Lumenut este egal cu fluxul luminos emis intr-un unghi solid de un steradian, de ciitre un izvor punctiform si uniform* eu intensitatea de o candela. 47.3. Tluminarea unei supratete. Tluminarea £ a unei suprafefe este raportul tntre fluxul luminos @ care cade uniform repartizat pe o suprafa(é, si mdrimea acesteia. 417.3) Unitatea de iluminare se-numeste lux (Ix); f tux — Lumen Un lux este egal cu iluminarea wnei suprafefe care primeste un flux luminos de un lumen uniform repartizat pe un m*. 17.4. Legile tluminarii. Se demonstreazi experimental (v. Iuerarea de laborator nr. 10) of pe o suprafata agezati la distanta r deo sursi punetiforma, care formeaza un unghi acu directia razelor de lumina ce cad pe ea cu inten: sitatea J, iluminarea E este data de formula: (17.4) Strazi si piete Ix Lucrari de finele mijlocie Ix Citit gi seris Ix Desen tehnie Ix Alte ilumindri Lumina Soarelui, vara cca. 100 000 Ix Noaptea cu Luna pliné 02 Ix 18. Refle luminii Reflexia luminii a fost studiata in aménunt in scoala generald, aici vom face numai 0 prezentare sumari a legilor reflexiei i aplicafiile lor. * Se spune cf un izvor luminos este punctiform, atunci cind dimensiunile lui sint mioi tn comparafie cu distanja la care observim efectole. Dac& izvorul luminos punctiform gnite wn flux luminos rispindit uniform tn spafi l se numesteStvor punetiform si18.1, Legile reflexiel. Daci 0 razi de Jumind $1 intilneste in /o suprafata pland " lucioasi O (fig. 5.6), ea tsi schimbi | directia, intoreindu-se in mediul din care I fa venit pe drumul 72; acest fenomen se i Mis reflaxia laminii. | Raza SJ este raza incident, punctul I ‘bs este punctul de incidenti, raza TR este raza reflectatd. Planul format de raza incidenta ST si perpendiculera (normata IN) ridieatd din punctul 7 pe planul 7 oglinaii, este planul de incidenta. Fig, 56 Reflexia umn. Se demonstreazk experimental urmatoarele legi ale refleziei: 4) Raza reflectat, normals gi raza incident sint in acelagi plan. 2) Unghiul de refiexie este egal cu unghiul de incidengs. r=i (18.1) Daca unghiul de incident este nul, adie dacd raza incidenta este normal nda, raza reflectata coincide cu raza incidenta, Experienfa arata cd dacd raza incidenta urmeazi drumul strabatut anterior de raza reflectat’, noua raza reflectat& va urma drumul razei incidente ante- ioare sau, cu alte cuvinte: schimbind sensul de propagare a luminii ce se reflect, drumul ei nu se schimba; acesta este principiul reversibilitafié razei de lumini. Conform legilor reflexiei razole paralele, incidente pe 0 suprafaté. plan gi lucioasi, dau raze reflectate tot paralele. Dac& suprafata nu este lucioasd razele paralele incidente dau raze reflectate in diferite directii (fig. 5.7). cest fenomen este numit difuzia luminii; majoritatea corpurilor ilaminate difuzeazt 0 parte mai mare sau mai micd din lumina pe care o primese, 18.2. Imagini in oglinzile plane. O suprafaja plan lucioasi, care reflect lumina se numeste oglindé, pland. Sf considerim un punct luminos A, situat in fafa unei oglinzi plane 0 (ig. 6.8). Razele cae vn de a punetal luminos cad pe o olindd se reflest chiul unui observator, care priveste aceste.raze vede punctul luminos A in A’ intersectia prelungirilor razclor IR gi 1’R’). Pentru observator deci faveste raze par cd pornese din A’. Punctul A” este imaginea punctului A. Ea este o imagine viriuald, deoarece nu poate fi prinsi pe un ecran. Fieotirai punct al unui object, ti corespunde o imagine punctual virtual; ansamblul acestor imagini constituie imaginea obiectului. Pe baza acestor observa{ii deducem ci imaginea unui obiect data de o oglinda plan este si metricd fajé de obiect in raport cu. oglinda. 18.3. Oglinzi sterice. Prin oglinda sfericd intelegem o parte Jin suprafata unei sfere lucioase. Oglinzile sferice sint de doua feluri: 832 eo Fig. 57. Difuzia lumini. Fig: 59. Oglinds sferiek concavd. Mus Oglindé, ‘converd Fig. 5.8. Imaginca dati do 0 ogling plana Fig. $10. Opting storied convexd. 