Acatistul Sfintei Mari Muceniţe Irina

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Irina, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Irina, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te
iubesc şi pe Tine că utându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă ră stignesc, şi
împreună cu Tine mă îngrop cu botezul Tă u; şi pă timesc pentru Tine, ca
să împă ră ţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca
o jertfă fă ră prihană , primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă
jertfesc Ţ ie. Pentru rugă ciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele
noastre.
Condacul 1
Cu veselie duhovnicească să pră znuiască astă zi Biserica lui Hristos cea
dreptmă ritoare pe fă clia cea mult luminoasă , pe Sfânta slă vita fecioară
Irina, care, prin stră lucirea faptelor şi a cuvintelor ei, multora s-a fă cut
lumină ; pe care lă udând-o, cu evlavie aşa să -i strigă m: Bucură -te, Sfântă
slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Icosul 1
Îngerilor asemă nându-te cu cură ţia şi cu râvna, apostoleşte te-ai nevoit
pentru dragostea Mirelui tă u, Hristos; multe necazuri şi osteneli ai
ră bdat şi cu dumnezeiescul dor după El ai murit; pentru care şi noi,
smeriţii, cu evlavie pe tine te lă udă m aşa:
Bucură -te, mlă diţă cerească din vlă starul lui Hristos;
Bucură -te, vlă starule tână r cu rod preafrumos;
Bucură -te, să mânţă aleasă şi mult roditoare;
Bucură -te, porumbiţă sfântă şi mult cuvântă toare;
Bucură -te, a multor suflete rază de mântuire;
Bucură -te, curată şi blândă mieluşea din turma lui Hristos;
Bucură -te, că învă ţă turile tale multora au fost de folos;
Bucură -te, că prin stră lucirea vieţii tale Hristos S-a proslă vit;
Bucură -te, să mânţa cea bună cu rod însutit;
Bucură -te, a nemuritoarelor bucurii veşnică moştenitoare;
Bucură -te, a nevă zuţilor vră jmaşi biruitoare;
Bucură -te, rază mult luminoasă a tainicului Soare;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 2-lea
Vă zând tată l tă u, împă ratul Licinius, frumuseţea cu care înfloreai, ţi-a
ridicat un turn şi acolo cu mare grijă ca pe un crin preafrumos te
creştea. Dar tu, înţeleaptă fecioară , cunoscând acolo pe Ziditorul lumii,
I-ai cântat laudă : Aliluia!
Icosul al 2-lea
Înţelegerea dumnezeiască a stră lucit în inima ta, sfântă fecioară , când
fericitul bă trân Apelian ţi-a tâlcuit taina celor trei pă să ri şi cu toată
dorirea inimii te-ai supus proniei şi dumnezeieştii chemă ri; pentru care
după cuviinţă te lă udă m:
Bucură -te, crin preafrumos, peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;
Bucură -te, trandafirul cel preagingaş, care în mijlocul crinilor ai înflorit;
Bucură -te, stea prealuminoasă , care Biserica lui Hristos ai luminat;
Bucură -te, că pentru dragostea lui Hristos slava şi bogă ţia cea
muritoare ai defă imat;
Bucură -te, că spre veşnica slavă şi bucurie cu mare sârguinţă ai alergat;
Bucură -te, că din toată inima pe Mirele Hristos L-ai iubit;
Bucură -te, că pentru dragostea Lui în mare sfinţenie ai vieţuit;
Bucură -te, că pe Adevă ratul Dumnezeu cu mare îndră zneală L-ai
propovă duit;
Bucură -te, că pe mincinoşii dumnezei foarte i-ai batjocorit;
Bucură -te, că să mânţa cea bună în lume o ai semă nat;
Bucură -te, că prin credinţă , nă dejde şi dragoste, pe Hristos, Mirele tă u, L-
ai urmat;
Bucură -te, că împreună cu fecioarele cele înţelepte în că mara
nestrică ciosului Mire ai intrat;
Bucură -te, crin preafrumos peste care Duhul Sfânt S-a odihnit;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 3-lea
Puterea Ziditorului a toate din frumuseţea rânduielilor ai cunoscut-o,
preaînţeleaptă fecioară , şi foarte minunându-te de înţelepciunea cea
neajunsă de minte ai strigat: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având tu, fecioară , dască l pe fericitul bă trân Apelian şi prin ale lui
învă ţă turi primind lumina, nu ai ascuns-o sub obroc, ci prin
propovă duirea adevă rului, pe mulţi de la slujirea de idoli i-ai chemat;
pentru care te rugă m, primeşte această cântare:
Bucură -te, că pronia Celui preaveşnic pe tine spre lumină te-a chemat;
Bucură -te, că minunată chemare spre tine s-a ară tat;
Bucură -te, că trei pă să ri spre tine au venit;
Bucură -te, că acele pă să ri taina vieţii tale au închipuit;
Bucură -te, că şi corbul cel cu şarpele în cioc mâhnire şi ispită ţie îţi
vestea;
Bucură -te, că pe sufletul tă u cel tare aceasta nu-l înspă imânta;
Bucură -te, mireasă logodită cu veşnicul împă rat;
Bucură -te, că pentru dragostea Lui multe necazuri ai ră bdat;
Bucură -te, că prin a Lui putere şi dar pe corbul întunericului l-ai
defă imat;
Bucură -te, porumbiţă a lui Hristos care pe şarpe l-ai că lcat;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 4-lea
Vifor de spaimă şi tulburare a cuprins inima împă ratului Licinius, tată l
tă u, când te-a auzit pe tine, fiica sa, def ă imând pe mincinoşii să i
dumnezei şi mă rturisind cu mare îndră zneală pe Hristos, adevă ratul
Dumnezeu, şi strigând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzit-ai în vedenia somnului pe îngerul Domnului, Irina numindu-te pe
tine, în loc de Penelopi, şi ai primit cu bucurie schimbarea numelui tă u,
urmând voii Celui ce te-a chemat; pentru care şi noi îţi zicem aşa:
Bucură -te, fecioară aleasă de Mirele-Cuvântul;
Bucură -te, cea chemată spre nestrică cioasă nuntă ;
Bucură -te, că îngerul a fost trimis spre a ta chemare;
Bucură -te, că şi numele tă u ţi l-a schimbat, spre a multora mirare;
Bucură -te, că , prin schimbarea numelui, lui Petru te-ai asemă nat;
Bucură -te, că Timotei preotul taina credinţei te-a învă ţat;
Bucură -te, că acest bă trân apostol pe tine te-a botezat;
Bucură -te, că , prin sfă tuirea dumnezeiescului Timotei, adâncul
învă ţă turilor tale s-a luminat;
Bucură -te, că de la sfinţitul preot binecuvântare ai luat;
Bucură -te, că după luminare ziua şi noaptea întru rugă ciuni petreceai;
Bucură -te, că pe Mirele Hristos Îl slavosloveai;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 5-lea
Stea înţelegă toare de dimineaţă te-ai ară tat, sfântă fecioară , multe
suflete luminând şi că tre Soarele dreptă ţii povă ţuindu-le, le-ai învă ţat a-
I cânta Lui această laudă : Aliluia!
Icosul al 5-lea
Vă zând vechiul vră jmaş al firii omeneşti că prin tine, aleasă fecioară , din
multe cetă ţi şi inimi va fi alungat, se împotrivea ţie spre a nu intra în
cetatea Macedoniei; iar tu, cu arma crucii întrarm ându-te, veneai. Auzi-
ne şi pe noi, care cu smerenie te lă udă m:
Bucură -te, că din turn pogorându-te spre cetate ai plecat;
Bucură -te, că în cetatea Macedoniei cu mare cinste ai intrat;
Bucură -te, că diavolul, vă zându-te, foarte a strigat;
Bucură -te, că tu cu puterea lui Hristos l-ai certat;
Bucură -te, că ci cu numele lui Hristos l-ai legat;
Bucură -te, că „cine eşti” l-ai întrebat;
Bucură -te, că , după ce a spus, cu hotă râre i-ai poruncit;
Bucură -te, că din cetate cu puterea lui Hristos l-ai izgonit;
Bucură -te, că diavolul vă zându-se biruit a fugit;
Bucură -te, că asupra ta alte rele a uneltit;
Bucură -te, că şi tu cu pavă za credinţei te-ai întrarmat;
Bucură -te, că toate uneltirile lui foarte le-ai sfă râmat;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 6-lea
Mă rturisit-ai cu mare îndră zneală numele lui Hristos înaintea
împă ratului Licinius, tată l tă u, şi ară tându-i a sa ră tă cire, l-ai învă ţat pe el
a cânta laudă adevă ratului Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Stră lucit-a mai mult lumina adevă rului în inima maicii tale, împă ră teasa
Licinia, şi a început a mustra pe împă ratul Licinius pentru a sa orbire.
Iar el, foarte mâniindu-se, spre chinuire pe tine, fiica sa, te-a dat; pentru
care noi te întâmpină m cu aceste cântă ri:
Bucură -te, că pentru a sa nedumerire pe împă ratul Licinius l-ai mustrat;
Bucură -te, că pentru mă rturisirea adevă rului de tată l tă u la chinuri ai
fost dată ;
Bucură -te, că sub picioarele unor cai să lbatici ai fost aruncată ;
Bucură -te, că a ta moarte de tată l tă u era aşteptată ;
Bucură -te, că în aceste munci cu suflet viteaz ai intrat;
Bucură -te, că prin unul din aceşti cai minune s-a ară tat;
Bucură -te, că , dezlegându-se, calul asupra împă ratului cu furie s-a
aruncat;
Bucură -te, că mâna dreaptă a împă ratului calul cu dinţii a scos-o;
Bucură -te, că din această rană împă ratul mort a ră mas;
Bucură -te, că acest cal a vorbit cu glas omenesc;
Bucură -te, că , prin vorbirea dobitocului, Dumnezeu S-a proslă vit;
Bucură -te, că „porumbiţă a lui Hristos” calul pe tine te-a numit;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 7-lea
Vrând să ară ţi, o, porumbiţă a lui Hristos, neră utatea inimii tale, ai fă cut
rugă ciune cu multă că ldură a inimii şi ai înviat pe împă ratul,
tă mă duindu-i mâna lui; iar el, înviind, cu trei mii de oameni a crezut în
Hristos, cântând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Ară tatu-te-ai, sfântă fecioară , cu mare îndră zneală şi înaintea
împă ratului Sedechie, care după tată l tă u luase împă ră ţia, şi a lui
necredinţă tu, fecioară , ai numit-o fă ră delege. Iar el, de furie umplându-
se, cu felurite munci pe tine te-a chinuit; pentru care, te rugă m, primeşte
aceste smerite cântă ri:
Bucură -te, că în groapa cu şerpi te-a aruncat, pentru mă rturisirea
Domnului Hristos;
Bucură -te, că dintre târâtoarele veninoase, cu puterea lui Hristos,
să nă toasă din groapă ai ieşit;
Bucură -te, că ieşind de acolo, pe nebunul împă rat cu gheena l-ai
îngrozit;
Bucură -te, că el, nesuferind mustrarea, foarte s-a să lbă ticit;
Bucură -te, că a poruncit cu feră stră ul să fii tă iată ;
Bucură -te, că , feră stră ul sfă râmându-se, ai ră mas nevă tă mată ;
Bucură -te, că alt feră stră u muncitorii spre tă ierea ta au adus;
Bucură -te, că şi pe acela, cu puterea lui Hristos, l-ai distrus;
Bucură -te, că trupul tă u cel curat cu al treilea feră stră u l-au tă iat;
Bucură -te, că acum sângele tă u cel feciorelnic pă mântul l-a adă pat;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 8-lea
Vă zând pă gânul împă rat că a reuşit cu al treilea feră stră u să taie
feciorelnicul tă u trup, râzând, a început a huli pe Hristos; iar tu,
înţeleaptă şi vitează fecioară , în acele dureri, slavă ai dat lui
Dumnezeu-Hristos, cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu totul întru mare frică şi spaimă s-a întors bucuria împă ratului, atunci
când, odată cu hula lui, tunete şi fulgere din cer s-au pogorât şi pe mulţi
din cei necredincioşi a omorât; pentru care şi noi, slă vind pe Dă tă torul
minunilor, că tre tine, sluga Sa cea înţeleaptă , zicem aşa:
Bucură -te, că peste cei ce te tă iau cu feră stră ul pedeapsă de sus a venit;
Bucură -te, că , deodată că zând la pă mânt, ră u au pierit;
Bucură -te, că nebunul împă rat, de frică fiind cuprins, la palat a fugit;
Bucură -te, că piatra cea mare de pe pieptul tă u au aruncat-o jos;
Bucură -te, că rana trupului tă u s-a vindecat;
Bucură -te, că apoi, de acolo de jos, să nă toasă te-ai ridicat;
Bucură -te, că toate aceste minuni de cei ce erau de faţă au fost vă zute;
