DIFERENTELE PROFUNDE DIN TEORIE NU SINT niciodata gratuite sou inventate. Ele se nase din elementele in conflict ale unei probleme reale —o problema care este sal toomai pentru ca elementele, Iuate aga cum sint, intra in conflict. Oriee problemi majori implica condijt care Ja on moment dat se contrazic. Solujia poate apare numai prin indepirtarea do Ja sensul de-acum fixat al termenilor $i considerarea conditiilor din alt punct de vedere si ca atare intr-o now lumin’. Der aceasti reconstruejie inseamni fort de gindive. Este mai ugor sa te mentii la ce 5-2 mai spus esutind argumente cu care si te fortifiel impotriva atacuri- lor, decit si gindesti prin abandonarea ideilor gata elaborate si prin detasarea de faptele deja cunoscute. ‘tfel apar curentele de opinie. Fiecare alege acel set de ‘conditii care ti convin; apoi le constituie intr-un adevir complet gi independent, in loe s& le trateze ca factori ai unei probleme care urmeaza a fi pus Ja punct. Factorii fandamentali in procesul educativ sint: 0 fiinta imaturi4, inch nedezvoltata si anumite seopuri, sensuri, valori sociale incorporate in experienfa maturd a ‘adultului Procesul educativ consta in interactiunea legitima a acestor forte. O atare concepore a fieedreia in legiturd cu alta, astfel inoit si faciliteze interactiunea cea mai completa si cea mai liberd constituie esenfa teoriei educationale. Aici intervine Ins efortul de gindire, Este mai ugor si consideri condifiile in mod izolat, si aecentuezi una in detri- mentul celeilalte, si le faci antagoniste, decit si descoperi realitatea edreia’fi aparfine ficcare. Cel mai comod lucru este si te agifi de ceva din natura copilului, sau de ceva din constiinja dezvoltaté a adultului gi sit faci din aceasta choia intregii probleme. Cind se intimpliiun asemenea fapt, © problemi practic’ intr-adevar serioast — aceea a interac: tiunii— se transforma intr-o problema teoretict nereala si deci insolubili. In loc si avem in vedere educativul ca pe ceva echilibrat gi ca un intreg, vedem termeni conflictual Apare astfel conflictul dintre’copil_ gi curriculum; * dintre natura individual gi cultura social. Aceast& oporitie sta Ia baza tuluror eelorlalte divergente ale opinici pedagogice. Copilul traieste intro lume relativ ingusti de contacte per- sonale, Obiectele nu ajung in experienfa lui dack mu ating, direct i evident, propria sa bundstare sau cea a familiel si prietenilor. Lumea sa este o lume de persoane cu intere- Sele lor personale si mai putin un domenin al faptelor si commuy er cuamIcuLUaCUL,Jegilor, Bsenfial nu es to adeviirul, in sensul conformitatit cu faptul real, oi afeetiunea si simpatia. Contrar aoestui fapt, Hot In scoala prezint& reali- p si_in spajin. Copilul este seos "i nu mai mare di 1a Timitele sistemului ‘a momoriei gi tradifiei sale porso- 4 de socole ale istoriei tuturor popoarelor. Jui este un intreg, o totalitate, El trece ‘de la un subieot Ta altul, ca gi de Ja un stiont de ageste treceri sau intre- gi prea putin probabil jerurile care il preocu] ‘toa intereselor personale, gi sociale ‘cup un loc dominant in mintea copi- J Ie un inoment dat, intregul univers. ‘on{inuturile sale se desfac gi Ja urma urmei, aceasta este fi unitatea. gi intregritatea jul merge Ta coal’ gi acolo diversele {i umea In mod fractionat. analizeazd o mulfime dintreun anumit punet de vedere. Arit Tracfitme, gramatica un alt domeniu si ‘tatea nedalimitati in timy din mediul sin fizie familiar, de obicei mild patrata, fn Inmea larg nale este coplesit Repet, viaja copilul repede gi cu plicere oc 1a altul, dar nu este cons ruperi. Nu’exist& izolare constien distinofie congtient&. Lu nute 1a un loc a din viaja sa. Cen co 0 Iului eonstituie pentra ‘Acost univers este fluid si fluent sc s0 refac cu o vitezi nimitoare. Dar, Tumea proprie copilulu ei sale vieti. Copil line de invafamint fi prezint A, abstractizeaz’ ipa sint menti- Geografia solectoas: de date si numei motica este o alti aga mai depar 0, In gooalti Siec supusii clasifiedrii. Faptele sint wwldin experienfit — $1 sint reag yal oarecare. Clasificarea mu es a copilului; Inerurile nu ape tile vitele ale afectivitatii, fiversitatea experienjelor person flit de obignuit eu ordonarea, lo rocunoagte — nu poate si-gi de separirii gi relo din experienja plins* sam un Fntelect, a fost necesar sit au trebuit interp aga cum sint in sine. Ble unui now centra cave est acestea semmifick d Inseamn® posi ‘are din aceste discipline este rupte din locul Jor or ezate dupa un prineipia gene- eo chestinne de experienfit idului in cagete. Legitu- ‘afinititile de activitate unifies Intelectul adult, este igick a faptelor inci nu ma — de dimensiunes ‘trebuie si o sufere faptele fnectit inainte de a se prezenta ca 0 domenin de invaijare. Un prineipin, fie evidentiat gi definit ; rotate in legatmrli cu acest semuldirii pe care prineipin gi nu ‘au trebuit si fie regru stract si idesl. Toate jezvoltarea unui interes in pilitatea de a privi faptele impartial si obiectiv 5 adic&, fart legitturi cu Toon! si sensul Jor in propria experien}. Inseamna capacitatea de enalizi 91 sintezi. In Solmnn’ deprinderi intelectuale foarte mature gi stipinires Snel tebnici si aparaturi elaborate de cercetare stiintificg, Stadiile clasificate astfel sint, intr-un cuvint, produsul stiinfet de secole, gi nu al experienfei copilului. ‘Aeeste separdni gi diferente vizibile dintre copil si currioulam ‘ar putea Ti extinge aproape fara limit, Dar avem aici diver: fgonte suficient de importante: in primul rind, cea dintre fimea ingustd, dar personal’, a copilului si Iumea imperso- ald, dar nemérginita a spatiului si timpului; In al doilea tind’ cea dintre unitatea, sinceritatea ‘deosebitt a vieii copila- Tui gl speeializarile i diviziunile curriculam-ufuij in al treilen rind, cea dintre un prineipiu abstract de clasificare gi orinduire Togicd si legiturile practice si emotionsle ale viebil copilul Din aceste elemente in conflict se nasc diverse curente educa fionale. Un, curent igi fixeazi atenfia asupra importon{ei vonfinutului curriculum-ului In comparatio eu confinuturile propriei experiente a copilului, Este ca si,cum s-ar epune Toto viafa mesching, mirginiti gi dur? Atunci studiile dezvaluio méroful, vastul univers ou toaté bogitia gi complo- SStatea sa do sensuri. Este viata copilulai egoist’, egocentric, impulsive? Atunci ia aceste studi se afld un univers objectiv Yevadevix, justitie gi ordine. Este experienta copilului con- Juri, vagi, nesigurd, Ia dispozitia, capricillor de moment, st a imprejuririlor? Atunei studiile introduc o lume orinduité pe baza adevaralui elem. gi general; 0 lume unde totul aste Prasurat si definit, Do aici morala: ignorafi si minimalizali particularitajile, ciudaeniile si experientele individuale alo Eopilului. Ele shat Iucrurile do care trebuie si ne indepartim. {Sb trebuie vitate sau elimiate. Ca educatori, activitatea hoastra const tocmai in inlocuirea acestor elemente super ficiale si intimplitoare eu realititi stabile gi bine defimte; feceasta se gisese in studii gi in leoti. Tmpfrfifi fiecare tem& in capitole} ficcare capitol in lect Hogare leofie in fapte gi formule specifice. Faceti astfel tnelt opilul si Inainteze pas cu pas in stpinirea acostor pirtt componente, iar In final ol va fi aeoperit tntregul domeniu. ‘Drusoul care apare atit de lung abunci cind este considerat in intregime se stribate ujor dack este privit cao, Ingirul de pasi-deosebifi. Astfel se pune accent pe subdi si auctesiunile logice ale obiectulni de studiu, Problemelo {istructiel sint problemele procurarii textelor oare sit redea COPILUL SI CURRICULUMUE ©pinfi gi seevente logice gi ale prozontirii acestor fragmente Jn clasa intr-un mod Ja fel de definit gi gradat. Obiectul de studia oferi scopul si determind metoda. Copitul este pur si simpln fiinja imaturd care trebuie si se maturizezo; el Sate fiinja superficialé care trebuie invlifata si aprofundezes oxperienfa sa limitata trebuie extinsi. Copilul este eel care me, accepts. lp indeplinegte rol eind este maleabil xi docil. Ku cate aga, afirma susfindtorit celuilalt punet de vedere. Copilul este’ punctul de plecare, centrul si finalul. Taeatud esto dezvoltarea si cresterea sa. Numai el constituie eriteriul. Toate studiile sint subordonate cresterii copilului; ele sint instrumente care au valoare in masura in care servese nevoilor cresterii. Personalitatea, caracterul constituie mai mult dectt obiectul de studin, Scopul nu vizes2’ cunostintele sau infor. ‘mafiile, ei autorealizarca, Si dispui de intregul univers al cunoagterii si si te pierai pe tine este la fel ‘de groaznic in ediucagie, ca gi in religie. Pe lingii aceasta, obiectul de studiu hu poate fi niciodati impus copilului din afara. Invaitarea ste activa. Ba include depisirea intelectului. Tnvafaren include asimilaroa organicit determinata dinduntru. De fapt, irebuie si ne plasim aproape de copil si s& plecim de la el, El — gi nu obiectul de studin — este cel care determing atit calitatea, eft si cantitatea invajiril. Singura metodi semnificativa este metoda co se adreseazk intelootulai, asa cum acesta receptoazii si asimileezt, Obiectul de studiu este numai hrana spiritual, materialul de nutrifie posibil. El nu so poate digera pe sine; mu se poste transforma tin senin tn onse, mugehi si singe. Sursa a tot ceea ce este inert, mecanie si formal in coli se afl exact in subordonaren iefii gi experientei copilului fajti de curriculum. Tocmei din cauza costa invafature a dovenit sinonimii cu ceea ce tate obositor, iar lecfia se identified eu o saxcind dificil ‘Aceasti opozitio fundamental dintre copil si curriculum stebilita de aceste dows doctrine® poate fi multiplicati fntr-o serie de alti termeni, ,Disciplini* este parola celor care proaméresc studiul; ,interes" este aceea a celor care poarta blazonal ,Copilul* pe stindardul lor. Punetul de vedere AI primilor este logic, al celorlalji psihologie. Primii pun accentul pe necesitatea unei pregatini si educalii adeovate din partea profesorului; ceilalfi pe nevoia de tntelegore siimpa~ tetied a copilului si de cunoastere a instinctelor sale naturale, Orientare si control* sint cuvintele cheie ale unei scoli; i JOHN DEWEY “libortate gi inifiativa ale celetalte, Legea este: proclamsstt jn primal caz} spontaneitatea in eel de al doilea. ‘Vechin, in privurod realiivilor dobindite prin stxidanie si chin de consvate drag unora; oul, sohimbarea, progresul stig Simpatia celorlalti. Inerfia si rutina, heosul anarhisraul SimPieuzalit aruncate tncoace si incolo. Neglijarea aulori; Ait acre, a datoriel este imputat de o parle, pentru 2 i terrispunde en contraacuzatiile de intibusire prin despotism tiranio a individualitati Weil de oporiti’sint rareori duse pind la incheierea lor logics. ealsimf so Indeparteazi de caracterol extremist al acestor Bumltate, Ble sint lésate in seama teoreticienilor, in timp be Frunul-simt oseileaza inainte si inapoi intrun labirint de