1) oglinsi concave(fig. 5.9) daca suprafaja reflectanta este cea interioard; 2) oglinzi conveze (fig. 5.10) daci suprataja reflectanta este cea exterioard. La o oglinda se disting: — centrul de curburd, adic& central C (fi oglinda — virfal oglinsii V, adic& polul calotei sferice; — axa opticé principal, dreapta CV ce trece prin centrul de eurbura C gi virful V; — aza optici secundari, care este orice alt dreapti ce trece prin centrul de curburd C si printr-un punct oarecare al suprafejei oglinzii, de exemplu dreapta CV" (tig. 5.11). © oglind& concavai formeaz% un focar real principal F (fig. 5.9), el este Punctul in care converg razele reflectate de la un fascicul de raze paralele cu axa optica principal. | Pe lingi focarul principal, pentru fiecare ax opticd secundard exista cite un focar secundar. Lao oglindi convex focarul este virtual (fig. se Intilnese prelungirile razelor reflectate, proven paralele cu 0 axi optic’. - 5A) al sferei din eare face parte 0); el este punetul unde ede la faseiculul de razeDistanta FV dintre focar gi oglinda se numeste distanjé focald. In oglinzile de mica deschidere, locul geometric al tuturor focarelor se poate asimila ou un plan, numit plan focal perpendicular, in F, pe axa prin- cipala. 18.4. Imagini fn oglinzile sferiee. Considerim un obiect A,B, situat din- colo de centrul de curbura € (fig. 5.11) al unei oglinzi concave. Pentru con- structia geometrica a imaginii, observam e& raza A,Z, paraleld cu axul prin- cipal, se reflect& prin focar, iar dreapta care trece prin centru se reflect pe aceeasi directie si intilneste raza reflectaté JF in A’,. Punctul 4’, este imaginea lui Ay. Gasim aseminitor gi imaginea lui By, B',; unind 4’, cu B’y obtinem imaginea A’,B', a obiectului A,B,. In tabelul rezumativ urmitor gi in figura 5.11 se arat& pozitia gi felul imaginii pentru diferite pozifii caracteristice ale obiectului. IMAGINI IN OGLINZILE CONCAVE Tagine poritia natura {in plansil focal risturnata | foarte mica, unctiforms, Dincolo de central | intre contra risturata | mai mics de -curbura (4,B,) | 41 focar (4',B) deci obiectal In planal care trece | tn acelagi plan risturnatd prin central de | care trove prin Firbura geste per-| eentrul C(4"3B's) pendicular pe axa ‘optici principal Intro foear gi contra | dineolo de central] reals risturnata (As,) CAB) In planul focal (442) intinit real’, virtuals obiectal Toate aceste cazuri se verifick experimental. La oglinda convex pentru orice poritie a obiectului se observa din con- structia imaginii (fig. 5.12), ed ea se formeazi in spatele oglinaii, find vir- tuali, dreapti gi mai mick decit obiectul. 85Fig. 5.18. Imagini in oglinzile concave. el TiEpsanee e.2.formares main ones omen ea Tout Oglinzile sferice concave se folosese la faruri, la proieetoare, la constructia telescoapelor etc., iar oglinzile sferice convexe se utilixeazi ca retrovizor (oglinda cu care se poate vedea Inapoi, spre exemplu, la avtomol 19. Refractia luminii 49.1. Refractia Iuminii si legile ei. S& considerdm un fascicul luminos, care cade pe suprafata unei ape (fig. 5.13). La suprafata de separare a celor doud medi transparente (aer si apa) fasciculul se imparte in dowd: unul situat fn aer, este fasciculul refleetat, altul in api, este fasciculul refractat. Constatim de asemenca c& directia fasciculului refractat este diferita de aceea a fasciculului incident; in experienta descrisi mai sus, el este mai aproape de normala NN’.Se numeste refractie schimbarea brused a directiei de propagare a Iuminié ind traverseacit suprafaja de separare a dows medii transparente. Observarea fenomenului de refractie unui fascicul Iuminos ne sugereazi faptul o& fiectrei raze a fascieulului incident ticorespunde o raz refractati. Poritia razelor refractate este precizalt shes de legile refractiei, care sint urmatoa- n' rele: Fig. 513. Rafractia fumini. 41) Raza refractatd IR se afli In acelasl plan cu raza incident& SI si eu normala NI (adicé in planul de incident. 2) Pentru dous medii transparente date, raportul dintre sinusul unghiu- lui de incidenta si sinusul unghiului de refractie este constant, oricare ar fi valorile luate de unghiul de incident’. const, (19.4) | Legile refractici au fost stabilite de W. Snellius (1591—1626) in 1620, gi de René Descartes (1596—1650) in 1637. Ele pot fi demonstrate experimental ‘eu diferite dispozitive. 19.2. Indice de refractie. Valoarea constant na raportu se nue sin meste indice de refractie al mediului in care se propag lumina refractatd {n raport eu medial in care se propaga lumina incident; sau eu alte cuvinte neste indicele de refractie al mediului al doilea in raport cu mediul intti, Putem serie: (19.2) =n Sint Deoarece, luminii i se aplic& Jogi de propagare analoage cu acelea a undelor elastico se demonstreazi eX unghiurile é gi r, sint legate de vite- dele de propagare a luminii v, si, In mediile 1 §i 2 prin relatia (vezi fizica de clasa a X-a reali, cap. Unde elastice): (19.3) 87Dac& lumina trece din vid, unde are viteza ¢ in mediul J tn care lumina are viteza v,, atunci a (19.4, a) ‘unde m se numeste indice de refractie absolut, al mediului 7. ‘Analog indicile de refractie “testi etmodiata' 2 ests mate, (194, b) de unde: | ny sin i= ny sine (49.5) In tabelul de mai jos se dau indicii de refractie absolufi ai cltorva substante*: Substanta Substanja 1.00029 Balsam de Canai 1,33, Sare ema 1,36 Stiela flint 132—1,62. Diamant Viteza v a luminii in aer este inferioar& vitezei ca luminii in vid, dar diferenta este foarte micd, de ordinul a trei zecimi de mimi. Din aceasta ‘cauzd, indicele de refractie in raport cu aerul este practic egal cu indicele de refracjie absolut. 19.3. Retlexia total. Sé considerdm o raz de lumina SA ce trece dintr-un media mai refringet (apt) int-un medi ma putin efingent (er) (fig. 5.14); se constaté urmatoarele: Ta un unghi de incidenta i= 0, corespunde un unghi de refractie =O. Raza normal SW trece in aer fara si fie deviata. — Gind unghiul de incidenta i ereste, unghiul de refractie r ereste de ase- menea, dar mult mai mult decit unghiul de incidenta 51, la o valoare 1, umitd unghiu de incidenja limita, unghiul de refractie devine egal eu 90°. vaca marim unghiul de incidentd, peste valoarea unghinlui limita 1, raza de lumind SM nu se mai refract& cise reflect total in primul mediu. * Indicile de refractie a unui medin tn raport cu altul depinde, in afar’ de natura acestor dowd medii, $1 de culoarea luminii, Accasta ultima influent va fi examinaté mai tirziu (§ 22), cind vom studia dispersia luminii albe care insofeste refractine ae Fig, 5.14, Reflexia total. Fig. 5.15, Prisms optich. ‘Acest fenomen se numeste reflexie. total’. fa canul trecerii razelor de lumina din sticl4 in aer indicele de refractie este: unde punind i = 90°, r= se obtine: | re (19.6) dick sinusul unghiului limitd este inversul indicelui de refractie al medinlut ‘mai refringent, fad de mediul mai putin refringent. até, spre exemplu, unghiurile de incident& limita ale cltorva substanje fa} de aer: substangé | unghiul limit apa 48°35" sticla ar diamant ae Pe baza lui se construiese anumite prisme, numite cu reflexie totald, care ie oglinzile plane in instrumentele optice (aga cum vom arita la 19.5). 49.4, Retracfia printr-o prisma optics. O prisma opticd este un mediu trans: parent (in general din sticlé) limitat. de doud fete plane neparalele e&ror Thtersectie constituie muchia prismei (fig. 5.15). \Toate sectiunile unei prisme prin plane perpendiculare pe muchia ei sint sectiuni principale. Schematic o prisma opticd se reprezinti printr-o fiune principalé in care unghiul diedru A pe care il fae intre ele douk fee ale prismei se numeste unghiul prismei. Sd studiem mersul unei raze de lumina printr-o sectiune principal a unei prisme. Notam cu n indicele de refractie al substantei din care este faicutt cu é gir unghiurile corespunaitoare fetei prin care intra razele de gi i! cele corespunzitoare fetei_ prin care ies razele gi eu D un- ghiul de deviatie dintre raza incidenta SI si raza 1’R (numiti razi emergent) (fig. 5.16). Sa caleulim acest unghi de deviatie D: Pe figura 5.16 se observa ci: rtraE = (unghiul fiind exterior in triunghiul E17’); E (laturile lor sint_perpendiculare). Deci: reread (19.7) Din triunghiul //'P, rezulté c& suma unghiurilor FIT’ + FI'T este egal eu unghiul exterior D; deoarece FIU' = i—r gi FI'l = i' — r'; renulta De (inn) + (Ut) =i +i = (r +1’) sau, inlnd seamt de (19.7), D=iti—A (19.8) Fig, 5.16, Meraul unel raze de uming iner-o secylune : SEGRE S wel prone. Fig. .17, Prisme cu reflexie totalt19.5, Prisma cu reflexie totali este o prisma de sticl& a cirei sectiune prin- cipald este un triunghi dreptunghic isoscel. Dac pe fata AB (fig. 5.17, a) cade normal o raz de lumina, ea trece prin prisma si ajunge pe BC sub un unghi de inciden{a egal eu 45°, deci superior unghiului limita, care la sticla este dé 42°, gi se reflect total dupa 7. Deci fata BC a prismei se comporta ea o oglinda agezata la 45° fata de raza incidenta, Asemenea prisme eu reflexie total se folosese la periscop. Dac raza incidenta este pe ipotenuza BC (fig. 5.17, 6), ea este deviats de 180° si imaginea unui obiect este résturna Binoclul cu prisme foloseste astfel de prisme cu reflexie total. 