Bucură -te, că , prin a lor vedere, opt mii de suflete au crezut în Domnul
nostru Iisus Hristos;
Bucură -te, că aceasta vă zând-o, şi nelegiuitul împă rat s-a tulburat;
Bucură -te, că de roata unei mori pe tine strâns te-a legat;
Bucură -te, că roata morii, oprindu-se, nemişcată a ră mas;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 9-lea
Toată adunarea poporului, vă zând aceste minuni, cu furie s-a ridicat
împotriva blestematului împă rat, cu pietre asupra lui aruncând şi
strigând: „Mare este Dumnezeul Irinei!”, şi cântând: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Ritoricească de laudă cântare se cade a aduce ţie, Sfântă Mare Muceniţă
Irina, că ci multă vistierie duhovnicească pentru Împă ratul cerurilor ai
adunat prin lumina propovă duirii tale. Dar noi, nepricepându-ne, în loc
de cele cuviincioase, prin să race cuvinte îţi zicem aşa:
Bucură -te, că pe Sedechie împă ratul l-ai ruşinat;
Bucură -te, că şi împotriva lui Sabeh împă ratul cu rugă ciunea te-ai
întrarmat;
Bucură -te, că pe Sabeh şi oştile lui cu orbirea i-ai lovit;
Bucură -te, că Sabeh, tiranul împă rat, înfuriat foarte asupra ta s-a
pornit;
Bucură -te, că pe tine, legată în obezi, te-a bă gat în închisoare;
Bucură -te, că acolo venind Hristos, Mirele tă u, te-a veselit cu a Sa
ară tare;
Bucură -te, că „fiica Sa” Domnul numindu-te, foarte te-ai bucurat;
Bucură -te, că , după închisoare, cu ascuţite cuie picioarele tale pă gânii le-
au spart;
Bucură -te, că un sac de nisip în spate ai purtat;
Bucură -te, că în picioare cu acele cuie cinci stadii de loc ai umblat;
Bucură -te, că în această că lă torie tu pe Dumnezeul slavei Îl
slavosloveai;
Bucură -te, că pe îngerii Domnului împreună cu tine i-ai vă zut pe când
că lă toreai;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 10-lea
Vă zând Atotputernicul toate chinurile tale şi voind să facă izbă virea ta,
roaba Lui cea vrednică , a trimis un înger al Să u, care cu toiagul a
despicat pă mântul şi îndată a înghiţit pe cei care te chinuiau; iar tu,
ră bdă toare de chinuri, ai dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Ziditorul tuturor zidirilor, al celor simţite şi al celor gândite, iară şi a
trimis pe îngerul Să u spre ajutor ţie, care cu a sa venire zece mii din cei
necredincioşi cu nă prasnică moarte a omorât. Pentru care şi noi, slă vind
pe Dumnezeul izbândirii tale, pe tine te lă udă m aşa:
Bucură -te, că îngerul Domnului pe împă ratul Sabeh l-a pierdut;
Bucură -te, că , după a lui pierzare, zece mii de suflete în Hristos au
crezut;
Bucură -te, că , prin a ta rugă ciune, pe tână rul cel mort la viaţă l-ai întors;
Bucură -te, că , în cetatea Macedoniei, cincizeci de mii la Hristos ai adus;
Bucură -te, că Timotei preotul această mulţime a botezat;
Bucură -te, că din Macedonia spre cetatea Caliopi ai plecat;
Bucură -te, că acolo pe Numerian împă ratul l-ai mustrat;
Bucură -te, că şi acest tiran spre a te munci s-a pornit;
Bucură -te, că aici ai fost aruncată în trei boi de aramă încinsă ;
Bucură -te, că şi din aceste chinuri ai ieşit biruitoare;
Bucură -te, că în munci cu tine era mâna lui Dumnezeu cea tare;
Bucură -te, că prin al Lui ajutor multora le-ai fă cut spaimă şi mirare;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 11-lea
Împă ratul veacurilor şi Dumnezeul puterilor minune preaslă vită a
ară tat, că ci al treilea bou de aramă , în care se pregă tea arderea şi în
care ai fost aruncată , pornindu-se din loc ca unul viu, a mers cale ca la
jumă tate de stadie şi acolo, desfă cându-se bucă ţi, cu mare sunet pe tine,
slă vită fecioară , să nă toasă jos te-a lă sat. Iar poporul, aceasta vă zând şi
pe adevă ratul Dumnezeu cunoscând, a strigat: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Duhovnicească fă clie cu multe raze în lume ai stră lucit şi întunericul
slujirii de idoli foarte l-ai risipit şi mulţime mare de suflete ai adus la
cunoştinţa Dumnezeului Cel adevă rat. Pentru care cu credinţă te
lă udă m, zicând:
Bucură -te, că îngerul Domnului a pierdut pe necredinciosul împ ă rat
Numerian;
Bucură -te, că iară şi zeci de mii de suflete s-au botezat;
Bucură -te, că eparhului Babodan spre chinuire trimisă ai fost;
Bucură -te, că acolo focul gră tarului l-ai suferit pentru Hristos;
Bucură -te, că , din această chinuire, să nă toasă , cu darul lui Hristos, ai
scă pat;
Bucură -te, că eparhul Babodan, cunoscând pe Dumnezeu, cu mult popor
s-a botezat;
Bucură -te, că după încreştinarea lui Babodan, spre cetatea Memsevriei
ai plecat;
Bucură -te, că şi acolo pe Savorie împă ratul l-ai biruit;
Bucură -te, că din a lui poruncă ostaşii cu sabia te-au tă iat;
Bucură -te, că Hristos-Viaţa pe tine din morţi te-a înviat;
Bucură -te, că în cetatea Memsevriei după înviere te-ai ară tat;
Bucură -te, că acolo Evanghelia lui Hristos şaptezeci de zile ai predicat;
Bucură -te, că , vă zând aceasta, Savorie împă ratul, cu tot poporul,
crezând în Hristos, s-a botezat;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 12-lea
Vrând tu, o, fericită fecioară , să cercetezi pentru ultima oară pe pă rinţii
tă i şi pă ră sind Memsevria şi întorcându-te în Macedonia, cetatea ta, ai
gă sit adormit pe fericitul tă u tată şi, plângând, ai cântat lui Dumnezeu
laudă : Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântare şi slavoslovie aduci acum lui Dumnezeu-Hristos, Mirele tă u, în
Biserica Sa cea biruitoare şi în soborul fecioarelor celor înţelepte te
veseleşti. Adu-ţi aminte şi de noi, cei pă că toşi şi smeriţi, care ne rugă m
cu umilinţă că tre tine, lă udându-te aşa:
Bucură -te, că la Memsevria puţine zile ai vieţuit;
Bucură -te, că de acolo la cetatea ta ai venit;
Bucură -te, că de acolo un nor pe tine te-a ră pit;
Bucură -te, că pe acel nor la cetatea Efesului ai sosit;
Bucură -te, că acolo în linişte întru Domnul te-ai să vârşit;
Bucură -te, că într-un mormânt nou bă trânul Apelian pe tine te-a
îngropat;
Bucură -te, că a patra zi sfântul tă u trup în mormânt nu s-a mai aflat;
Bucură -te, că Mirele tă u Cel fă ră de moarte pe pă mânt pe tine te-a
preaslă vit;
Bucură -te, că în că mara Sa cea de Mire, pe tine, mireasa Sa, te-a primit;
Bucură -te, că pentru dragostea Lui multe chinuri ai suferit;
Bucură -te, că multe suflete cu învă ţă turile tale ai luminat;
Bucură -te, că pentru turma Pă storului Cel Mare multe oi cuvântă toare ai
adunat;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul al 13-lea
O, Sfântă slă vită Mare Muceniţă a lui Hristos Irina, auzi-ne pe noi
pă că toşii şi smeriţii, cei ce alergă m cu credinţă la tine; fii mijlocitoare
pentru noi, nevrednicii, care prin tine cerem ajutorul lui Dumnezeu;
ajută -ne nouă , prin sfintele tale rugă ciuni, la vremea sfârşitului nostru şi
în ziua Judecă ţii de Apoi, ca, fiind mântuiţi, împreună cu tine să cântă m
lui Dumnezeu în veci laudă : Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zic iară şi Icosul 1: Îngerilor asemă nându-te cu cură ţia şi cu
râvna…, Condacul 1: Cu veselie duhovnicească să pră znuiască astă zi
Biserica lui Hristos…,
Icosul 1
Îngerilor asemă nându-te cu cură ţia şi cu râvna, apostoleşte te-ai nevoit
pentru dragostea Mirelui tă u, Hristos; multe necazuri şi osteneli ai
ră bdat şi cu dumnezeiescul dor după El ai murit; pentru care şi noi,
smeriţii, cu evlavie pe tine te lă udă m aşa:
Bucură -te, mlă diţă cerească din vlă starul lui Hristos;
Bucură -te, vlă starule tână r cu rod preafrumos;
Bucură -te, să mânţă aleasă şi mult roditoare;
Bucură -te, porumbiţă sfântă şi mult cuvântă toare;
Bucură -te, a multor suflete rază de mântuire;
Bucură -te, curată şi blândă mieluşea din turma lui Hristos;
Bucură -te, că învă ţă turile tale multora au fost de folos;
Bucură -te, că prin stră lucirea vieţii tale Hristos S-a proslă vit;
Bucură -te, să mânţa cea bună cu rod însutit;
Bucură -te, a nemuritoarelor bucurii veşnică moştenitoare;
Bucură -te, a nevă zuţilor vră jmaşi biruitoare;
Bucură -te, rază mult luminoasă a tainicului Soare;
Bucură -te, Sfântă slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
Condacul 1
Cu veselie duhovnicească să pră znuiască astă zi Biserica lui Hristos cea
dreptmă ritoare pe fă clia cea mult luminoasă , pe Sfânta slă vita fecioară
Irina, care, prin stră lucirea faptelor şi a cuvintelor ei, multora s-a fă cut
lumină ; pe care lă udând-o, cu evlavie aşa să -i strigă m: Bucură -te, Sfântă
slă vită Mare Muceniţă Irina, preaînţeleaptă fecioară !
şi această
Rugăciune către Sfânta Mare Muceniţă Irina
Cu umilinţa inimii şi cu evlavie venim noi, pă că toşii, că tre tine, Sfântă
slă vită fecioară şi Mare Muceniţă Irina, albina lui Hristos cea
multlucră toare, care pe cuvintele Sfântului Duh, cele luminate şi mai
dulci decât mierea şi fagurele, pe buzele tale le-ai purtat şi prin a lor
dulceaţă şi lumină multe suflete ai îndulcit şi ai luminat; auzi-ne şi pe
noi, nevrednicii, cei întristaţi şi apă saţi de conştiinţa mulţimii pă catelor
noastre, care, prin a noastră nesimţire şi lenevire, sporesc şi se întă resc,
şi ca o rugină veche, prin obişnuinţă , cheltuiesc şi strică în toată vremea
tă ria şi frumuseţea sufletelor noastre. Ş i de aceea, te rugă m pe tine,
porumbiţa lui Hristos cea curată şi preablândă , care prin sfântă
neprihă nire ai zburat de pe pă mânt că tre acoperă mântul cerescului
Vultur, nu ne uita pe noi, cei nemernici şi cu totul neputincioşi, care ne
zbatem, ză când jos în această vale a plângerii şi a ispitirii, şi care
îndră znim a te pune pe tine mijlocitoare, sfânt ă fecioară , că tre
Preabunul şi Preacuratul tă u Mire, Hristos. Ia aminte la toţi cei care cu
credinţă şi cu dragoste alergă m la tine în vreme de necaz şi de
primejdii.
Ş tim că tu ai mare îndră zneală că tre Preabunul nostru Mântuitor, pentru
a Că rui dragoste ţi-ai pus sufletul tă u; de aceea credem fă ră de îndoire
că la toată cererea spre folosul nostru vei fi ascultată de Preamilostivul
Dumnezeu, pe Care roagă -L să ne povă ţuiască pe noi pe calea mântuirii
şi să ne sprijine cu darul Să u la vreme de ispite şi de încercă ri şi să ne
acopere cu a Sa milă de toate primejdiile vă zuţilor şi nevă zuţilor
vră jmaşi. Să ne trimită frica Sa în inimile noastre, ca prin ea să vieţuim
cu trezvie şi cu luare aminte, spre a scă pa de veşnicele munci şi a
dobândi bucuria cea necuprinsă de minte şi fă ră de margini şi să slă vim
împreună cu tine, sfântă fecioară , pe Dumnezeul nostru, Cel închinat în
Sfânta Treime, pe Tată l, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin!
Ş i se face otpustul.