BAZA MATERIALA A TURISMULUI 40.1. Caracteristici $i structura 40.1.1, Baza materiala - polarizatoarea fluxurilor turistice Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc. implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. in esenta, jmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o cdlatorie de vacanta. Pentru ca un teritoriu s& poata fi declarat "de interes turistic’, potentialul sau turistic trebuie s& raspunda la doua cerinte esentiale: - s& dispund de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice, cultural-artistice etc.); - s& dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente etc., intr-un cuvant de baza material $i de infrastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice. Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane siin pas cu mutatiile in perspectiva ale volumului gi intensitatii cererii turistice interme si internationale nu se poate realiza, prin urmare, fara existenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale adecvate, Menite s& puna in valoare resursele turistice naturale si antropice de care dispune un teritoriu. . jn general, motivatiile turistice sunt subiective si deci foarte diferentiate; preferintele si mai ales atitudinile turistilor fata de ofertele agentilor economici difera chiar in cadrul unei anumite tipologii de clientela. Din aceasta cauz8, resursele naturale si cele antropice pot participa in cele mal diverse combinatii posibile la conceperea unui produs turistic si, in consecinta, la194 ECONOMIA TURISMULU! e. Dar, dac& in conditiile turismului modem turale si a celor create nu ide atractivitate a resurselor natura poate 4 retical rect decdt sub forma unei medii a sumel influentelor particulare pg care le exercité elementele de atractio, evaluarea potentialului turistic al un feritoriu presupune, inainte de toate, evidentierea acelor elemente ale oferte vimare care, prin caracteristicle for de atractivitate, pot satistace exigentele pul numar mare de turigt Managementul firmelor turistice isi formuleaza obiectivele de profitabilitate pornind tocmal de la acest considerent prioritar asigurarea continuitatil fluxurilor turistice in arealele in care isi desfaésoara activitatea. ‘ Pe baza acestor criterii pot fi mai evaluarea atent& a patrimoniulul turistic, spre a determina riguros stiintific prioritatile de punere in valoare a elementelor er fracte turistica ale unui teritoriu, in functie de care sunt elaborate si programele de investitii - cu eforturi financiare considerabile din partea agentilor economici interesati jin dezvoltarea industriei turistice. promovarea cAilitorilor turistics usor infelese $i preocupérile pentru confruntat cu preferintele clientelei, 10.1.2. Facilitatile turistice Facilitatile pe care le ofera turismul pot fi definite ca ansamblul mijjoacelor materiale si umane necesare pentru a inlesni participarea populalie la activitatea turistica si pentru a crea gi organiza cu rezultate profitabile prestarea servicillor solicitate de turisti. Conform acestei definitii, conceptul de faciltatituristice este determinat de gradul de functionalitate prin care diferte servicii satisfac necesitatile si preferintele turistilor, de unde deriva si posibilitatea circumscrieri lor in doua categorii principale: facilitati turistice de bazé si facilitati turistice complementare. ___ In cele ce urmeaza, faclitaile sunt tratate nu din punctul de vedere al particularit&tii lor in calitate de componente turistice, ci ca elemente materiale care intregesc oferta turistica si asigura condifile necesare pentru prestarea serviciilor. Faciltatile de baza sunt considerate cele care reprezint& 0 component specifica direct, fara de care nici un produs turistic nu arf viabi (ae exempt transporturile, cazarea, alimentatia, agrementul si divertismentul etc,). Creare si oferirea acestor faciltiti este generat’ cu preponderenta (daca nu chiat exolusiv) de existenfa unei cereri turistice concrete (permanente sau sezoniere). Facilitifile complementare includ inlesniri sau servicii care nu Sunt aservite in exclusivitate turismului, respectiv particips numai partial (sau ™ anumite cazuri) la formarea unui produs turistic, reprezentand, de regula, acele servicii cu caracter general de care pot beneficia intr-o masurd determinat® $1 turisti (de exemplu: folosirea ocazionala de catre turisti care viziteaza © stafiune, o localitate etc., a transporturilor publice), Tot in aceasta categorieBAZA MATERIALA A TURISMULUI 195 ie incluse si atractile cultural-artistice, stiiifice etc., destinate trebsrnbluisi populatiei din statiunea (localitatea) considerata, dar care pot na interes si pentru turisti (de exemplu: muzeele, teatrele etc.). In egal preura, unele facilitli care intereseazA numai anumite categorti de tursti (de Sremplu: vestigile istorice, monumentele naturii etc.) nu reprezinta facilitat {urstice propriu-zise ci, mai degraba, o motivatie pentru calatorile turistice care au drept scop vizitarea lor, Clasificarea facilitatilor turistice in facilitati de baz& si complementare nu trebuie interpretaté ca 0 grupare rigid, ea avand un caracter conventional: in functie de anumite forme de turism practicate intr-un context determinat, unele facilitati turistice complementare pot deveni facilitati turistice de baz’ pentru anumite categorii de turisti gi, invers, unele facilitati de baz pot pierde importanta lor turistic& exclusiva pentru alte categorii de vizitatori Incercénd © enumerare a principalelor categorii de facilitSti turistice rezulta urmatoarele grupari: a) facilitati de transport si comunicatii: toate faciltatile si formele de transport care servesc pentru aducerea turistilor de la resedinta lor permanent la destinatia dorita si inapoi, precum si facilitatile de transport care asigura deplasarea turistiior in cadrul unei zone, statiuni, localitati etc., ca: reteaua de transporturi aeriene, navale (fluviale, maritime), terestre (cutiere, feroviare), instalalii mecanice de transport pe cablu in stafiunile montane si de sporturi de iarna, Precum si echipamentul (constructii, instalati) necesar functional acestor mijloace de transport (sosele, autostr’zi, aeroporturi, porturi, stafii de cale ferat, autogari, stalii de alimentare cu carburanti si lubrifianti, statii service pentru reparati si intretinere etc.); b) facilit’ti de cazare: toate obiectivele care creeazé conditii pentru ‘innoptarea turistilor, ca: hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, vile, bungalouri, csute, campinguri, tabere de tineret, sanatorii de curd etc., cu activitate permanent sau sezoniera; ©) facilitati de alimentatie: intregul sistem de alimentatie si "catering" pentru servirea mesei turistilor pe durata sejurului lor temporar la destinatille turistice. Tot aici sunt incluse si facilitajile oferite de unitatile de alimentatie, altele decat cele destinate stricto-senso hranei turistilor: berarii, cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetarii, Patiserii, simigerii etc.; 4) facilitati sportive, de agrement si distractie: terenuri si sali de sport, stadioane, velodromuri, hipodromuri, piscine in aer liber sau acoperite-incalzite, patinoare, partii de schi, de schi-bob, sali de jocuri mecanice, instalatii de bowling, popicarii, terenuri de tenis, Parcuri de distractie, terenuri de joacé pentru copii, cluburi,196 ECONOMIA TURISMULUI ci, videoteci etc., care asigura turistilor variate Posibilitay, aesnaee, pentru petrecerea agreabilé a timpului liber it 7 calitate de spectatori cat si in calitate de participanti activi la diteritg actiuni (incluzand si sansa de a deprinde practicarea unor Sportur sub indrumarea unor instructori calificati, ca de exemplu: ‘not, Patinaj, schi etc.); €) facilitati comerciale: reteaua Unit&tilor comerciale ‘cu profile dintre cele mai diverse (dupa posibilitatie si inclinatile agentilor economig, Sau ale firmelor comerciale in cauza), adecvat vedere al capacitatilor de. servire gi al sortimentului de marty Specifice consumului din statiunile gi localitatile turistice, precum sj releaua unitatilor comerciale specializate pentru servirea turistig, (de exemplu, pentru comercializarea produselor de artizanat si de Suveniruri caracteristice zonei in Care activeaza); 1) facilitai de ocrotire a sanatatii si balneomedicale (unitay Spitalicesti, dispensare, puncte sanitare, statii de salvare ~ inclusiy Salvamar si salvamont - etc.), ot si stabilimente complexe de cur Si tratamente, cu o varietate de profile adi bal finlandeze, masaje, gimnastic& media 9) facilitati Cultural-artistice: sli d liacente (cosmetice, sauna, al&, cure de slabire etc.) le teatru, sali de concerte, cinemao- Grate, teatre in aer liber, galerii de arta, sali de expozitii, muzee etc. h) facilitati de telecomunicatii: oficii Postale, telex, telefax, clectronice a capacititlor de cazare si transport ete.; ') facilitati de servicii cu caracter {&, cosmetica, ateliere de reparali tori, curatatorii chimice, ofici si Pentru autoturisme, pentru obiecte de us Personal etc,), 5.a.; 4) facilitati de organizare a odihnei Si recreerii: agentii de turism, birouri de informatii turistice in statiuni (de tipul Sindicatelor de initiativa, realizate Prin eforturile Conjugate ale agentilor economici), agentii de schimb valutar etc,; ') facilitati speciale: puncte de frontieré si control vamal, muzica de Promenad& in anumite ore 1 rein parcurile Stafiunilor _turistice, asigurarea securitati turistilor ete,; }) facilitati de gospodarie somunali: o gama larg’ de facilitit pe care le ofera infrastructura Senerala a unei statiuni (sau localitati) turistice - instalatii sanitare publice, Canalizare, aprovizionare cU apa, gaze, electricitate, intretinerea parcurilor Publice, salubritatea localitatii eto. rezervari General: frizeri, ateliere de coalu- i Si intretinere de orice natur’, cro Puncte de inchiriere (de exenplu:BAZA MATERIALA A TURISMULUI 197 Asigurarea facilitatilor enumerate are numai un caracter exemplificativ, dar diversificarea prestatiilor necesita 0 baz& materialé adecvata, realizarea $i exploatarea obiectivelor respective apartinand, dupa caz, atat antreprenorilor rivati, cat si autoritatilor administratillor locale, in functie de competentele si atributiile ce le-au fost stabilite. Daca facilitatile de acces si de infrastructura generala pot exista independent de activitatea turistica propriu-zisa (ele servind interesele generale ale populatiei sau ale economiei zonei, statiunii, localitatii etc.), facilitatile turistice sunt rezultatul dezvoltarii turismului si sunt subordonate aproape exclusiv intereselor industriei turistice; prin urmare, preocuparile pentru dezvoltarea lor, precum si raspunderea pentru exploatarea profitabilé a acestora revin in intregime agentilor economici din industria turistica. In forma lor fizica, fondurile de investitii aservite industriei turistice alc&tuiesc cea mai mare parte din baza materiala a turismului. Baza materiala turisticé reprezinté ins& o sfera mult mai larga decat fondurile din dotarea agentilor economici, fapt explicabil prin atragerea temporara in sfera turismului si a altor forme complementare de baz mderiala ca, de exemplu, in situatia cazarii turistilor in locuintele contractate cu cetatenii, a folosirii sezoniere, in perioadele cand sunt disponibile, a spatiilor de cazare din unitatile scolare, din cAminele studentesti, din internates.a.). Rezulté c& baza materialé in turism are o serie de caracteristici specifice, care decurg din caracteristicile proceselor de creare a produsului turistic si din functiile verigilor organizatorice si operative care participa la servirea turistilor. Din analiza elementelor caracteristice ale diferitelor forme de turism rezulté c& trebuintele turistilor sunt foarte variate; sunt pe deplin justificate, asadar, preocupérile si eforturile organizatorilor de turism pentru diversificarea bazei materiale si punerea la dispozitia turistilor a tuturor posibilitatilor pe care cuceririle stiintei si tehnicii contemporane le oferd. J