre Orchomenos. Pe unul din aceste drumuri intilnestj fn primul rind stadionul numit al lui Ladas*!; aici era locul, unde se antrena Ladas, in vederea alergarii. In Preaj- ma acestuia se afld un sanctuar al zeifei Artemis si jn dreapta drumului o movild inalté. de pamint care, dupa cum se spune, ar fi mormintul Penelopei, desi traditia mantineenilor nu se potriveste de fel cu cele ce se spun in poemul Thesprotis, Intr-adevar, in acest poem se spune cA dupa intoarcerea lui Odysseus de la Troia, Penelopa a avut de la el un fiu, cu numele de Ptoliporthes®, in timp ce mantineenii sustin cé Odysseus a convins-o mai intii pe Penelopa sa-i atraga in casd pe cei ce doreau s-o ia in cdsdtorie si cd apoi a alungat-o. Penelopa s-ar fi refugiat indaté in Lacedemona si apoi de la Sparta la Mantineea, unde, dupé un timp a si murit. (4) Dupa acest mormint urmeaza o cimpie nu prea mare, in mijlo- a one a Es © colina, unde se vad ruinele vechii lantinei. Acest loc poarta si in vremea Ptolis®’, Mergind putin mai'departe, cdtre missin ra de fintina Alalcomeneia, iar la o departare de oe id stadii de Ptolis, intilnesti ruinele unei asezari me t Mt, i ra, dacé cumva aici se afl mormintul Mairei54 as tegeati; se pare insd cd adevarul faptelor este m: i ls la de partea tegeatilor si nu de partea mantine i legraba Maira, fiica lui Atlas, a fost la ei ingropata “Moron, LC sintem fnclinati sd credem ca 0 descendenta a Mai degraba lui Atlas, deci o alta Maira ar fi poposit in tin arel, fiiea tineei. (5) Mi-a mai raémas s& vorbesc despre celles ae ce duce de la Mantineea spre Orchomenos, pe eae drum muntele Anchisia, la poalele cdruia se afla mormiy i afla Anchise®’. Atunci cind Aeneas se indrepta spre Sicilia. a apropiat cu cordbiile lui de Laconia gi a intemeiat 3 Sa file Atrodisias si Etis. Aici venise tatél siu Anchise, cot 102 Scanned with CamScanner; cum §i-8 sfirsit viata pe acest drum, jaind oarecare in ‘acest loc. Muntele poarta numele de Post ingroPe “Anchise. Eolienii care in timpul nostru Seni EY, Tntarese aceasts traditie, fiinded nu arata joculese varie a farii lor un mormint al lui Anchise. in ai Beacest mormint Se vad ruinele unui sanctuar AP Mroditel jar hotarele dintre mantineeni $i orchomenieni sint Pe muntele Anchisia. 13 In finutul Orchomenos, pe parte ce vine dinspre Anchisia®*, pe povirnis' un sanctuar al zeitei Artemis Hymnia. Acest sanctuar ine si mantineenilor*. O preoteasa si un preot slujesc aici; lor le sint interzise pe viata legaturile cu sexul opus, duc o viata austera, fara sé le fie ingdduit sa se imbaieze; in general, Te! or célasi cu al celor multi gi nici nu apar {n casa vreunui om. La aceleasi res- trictii stiu cd sint supusi, dar numai pentru un an si nu mai mult, cei qnsarcinafi s4 prezideze ospaful in sanctu- arul Artemidei din Efes si pe care efesenii fi numesc .,eS~ senes“57. In cinstea zeitei Artemis Efesia ei celebreaza 0 sirbatoare an de an. (2) Vechiul Orchomenos ¢ afld i virful muntelui, unde au mai ramas ruinele pietii publice si ale zidurilor®®. Orasul din zilele noastre se aflé ceva mai jos de incinta vechiului zid. Cea ce este demn de _ vazut aici este izvorul ge unde scot apa Tocuitorii, apo! vazut sint sanctuarele lui i, cu statuile lor de marmartemis © statui Jemn, a zZeife} a 5 0 Sta a mare e lemn de cedru a eo eae zeita, dupa numele ced ui, o St a piatra® la o oarecare de jos 2 orasgului se 2 18 est o eire au voct agezate distanta aa de oi yarbatil cazuti in jupta. Dar in in- a sting’ a drumului ul muntelui se afla pentru a-i cinsti * Lacund in text. 103 Scanned with CamScannerPAUSANIAS rn te nici o dovada cu privire la seripfii nu sé oe din restul Arcadiei cu care gu°?™Uri, din Pelopones sav ae fi aU lupt i nici orchomenii nu pastreazd nici un fel de intin (3) In partea opusé a orasului se afla muntele Trachy, i. {ntre acest munte si oras se intinde ° albie adineg curg apele provenite din ploi si care Lala intr-o cim. Pie largé de tot, acoperité aproape pe tot intinsul ej g o mlastiné. Pornind de la Orchomenos si inainting cam vreo trei stadii urmezi un drum care duce de-a drepty} la Kaphya, la inceput de-a lungul albiei, apoi spre stinga, de-a lungul mlastinii, Mai exista inca si un alt drum, care, dupa ce a trecut prin albie, se abate pe la poalele munte- lui Trachy. (4) Pornind pe acesta din urmé, gasesti maj intii mormintul lui Aristocrates®, cel care a pingarit cindva pe fecioara slujitoare a zeifei Artemis Hymnia. Dupa acest mormint, se gasesc izvoarele numite Teneiai, jar la o departare de aproape sapte stadii de aceste izvoare este o asezare, numita Amilos. Se spune cd aceasta ase- Zare era odinioara un oras. (5) Acolo drumul se imparte din nou in doua; unul, duce la Stymphelos, iar celalalt la Pheneos. Mergind pe drumul spre Pheneos, intilnesti un ae unde se_ impreund hotarele teritoriilor orchomeni- o tired neneatilor at aphyatilor. In Virful muntelui este 5 4 Kaphyatike, Dup3 hotarele enumerate urmeazA un Sant adine ¢; ce duce spre Pheneos, Cam spre mijlog 1 acerseaza drumul ‘Ocul acestuj izvo- ragte 0 ap& dintr-o fintind, | ; 1 sang izvo tilnesti agezarea Karyaj, 1 ™arginea santului in- 14 Cimpia Pheneafilor se al i, Spune c& Pheneosul antic a fost tra 28 de Karyai. Se dafie. Si pe vremea Noastré se maj vad ae eee nun Precum spun gi oamenii, urmele apei care i Pe munti, ca manta de cinci stadii de Karyal stnr'so2 !aintat. 1 ri Bumele de Oryxis, iar celdlalt cu acela qe at unul Poalele acestor munti se casci o Prapastie care aiathis. Oar- 104 Scanned with CamScannergvenite din plol. (2) Pheneatii spun ci aceste_ ‘ost. sdpate e ma lui Aa ios, dobindi Alea nu de la Lysidike, s si Phencds § i-a avut pentr putea admite ca atunci cind t din Tirinthos de catre Eurystheus, pheneati*', am Heracles a fost izgoni’ nu s-a refugiat indata la Teba, neos. (3) El a sapat in mijlocul canal ca SA Serveasc alti arcadieni il numesc de cincizeci de stadii si o unde nu s-a lasat in jos. Riul apele lui fiind indreptate spre v eracles. (4) Orasul este situat la sirea albiei sdpate de Hi 0 distanta de cincizeci de stadii de prapa: am vorbit, A fost intemeiat, pe apele pr apis ‘yunci locuia la Pheneos, pe ling& Lao- pemcles, care PP Ys aphitryon si cA Amphitryon era fiul de la Laonome, fiica lui Guneus din fiica lui Pelops. Daca in- uo bucata de vreme lo- ci S-a dus mai intii la Phe- 1 cimpiei de la Pheneos un 4 drept albie riului Olbios, pe care Aroanios. Canalul are 0 lungime adincime de treizeci, in locul totusi nu mai curge pe aici, echea albie, dupa para- stiile despre care un pheneafii, de asa cum sp Tupta din toate par- un localnic, Pheneos- , T A, au consolidat-o in unele puncte, cele mai multe nefiind intarite. ‘Aici, pe cetatuie, se afla ita Tritonia, din sanc- un sanctuar al zeitei Athena, num! ! lo si o statuie de bronz tuar au ramas numai ruine. Este aco! iose2, Asa cum se Sp a lui Poseidon, numit Hipp! tuia a fost ridicata intul a cutreierat intreg pam a indltat un locul unde le-a gasit a fei Artemis, pe care 2 numi Posel asemenea 0 statuie lui a 4 Odysseus a isi tinea vacile Pe gasit iepele, se spune ca = jase in tinuturile pheneatilo 1 insulei de Odysseus care, une, sta- ; jerzindu-si iepe le ei in cautarea Jor si pe sanctuar in cinstea zel- t-0 Heurippa. consacrat ee ;ppios. Dupa ce re- don HEP Socot Pymerit elat rr, aga © 3 Ithaca. Pe soclul statu, phe- ile pe rindea poruncile cuprin' c tea continent, in dreptu’ * ynscriptie ‘ i 0 i P| ce-i pasteau caii. a neatii au grava care le daduse odyssey admite ca fiind vero ie de pheneati, da Scanned with CamScannerPAUSANIAS —_—_—_———_———---—r— ' cela care a ridicat st, dmite cd acela care 5 —1Chcat statuia . acea vreme oamenil nu Se_pricepeau s4 __B wilted rere, On oe orn eS ata statuile de bronz, asa cum ar tese o “epreetminte a o~singuré bucataé.~ Vorbind despre intr= , statuia lui Zeus Hypatos de la Sparta, eu am si aratat t lucra pe atunci bronzul. Cei dintii care au des- in ce fel se 7 si a turndrii statuilor au coperit tehnica topirii bronzului és . feet Rhoicos®, fiul lui Philaios, si Theodoros, fiul lui Te- lecles, amindoi din Samos. Tot o opera a lui Theodoros, era si pecetea gravatd pe piatra de smarald, pe care o purta de obicei Polycrates®, tiranul din Samos si cu care atita se flea, (6) Coborind din cetafuia pheneatilor, dai de un stadion iar pe o movilé de pamint dai de mormin- tul lui Iphicles, fratele lui Heracles si tatal lui Iolaos. ii.cd Iolaos a trudit aldturi de Heracles la cele mai multe din muncile sale si ci Iphicles, tatal lui Io- laos, atunci cind Heracles s-a luptat pentru prima data cu eleenii lui Augias, a fost ranit de fiii lui Actor, cunos- cufi sub numele mamei lor, Moline®, Ai lui il dusera bolnav la Pheneos, unde Buphagos, un barbat din Phe- neos $i sofia acestuia, Promne, fi ddduri cea mai mare ingrijire si-1 ingropara cind a survenit moartea din pri- cina ranii. Locuitorii din Pheneos fi aduc si astdzi sacri- ficii lui Iphicles, asemenea unui erou. Dintre zei, phe- neafii cinstesc in chip aparte pe Hermes*s, celebrind Jo- curile Hermeene. Ei au si un sanctuar al lui Hermes cu o statuie din marmura, pe care a faurit-o Eucheir®?, fiul lui Eubulides. Indaratul sanctuarului este mormint il ta Myrtilos, despri cii_povestesc St fiul lui Hermes si a slujit ca vizitiu de curse lui Oinamaos. Ci od cineva venea sd ceard in casdtorie pe fiica Juj Oinom os Myrtilos conducea cu dibicie iepele lui Oinomaos in tin a ce Oinomaos arunca cu sulifa in pretendent®s, atunej cin y acesta trecea prin apropiere. Myrtilos era si el indragostit de Hippodameia, dar neavind curajul si concureze, se re. trasese si-] slujea pe Oinomaos ca vizitiu. Se spune Caen 106 A Scanned with CamScannerCARTEA A VII-A . 4 s-8 doved! tradator al lui Oinomaos, cele din de Ecjops cé-i va ingadui s4 se afle o noapte geist fe aameia. Cind Myrtilos j-a amintit juramintul eruncat in mare de pe corabie. Phene- cu ops |-8 saat POR j-au descoperit trupul zvirlit de furtund pe afi 9003 eau ingropat si ca-i aduc sacrificii an de an, ca val erou, in timpul noptii. Este clar cA Pelops n-a facut > calatorie lunga mare, ciaplutit numai de la gurile gluviului Alpheios pind la portul eleenilor. Asadar, Ma- rea Myrtoicd nu-si trage numele de la Myrtilos, fiul lui Hermes, cAci