2.

Functiile pielii

2. FUNCTIILE PIELII
I. ​Functiile care asigura regenerarea si conservarea (melanogeneza si keratinogeneza realizate de
keratinocite si melanocite).

II. Functii de aparare:

1. Protectie mecanica​: realizata de keratina, derm si tes. cel. subcutanat. ​Keratinogeneza este
functia specifica a epidermului de a produce keratina (0,6-1g/zi). Aceasta incepe la nivelul
keratinocitelor bazale cu sinteza prekeratinei, alcatuita din ​lanturi polipeptidice ce formeaza
protofilamente​, ulterior prin agregare ​filamente si apoi ​tonofilamente (filam intermediare) de
keratina, mai subtiri la nivelul str bazal, cu ingrosare progresiva spre str cornos. Keratinele
sunt o familie de cel putin 30 de protein distinct, produse de gene diferite.
Ele sunt:
- acide (de tip I – k9-28, k31-40) sau
- bazice (k1-8, k71-86).
Pot forma heterodimeri (tip I+II: K1,5,10,14).
Keratinele pilare/H sunt:
- K81-86
- K31-38
Principalele keratine din stratul bazal si spinos sunt k 5 si 14, fiind inlocuite cu K 1 si 10 pe masura
diferentierii keratinocitului. Keratinocitele din str granulos contin in plus, granule de
keratohialina (in cmponenta carora intra filagrina si loricirina), care constituie liantul fibrelor
de keratina. In str spinos superior se gasesc corpii Odland (keratinosomii, considerate a fi cea
de a treia component implicate in keratinogeneza.) In urma procesului de keratinizare, cel str
cornos au invelis celualr format prin legaturi ireversibile intre numeroase tipuri de proteine
(loricrina, involucrina, keratolinina etc), iar in interior macrofibrile de keratina, lipsind
nucleul si organitele celulare.
Grosimea epid este mentinuta constanta printr-un echilibru intre pierderile celulare de
supraf (descuamare) si producer de noi cel de catre str bazal. Turnoverul epid este in medie
28-31 zile este reglata de fact. intrinseci (chalona epidermica - inhibitor, fact de crestere
epidermica, TGF alfa, KGF, interferon gamma, PG F, poliamine, stimuland, iar TGF Beta 1
si 2, IFNgamma, inhiband diversele procese implicate in keratinogeneza) si fact extrinseci:
hormonali, nervosi, mecanici (stim epidpoeza), medicamentosi (vit A/D scad epidpoeza) etc.

Rezistenta, elasticitatea si plasticitatea tegumentului se realizeaza prin contributia in

principal a fibrelor dermului, dar si a coeziunii intercelulare si dermo-epidermice, subst
intercel. Fb de collagen au resist mare la tractiune, iar fb elastic sunt imp ptr elasticiateta teg.
Hipodermul preia si amortizeaza o aprte din energia factorului mecanic.

2. Fotoprotectie​: melanina, dar si keratina. Stratul cornos este primul ecran fotoprotector, care
se comporta ca o bariera fizica fata de rad. UV pe care le reflecta, disperseaza si resoarbe.
Ingrosarea tegum. dupa expuneri repetate este o reactie de adaptare. Al doilea filtru este
melanina​, prin proprietatile sale fizico-chimice. Absoarbe rad. UV pe care le transforma in

1
 2. Functiile pielii

caldura sau o foloseste in procesele de oxidare, minimazand ef. UV asupra celorlalte celule.
Hiperpigmentarea imediata si tardiva sunt de asemenea fen. de adaptare la agresiunea UV.
Melanogeneza este cap de a produce si stoca pigment melanic. Exita maimulte tipuri de
melanina: eumelanina (insolubila, brun-negru), feomelanina (solubila, galben-brun-rosu),
trichocromii (feomelan + mult sulf, galben-rosu) si mel mixte (eu+feo). Melanina este
sintetizata in ribozomii melanocitului prin cascada Raper-Mason pornind de la tirozina, sub
actiunea tirozinazei (enz bogata in cupru) (DOPA -oxidaza), TRP1 si TRP2, care o
transforma in DOPA si apoi in Dopa-quinona, prin polimerizarea careia de formeaza
eumelanina, celelalte prin co-polimerizarea DOPAquinonei cu cisteina. In ap. Golgi melanina
este agregata si grupata in proteine amorfe si lamelare sub forma unor vezicule
intracitoplasmatice = melanozomi (4 tipuri). Melanozomii de tip IV sunt opaci, incarcati cu
melanina, dispusi in varful dendritelor de unde sunt transferati catre keratinocite prin 3
mecanisme: fagocitarea dendritei distale a melanocitului, injectare in keratinocit, eliberare in
sp. extracel si apoi incorporare in keratinocit (endocitoza).

