Incisivul lateral superior

1.2 (drept) 2.2 (stâng)

 Incisivul lateral superior
 poziţia a doua pe hemiarcada superioară, stg.– dr.
 sistem de notare internaţional 1.2, 2.2
Dimensiuni :
 Înălţimea coroanei 9 mm
 Lungimea rădăcinii 13 mm 13mm
 Lungime totală 22 mm
Cronologie :
 Debutul calcificării : 10 luni postnatal
 Coroana complet formată : 4-5 ani 9mm
 Erupe : 8-9 ani
 Rădăcina complet formată : 11 ani
 Coroana
Seamănă morfologic cu cea a IC dar are
dimensiuni mai mici, raportul dintre
diametrele cervico-incizal şi mezio-distal
coronar e mai mare, de aceea are un aspect
mai alungit
 FV
Are dimensiunile cele mai mari astfel :
-cervico-incizal 9mm
-mezio-distal :1/3 incizală 6,5mm
-cervical 5 mm

• Formă de patrulater:

- marg.incizală : rectilinie, înclinată spre distal şi

cervical, mai accentuat decît la IC
- marg.proximale : mai rotunjite, cu marginea D
mai scurtă şi mai convexă
- marg.cervicală : arc de cerc cu deschidere spre
incizal
 Relieful FV
 Plan – convex

 În sens cervico-incizal : în 1/3

cervicală – convexitatea maximă
 În sens mezio–distal : în 1/3
mezială – convexitatea maximă

 Prezintă 2 depresiuni verticale

ce împart FV în 3 lobuli:D>M >C
 Depresiunile sunt mai evidente
la dinţii recent erupţi şi dispar
progresiv în morfologia
secundară
Margine crenelată
 FP
- Mai redusă, comparativ cu FV
- Proximal e delimitată de crestele proximale,
care sunt convergente spre colet, se unesc
cu cingulum-ul
- Cingulum-ul poate fi şters,foarte proeminent
spre incizal, bilobat, trilobat etc.
- Foramen caecum apare mai frecvent decât la
IC

Relieful FP: concav în 2/3 incizală

convex în 1/3 cervicală
Cingulum-ul poate fi
şters, proeminent, bilobat,
trilobat; uneori camera
pulpară poate trimite o
prelungire în cingulum.

Foramen caecum poate fi

şters, bine exprimat, unic,
dublu sau triplu.

FP
Cingulum proeminent:
Cingulum bilobat:
Cingulum
Cingulum proeminent:
 Feţele proximale
- Au formă triunghiulară cu vf.incizal
- Linia coletului are formă de “V” cu vf.rotunjit orientat spre
incizal

FM – mai mare decat cea distală

- diam.V-P = 6mm = diam.V-P al coroanei
- relief : plan spre colet
convex spre incizal

FD – prezintă o convexitate în ambele sensuri, mai evidentă

decât pe faţa mezială
Ariile de contact – situate în 1/3 incizală ( cervico-incizal)
1/3 vestib. (vestibulo-palat)
 FM mai mare decât FD

FM FD
 Marginea incizală
-oblică, de jos în sus în sens
mezio-distal, prezintă oblicitate
accentuată
- Formează cu feţele proximale 2
unghiuri:
1.mezio-incizal, ascuţit
2. disto-incizal, obtuz
Coletul – turtit în sens mezio-
distal
Marginile incizale ale incisivilor laterali
superiori se corelează cu forma nasului:
Incisivul lateral superior : prezintă mai multe
variante morfologice la nivel coronar:

Caniniform – marginea incizală prezintă

două segmente (M,D)
- FV este marcată de o creastă
axială de smalţ
Cuneiform – diametrul mezio-distal este
mult mai mic decât cel cervico- incizal
Globulos – coroana are dimensiunile mult
mai reduse în toate sensurile
Pătrat – dimensiunea cervico-incizală este
aproximativ egală cu cea mezio-distală
IL pătrat
IL pătrat:
Incisiv lateral
pătrat cu
accentuarea
unghiului distal
IL sup caniniform
Incisiv lateral nanic
Incisiv lateral:
IL bigeminat prezentând tuberculul
Talon (anomalie f. rară)
Imagine Rtg IL bigeminat
IL bigeminat
 Rădăcina
Cea mai slabă implantare dintre
dtinţii sup
Este subţire , cu aspect de con efilat
Pe secţiune transversală e
aplatizată MD, cu formă ovalară
FM este cea mai mare, iar pe feţele
proximale pot exista două şanţuri
orientate în axul lung al dintelui
Curbura radiculară aplicală e
orientată spre distal
Rădăcina e înclinată 4º spre D şi 20 º
spre P
FV FM
 Camera pulpară
- Are morfologie asemănătoare cu a coroanei,
dar cu un volum de 4-5 ori mai redus
- Prezintă 3 coarne pulpare coresp.fiecărui lob
- Se continuă cu un canal radicular principal
îngust
- Pe secţ.transversală, canalul radicular e
ovalar sau circular
IL sup este implantat a.î. rădăcina sa
este înclinată mult spre palatinal
Camera pulpară:
 Implicaţii clinice
Când erupe determină reducerea diastemei dintre
IC
Frecvent supus proceselor carioase sau
traumatismelor
Restaurările coronare se fac cu dificultate
Nu se recomandă folosirea ca stâlp de punte
Culoarea este diferită de cea a IC, fiind mai
uniformă în ½ incizală
Axul de implantare e înclinat spre palatinal
Suma diametrelor maxime MD ale tuturor IC
permanenţi = 28-35mm (normodonţie)
< 28 mm = microdonţie absolută
> 35 mm = macrodonţie absolută
Anodonție de incisiv lateral sup
Anodonție incisiv lateral
Proces carios:
Lucrare protetică frontală sup:
Extracția incisivului lateral
superior

2013
 Imagine Rtg:
obturație radiculară:
Diastema se va închide după
erupția lateralilor
Diastemă care nu s-a închis
după erupția lateralilor (IL)
Lucrare protetică frontală
Refacere protetică:
Incisivul central inferior
4.1 (drept) 3.1 (stâng)
Marginea crenalată a incisivilor
inferiori:

Margine crenelată
CRONOLOGIE : debut calcificare 3 – 4 luni postnatal
Coroana complet formată 4 – 5 luni
Erupţia: 6 – 7 ani
Rădăcina complet formată: 9 ani

DIMENSIUNI : înălţimea coroanei 8 – 9 mm

Lungimea rădăcinii 12,5 mm
Lungime totală medie 21,3 – 21,5 mm
COROANA : aspect de daltă, cu fețele proximale paralele
Prez. 4 feţe axiale şi o margine incizală
în sens VL – aplatizată în 2/3 incizale
MD -aplatizată în 1/3 cervicală

FUNCŢII : fizionomie, fonaţie, masticaţie,susţinea buzei

inferioare, ghidaj anterior
 FV
Diametre : cervico-incizal = 8 – 9 mm
MD= 5 – 5,4 mm în 1/3 incizală
3,5 mm cervical
Marg. Incizală: orizontală şi formează cu feţele
proximale 2 unghiuri egale. Are aspect ondulat în
morfologia primară
Marg.cervicală: mai concavă, cu deschiderea spre
incizal
Relieful FV: prez.2 depresiuni ce delim.3 lobuli egali:

C=D=M

-lobulii pot fi slab reprez.sau pronunţaţi

-convex spre colet şi plan spre incizal
Prezintă dimensiunile cele mai reduse dintre
toții dinții permanenți!

FD FV FL
Importanța lobilor de creștere:
 FL
Înălțimea FP = înălțimea FV
Mai îngustă MD
Prez.aceleaşi elem.morfol. ca
şi IC sup, dar mai atenuate
Relief concav-convex atenuat
Cingulum slab reprezentat
Crestele marginale foarte
rotunjite
NU prezintă foramen caecum

FL
 Feţele proximale:
Aspect triungiular
Marg. Cervicală : “V” rotunjit
cu deschiderea spre apex
Marg.vestibulară: uşor
convexă
Marg.linguală: plană incizal
concavă în 1/3 mijlocie
convexă în 1/3 cervicală
 Rădăcina
unică, puternic aplatizată MD
Prezintă 4 feţe: V, L, M, D
Prez.pe feţele proximale câte un şanţ
longitudinal (cel D mai pronunțat)
Pe secţ.transversală la nivelul coletului are
aspect aplatizat MD
Apexul e curbat spre distal
Cam.pulpară: are 3 coarne pulpare
se continuă cu canalul radicular
care este îngust, aplatizat în sens MD
 Implicaţii clinice
Erupe înaintea IC sup
Rar afectat de procese carioase
Frecvent, prezintă pe faţa linguală
depozite de tartru
Retracții gingivale pe FV
Extracţia se face cu uşurinţă
Restaurarea protetică -dificilă datoriră
dimensiunii reduse coronare
Retracții gingivale pe FV
Marginea incizală abrazată,
transformată în suprafaţă
incizală
Fațete de abraziune incizale:
Insule de dentină:
Margine incizală crenelată
Prezintă pe faţa linguală
depozite de tartru
Șlefuirea bonturilor:
Lucrare protetică inferioară:
Lucrare protetică inferioară:
Vizualizare asimeteică în
timpul zâmbetului:
Vizualizarea incisivilor inferiori la
întredeschiderea cavității bucale:
INCISIVUL LATERAL INFERIOR