20. Lentile 20.4. Lentile gi elasitiearea lor. © lentild este un mediu transparent mar- ginit de doua calote sferice (sau de o calota sferica gi un plan). Lentilele sint de doud feluri: 4) Lentile convergente care sint mai groase 1a mijloc dectt la margini; un fascicul de raze paralele ce traverseari olentild convergent devine con- vergent. 2) Lentile divergente mai subjiri la mijloc decit la margini; un fascieul de raze paralele ce traverseazi 0 lentili divergents devine divergent. Figura 5.18 reprezint& (in sectiune) diferite forme de lentile utilizate in optic’. Aici vom studia numai lentilele subfiri, adic lentilele a cdror grosime ma- xim& (la mijloc sau la margini) este foarte mica in raport. cu raza decurburd a lentilei (Razele R, si A, ale calotelor sforice). Ele se reprexint& schematic ca in figura 5.19. La o lentilé distingem (fig. 5.19): —centrele de curburd sint centrele C, gi C, ale celor doud alote sferice — centrul optic este punctul 0, situat pe axa optici, care are proprietates 8 orice razd de lumina care trece prin el nu este deviata; — aza opticd este dreapta ce uneste cele dou centre C; gi Cy; se mai nu- meste azd principal a lentilei; orice alta dreapta ce trece prin centrul optic se numeste azd secundara, 20.2. Imagini in lentile. Un fascieul de raze paralele cu axa optic tra- versind o lentil convergenta se: np 5. Jao lentil divergenté focarul este virtual (fig. 5.20, b). Modificind direc: fia fasciculului incident. cu conditia ca unghiul dintre razele incidente gi axa principal si fie mic — se poate obtine o infinitate de focare, numite focare secundare, toate continute intr-un plan perpendicular pe axa princi- pala; acest plan se numeste plan focal. Imaginile formate de intersectia raze- Tor de lumina refractate se numesc imagini reale, imaginile formate de inter- seojia prelungirilor razelor de lumina refractate se numese imagini virtuale. Distanfa OF este distanja focald gi se noteazi cu f.fig. $0. Diferice cipurl de lentile qi reprezentarea tor schamaticl: 2) biconeas Fe Ete aac) menise convergent: 4) simbol pentru lente convargente subbie Oresoo plan concavds g)meniseaivergent: h)simbol pentru lentle dvergente s0bRns b pig) $491 caracaeiecle gvometites al enaolor, | Fig: S26: Foeara) real W) VE Studiul experimental al formérii imaginii unui obiect printr-o lentil se poate efecta cu dispoditivul reprezentat in figura 8-21. Depintind say pra, Pom eoranul de Tentia, 1a o anumith distanfl se ebtine imagines reall a Hliearii. ‘Studiul formarii imaginilor In lentile este oarocum complex, dar ¢} poste fi Snplitat, referinduene la anumite conditii numite aprozimafitle Iw Gauss, acesten sint: i) unghiul de deschidere al calotei sferice 8% fie mics 2) unghiul format de razele luminoase cu axa optict s8 fie, de asemenea mic, nvcare caz aver formarea imaginilor eu raze paraziale; 3) grosimes lentilelor #8 fie neglijabilé fai de raza de curburi, adie Jen- tilele s& fie subtiri; 4) la fiecare punct Iuminos al obiectului sf corespundi un singur Punct imagine. 20.3. Constructia geometrieS a imaginitor date de lentile. S& considerémy to szdvul aproximatiilor 1ui Gauss 0 lentilé subtire eonvergenta ou distants toad a ereath, Fie AB un object cu punctul B pe axul principal (fan 5.22, «) ne propunem si construim. geometric imagines Ai#s, deter (read pentru toate pozitiile obiectului pe ax8: pozifia, netura (reali sau Virtual), sensul gi mérimea acestei Imagini. Pentru, construirea geometric a imaginii unui punct sint_suficiente doud raze: 92Fig. 5.21. Obzineres Imagini dats eo lentils convergenta. Fig. 5:22, Imagini in lentite: a) convergenta; b) divergent = 0 raz care trece prin centrul optic gi traverseazi lentila fara si fie deviata (AO). © raza paralela cu axul principal (AA’) care se refracti gi trece prin focarul principal (4’F). Tinaginea unui punct se gaseste in punctul unde se intersecteazi aceste raze sau prelungirile lor. In figura 5.23 se arata constructia geometric a imaginilor date de o len- tila convergent pentru diferite pozitii ale obiectului, iar tabelul co urmeaza indie: natura, sensul gi mirimea acestor imagini. Fig. 5:23. Constructia geometrict a Imaginilor date de o lentill convergent 93Ta pouitia | natura Obiectul nine Simplanul focal] reais | rdsturnats | foarte mics, punetiforma Dineolo de 2 (4,04) |] intre plant rasturnats | mai mica sf deci abieetul In planal care trece |) in planut 2 7 asturnats prin 2f (45) ty Intre 2 4i plant |) dincolo de mal mare de focal (450) 27eri) {it obiectl Tn planul focal a inte rastornats | marits bo Intro planul focal gi |) de acceasi | vietuala | dreapta | mai mare ca lentils (a parte eo blectul Ubieetal CUR Lentilele divergonte dau imagini virtuale, drepte, de aceeasi parte cu obiectul gi mai miei sau col mult egale cu el (fig. 5.22, 6). Obiect virtual. Dack A,B, este o imagine realA (fig. 5.24) gi agezim o len- til L intre obiect gi A,B, aceasta imagine devine pentru lentila L un obiect oirtual. Constatém ca o lentil convergent di de 1a un obiect virtual o imagine care este reald, situata intre lentili gi planu! ei focal, dreapta gi mai mica decit obiectul. 20.4. Formula lentilelor. Tabelul precedent, care rezuma rezultatele con- structiilor geometrice a imaginilor, demonstreazi c& imaginile depind de pozitia obiectului fata de lentile. ‘Ne propunem acum sé stabilim relatia algebrica care exprima dependenta dintre distanta obiect — lentil& (BO =p), P' cuprins fntre imagine si lentil& si distanta FO pal gi lentila (tig. 5.25). Fie un caz particular unde un obiect AB este situat dincolo de dublu dis- tanfei focale, imaginea A‘ este atunei reali si rasturnata Din triunghiurile asemenea 10 si A'B’O" deducom relat AB we PO sayFig. 5:24, Imagine reals unul obiece vieual Fig: 5.25. Seablirea formulallentlelor. notind cu o gi i masura segmentelor AB gi A’B’, obtinem: oat (20.4) ra In mod analog, din triunghiurile asemenea A’ B’F’ gi [OF’, deducem rela- via: cae y5) (20.2) Deoarece JO = AB =o §i F’B’ = OB' — OF" = p' ~ f, relagia (20.2) devine: Comparind ultima relatie cu (20.1) deducem relatia: rT Aducind la acelasi numitor gi Imparfind eu pp'f, deducem relatia: (20.3) care se numeste formula lentilelor. Convenind si 1wam positio dack obiectul este real P —{hegatio dack obiectul este virtual ee PY negatio dac& imaginea este virtual poxitie dack focarul este real (lentile convergente) see cases cll WOM ato ar nego) 95Tinind seam& de ac tilelor divergente, numé Din figura 5.25, convenfii relatia (20.3) se aplict gi in cazul len- ck valorile numerice pentru p’ si f sint negative, vede cf: pee ‘AB OB Raportul (20.4) se numeste marirea transversal. 20.5. Convergenta Ientilelor. Dioptria. Se numegte convergenta unei len- tile inversul distantei focale: oe 7 (20.5) Unitatea de convergenta este dioptric misurind distanfa focala in metri. objinem convergenta in dioptrii, Coa ae iat In aceasta relatie convenim si considerim ci f are valoare pozitiva daca lentila este convergenta gi negativi dao este divergent. 20.6. Formula distanjei focale, Dacin este indicele de refractie i RR’ razele de curburi ale suprafetelor lentilelor, se demonstreani ck: Ce i at (20.6) In care 2 si R’ sint: positive, dac& fata este convexd si nogativi, dack fafa este concav: sami de aceasta conventie a semnelor relatia (20.6) se aplicd la toate lentilele (convergente sau divergente)Dac o lentil& are o fata plani, se poate con- der o€ acest fata fi 0 parte dintroaferk cu raza R’ infinita ne + —0 de unde tnlocuind in formula (20.6) obfinem: t= violet 20.7. Aberafiile lentilelor. Dack imaginea data de o lentili este deformatd, neclard sau ee colorati, aceasta se datoreste aberatiilor len- tilelor. Aberafia de sfericitate se manifesth prin forma rea de imagini diferite prin intermediul razelor de Tumink provenite de 1a obiect, mai apropiate sau mai departate do axa opticl (fig. 5.26). ig 5.27 aboraia aromatics Corectarea aberatiilor de sferivitate se real zeard folosind combinatii de lentile avind indici de refractie diferii. Spre exemplu se poate crown Hint combina 0 lentil convergent cu una diver- genta, avind indice de refractie diferit, in a fel tnett rezulté o lentild convergentd. De asemenen se poate remedia efectul de stericitate, punindu-te in fafa lentilei o dia- fragmf, care opreste razele periferice. Folosirea diafragmei di claritate imaginei care este insi in acest caz mai pufin iluminat. Aberajia cromaticd. Fenomenul de dispersie a Fg. $28. Sistem seroma luminii, care va fi studiat tn capitolul urmator, face ca’ la lentile in locul ‘une! singure imagini s& se formeze mai multe Imagint colerate, datoritd variate} Indicolite refractie al materiahui Tentilei, ou Tungimea de und a radiatiei care compune lumina albé. Acest fenomen constituie un defect al lentil ‘Un sistem acromatic simplu este constituit din asocierea unei vergente din sticlt de crown gi alta divergenta din stielé de flint Deoarece lentilele divergente prezintt aberalii ero Tentilelor convergente, sistem optic rezultat nu mai prezinta aborafit cro- matice. 