Melanogeneza este infl de mai multi factori​: ​factori genetici (formare, multiplicare, dif melanoblasti,
morfol si nr. Melanocite, talie forma si culoare melanosomi, tipul de melanine produse, sint tirozinaze
si modul de repartitie a granule pigm in keratinocite), ​fototip cutanat det genetic (rasa ​alba - putini
melanosomi, imaturi (tip II/III), agregati => citoplasma clara, ​rasa neagra – numerosi melanozomi tip
IV dispersati si rezistenti la enz. Lizozomale, degradare mai inceata => granule de melanina si in
stratul cornos), ​factorii fizici​- cel mai important fiind UV, prin activarea tirozinazei, ​factorul
hormonal​: aMSH- creste activitatea tirozinazei, stim dispersia melanosomilor catre extremitatea
dendritelor, in ciroza dat incap ficatului de a inactiva MSH., ACTH- contine MSh, Estrogeni-cloasma
gravidica, testosteronul stim melanogeneza. Printre inhibitori: h tiroidieni si CSR(cortizon,
aldosteron). PgE2 si D2, ac arahidonic stim sint de melanina – hpigm postinflam. ​F medicamentosi:
bleo, cicline, psoraleni-hipeprpigm; vit B1, C, edta, desferal, hidroquinona inhiba melanogen. ​Fact
nutritionali-​ carenta de precursori sau de cupru- necesar activit tirozinazei- perturb melanogen.

3. Protectie termica: functia de termoreglare este una complexa realizata de vascularizatia

cutanata (vasoconstr – scade pierd cald, vasodilat – crest pierd cald), gl sudoripare ecrine si tes. cel.
subcutanat sub control nervos (hipotalamic) si hormonal (ADH- care controleaza perspiratia = pierdere de
apa continua la niv teg si mucos, indif de temp mediului ambiant). Pielea are un rol extrem de important
in mentinerea constanta a temperaturii corporale. Secretia sudorala se afla sub infl. fact externi (temp
mediului, efort, ingestie de apa), si interni (impulsuri nervoase, aldosteron ADH.) Evap Transepid:
pierdere de apa suplimentara sub infl ADH in cond de stres termic.

4. Mentinerea echilibrului intern prin ​limitarea pierderilor de apa si electroliti la nivelul

stratului cornos. Afectarea cutanata extinsa in eritrodermii sau afectiuni buloase intinse determina pierderi
de apa si electroliti la nivel cutanat care pot pune in pericol viata pacientului.

5. Protectie antiinfectioasa nespecifica: prin intermediul gl. sebacee si sudoripare care formeaza
la niv. cutanat un film hidro-lipidic, si prin descuamarea stratului cornos. Filmul hidro-lipidic denumit si
mantaua acida se formeaza prin emulsionarea componnetelor lipidice in apa, are pH acid intre 4-7,
conferindu-I proprietati bacteriostatice, fungistatice si de tampon de neutralizare a subst alkaline. La pliuri

2
 2. Functiile pielii

acidiatea este mai redusa ajungandu-se uneori la alcalinitate. De asemenea are rol de lubrefiere asigurand
suplete tegumentului.. Spalarea excesiva cu sapunuri alkaline, caldura uscata (incalzire locuinte iarna),
vantul, frigul det uscaciune si fisurarea pielii si deteriorarea filmului HL. Hidratarea in exces, scade resist
str cornos si ii compromite fctia de aparare.

6. Analizator senzitiv si protectie fata de agenti fizici: terminatii nervoase libere- ​durere si
structuri specializate (corpusculi meissner, discrui merkel- ​senz tactile​, ​presiune corpusculi vater-pacini,
termoreceptia​ corpusculi Krause ptr rece si Ruffini ptr cald). Fac ca pielea sa fie un veritabil organ de simt

III. Functie imunologica: ​celule Langerhans - in malpighianul profund si dermul papilar au rol in
reactivitatea imuna apielii, principalul rol fiind de captare, procesare si prezentare a atg ext limfocitelor T.
keratinocite​- produc numeroase tipuri de CK, fiind implicate in reactivitatea cutanata imuna. (IL-1,6,8;
Factori de crestere- epidermali, fibroblastici, trombocitatri, etc, factori de stimulare a MF si granulocitelor
etc, interferoni). Impreuna cu stratul cornos reprezinta prima bariera antiinfectioasa a organismului.
Peptide antimicrobiene keratinocitare: defensine alfa si beta, catelicidine.

IV. Functie endocrina: keratinocite (produc colecalciferol sub actiunea UV pornind de la 7

dehidrocolesterol rezultat prin oxidarea colesterolului la niv pielii).

V. Functie psihosociala- ​aspectul pielii influenteaza comunicarea inter-umana atat pe plan social cat si
sexual (dat feromonilor prezenti la niv org cutanat).