incepe din sudul Eubeei si inainteazd fn Marea Egee pe ling& insula pustie a Elenei®, Eubeenii, care-Si amintese de vechile tradifii, mi se pare ca au dreptate atunci cind sustin ci Marea Myrtoica si-a luat numele de la 0 femeie cu numele de Myrtoo. _ 1 Pheneatii au si un sanctuar al Demetrei zisd Eleu: nia si serbeaz in cinstea zeitei Misterele de 16 mies sustin cA ei respecta aceleasi practfci in ocmai ca Ja ie- rele eleusinice”™ si ca, potrivit unei profetii date de oracolul delfic, ar fi venit la ei Naos, descendent din Evmolpos, din a treia generatie. Ling& sanctuarul zeitei din Eleusis s-a construit , asa-zisul Petroma, care consta din doua pietre mari. ajustate intre ele. An de an, cu prilejul ceremoniei numite Marile Mistere, acest? pietre sint deschise si din firida sint scoase inscripfii cu privire la celebrare. Dupa ce aceste inscriptii au fost citite. spre a fi auzite de initiati. sint depuse la loc in aceeasi noapte. Am aflat ca cei mai mu A ti, in problemele cele mai importante jura pe ace’ e lui i .e rotunda, care are 1 vului se afld 0 inveli eri. La asa-numita Marea ai A fata si, potrivit trad? ei a ipeaien a pape zeii ee entnteni. Spun phenea- sacre, loveste . ee rea ui Naos, Demeter ajunsese pe Mio Sree mnarile ef $1 ca tuturor ipheneatilor ce-i dadu- 107 Scanned with CamScannerPAUSANIAS TO italitate in casele lor sau care © primiserg oy . a oe le-a daruit tot felul de legume, afard de we Respectind o traditie sacra, ei consideré bobul ca o j guma pingirita. Dupé_spusele | HOF. Trisaules sj Damithales, care au dat ospitalitate zeifei, i-au indltat y, sanctuar la poalele muntelui Cyllene $i au statornicit in cinstea ei o serbare pe care o celebreaza $i astazi"!, Aces sanctuar al zeitei Demeter Thesmia se afl4 la o departare de aproape zece stadii de oras”. (2) Cel ce porneste de la Pheneos spre Pellene si Aigeira, orag al Ahaiei, la o dis. | tanta de aproape cincisprezece stadii, intilneste un sanc- | tuar al lui Apollo Pythios; din el n-au ramas decit ruine | si un mare altar din marmurd alba. Pheneafii aduc aici si astazi sacrificii lui Apollo si Artemidei. Se Zicssi sanctuarul l-a ridicat Heracles, atunci cind a Cucerit Eli- sul. (3) Aici sint si mormintele eroilor care au luat parte alaturi de el la expeditia impotriva eleenilor si care nu s-au mai intors in patrie, dupé lupté. Telamon a fost in- gropat foarte aproape de riul Aroanios, ceva mai incolo de locul unde se inalfa templul lui Apollo, iar Chaleodon oe as ee ee pee numité Oinoe. Totusi, nu putem admite cd si-ar fi gasit sfirsitu: § Chalcodon, tatal lui Elephenor, cel’ = an 2uenst lupta eleenilor la Ilion, si nici Telamon, tat] lui Aias si Teuros Cum ar fi fost oare cu putinta s& ia parte Chaleodon la aceasta expeditie a lui Heracles, cing la Teba exist a turii demne de crezare ca el pierise ucis mai } ae | c&tre Amphitryon? Ar fi fost oare cu putinta emi ee sa fondeze Salamina, din insula Cipru, din oa | nimeni nu l-a alungat din patrie, cing Sa eee ce de la asediul Troiei? Ar fi Putut oare sa-) alun, ors acasd | decit Telamon? E impede, asadar, ci nie ceegineva din Eubeea si nidi Tela In Egina nu a ooh Ja expeditia lui Heracles impotriva eleenilor. i 7 + Si_as; einsemnafi care poartd ade agi 182 ume 108 Scanned with CamScannerona} ; gnumite Porte fel. (4) Inspre Yinutul vecin al ahee- fost OF nu au Un singur hotar ci mai multe. Inspre hen’ i desparte riul Porinas iar