2 214. Aparatal de proieeie, Aparatal de projet sorvaytopentra poles tarea pe un ecran a imaginilor reale, mai mari decit obiectul, Aparatul de proiectie (fig. 5.29) se compune dintr-un obiectiv (un sistem de lentile aled tuit astfel ineit: si dea o imagine realA). . Aparate optice 7Dispotitivul de iluminare este format dintr-o sursi evasipunctiformé 2 (fig. 5.29) (are voltaic sau un bec electric special de mare intensitate) $i dintr-un sistem convergent (3) numit condensator care concentreazk lumina sursei asupra obiectului de proiectat. Obiectivul (6) este un sistem de lentile convergente, care di pe un ecran $ © imagine 4,B,, real’, risturnatd gi mai mare decit obiectul 4. Cind apa atul proiecteazt imagini de pe o fotografie transparent (de pe sticl Fig. 5.30. Epldiascopia- aspect exterior; bachemsFig. $32. Mleroscopul: schema gl formares Fig. 5.31. Ap: Tmaginil. celuloid) se numeste diascop, iar cind proiecteazi imagini de pe fotogratii notransparente se numegte episcop. In acest caz obiectul de proiectat tre- buie sK fie agezat orizontal gi iluminat de o surs’ luminoasi puternicd. Aparatul care poate folosi gi ca diascop gi episcop se numeste epidiascop (tig. 5.30). 21.2. Cinematograful. Aparatul de proiectie cinematografick ca gi dias- copul, proiecteaza prin transparenta unei pelicule de celuloid (film), care este constituit din fotografii succesive ale fazei unei scene. Aceste fotogra- fii (fotograme) se objin cu ajutorul unui aparat special (aparat de filmat), care permite obfinerea a circa 25 fotograme pe secunda. Gu ajutorul aparatului de proiectie cinematografied se proiecteazi pe eoran 15—25 de imagini pe secunda gi se intrerupe lumina tot de atitea ori. Datorit persistenfei imaginilor pe retina, ochiul nu percepe imagini gulare ci o imagine continu, care reproduce migcarea obiectului In far la noi, se produc aparate de proiectie cinematograficd (tig. 5.31) Ja Industria optic romana (I.0.R. Bucuresti). 21.3, Mieroseopul. Microscopul este un instrument optic cu care se objin imagini mirite ale unui obiect de dimensiuni foarte mici, in special invi- zibil cu ochiul liber. 2 Microscopul este constituit din doua gent (In care distanfa focala este numai de effiva m: Vergent de distanja focal mare (fiFig, 5.33, Lenclle elect bi a conversente, gente $ -oa/\ pa M pat) oa Ba E Fig. 534. Mieroscopul electronic — schemi Fig. 5.35. Microscopul electronic aspect ‘sxterior Obiectul AB este agezat aproape de focarul obiectivului gi luminat prin reflexia pe oglinda concava. In acest fel obiectivul di o imagine A’B" real, ristumata gi mult mirit’. Tmaginea A’B” se formeaza intre focarul gi cen: trul optic al ocularului, obfinindu-se deci o imagine Virtuali A"B", marita i dreaptd fata de A’B" gi rdstumata fafa de obiectul AB. Mérind eonvenabil distanta dintre ocular gi obicetiv, se poate face ea ima- nea A’B" si se formeze mai incoace de focarul ocularului si deci aceasta ls rndul ei {dea imagine realy pe partea epus, car poate fi prnad pe ‘un ecran sau pe.o placi fotografie’; se poate obtine astiel o microfotografle, Daca se iluminear& lateral un preparat microscopic, particulele ce com- pun proparatul difuzeazd lumina gi ele apar ca puncte strilucitoare in elm- ul microscopului, Acesta este principiul ultramicroscopului cu cure se pot 100constata existen{a unor particule de ordinilor a sutimi de mieroni. Cu ultra- microscopul putem observa pozitia gi deplasarea particulelor, fara a putea distinge forma lor. Astiel, a fost posibil& observarea migcarii de agitafio ter- ‘mic& (migearea browniank). Marirea transversald a unui microseop este egal cu produsul dintre miri- rea obiectivului my = si mirinea ocularului m, = 5 adicd: Mmicrovo” = Mob’ M ge De obicei fiecare microscop, are insemnat, pe obiectiv gi pe ocular mirirea respectiva. Spre exemplu folosind un obiectiv ,40x* gi un ocular ,12,5 x" se objine 0 marime vizuali de 500 de ori 21.4. Microseopul electronic. Pentru a infelege functionarea microsco- pului electronic, arataim c& un