com, promis ingiabil. Nevoia de a reconcilia teoria, gt bunotsin Practie presupune revenite la teza originard avon, it) pemeifi care int necesar Tegate una de alta in process! corti deoarece acesta este in mod sigur un proces de {nteractiune si adaptare. aaerreleratunci, problema? Este toomai aceea de a no deba~ Gare fe icon grogitd c& existtl o prépastie intre modalitaten {infeleast ea deosebire de grad) co puno accent pe expericnl (oetata: gi cea care acord rol precumpinitor, diverssor Pena de discipline eo alcituiese planul de inv&tamint. Din perspectiva eopilului, apare problems perceperii, modulni Poverty experionfa sa-contine deja in sine elemento — fapts 2 Gaovéruri-— de acelasi fel eu cele care se includ to studin} Feasalizat ceea ce esto si mai important este felul cum fovsta impliod atitudinile, motivele gi interesele care au oo- Honat in’dorvoltarea si organizarea obiectului de studia Hin Ta plannl po care tl ocupa acum. Din perspeotiva studi Pek se pune problema de a le interpreta ca rezultate ole forjelor ve opereazi In viaja copilulot gi de a descopert wep forire imervin intre experienja actuals a copilulu si maturitatea lor mai ampli. ‘Sivabandondin nofiunea de obiect de studiu ca cova fix gi gata elaborat in sine, desprinsé do experienja copiluls!s $i seotiim sf concepem experienta copilulul ea cova solid Si fixaty so privim ca cova fiuent, embrionar, vital) See cer ne vom da seama e& copilul si curriculum-ul sint aeestai doud limite care definesc un singur proces. Aga cum out panct definess 0 lini dreapt, tot ast} si acest punct ie ehore asupra copilului ca si faptele gi adevarurile studi; Joe Wofinese instructia #, Aceasta este o reconstruire continu’ a COPILUL SI CURRICULUN-ULcare pleack dela experienja actualii a copilului si ajunge la aceoa roprezentati de elomentele organizate ale adevirului, pe care le nomim studi Diversele discipline de invtifimint, aritmetica, geogratia, lim- bile, botanica ete., constituie prin ele insele experiente — ele int acoloa ale umanitaii, Acoste discipline intruchipeaza rezultatul cumulat, al eforturilor, nézuintelor si succesclor umanitifii, generafie dupii generatie. Ele prezintit aceasta ox- pevienf mica peo simpld acumulare, nu ea pe o ingrimidire diversi de fragmente disparate de experienta, ei intr mod organizat, gi sistematic — adies, formulat in mod reflexiv. Faptele si adevarurile incluse in’ experien{a actual a copilu- Jui gi cele continute in obiectele de tnvijamint sint ea ataro termenii initiali si finali ai unei realitafi, A opune pe unul altuia insoamna ‘a opune copiléria gi maturitatea aceleiasi ‘viefi in dezvoltare; inseamma si contrapui tendinja de mig- care gi rezultatul final al acelwiasi proces; inseamna sa sus{it c& natura gi destinul copilului se lupta intre ele Daci aceasta ar fi situatia, atunci problema relafiei copilu- Jui eu curricuhum-ul se prézint% In acesti termeni: Co rost ar avea, din punet de vedere educational, si anticiperi rezul- tatul de la ineeput? Cum ne-ar ajuta aceasta, atunci eind ne ‘im de etapele timpurii ale dezvoltarii sa putem anticipa ulterioare? Sindiile, asa cum am convenit, reprozintii posibilitij{ile de dezvoltare inerente experien{ei brute imediete acopilului, Dar, dealtiel, slo mu fac parte din aceasti viahi aotual si nemijlocita. ‘Atunei doe seu cum si le folosim ? Punind intrebarea cocasta avem totodati gi rispumsul. Pentru a vodea rezultatele trebuie s& stim in ce directie se indreapta experien{a actual, presupunind c so desfagoard normal gi fara accidente. Punctul indepSriat, care nu are nici o impor- tanfi pentra noi find la prea mare distanjé, devine de o important majora atunci cind considerim ek el defineste © direofie de dezvoltare actual. Considerat, astfel nu mai reprezinta un rezultat Indepirtat si izolat care trebuie atins, cio metodi de indrumare Iegati de prezent. Cu alte euvinte, experienta sistematizati si definité a intelectului adult. are valoare penira noi in interpretarea existenfei copilului, ase cum se prezinta aceasta nemijlocit si in trecerea la orientare sam indrumere, Acum si Iuim’in considerare aceste doul idei: interpretare fi orientare, Hxpenienfa actueli a copifului mu este. deloc autoexplicativi. Nu este final, ci tranzitorie. Nu este deloe cs JOHN DEWEY ‘completi in sine, ei numai un semn sau un index al anumitor Yendinfe de crestere. Atita timp cit ne limitam la ceva ce exprimt copilul aici si acum, sintem derutafi pi nelimurili Nu putem si descifrim sensul. Marea depreciere moral $i infelectuala a copilului, preeum si idealizarea sa sentimer fala isi au rédicina in ‘acoeagi greseal, Ambele izvorise din considerarea stadiilor de dezvoltare sau migearo ca ceva dofinit si invariabil. Prima nu vede perspectiva continuta in sentimentele gi faptele care, luate in sine, sint neconvin- gitoare gi respingitoare; a doua nu are in vedere ea pint Sicele mai placute gi frumoase manifestari sint-numai semne fare incep si se altereze gi s4 putrezeasc’ in momentul eind sint considerate drept realiztri. Cooa co ne este necesar, este ceva care sti ne permit si inter- prelim, sf apreciem elementele din manifestarile si egecuri- Je prezento ale copilului, demonstrafiile sale de fort gi sli- diclune, in lumina unui’ proces de crestere mai amplu in care cle isi afl locul. Numai in felul acesta putem opera diseriminéri, Dacé izolim inclinafiile, seopurile si experien- {ele actuale ale copilului de locul pe care ele fl ocupa gi rolul pe care il joack intr-o experieni in dezvoltare, toate se Bila pe acelagi plon; toate, hi deosebire, sint In fel de bune sila fel de rele. Dar in miscarea vielii, diverse elemente se BMI pe diferite planuri do valori. Unele din faptele copilu- Tui sint simptoame ale unei tendinje de diminuare; ele sint reminiscenfe ale unui organ care #i-a fieut datoria si-ieso din utilizarea vitala. Dind atentie acestor calititi inseamn’ sk oprim dezyoltarea Ja un nivel inferior. Aceasta inseam’ 54 menfinem sistematic o fazi rudimentardi a crestorii. Alte activitati sint semne ale unei forfo gi ale unui interes exee ional; lor li so aplick maxima bate fierul cit e cold, Tn ‘ova o8 le priveste, este probabil o chestiune de oportunitate acum san niciodatd. Selectate, folosite, evidenfiste ele pot femnifica o cotiturt radical in Intreaga cavier’ @ copilului; neglijate, ocazia trece si mu se mai iveste niciodats. Alto facto gi sentimente sint profetice; ole reprezinti, zorii_unei Jumini care pilptie gi care va stréluei plenar numai in viitorul indepiriat. In ceea ce le priveste, acum este putin de feut, in afar dea le conferi libertatea completi, agteptind viitorul pentru o directie definita. ‘Asa cum, global, slabieiunca ,vechii educafii eonsta in fap- {ul cit fScea comparatii invidioase intre imaturitatea copilu- Ini si maturitaten adultului, considerind-o pe prima ca un COPILUL $1 CURRICULUN-ULfapt do la care trebuie si ne indepartiim elt mai repede gi cit mai mult; tot astfel este gi pericolul ,noii educafit", care onsiderd potentele si interesele prezente ale copilului ow ceva deosebit de semnificativ prin ele insele % Intr-adevar, cunogtintele gi realizarile copilului sint fluide gi dinamice. Ele se modifict de a o zi la alta gi de la 0 ord Ia alta. Ar fi nepotrivit dac& studiul copilului ar 1&sa_in_mintea oamenilor impresia. cd un copil de o anumita virsta are a finedreiturd pozitivd de scopuri gi interese care trebuie sd fie cultivate exact aga cum se prezinti, De fapt interesele Sint numai atitudiai fali de experienfe posibile; ele nu sint realiziri; valoarea lor consti in avantajul pe care Il permit si in desavirgirea pe care o reprezinta. Considerarea feno- menslor ce se manifesta In o anumitd virstd ca auto-definite si suficiente in sine conduce inevitabil Ia indulgent si rast Grice potent, fie a copilului, fie a adultului este tolerata atunci cind se ia in considerare nivelal ei dat si actual din congtiing&. Adovératul siiu sens const in lansarea pe care 0 permite citre un nivel superior. Bste ceva ou cave se lucreaz&. Referitea Ia interes in planul actual inseamn& excitatie; inseamna jocul cu un potential pentru a] mentine continua ard a-l orienta oatre o realizare definitd. Initierea continua, debutul continua al unei aotivitagi care nu se mai produce este, din toate punotele de vadere, la fel de nociva oa gi reprimarea continu a inifiativei in conformitate fu presupuscle interes ale unei gindiri sau vointe mai por- feote. Este ca gi cum copilul ar gusta la infinit far si mfinince ; vind totdeatna cavitatea bucald excitati emojional, dar Tard sd aibA vreodata satisfactia organio& eo rezult& numai din digestia hranci_ si ansformarea ei in fort propulsoare. Yn oporitie cu aceasta conceptie, disciplinele de studiu ca stiinfa, istoria gi arta servesc penta a ne releva copilul real. Noi nu stim nici sensul tendinfelor sale, nici pe cel al performanelor cu excepfia faptului c& Je considerim oa Simin roditoare, ca mugur care se deschide al unui fruct viilor. Intreaga lume a naturii vizibile constituie un réspuns prea minor Ia problema sensului instinctului copilului pentru fuming si forma. Introaga stiint a fizicii nu este suficient de vast pentru a interpreta adecvat. ceea ce cuprinde corinta simpli a copilului penirn explicarea unor schimbari ocazi- fnale caro iau atras atentia. Arta lui Rafael sau Corot este insuficienta pentru ane permite si evaluim impulsurile eare se nase in copil atunei cind el deseneaz& sau modeleazi. H JOHN DEWEY 'Atit despre folosirea obiectului de studiu in interpretare, Folosires lui ulterivar’ in orientare si consiliere este numai ‘o extindere @ aceleiagi concepfii. A interpreta faptul inseamn’ fe considera in migcarea lui vitalé, in relafia sa cu cresterea. Dar al considera drept component a eresterii, normale fnseamn& toemai a-i asigura baza necesard orientarii sale. Grientarea nu este impunere exterioarl. Este eliberarea Dprocesului. vital pentra cea mai adeceati realizare a sa. Ceea Be sa spus despre neghjarea experienfei actuale a copilulul din caura indepartarii ei de experienta maturk si despre dealizarea sentimental’ a capriciilor naive gi a actelor copilului, se poate repeta aici cv puline modifiekri. Exist& persoane care nu vid nici 0. alternative intre impunerea Bin exterior aplicata copilului sau Tisarea Tui complet, la Soia intimpliri. Neintrevazind o alta alternativi unii aleg © modalitate, alfii pe cealalté. Ambele grupuri cad in aceeasi eroare fundamental. Nu reugese si surprindé ci dezvol- tarea este un proces definit, care igi are propriile sale legi care pot fi indeplinite numai atunci cind sint asigurate fcondijii adecvate si normale. Intr-adevar, interpretarea implusurilor ectuale in stare bruta ale copilului in numirare, masurare si orinduire a Tucrurilor in serii ritmice presupune Cunoagterea matematicii — cunoasterea formulelor si relabiilor matematice cars au evoluat, in istoria umanitatii, din ince- puturi la fel de brute, A surprinde intreaga istorie a dezvel- Tart care are loc intre acesti doi termeni inseamna a aven in vedere pasul ce trebuie si-l faci copilul chiar acum $i aici; in ce directie si-si indrepte impulsul orb pentru a se clarifica si a cistiga fort. {ined 0 data, dack ,vechea educatie™ avea tendinfa s& ignore calitaten dinamicd, fora in creslere inerentit_experientei actuale a copilului gi ca atare si presupun c& orientarea si Controlul sink numai probleme de dirijare arbitvard pe un rum dat cu obligatia de al urma, noua educatie® este Sn poricol de a considera ideca dle dezvottare intr-un mod ca fotul formal gi inconsistent. Se agteapta de Ja copil sisi Sdervolte" o fapta sau alta, un adevir sau altul, prin propria Zapacitate intelectualk. I'se solicits sit conceapi lucruri, aus To elaboreze pentru sine, far a i se asigura nici une din condifiile de mediu care sint necesare pentru a declansa sau orienta gindirea. Din nimie nu se dezvolt& nimic; numai ceva brut se dezvolti din materie bruii — i aceasta este ou siguranta ceea ce se intimplit atunci elnd proiectim pe COPILUL st CURRICULUA-UL 6copil spre eul sau, infeles ca finalitate si il invitum siegi depene din aceasta noi adevaruri ale firii gi ale conduitel. Este, desigur, Ja fel de inutil sii ne agloptam ca un copil si-si construiasedi un univers numai prin judecata sa proprie, dupii eum si pentru un filosof este Ja fel de grew s& indepli neasci 0 astfel de sarein’, Dezvoltare nu inseamni numai extragere din intelect. Este o dezvoltace a experientei si intr-o experienfi care este intr-adevir doritd. $i acest Iueru este imposibil dae mu se ereeazt un mediu educativ. care si permit potentelor si intereselor care au fost considerate valoroase sii se manifeste. Ele trebuie s& funetionez® si macul lor de funefionare va depinde aproape in intregime de stimuli care le inconjuri side materialul asupra edruia cle se exercité. Prohlema orientirii este astfel problema sclectaeii stimulilor potrivifi pentru instinetele gi impulsurile care sint de dovit s4 fie folosite in ctstigarea noti experiente. Este imposibil si se afirme care experiente noi sint dezi- rahile sica atare care sint stimuli necesari, daca nu exista © prevedere a dezvoltarii spr care so tinde; in afara de faptul e& se conteazi pe cunostinfele adultului ca dezvi- Inind cariera_posibila deschist copilului. Ar fi util 84 dlistingem gi si raportain uncle la altele aspectele logic i psitologice ale expevienfei— primele representing obiectul de studiu in sine, celelalte relafia Ini cu copilul. Un enung psihologie al experienjei se produce in acord cu cregterea reali a copilului; este istorio; noteaza etapele deja parcurse, cele nesiguee gi intortochiate ca gi cole eficiente si realizate. Punctul de vedere logic, pe de alti parte, con- sidera c& dezvoltarea a atins un anumit, stadiu poritiv de realizare, El neglijeazt procesul si consider’ revultatul. Re- zumi gi orinduioste gi astiel separa rezultatele objinute de etapels reale prin care au fost objinute in primi instant&. Putem compara diferenta dintre logic gi psihologic cu dife- renfa intre notele pe care si le faco un explorator intr-o {ard noua trasind un drum gi deplesindu-se cum poate mai hine si harta elaborata care se construioste dupa oo fara a fost exploratd minutios. Cele dou sint interdependente, Fara cririle mai mult sau mai pugin accidentale sau aberante irasate de explorator nu ar exista fapte care sit fie folosite in aledtuirea hirfii complet inchegate, Dar nimeni nu ar avea vreun beneficiu din eilatoria exploratorului dac& nu ar fi comparata gi verifieata on doplasari similare intreprinse do alfii; daca noile fapte geografice aflate, riurile traversate, JOHN DEWEY usc fii escaladati ete. ar fi considerafi sin simple incidente anchor wnat enmit drome, oi (RK reterive Ta vinka individuala a exploratoralui) in raport cu alte fapte similare cunoscute. Harta organizeazii experientelo individuale, I~ inducle una de alta fard referine Ia ciroumstantele gi acei- Gentele locale sau temporale ale deseoperivii lor originare, Ge valoare are aceast® enunjare formulala a experientet ce utilitate are harta? - Thu puter spune ce mu este harta, Harta mu este un inlocuitot al experienjel personale. Harta mu ia locul unel ciitorit Teale. Material] formulat, Iogio al unei sliinfe sau domeniu al instrucfiei, al unui studiu, nu este substilut pentra expe- Tientele individuale, Formula, matematic’ a caderii unui corp nu fine Iooul contactului personal si al experientel jndjviduale direote cu obiectul in e&dere, Dar harta, rezumatu, Visiunea aranjata si ordonat a experientelor anterioare servesie drept ghid in experienta viitoare; o directioneazii; Jaciliteaz’ controlul ; economisesle efortul, prevenind rautelri Snutile si indioind drumuri care due cel'mai repede si mat sigur le rezullatul dorit. Cu harta, fiecaro now cilitor uti- Teast in drum su rezltatleallorexplori, [Ark ivi gio si pierderea de timp inclusi, in ‘peregrinérile doen Seseasnti, po care nr i fost obligate repete daci mu ar exista ajutorul inregistririi obiective gi genera: lizate a realiaitilor altora®. Ceea ce noi numim o shin sau o discipling fixeaz pradusul net, al experientei trecute fintr-o forma in care sf fie elt mai util pentru vitor Stiinta reprozinté un capitol care poato imediat s& adued, prof Evonomiseste activititile intelectului in toate modurile. Me- mnoria este mai pulin solicitats, deoarece faptele sint, grupate dupa un principin comun, in loe si fie legate numai de div sele tntimplar ale descoperinii or originare. Observatia este Sustinutd? stim ce si odutsm gi unde 8A privim. Este en ‘si eum ai cduta un ac intr-o elaie de fin in loc de a c&uta 0 anumita hirtie introun cabinet bine organizat. Judecata este orientatit pentru of exist un anumit drum sau Tinie general fisald, dere lungul cdreia ideile se succed firese in loo si parcurgé cai intimplitoare de Ia 0 asociatie la alte Ru este, apoi, nimic definitiy in redarea logic. a exporien|el ‘Valoarea ei nm este confinut& in sine; seranificatia ei este accea a unui reper, & unci perspective, @ unei metode. Ea intervine intre experientele intimplitoare, ipotetice si ocolite fale treoulului si experientele controlate si ordonate alo COPILUL Sf CURRICULUIUE, 7viilorului, Red’ experienta treeutit in acea fe ecutit in acea forma neti car Oeil flo na sitio gt ecu penta perienta vitoare, Abstratile, genealiziie i clasfcaie patenres introduce, toale au un sens prospectiv. ultatul formulat’ nu trebuie deci opus procesul ultatul form i rocesulut di crete, Logit] mu, pane pilots Rezultatul : ‘upii 0 pozifie eritiod in procesul de crestere. E mareheard un ponet de cotiurd, No aratd eum si ‘reticam je efortul din Lreeut pentru orientarea stedaniei viitoare. In sensul cel mai larg punotul de vedere logio sate ol ineudd paiologie; el semnified un punet tn dezvoliareaexperienel Sor ft nc ite ce 6 asigur’. De aici si necesitatea de & reintroduce in exper vet day crane prota ned Ee {erbuierepuse tn experienka din vage au fst extras, Trebuis fe paiologizate;transpuse, tras in experienfa imediaté glindivduoll tn Gare igi aw oiines si sonnet. Flocare stuiu san obieet are deci dou aspecte: nol pentra sis Se cen orice, dlowi aspects au sint in nict un sens opuse sau i et. Dar nik it en dept dente Bante omul de gta obieetul de studiu reprezinté pur si simplu un corp de ade- ‘itruri care este folosit pentew i i probleme entra insur ‘de dot oorestart g conecereg for spre ela vat: Penis ool de ting oben einiat . El raporteazd diversele portiani ale Iai — una I ata eng fap Ta ont iinet Sevantala na ise ony depdgetoh anomie Unis dnd fase erat ora ; entra a strings mai multe date care apartin seit on MB fal Se et Caper ol nse pround de adogn no fap le ick in sine pe eae o pre niel sf propund no poteze sau fis vee, Profeoal ms preoupl de objeb de nvAémint al aneisiine ca epretentind o tap io fact dad vr tel nose vial pean, Caurmare ore oe preocup ce profesor int modurile in eare_avel obieet de invayamin sia ineliite cameras aeiat aie Labial opiate acam spon i folosit; um s 2 folosased nto; moulin eats propriile sale eunostin oe aa Tel dal alr ae Saehiunlle cop i determine medial in care trebule pus copilul pentra ea dezvollaraa Ini si fie bine ovientata. JOHN DEWEY El no se preocupl de cbieotul ca atare, oi ce obiectul inteles El om Mretor legat de o experienté totalé si in erestere, Atel, Canveperea obieotului inseamn psihologizaree Iv Shei Be poate constata eseeul, Ia care sintem expust dack itliom "ubiul aspect al objectului de tnvitamint, eave earning opazitia dintre curriculum gi copil, asa eum a fost aeeeat in. paginile anterioare. Obiectul de studiuy ass ce ce prozinta ommului do sting nu are Tegiturd: directs uald a copilului, Se afld in afara oi. Ait Cerfcoful nu este numai teoretic, Sintem amenintabl din tole Fetecflle, Mewoalul si profesorul se Intree 88 prezinte copivt cieet ge suudiur aga cum se prezintt speciabistului huithednile si revizile pe care Je sufer& sint simple elimina Metdnamitor difieull&{s guinfifice gi o reducore general ¢ Ayvelului intelectual. Materialul nu este transpus in terment To lata, el este ofetit direct ea un inloeuitar sau ca o anes esxterinavd la. viaja actuald a copilului. Fretted de aici trei vii tipice: in primul rind lipsa oviedret Teegturi organice cu ceea ce copilal a vlzut, « simtit sa Tiveciat face ea materialul sf fie pur formal gi simboic qpreeict fume sens este imposibil si se acorde mare credit depectulsi formal. si simbolic. Forma adeviraté,, sibel arrcpvese ca metode In susfinerea gi descoperirea adevarulu. Tah Sor ectrumente prin care individul se inalt& cel mai sigur fi mat plenar in demenii neexplorate. Ele sini mijionce, py) 4 ean dividul aduce In actualitate ceea ce a reugit si cistige care agitate prin stridaniile trecute. Dar aceasta se intimplt din Tet atunc’ clnd simbolul semnificd ceva — elnd reprezinté Tummama succint, experiengele reale prin care individul a Fe qeacum, Un simbol eare este indus din afara, care troeth at nagtero din activithti preliminare este, ca si spunen tye un simbol id sau pur; este mort si gol. [n_aceadl Ser tie, orice fapl, fie de aritmeticd, de geografie, de gra: suas gre nu ga ndsout din si nu duce la cord care a ooupa The prealahil 0. poziie semnificativa in viaja eopilulus same este fortal, Nu esto realitate, ci mumai semnul wines Seaithei cave ar fi pute! fi trait dacl ar fi fost indoplinite weaitite condi Dar prezentarea brusc&_a faptului ca ceva arrureat de e&tre alti si corima do a fi numai studiat $3 Saaugt de etre copil incalc& condifile de realizare, Condamng Faptal la'a deven! o hieroglifa: ar insomna ceva puma dack feptivea eheia, Lipsind ehcia, rimine 0 simpli curiozitate arte talburd ¢ intunecd mintea, un balast ce olmpovarenti, COPIEAL SE CORRICULULAl doilea neajuns in aceasta prezentare externa Al dois, An cen entare externa este lipsa mtivatii Nu ex nic fpte cau