inspre finutul jor P wl tea Pelion * arul zeitei Artemis. lar daca inaintezi Aigeiree itoriul pheneatilor, dup sanctuarul lui Apollo hide un drum care duce spre muntele se afld jzvorul fluviului Crathis, care se jn mare, jinga agezarea Aigai. Locul acesta unde ‘yremea de demult se indlfa un ora$ al aheenilor, este astazi pustiu. Dupa acest riu gi-a juat numele gi riul care e in Italia, in {inutul brettilor. Pe virful muntelui Crathis se aflA un sanctuar al zeitei Artemis Pvronia. In timpurile mai vechi, argienii veneav sa ia de la aceasta zeita focul pentru serbarile de la Lerna. 16 Pornind dinspre Pheneos spre partea in care rasare soarele, dai de un munte, Geronteion, si de un drum ce trece pe alaturi. Muntele acesta formeazA hotarul dintre pheneafi si stymphelieni. Spre stinga Geronteion-ului $i de-a lungul finutului pheneatic sint si alti mu fi ai phe- neatilor, numiti Tricrena, unde se afla trei finti ne ca nimfele din preajma acestui masiv 1-au imbaiat pe Hermes in aceste fintini, atunci cind s-a nascut si cS aceasta este pricina pentru care izvoarele sint inchinate lui Hermes. (2) Nu prea departe de Trikrena Se afla un alt munte, Sepia. unde . Atpytos, ful fai ‘Blatos, din pricina unui eee a fost ingropat in acelasi loc, 3c fost cu Pr eetes ducd mai departe ¢ . T nii, in preajma aces! 7 eoarece mun! ah as gerpn dart acum sint ae ae Dera ce perit este incd in cea M2) | are ea a tia gaurilor unde zApada, acei $erP! ta cu caderea zapezii, dar r se adapostesc, spar Ga inaint mada si frigul patron tele Scanned with CamScannerPAUSANIAS ee i i te din ej adaposturile lor, distrug o par n ei, Eu reetat mmormintul lui Aipytos cu o atentie deosenitg, deoarece Homer 1-a pomenit in versurile sale Privitoare Ja Arcadia. Mormintul este format dintr-o movila nu prea mare de pamint, inconjurata de un piedestal circular ge Amas_i ionat U marmurd, de care Homer a ramas_in G \pe cit se pare, nu vazuse mormint mai frumos, Tot “aga, Hom fl a faistos pe scutul lui Ahile si carul sculptat de Dedal, intru- cit cl nu vazuse alte opere de acest fel mai impunatoare, Fu insd, care cunosc multemorminte -demne-de-admir t ats, voi 1 doar doud. unul, la Halicarnas™, iar al doilea in fara evreilor. Mormintul de la Halicarnas a fost ridicat de Mausolus, regele halicarnasienilor si este atit de im- punator prin dimensiunile si prin constructia lui, incit ro- in marea lor admirafie peniru acest monument, nu- mesc cu numele de Mausoleu toate mormintele impundatoa- re. In orasul Ierusalim din fara evreilor, oras distrus de Hadrian din temelie, se gaseste mormintul unei bastinase, numita Elena’, Mormintul in intregime, ca si usa lui care se deschide in fiecare an la aceeasi Zi si ord, sint din mar- mura. Usa se deschide numai cu ajutorul unui mecanism, Nu rdmine prea multi vreme deschis&, ci se inchide din Deere eae eal aceasta usa intr-un alt inter- val de timp, truda iti va fi zadarnii a; cai ij i altfel decit fortind-o. os cel nu vei izbuti 17 Dupaé mormintul lui ytos urmeazs lene, care este cel mai inalt din Arcadia. Pe vitfal sent munte se afla sanctuarul in ruine a lui Hermes Cylle, ia nul. Este limpede cé muntele si-a iuat numele de ac ie fiul lui Elatos, iar zeul si-a luat porecla dupa munte’ (( in cite a: utut afl vechi isi construjay statuiie de lemn din abanos, ros, cédru, stejar, tisg si Totus, Dar statuia lui Hermes Cyllenianul nu este facuta dintr~un astfel de