fascicul de electroni poate si devind conv gent, fcindu-l sa treaek printr-un cilindru incdreat negativ (fig. 5.33, a) ‘sau si devind divergent facindu-l s& treacd printr-un cilindru incdreat posi. tiv (fig. 5.33, 8). Gu alte cuvinte, este posibil si acfioném cu ajutoral unui eilindru elec- trizat, asupra unui fascieul de radiatii catodice (fascicul de electroni), ca si cum ar actiona o lentil’ asupra unui fascicul de raze optice, din aceasta cauza dispozitivele din figura 5.33 se numese lentile electronice. Pe de alta parte, stim ci radiayile eatodice sint deviate de un clmp mag- netic, deci eu ajutorul unor bobine conve ese, parcurse de curent elec- tric, se poate obfine asupra lor acelagi efect ca gi acela al lentilelor ele tice. Se obyin astfel lentile mugnetice. In microscopul electronic se combing efectele acestor dou feluri de lentile, electrice $i magnetice. In microscopul electronic, obiectul devine visibil, nu pentru e& este ilu- minat ca la microscopul optic, ci fiinded este intercoptat de radiafiile cato- dice gi apoi imaginea mariti a obiectului este proioctata pe un ecran gi foto. grafiat. Schema unui microscop electronic (fig. 5.34) nu se deosebeste mult de aceea a unui microscop optic. Microscopul electronic se compune dinti-o ‘sursi de electroni S, un anod A, un condensor C, un obiectiv 0. Singura diferenta este inlocuirea ocularului optic eu o lentili de proiectie L caré da © imagine real a preparatului Mf pe un ecran fluorescent 2. Microseopul electronic (al cirui aspect exterior este ardtat in figure 5.35) are multe avantaje fata de microscopul optic. Astfel: Are o mare putere de separare (de circa doud miimi de micron, adic de ordinul de marime almo- leculelor organice mari). Marirea liniaré este superioard Iui 50 000. Aplicatiile microscopului electronic sint. numeroase, atit in stiinfa oft §i im tehnicd. Cu ajutorul microscopului electronic s-au obtinut fotografi de virusuri, microcristale, molecule etc. 101REZUMAT 102 Lumina se propag tn vid gi In medit transparente; ea este opritS de cor- purile opsce. Intr-un mediu transparent, omogen, lumina provenind de la un punct luminos se propagi in lnie dreaped. Aceasth dreapts te numeste ract tar ino. Tralectorla urmat8 de lumind nu se modificfcind sensul de propagare © Inverseazi. (Prineipiu! drumului invers) © suprafah lucie reflectd lumina. Logie reflexel(legile lat Descartes) sint: ° 4, Raza reflects este in planul de incidents. 2. Unghiul de reflexie este egal cu unghiul de ineidenss, Refractia este schimbarea brusct a direrlei luminil la suprafaga de sepa- rare a dou medil transparence. Legilerefracietsine= 4. Raza refractaté este in planul de incidengs. 2. Pentru un mediu transparent dat, raportul dintre sinusul unghiulut de Incldeng $i sinusul unghlului de refrac este conseant, constanta n se numeste indice relativ al mediului al doilea In raport cu Primul. Se numeste simplu indice de refractie, indicele relatiy al unui me- diu in raport cu aerul. Legea a doua a refractiei se exprima sub 0 forma simetricd astfe nysin i = ng sin r Se defineste unghiul limitS prin sint > my Pentru unghiuri de incidengS superioare unghiulut limit, raza refractat ‘RU mal exist; lumina se reflecti total. Pentru a avea reflexle total, trebuie satisffcute doua condi: 1. razele luminoase s& provini dintr-un mediu mal refringent 1 8 fie dirijate eftre suprafaga de separare a celor douk medil, 2. unghiul de incidenga trebuie si fie superior unghiului de incideng’ Hie © raz de luming conginutS in planul unei sectiuni principale a unel Prisme optice se refracti pe cele doul feye ale prismei. Ea este deviatd eftre baza prismel cu un unghi: D=i+r—A Lentilele sint medii transparente limitate prin doua calote sferice (sau © calotd sferic§ si un plan).Formula lentilelor subfiri leagd caracteristille oblectulul 41 ale imagi- ni de distantele lor p sip’ de centrul optic de distanga focal a lentilelor: Aceastl relasie algebrich, este valabil4 in toate cazurile, dact se ia p, fff petty rau naget dup cun obleta paginas focarul sn rea ‘sau virtuale. Mirirea transversal a unei lentile este: ie ° % Convergenta unei lente subsiri este ogalé cu inversul valorii algebrice ‘a distangel focale masurate in metri (7) se misoari In dioptri. Convergenta se poate calcula tn funcgle de razele de curburd si de indi- cole de refractie al lentilet, prin relagia: 1 bon cat=0-0(143 ‘In care razele R gi R’ se lau pozitive sau negative dupa cum fata corespun- itoare este convex’ sau concavi. Un sistem de lentile aldturate este echivalent cu o lentil& care are con- ali cu suma algebrici a convergentelor lentilelor aliturate. ‘int foldsite pentru construirea aparatelor optice. PROBLEMA REZOLVATA 0 lentil plan-concava are raza de curburd de 10 em gi indicele de refrac- ie n, = 1,5. La 20 om in faja e1 se afl un obiect inalt. de 8 em. 4. Si se determine pozitia, natura si marimea imaginii. 2, De la lentila data se altura axial o alta lentila identica, avind conca- vvitajile fafa in fata, iar golul format se umple eu apa (n = 3/4). Obiectul imine tot la 20 em'in fata lentilei formate; si se determine pozifia, natura i marimea imaginii in‘acest caz. 3. Si se arate mersul razelor in ambele cazuri. (Olimpiada de fizica, 1964). Rezoleare. 1. Conform schemei (tis 5.36) putem serie: 4 Dios Fam) Pa ggih= —02m fmt asin = 04 m. RO Ber Pek Pi, = —0,1 m, imagine virtuala. Ae B= 05; 4 = 0,06 m m 103bi AA 4 Ay Fig. 5.36. Pencru problema rezolvatS. 2. Alaturind axial o Ientila identie& (fig. 5.36, 6) avem: 0,2 m. te 2 = 06 ,048 m. 3. Mersul razelor este ardtat. in figurile 5.38. De ca nu exte indica 3 citi Ia mast Un eran plan af Serial, stat tere ries etoreeti tn fet! out saree de Wind Ta dang ae Ince pare webu 4 45 m gun mara de acne ete op laminas. Dat cunoatem cf cle douk trae reunite (intenstaea,fuminoash tees epltc sume Intesitiilor sure: ss tory determind pe un ecran ino dieaanh eee dum lminare do 325 lex $8 be flexte totalt, in locul oglinsllor de. sti- calculeze intensitatea celor ‘Ghargncas care sint mutt mal eine? ® 1045.0 persoant cu insitimea 1,80 m se vesee intr-o oglindt land. Ochii per el ine {a 10 em de virful capulul ‘Care trebule #4 fie dimensiunile minime dis Ex obtervatorul si se vadd in intregime? R. £0,90 m: 0,85 m. © prisnk de stielt care are Indicele de Fefractie n, are pentru o secyiune Greapth ABC, unghiul A= 90" al B= 75%, In acest plan al sectiunit drepte, 0 rark de lumint Si, cade pe fags AB. sub un unghl de incident 1) Sse giseasch relat dimtre i gt ru caraza cefracead "st fack cu faga BC un unghl de 45%. ) Care este condigia ca raza I" st sufere Tn” pe fata BC, 0 reflexie totals. Rota) sin j= oft b) a >VE 7. suse calculeze convergenta une! lente ise divergence din stielk care are vlcele de refraction = 1,5 sl ale ch rel raze de curburk sine de 2591 $0 em, Ro:C=—t dloptrie 8.0 lentil convergentt agerath a 20 cm ‘de un oblect AB, dt 0 imagine virtual (de 3 ort mal mare decit teste distanga focal a lenilei? Roif= 30 em. 9.€u 0 lentilé convergentl L, aving 0 2 Gixamt tot to 8 cm, 38 ple. tent pe un ecran o Imagine reall # sturnath a unul object AB perpendi- cular pe axa principal. lace fie ‘ecran? ) Se agaz4 tnere ecran gi L, [aun metru ‘de ecran o Tenet divergenth (” aving faeeeagh ax ca L imagines A’8" alae canal de lencila fee de dout 4) Care exte distangs in nous poztie ‘de In ccran la lemilaL” Rig p=Os mb pm? = —2m:g3m. 10. Un ochi miop are punctum remotum Ia'un metra # punctum pre ‘bem. Shae calulezeconvergentaunel lenele care erebuleagezath ‘antelope chit pentru ae formal, Care este cstanja minima de vedere distinct? 102 dope: 10.7 em. 1%. Oblectl#!ocularal unl mierdieop au dlstanelefocale de 1,6 em 41 25 cm. Distanga diner concrete opie este de 2a em. Ste caeuleze: 4 Diatanga de Ia obiect & obectivull, act obserestorul vizeazi 1a Infinit. attire: obiectivatl )Miriren, pentra_un_ochl Ta care Gscange_minimt de vedere istinesh ‘ete 025m. Rein) 474 em: 6) 1435 0) 7. 12. Un puset luminos A este situat pe axa principals, orizonealt, une! lenis Convergence subyir de 5 dloptrly Ix 5 cm ae eantral et optic C,. Dincalo de lentils, 1a 50 em de C, ‘elindt plan ©. inclinath cu 45° Isa lene Cys erimite razsle Fefletate vervieal in jos. La 80 em pncal de incersectie O al olin fecu axa princlpald lent Cy rect ce face 90° cu on 30 afl eneral ‘pele Cy al unel lemtlleconvergente fubiel dedioperi,Imagines final AY Diu este reals Se cere: 2) poriia tu A” fas de Cy ) sub un punct 8 afla la 75 em sub Cy 0 Introduce ap8i unde $e va forma acum imagines fait A”? in pt? )Tnituring apa, unde trebuie ayezath lontla Cy ca imagines A” att de Cy satle cotta Av? (oncursl de fie, ou Judereana, 1968) Ra) pix 4.5 ms b) ATA"? 25 em: «) LentilaC, va erebul eu 0,5 em, oplact de A’ 105