Condensatorul electric.

Se consideră un sistem format din două conductoare omogene, încărcate cu două sarcini
electrice q1 şi q2, egale şi de semn contrar (q1=q şi q2= -q). Un asemenea sistem se numeşte
condensator electric. Mărimea pozitivă, definită de raportul dintre sarcina unuia dintre
conductoare şi diferenţa de potenţial dintre el şi celălalt se numeşte capacitate electrică a
condensatorului:
q1 q q q
C  1  2 
V1  V2 U12 U 21 U
Practic, un sistem de două conductoare formează un condensator, dacă, aplicând o
tensiune electrică între cele două armături, toate liniile de câmp care pleacă de la o armătură
ajung pe cealaltă.
În S.I., unitatea de măsură a capacităţii electrice este faradul (F), şi reprezintă capacitatea
acelui condensator care, supus unei tensiuni de 1 volt (V), se încarcă cu o sarcină electrică de
1 coulomb (C). Faradul este o unitate de măsură foarte mare, motiv pentru care, în practică se
utilizează frecvent submultiplii acestuia pF = 10-12 F, nF = 10-9 F şi μF = 10-6 F.

Capacitatea condensatorul plan

Fie un condensator ale cărui armături de arie S sunt plane şi paralele, distanţa d dintre ele
fiind suficient de mică comparativ cu aria lor, astfel încât câmpul dintre armături să poată fi
considerat omogen. Între armături se găseşte un dielectric cu permitivitatea ε.
Intensitatea câmpului electric E în dielectricul dintre armături se determină cu ajutorul
legii fluxului electric:
q
S D dS  S  E dS   E S dS   ES  q de unde E 
S
Tensiunea electrică dintre armături se calculează cu ajutorul relaţiei, integrala
efectuându-se pe o curbă ce pleacă dintr-un punct aflat la graniţa dintre dielectric şi armătura
pozitivă şi ajunge într-un punct aflat la graniţa dintre dielectric şi armătura negativă:
d d
q qd
U   E dl  E  dl  E d  d
0 0
S S
Capacitatea electrică a condensatorului plan rezultă din relaţia de definiţie a acesteia:
q q q S  S
Cp    
U qd qd d
S
+q -q

dS

1 2

Fig. 1.
Gruparea condensatoarelor

În cazul unei reţele de condensatoare cu două borne de acces A şi B, se numeşte capacitate

echivalentă mărimea:
q q
Ce  A  B
U AB U BA
A
în care q A   qB reprezintă sarcina
C1 C1 C1 absorbită pe la borna A atunci când se aplică
q1 q2 qn tensiunea UAB reţelei, iniţial descărcate.
a) UAB Capacitatea echivalentă a unei reţele de
-q1 -q2 -qn condensatoare este, deci, capacitatea unui
condensator care, fiind supus aceleiaşi
B tensiuni ca şi sistemul de condensatoare, se
qA -qA qA -qA qA -qA = qB încarcă cu aceeaşi sarcina electrică ca şi
A B sistemul dat. În consecinţă, în exteriorul
C1 C2 Cn
b) reţelei nu se constată nici o schimbare la
U1 U2 Un înlocuirea ei cu condensatorul de capacitate
UAB
echivalentă.
Fig. 2 Legarea în paralel (a) şi în serie
(b) a condensatoarelor

Legarea în serie a condensatoarelor

Fie un ansamblu de n condensatoare legate în serie ca în figura 2.b. Tensiunea dintre
bornele A şi B este egală cu suma tensiunilor existente la bornele condensatoarelor:
n
U AB  U1  U 2    U n   U k
k 1
Sarcina electrică cu care se încarcă fiecare condensator este:
q1  q2    qn  q A
qA qA qA
U1  , U2  ,  , Un 
C1 C2 Cn
q q q q qA qA qA q
U AB  A  U1  U 2    U n  A  A    A    A
Ce C1 C 2 Cn C e C1 C 2 Cn
n
1 1 1 1 1 1
   
Ce C1 C2 Cn Ce k 1 Ck
La gruparea in serie, sarcina electrica este intotdeauna aceeasi. Se foloseste cand se doreste sa
se obtina o grupare de condensatoare ce vor fi legate la o tensiune inalta.
Legarea în paralel a condensatoarelor
Fie un ansamblu de n condensatoare legate în paralel ca în figura (2.a). Toate
condensatoarele au, prin urmare, aceeaşi tensiune la borne. Aplicând fiecărui condensator
relaţia de definiţie a capacităţii, rezultă:
q q q
C1  1 ; C 2  2 ;  C n  n
U AB U AB U AB
q q  q2    qn q q q
Ce  A  1  1  2    n  C1  C2    Cn
U AB U AB U AB U AB U AB
n
C1   Ck
k 1
 Capacitatea echivalentă a unei grupări de condensatoare legate în paralel este egală cu
suma capacităţilor condensatoarelor.
Sarcina electrica intotdeauna se conserva datorita principiului conservarii energiei.
La legarea in paralel ce ramane neschimbat este tensiunea U.
Legarea in paralel se face atunci cand se doreste obtinerea unei capacitati mari.

Probleme rezolvate:
1 Un condensator plan cu aer si aria armaturilor S=60cm2, aflat la o diferenta de potential U=90
V, este incarcat cu sarcina electrica q=10-9C. Sa se calculeze:
a) Capacitatea electrica a condensatorului
b) Energia campului electric inmagazinata in condensator
c) Distanta dintre armaturile condensatorului (ɛ0=8,856×10-12 F/m)
Rezolvare:
a) Capacitatea electrica 𝐶 = = = 1,11 ∗ 10 𝐹
∗
b) Energia 𝑊 = = = 4,5 ∗ 10 𝐽
∗ ∗ , ∗ ∗ ∗
c) Din relatia 𝐶= , rezulta distanta 𝑑= = , ∗
=
0,00483 m = 4,83mm

2. Capacitatile condensatoarelor legate in serie din fig 3 sunt C1=2μF si C2=4μF, iar
tensiunea la bornele bateriei de condensatoare este U=12 V. Se cer :
a) sarcinile electrice ale condensatoarelor
b) tensiunile la bornele condensatoarelor.
Rezolvare:
a) La montajul serie condensatoarele au sarcinile electrice egale:
Q=CesU= C1C2U/( C1+C2)=2*4*12/(2+4)=16 μC

C1 C2

U1 U2

U
fig 3
b) Tensiunile: U1=Q/C1=C2U/(C1+C2)=4*12/(2+4)=8V

U2=Q/C2=C1U/(C1+C2)=2*12/(2+4)=4V

3. Trei condensatoare avand capacitatile C1,C2 si C3,sunt legate ca in figura de mai jos si
conectate la o tensiune U. Se cer:
a) capacitatea echivalenta a bateriei;
b) sarcinile electrice pe fiecare condensator.

Rezolvare: Q2 C2
Q1
A B
Q3
C1 C3

U
 a) Condensatoarele C2 si C3,sunt legate in paralel, deci capacitatea lor echivalenta va fi
C23= C2+ C3
Capacitatile C1 si C23 sunt legate in serie, astfel ca se scrie produsul capacitatilor
impartit la suma capacitatilor:
𝐶 (𝐶 + 𝐶 )
𝐶=
(𝐶 + 𝐶 + 𝐶 )

b)Datorita legarii in serie, sarcina pe condensatorul 𝐶 este aceeasi cu cea de pe sistemul

paralele C2 ,C3:
𝐶 (𝐶 + 𝐶 )𝑈
𝑄 = 𝑄 = 𝐶𝑈 =
(𝐶 + 𝐶 + 𝐶 )

Pentru condensatoarele C2 si C3 se scriu relatiile Q2=C2UAB; Q3=C3UAB unde UAB=U-

U1(deoarece U=U1+ UAB)
𝑄 𝑈𝐶
𝑈 =𝑈− =
𝐶 (𝐶 + 𝐶 + 𝐶 )

Rezulta sarcinile electrice

𝑈𝐶 𝐶
𝑄 =
(𝐶 + 𝐶 + 𝐶 )
𝑈𝐶 𝐶
𝑄 =
(𝐶 + 𝐶 + 𝐶 )
Probleme propuse:

1. Trei condensatoare având capacitățile C1=6 μF,C2=4 μF si C3=10 μF,sunt

legate ca in figura de mai jos si conectate la o tensiune U=120 V. Se cer:
a) capacitatea echivalenta a bateriei;
b) sarcinile electrice pe fiecare condensator.

2. Condensatoare având capacitățile C1=9 μF,C2=4 μF, C3=5 μF si C4=9 μF, sunt
legate ca in figura de mai jos si conectate la o tensiune U=90 V. Se cer:
a) sarcinile electrice Qk ;
b) tensiunile Uk de la bornele condensatoarelor .

C2
C1

C3 C4

3. Condensatoare având capacitățile C1=6 μF,C2=4 μF, C3=10 μF, sunt

legate ca in figura de mai jos si conectate la o tensiune U=250 V. Se cer:
a) sarcinile electrice Qk ;
b) tensiunile Uk de la bornele condensatoarelor .

C1 C2

C3

U
4. Condensatoare având capacitățile C1=7 μF,C2=4 μF, C3=1μF, C4=2 μF, sunt
legate ca in figura de mai jos si conectate la o tensiune U=250 V. Se cer:
a) sarcinile electrice Qk ;
b) tensiunile Uk de la bornele condensatoarelor .
C2 C3
C1

C4
U

5. Condensatoare având capacitățile C1=7 μF,C2=4 μF, C3=1μF, C4=2 μF, sunt
legate ca in figura de mai jos si conectate la o tensiune U=250 V. Se cer:
a) sarcinile electrice Qk ;
b) tensiunile Uk de la bornele condensatoarelor .
C2
C1

C3 C4
U