lemn, ci din lemn de lamii, Se Pare ca are o: inal- 110 Scanned with CamScannerCARTEA A VIIA icioare. (3) Muntele Cyllene tti de ce mat iti gi alte lucruri; poti, de pilda, es Mord PrvEN LS un al imaculat. Mierlele asa zise beotiene Heth alta varietate de pasiri, care nu cinta, Eu in- sint 105° out pe muntele Sipylos, inspre Jacul ce poarta sume tui Tantal, niste pasdri numite vulturi albi, care a mana in totul cu. jebedele prin albul penelor. Chiar a cetatenit particulari poseda mistreti albi si 0 specie de albi din ‘Tracia, Cit despre jepuri gi cerbi, in Libya crese jepuri albi, iar la Roma am vazut $i am admirat cerbi albi, dar nu mi-a venit in gind si intreb dacd au fost adusi in vreo alta tara sau din vreo insula. Eu amintesc aceste lueruri din pricina mierlelor de _pe C jlené, pentru ca nu (ee tee Coiene urea ME ere rae cneve eee Ea mail a untele Cyllene urmeaz ul munhlor Crelydorea. Aici, Hermes a gasit 0 proasca $es- , a jandupa cite $e §) j-a smuls pielea si 2 facut din carapace otra. ‘Aici se gasesc o le dintre finu- turile pheneatilor si ale peleneenilor, jar cea mai mare parte a muntelui din masivul Chelydorea cade in stapini- rea aheenilor. (5) Pornind de la Pheneos catre apus, dru- mul din stinga duce spre oragul Cleitor, iar drumul din dreapta duce la ‘Nonacris” yi spre apa Styxului®®. In ve- chime, Nonacris era un 0ras situat in Arcadia, care si-a luat acest nume de la sofia lui Lykaon. jn vremea mea nu existau decit ruinele acestui oras, $i de mulle ori nit i macar acestea. La 0 mica distanta de aceste ruine se afld © stinca inalta. Eu n= am vazut nicdieri o alta § a de o indltime as2 de mare. Pe aceasia stincd picurd 0 apa, numita de greci Sty* Scanned with CamScannerwe ‘PAUSANIAS ( \ te versuri, am impresia cd amindoua Perele Sint aces Epimenide din Creta spune si el cg Styx era oy ee dar nu c& era sofia lui Pallas, si o4 ea ly a dit pe Echidna nu de la Pallas, ci de la Peiras esp! dobine u jim cine a fost. Cel care a intrebuintat numele ‘te ‘Styx freevent in versurile sale a fost Homer. Tn jurae . : mintul Herei, Homer spune: i fi 1 de sus rtor fie-mi pamintul acesta si ceru, a epee cu apa lui stdt&toare de jos“80 i i fi vazut aievea apa E] face aceasta descriere oa si cind ar y 1 ap statatoare a Styxului. Iar fn »Catalogul ostilor“ care-] inso- tese pe Guneus el spune ca riul Titaresiossi se formeaza din apele Styxului. desemneaza ca pe un riu al Infernului, iar Athena declara cd Zeus nu-si amin- teste cd numai cu ajutorul ei Heracles s-a mentinut in viata si s-a achitat de muncile impuse de Eurvstheus: »Daci stiam ev de asta si minte aveam Intr-atita Cind fu trimis in Tadul cu Portile ferecate S-aduca din bezna ciinele uritului Hades Nu mai scdpa e} de apele greu de trecut ale Styxului*, (2) lar apa care picura de Pe stincd, in apropiere de No- nacris cade maj intii Pe o alta stincd, de asemenea foarte | inalta, trece apoi peste ea si se azvirle in tiul Crathis, | Apa riului este otravitoare atit pentry Oameni cit si pen- tru orice animal, Se spune c§ aceasta apg§ a nimicit cq- IN aceasta fintind. Dar | calitati ale apei, care stirnese m; de cristal, cit si cele de portela: atunci cing Pui in ele aceasta ele sint facute din corn, din Os, fi din by, plumb orj cositor, din argint sau electron si de aur, sint distruse sub influenta aceste} Qa C acestea, poetesa din Lesboss2 mérturiseste ca i ee ler or 112 Scanned with CamScanner