ads cae a {eat Im prenablsimsite en stare cu are es eprops i oul, dar niei striduinla, trebuinta sau soll- Stare ld obec de ste fest patologiaty eda 4 privit ca un reaultat al tendintelor si activitijilor intelectuale, practice sau etive, care pot si fie minute Pei neat apaeay ee Acvasti trebuin{ai afer motivel pentew In Un seop, wae est proprin copia, conduc pe ‘cesta edlre Insugines iniloaeelor de realizare @ Ini. Dar cind matorialul esta: dat iret sub forma ‘nei lettre sk Tie Invapasca loti, legiturile dintre trebuinte si scopuri sint evident abseate, Geea oe Hafelegem prin mecanic si sigid in instr este evultatal aoestel lipse de motivate. Organica 9i vital pa intorae{iune ~ clo inseamni joc covert mentale Al trvilea neajuns’oste ei si cea mai stiinfifica i calitate atunei eind este prezentata copilului inti-o maniork esteriart, ata elaboraté. Trebuie st sufere uncle. modi- icisi peniru a acoperi uncle faze prea grew de inteles. $1 Negi reduc unele difloulti de wemivine. Ce so intimpla? cole Iucrun, care sint de ges mai mare importanfa pentru nul de sunt si cele mai valoroase in Togica eerootait Glasitiorit veal, ‘spar. Cavactevul real de stimulare a gin Zont,impulsrile ear sta la baza sitemull industri) Sh ‘practic negate, sau direct alterate in timpul _perioadei fesltes Aut Simp ef insuinctele* de constructs pro- Ate no. siot urmarite sstematic tp en copii Soe i ft nu sint orientate in direct sociale, Fille de ‘idepretaree introns controle, ominate, de ‘injifies, nu sintem desigur in misurk nici sade Pre Circa relelor noastre economice, $i cu att imei putin of ioient. Be Fae mtd cu ot Jo in_urmii, observéim un wroieetdm cu eiteva secole in urmi, mu Diowkeat mronopel al invaldni. ‘Termenul posearea cunoyi SCOALA SI SOCIETATEA{olor esto intr-adevir bine folosit. Invatarea ora o problem de last. Acest fapt era un regultat necesar al conditilor | sociale. Nu existau mijloace prin care mulfimea si poatd avea | acces Ja resursele intoleciuale, Agesten eran continule gi tai | nuite in manusorise. Din acestea tn cel mai bun caz existan Rumai citeva care se putea folosi dup o pregatire Iungi si chositoare, O casta a invajarii, caro plizea tezaurul adevie rului gi care il impirjea maselor eu restricfii severe, era expresia inevitabila a acestor condigii. Dar, ea un rezultat diect al revolutiei industeiale despre care am vorbit, acest lucra s-a schimbat. S-a inventat,tiparul; a devenit comercial. Cacti, reviste, ziare s-au multiplicat si s-au ieftinit. Ca rezul: fatal locomotive si telegrafulul, ta misoutmicroeeen catia freoventa, rapida si ieftina ‘prin post si telecomunt catii. Transportul de célatori a devenit mai usor; lihertatea ge miscare, cu schimbarea de idei care o insofeste, a fost facilitala nemisurat, Rezultatul a fost o revolutie intelectual. Invattura a fost pusi in circulagie, Cu toate od mai existd, si probabil totdeauna va exista, o anumita categorie de oament pentru care activitatea speeinlé de cerectare este Ia. nde- mini, clast distineta de invajati este totusi in afara discus fiei. Este un anacronism. Cunostinjele nu mai sint un solid imobil;, au fost lichefiate, Se intrepitrund activ in toate curentele sovietitii insigi. Este usor de intrevizut et aceastit revolufie, in ceva ce pri- veste elementele cunoagterii, aduce cu ea 0 schimbare evi denta in atitudinea individului. Stimuli cu caractor intelec. | tual ne inconjura in tot felul de moduri, Simpla via} inte- Jeotuali, viafa de gooalé si de studiu, dobindoste astfel o valoare foarte mult modificatdi. Academic gi scolastio, in loo de a fi titluri de onoare, devin termeni de imputare. Dar toate acestea inseamnit 0 schimbare necesard in atitu- inea seoti, si sintem inc doparte de a intui intreaga fort 4 acestei schimbiiri. Metodele gcolare, si intr-o mare proporfie curricalum-u}, sin mostenite din perioada oind invafarea si Cunoasterea anumitor simboluri, eare permiteau singurul acces Ja invajare, erau esengiale. Tdealurile acestei perioade sint nei in functie, chiar si acolo unde aparent s-au schimbat metodele gi disciplinele. Adesoa auzim critici severe la adresa introducerii Iuerului manual, artelor si stiintei in scoala | clementard, si chiar secundar, pe motivul od ele au in vede- a8 JOHN DEWEY cE yecialisti — oi ele se abat de la’schema noastrs SERA, clit pana Mtr car oe {hii ar fi ridicol dao nu ar fi atit de des pus tn actiune oe stil facd tragic. Educajia noastra actual este supraspeciali- rat, unilateral’ gi ingustd. Este o educatie dominata aproape complet de conceptia medievala a invafarii. Este eae adreseaz& in cea mai mare parte numai aspectului int lan tual al naturii noastre, dorintei de invatare, de Ce de informatii si cunoasterii simbolurilor invé}arii, nu eae Isu- rilor si tendintelor noastre de a face, de a crea, de a pro ee) sub forma utilului sau a artei. Simplul fapt ef Iuerul manuel, arta gi gtiinfa sint condamnate ca avind caracter tehnic, G tinzlnd numai spre specializare, este tn sine un argument la fel de bun pentru a putea fi aplicat scopului specialia care controleari educafia aotuali. Numai dacd. educstia nu ar fi aproape identificat& cu demersurile exclusiv in e tuele, cu invijarea ca atare, toate aceste materiale gi metode ar fi bine venite, ar fi intimpinate cu cea mai mare ospita- Titate. my jitirea pentru activitatea de invalare este oo eer at eivant ierla pogkces Sik hcemis wst munm, toes ol dato unui fermier, unui negustor sau a unui. director de olt ferate este privitd ca pur tehnici gi profesional, Rezultal este cel pe care-1 vedem in jurul nostru peste tot — separarea in cameni ,,cultivati* si ,muncitori‘, separarea teoriei de practic. De-abia 1% din Intreaga populajie geolark are acces vreodata Ja ceea co numim invijimint superior; numai5% ajung Ja scoala secundara; in timp ce mai mult de jumitate se retrag Ia sau inainte de absolvirea clasei a cincea a scolti elementare. Cauza care duce la aceasté situatie este aceca c& la marea majoritate a fiinfelor umane interesul intelec- tual distinct nu este dominant. Ei au coea ce se numeste impulsul sau fnelinafia practic’. La mulfi din cei la care interesul intelectual esto prin naturi puternic, condifiile so- ciale impiedic& realizarea Iui adecvatii. In consecints = mai mare parte a elevilor au cip&tat destul din simbolurile de citire, soriere gi calcul pentru a le fi de folos practic in clstigarea subzistenjei. In timp ce conducdtorii nostri_pe plan edueativ vorbesc de cultura, dezvoltarea personalititii ete., ca finalitate si scop al educatiei, marea majoritate a SCOALA $I SOCTETATEAcolor care treo prin instructia scolari 0 consider& numai ca un instrument practie ingust cu cave s&-gi clstige hrant sulioienta pentru a-si realiza o viat cumpataté. Daci am concepe finalitatea gi scopul edueatiei noastre intr-un mod mai putin exclusiv, daca ar fi sii introduce in procesole educafionale activitsti care se adveseazd olor al efor tores dominant este si fact si sit producd, am constata ed influenja seolii asupra membrilor e1 este mai vital, mai de durati si confine mai mult din culturt. Dar de co trebuie si fac aoeast prezentare minufioast? Este evident faptul of viafa noastra social a suferit.o schim- hare serioast si radical. Dack educajia noastr’ urmeazi s& aib& un sens pentru viapi, trebuie gi ea a treack printr-o transformare Ia fel de completa. Aceasti transformare nu este ceva care sti apart dintr-odati si si fie fScut intr-o 2i printr-o hotivire deliberat. Este chiar in curs de infiiptuire, Acele modifica ale sistemului nostru scolar eare par adesea {chiar si celor mai activ proocupati de ele, find a’ mat vorbi de cei care Je urmirese) si fio simple schimbari de detaliu, simple imbundtifiri in interiorul mecanismului. geolar, sing in realitate semne si dovezi de evolufie. Introducerea oou- patiilor active, a studiului naturii, a gliinfei elementare, & artei, a istoriels impingerea simbolicului si formalului spre © pozifie seoundard ; schimbarea in atmosfera moral a scolii, in relatia dintre elevi si profesori — de disciplind; intro- ducerea factorilor mai activi, expresivi si autodireotivi — toate acestea nu sint “simple accidente, ele sint necesitaji ale evolufiei sociale mai ample, Mai rdmine numai si fie organizati toti acesti factori, sa fie apreciati in deplinitatea sensului lor si idlile si ideaturnle implicate s& fie puse in posesin complet, de necompromis a sistemului nostru scolar. AA face aceasta inseamn% ca ficcare din soolile noastre si devin 0 viai comunitaré in embrion, activa, ou tipuri de ocupatii care reflect viata societilii mai largi gi si fie patrunsi in totalitate de spiritul artei, istoried si stiinfei. Cind scoala va introduce si va pregitti pe fiecare copil al societifii ca mombru in cadrul unei astfel de mict comunitai, saturindud eu spirital de intrajutorare, gi dindu-i instru mentele de autoorintare efectiva, vom avea garantia coa mat profunda si mai bunt a unei societaji mai largi care sii fie valoroasi, frumoasi_si armonioasi. 100 JOHN DEWEY SCOALA $I VIATA COPILULUI IN CAPITOLUL PRECEDENT AM INCERCAT. SK prerintrlafiadinizegooalé gi vinfa mat ampli a communi Recesiatea nor schimbtri in metodele 91 mijlonoele, mate, Hale ale aotivitiiscolare, care ar putea fi mai bine ap cesititile sociale cotuale. cata Hmeee et Ncmincr ia) probioma din celilelt tnghi $s mi ocup do rafia gcolt eu viajn gi dezvoltarea copilor in adrul geo. Intructl este grou sf se lege principilo generale fu obieote atit de concrete ca mic sgoari, mi-am Iuat per- misionea dea introduce molt: meterial iustrativ din acti vitatea Scoliielementare « Universitit prin intermediul blreia se poate aprecia intro oarecare insur mort to care idelle prezentate se materializeazk in pracl aim cifva ani ekutam prin magusinelo de furitari poe din oray 88 griseso binci si scaune care si fie potrivite din toate punctele de vedere — artistic, igienio si pe lagogie nh nevoilor copiilor. Am intimpinat o 'mulfime ‘de grout tn grsiroa a coea co aveam nevote sin cele din wom un vinaitor, mai inteligent dectt ceilalf, a fécut, aveast remarcd: yb em of nu avem coca ce dosifi. Dorifi inet Ia are eopiit Si poatilucra; or tonte acon itt fieute pert estul: tare pasivi. Aceasti remaret expliot povesten educatiei iffonale, “Age cum un biolog poste din unul sau di cnet real ale de bdnctinetetion im clasa obignvit& cu. i d oe Fret nt de al mnie ett mai pofn spats de miseer, incl prone de mrime cu spatiu numai pentrn cir{i, Hine ln eare se adaugt o mast, dteva seaune, profit gol gi probabil cfteva tablouri, putom reconstrui singura’ acti- Titete educativa care se poate desfagura Sntrun astfel de Joe. Total este facut gpentru aseultare* — pentru of sndiul yar si simpla al Teer cin carte este numei o elt moda: Titawe de ascultare;, ol marcheart dependenta, unel_min{i de-alta. Atitodinea de ascultare tnseamn, comparativ vor bind, pasivitate, absorbtic; exist niste materiale gi cot [SCOALA $1 SOCIETATEA