Notare:
Sistemul FDI: 4.2.(drept) și 3.2. (stâng)
American: 26 23
 Ocupă poziția a 2-a pe
hemiarcadele inferioare:
Incisivii inferiori:
 Buletin de identitate:

Debut calcificare: 3-4 luni postnatal

Coroana complet formată: 4-5 ani

Erupție: 7- 8 ani

Rădăcina complet edificată: 10 ani

Incisivii laterali inferiori:
 Dimensiuni:
Înălțimea coroanei: 9,5 mm
Lungime rădăcină: 14 mm
Lungime totală medie: 23,5 mm
Lungime totală minimă: 20,2 mm
maximă: 24,6 mm
Monoradicular
Nr. coarne pulpare: 3
 Funcții:
Fizionomie

Fonație

Masticație (secționare, incizie)

Susținerea buzei inferioare

Ghidajul anterior și antero-lateral

 Poziție:
Situat distal de primul incisiv inferior
Este al 2-lea dinte mandibular de la linia
mediană
 Coroana:
Are o formă asemănătoare cu incisivul
central inf., dar este mai voluminos
Are formă de daltă
Are o morfologie foarte puțin diferită de cea a
IC inf, de aceea se deosebește cu greu în
cazul dinților extrași (izolați) și cu morfologie
secundară!
 Morfologia coronară a
incisivului lateral inferior
FV
Are diametrul cervico-
incizal de 9,5 mm iar
FV
cel MD= 5,5-6 mm și
4 mm cervical
Relief plan-convex
Convexitatea maximă:
în 1/3 cervicală
FV
 Unghiul D este
mai rotunjit decât
cel M
Marginea incizală
este oblică
Marginea
cervicală:
accentuat curbată

FV FD
 Morfologie primară:
Sunt vizibile cele 2 depresiuni care
delimitează 3 lobuli de dezvoltare egali:
M=C=D
Marginea crenelată caracteristică
 Morfologie secundară:
Apar fațete de uzură datorită ocluziei cu
incisivul central superior
Frecvent identificarea fațetelor de uzură
oferă posibilitatea identificării IL inf de IC inf
Acoperirea incisivilor iferiori de
cei superiori:
 Fața linguală FL
Are un aspect triunghiular,
datorită dimensiunii reduse a
marginii cervicale
Crestele marginale și
cingulumul sunt slab
reprezentate, dar sunt mai
evidente decât la IC inf

NU există foramen caecum!

FL
 Fețele proximale: FM și FD

FM
FD
 Fețele proximale
Sunt triunghiulare cu baza
spre colet
Relieful este aproape plan,
FM cu o ușoară convexitate în
1/3 incizală
FM este mai mare decât FD
datorită unghiului D
Ariile de contact: în 1/3
incizală
 Pe FD aria de contact e
situată ceva mai spre
cervical
FD
Ic inf nu prezintă variante
morfologice sistematizabile!
FV FL
Rădăcina IL inf
Rădăcina IL inf

Este mai lungă decât a IC inf

Este aplatizată MD
Prezintă șanțuri longitudinale
pe fețele proximale radiculare
Apexul e ușor curbat spre D
 Rădăcina IL inf

Șanțuri longitudinale radiculare

Apexul ușor înclinat spre D:
Camera pulpară:
 Camera pulpară:

Este redusă ca volum, are 3 coarne

pulpare
se continuă cu un canal radicular principal
îngust, aplatizat în sens MD
Destul de rar apar anomalii
radiculare
 Implicații clinice:
1. Erupția decurge în general fără complicații.
Erupe după IC inf, înaintea lateralilor
superiori
2. Sunt mai rar afectați de leziuni carioase
 Cariile apar mai frecvent la nivelul coletului,
chiar cu implicare radiculară:
3. Apare mai frecvent depunerea de tartru
(pe FL mai ales) și retracții gingivale pe FL
Tartru + nicotină
4. Uzura depinde de tipul de ocluzie. Uneori
se abrazează marginea incizală, alteori
marginea incizală + 1/3 incizală a FV
5. Restaurarea protetică coronară este
dificilă, datorită dimensiunilor reduse
coronare.
6. Tratamentul endodontic (pe rădăcină)
poate fi dificil datorită dimensiunilor
reduse ale canalului radicular
Extracţia este în general facilă.
Caractere comune incisivilor:
1. Coroanele incisivilor prezintă 2 lobi de
dezvoltare : unul V și unul oral; lobul V are
3 lobuli despărțiți de 2 depresiuni care pot
fi mai mult sau mai puțin evidente:
2. Coroanele au forme aplatizate în sens V-
Or și au 4 fețe axiale și o margine incizală
3. Fețele V sunt convexe în 1/3 cervicală și
plane în 1/3 incizală
4. Fețele P sunt convexe în 1/3 cervicală și
concave în cele 2/3 incizale
5. Marginile incizale au aspect lobulat după
erupție (datorită lobulilor)
6. Fața orală prezintă cervical o proeminență
de smalț (cingulum). Proximal F Or e
delimitată de crestele marginale
7. Fețele proximale sunt triunghiulare cu vf
incizal și baza cervical. Convexitatea maxină
este în 1/3 incizală
8. Incisivii au o singură rădăcină
9.Pe secț transversală, rădăcinile sunt
aplatizate MD (singura excepție: IC sup cu
secț. triunghi echilateral cu margini rotunjite)
10. Cavitatea pulpară are 3 coarne pulpare și
1 canal radicular principal
Implicații clinice generale legate
de incisivi:
1. Pe arcade ocupă o poziție anterioară,
coroanele fiind dispuse pe un arc de cerc
cu deschidere variabilă, în funcție de
conformația arcadei:
2. Grupul incisivilor erupe după molarii primi
permanenți. Erupția poate fi însoțită de
malpoziții (rotații, suprapuneri, vestibulo-
poziții, etc)

3. Participă intens în fizionomie, fonație,

secționarea alimentelor
Fractură coronară:
4. Au rol în ocluzie și în ghidajul anterior
(raport static și dinamic)
5.Sunt expuși frecvent traumatismelor fiind
situați în zona anterioară, dar și proceselor
carioase (mai ales cei superiori)
6. Din punct de vedere topografic,
tratamentele se efectuează cu ușurință. Dar
tehnicile de restaurare necesită un grad
ridicat de acuratețe datorită participării
intense la fizionomie și fonație dar și
particularităților de ocluzie.
7. Rădăcinile sunt implantate în os spongios,
iar suprafața radiculară fiind mică- extracție
se realizează destul de ușor
8. Tratamentele endodontice sunt dificile
doar în cazuri rare (la incisivii inferiori sau IL
sup. Pot fi canale radiculare înguste)
 Rădăcina dentară
(recapitulare)

Este componenta intraalveolară dentară

acoperită de cement
 Rădăcina anatomică
Este porţiunea dintelui acoperită de
cement, cuprinsă între apex şi colet la un
dinte extras.
 Rădăcina clinică
Este rădăcina decelabilă radiologic sau
pusă în evidenţă prin manopere
chirurgicale. Este partea intraalveolară a
dintelui, cuprinsă între coletul clinic şi
apex.
 Nr rădăcinilor
Variază în funcţie de grupul din care face
parte dintele şi de varianta morfologică
Există dinţi monoradiculari (Incisivi, canini,
premolari-excepţie Pm2 sup) şi
pluriradiculari ( de ex Pm 2 sup + molarii)
cu mai multe rădăcini)
Există dinți care pot prezenta mai multe
rădăcini decât în mod normal: rădăcini
supranumerare (M 3 sup sau inf) care pot
fi complet sau incomplet separate de
restul rădăcinilor.
Forma și dimensiunea rădăcinilor prezintă
o mare varietate
Vârful rădăcinii se numește
apex
La nivelul apexului:
foramen apical
 foramen apical
Este străbătut de mănunchiul vasculo-
nervos (filet nervos, arteriolă, venulă)
 Suprafața rădăcinilor
E netedă, dar poate prezenta șanțuri,
depresiuni, creste
AXUL MARE este cervico-apical. Poate
fi angulat spre V, L, M, D, poate fi
torsionat sau în baionetă
 Furcație:
Regiunea unde rădăcinile se separă
(poate fi bifurcație, trifurcație)
Treimile radiculare:
 Ambrazura interradiculară:
Spațiul dintre
rădăcinile dinților
pluriradiculari

Trunchiul radicular:
spațiul cuprins între
coletul anatomic și
furcație
Ambrazura interradiculară: