Dr.

Horatiu Popoviciu
• Congenitale si/sau de dezvoltare: aplazia, hipoplazia, neoplazia
• Leziuni ale discului articular
• Luxatia
• Anchiloza
• Fractura
• Osteoporoza - modificari in grosimea corticalei mandibulare.
• Printre afectiunile cauzatoare de osateoporoză se mai numară si fracturile,
luxţiile de la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare, precum şi unele boli
sistemice.
• Tratament medicamentos antiosteoporotic:
• Medicaţie antiresorbtivă:
• Calciu şi vitamina D3
• Estrogeni
• Bifosfonaţi – alendronat (Fosamax), risendronat (Actonel), ibandronat
(Bonviva)
• Calcitonina
• Modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni
• Medicaţie osteoformatoare:
• Fluoruri
• Parathormon – teriparatide (Forteo)
• Factori de creştere, steroizi anabolizanţi – nandrolon decanoat (Decanofort)
• Medicaţie osteoformatoare şi antiresorbtivă
• Ranelat de stronţiu (Osseor)
• Tratamentul durerii:
• Se recomanda masaj pentru ameliorarea starii musculare si pentru stimularea
circulatiei;
Electroterapia actioneaza analgezic
Termoterapie – impachetari cu parafina si namol;
Hidroterapie – bai calde
Kinetoterapia – exercitii pentru cresterea fortei musculare, exercitii izometrice,
stretching.
• Electroterapie cu:
- unde scurte billateral;
- ultrasunete
- curenti de joasa jrecventa
- curenti diadinamici;
• Masaj;
• Aplicatii locale cu parafină;
• Exercitii pentru cresterea fortei musculare si a mobilitatii articulare;
• durere osteo-articulară cu caracter inflamator şi mecanic;
• deformări faciale si craniene;
• pulpită acută, făra carii dentare;
• deformări osoase asimetrice în stadiile avansate:
• lărgirea craniului, cu aspect triunghiular, cu baza la calotă;
• Tratament : -multi pacienti nu necesita tratament ,dar este necesara o
monitorizare pe tot parcursul vietii
• - Bifosfonatii, aproape intotdeauna, inactiveaza boala Paget,in
caz de intoleranta- Calcitonina.
• Fizioterapia poate ajuta la imbunatatirea fortei si rezistentei
musculare si la mentinerea echilibrului
Tratament kinetoterapeutic:
• Masuri de igiena ortopedica a articulatiilor;
• Exercitii progresive de mentinere a mobilitatii articulare, a tonusului muscular si a
capacitatii circulatorii;
• Hidrokinetoterapie
• Masaj - electroterapie cu impulsuri antalgice;
- masaj uscat decontracturant şi trofic;
- masaj umed cu apă.
• Disfunctiile temporomandibulare artrogene pot fi cauzate de:
• leziuni ale discului articular – disfunctia ansamblului condil-disc;
• traumatisme,
• luxatii,
• disfunctii musculare,
• post interventii chirurgicale,
• malocluzii,
• tratamente ortodontice neadecvate,
• stresul si anxietatea
• Tratament
- Antalgice, antiinflamatoare nesteroidiene;
• Intraarticular – glucocorticoizi;
• Terapie ocluzala: gutiere interocluzale pentru ameliorarea disfunctiei articulare si protectia dintilor
Tratament fizioterapeutic:
- Repausul miscarilor mandibulare – se va evita deschiderea exagerata a arcadelor
dentare (mestecatul gumei, cascat);
- Terapia stresului;
- Termoterapie – aplicatii de coprese calde la nivelul articulatiei pentru ameliorarea durerii, scaderea
tonusului muscular si activarea circulatiei;
- Crioterapie – aplicarea de comprese reci sau gheata in cazul puseului inflamator
- Electriterapie cu ultrasunete aplicata cu gel antiinflamator intre 5 si 10 sedinte, aplicatii de 10
minute
- Unde scurte cu electrozi pozitionati paralel la 1 cm de zona de tratat;
- Masaj usor la nivelul articulatiei cu efect relaxant si pentru stimularea circulatiei;
- Kinetoterapie pentru muschii masticatori si a celor incriminati in tulburarile functionale ale
articulatiei temporo-mandibulare.
• capsulita,
• sinovita,
• poliartrita,
• Artrita
• Se manifesta prin dureri, limitarea deschiderii cavității orale,
crepitatii, modificari la nivelul contactelor ocluzale.
• Tratamentul artritei temporo-mandibulare constă din administrarea
de antiinflamatoare + tratament fizioterapeutic:
- în puseul acut al bolii se evită mişcările ample ale articulaţiei şi
masaj cu gheaţă;
• masaj miorelaxant;
• Electroterapie - curenti de joasa frecventa (diadinamici) cu efect
analgezic si miorelaxantTENS
• Ultrasunete
• Acupunctura;
• Laseroterapie.
 • modificari ale secretiei salivare: hiposialie, asialie
• - nflamatie si durere la nivelul articulatiei temporo-
mandibulare
• modificari odontale:
• dintii se distrug cu usurinta
• dificultati de deglutitie
• marirea in volum a parotidelor si a glandelor submaxilare si
sublinguale.
• In perioada de activare a bolii, în puseul acut este indicat repausul
pentru a reduce inflamaţia şi durerea articularăş
• Kinetoterapia, prin exerciţii pentru menţinerea forţei musculare şi a
mobilităţii articulare, fără exacerbarea inflamaţiei.
• Pentru managementul durerii sunt indicate proceduri de masaj,
stimulare electrică transcutană, acupunctură, etc.
• Imobilizarea articulară este indicată în perioadele de acticvare a bolii,
pentru a evita mişcările nedorite ale articulaţiilor inflamate şi
eventuale deformări.
• Orteze şi mecanisme adaptative
• Educarea pacientului şi a familiei acestuia.
• Modificarea stilului de viaţă.
• este o boală multisistemică, cronică, caracterizată prin ulceraţii recurente
orale, genitale şi uveită. Această boală afectează mai mult sexul masculin şi
sunt incriminaţi factori genetici şi de mediu.
• Cele 5 simptome frecvente ale bolii sunt:
• ulceraţii bucale- apariţia stomatitei aftoase la majoritatea bolnavilor (90%) .
După un interval de timp de existenţă a unor pete roşii apar ulceraţii
multiple cu diametrul de 2-10 mm, dispuse în grupuri, care au o bază
galbenă şi un halou roşiatic. Ele sunt dureroase şi dispuse pe mucoasa
jugală, limbă buze, mai rar pe palatul dur şi pe faringe. Leziunile se
vindecăîntre 3 şi 30 de zile fără a lăsa cicatrici. Stomatita aftoasă este prima
manifestare a bolii.
•  
• ulceraţii genitale
• probleme ale pielii;
• afectări oculare
• artrită
• Scopul tratamentului este de a reduce durerea şi de a prevenii
complicaţiile grave.
• Se administrează:
• - Corticosteroizi (reduc durerea şi inflamaţia);
• - Imunosupresoare (controlează sistemul imun);
• - Anticoagulante
• - Repaus fizic în timpul reactivărilor;
• - Exerciţii fizice – înotul, mersul pe jos – în perioada de
remisiune a bolii.
• Poate fi cauzată de:
• infecţiile intraarticulare,
• LES,
• poliartrita reumatoidă,
• disfunctia temporo-mandibulara,
• microtraumatisme.
• Tratament:
• - Repausul articulatiei si miscari cat mai putine in puseele acute;
• Antiinflamatoare nesteroidiene;
• Aplicatii reci, crioterapie;
• Masaj cu cu creme antiinflamatoare;
• In cazul microtraumatismelor – injectii intraarticulare cu corticosteroizi;
• Electroterapie cu ultrasunete in doze mici si medii intre 0.05 si 0.5 W/cm2 intre
2 siu 10 minute, sediinte de 6-12 zile.
• Laseroterapie.
• afectiune cronică, sistemică, autoimună, cu disfuncţii ale
glandelor exocrine
• Se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a glandelor
salivare si lacrimale prin prezenta unui infiltrat
limfoplasmocitar,
• afectiune cronica care asociaza o uscaciune oculara cu o
uscaciune bucala.
• XEROSTOMIA se manifesta prin:
•  
• senzaţie de gură uscată, de arsură la nivelul cavităţii bucale;
• necesitatea de a bea lichide în timpul mesei;
• disfagie pentru solide şi alimente uscate;
• dificultatea de a vorbi timp îndelungat;
• modificarea sau pierderea gustului;
• halenă, carii dentare, infecţii la nivelul cavităţii bucale
• candidoza orala
• marirea in volum a glandelor parotide, care la palpare sunt ferme, neregulate
si posibil dureroase;
• febra;
• atrofii ale papilelor linguale;
• fisuri orale, mai ales la colturile gurii.
• Tratament Igieno-dietetic:
• educaţia pacientului
• igiena cavităţii bucale
• evitarea deshidratării prin aport de lichide
• evitarea alimentelor uscate
• evitarea expunerii la factori poluanţi şi la frig
• evitarea administrării de medicamente antispastice, antidepresive
triciclice, antihistaminice, , -blocante, simpatomimetice
• Tratamentul xerostomiei
• folosirea de paste de dinti si geluri orale cu fluor;
• - reducerea uscăciunii bucale ;
• - preveniraea si tratarea cariilor dentare şi a
infecţiilor orale
• stimularea secretiei salivare – pilocarpina;
• substituenţi artificiali ai salivei;
• tratamentul infecţiilor orale – candidoza orală
• tratament medicamentos antiinflamator, corticoterapic sau chirurgical în
cazul tumefacţiilor glandelor salivare .
• Tratamentul manifestărilor extraglandulare:
• - tratamentul mialgiei si asteniei fizice si artralgiilor:
• tratament medicamentos antiinflamatoar;
• tratament de recuperare fizioterapeutic:
• managementul durerii prin proceduri de electroterapie
antalgica si masaj miorelaxant;
• - kinetoterapie pentru mentinerea structurilor articulare
si cresterea fortei musculare
• Boala inflamatorie a tesutului conjuctiv de origine autoimuna, caracterizată printr-un
proces inflamator ce afecteaza un mare numar de organe – piele, articulatii, sistem
nervos, seroase;
• Serul celor mai multi pacienti contine anticorpi antinucleari (ANA) si anticorpi anti-AND
• 90% din cazurile de boala sunt la femei, de obicei la vârsta procreaţiei (intre 20 si 40
ani),
• PRICIPALELE LEZIUNI LA NIVELUL CAVITĂŢII ORALE
• Mucoasa rosie, luciasa, congestionata, edematiata, presarata cu macule hemoragice de
culoare intensa;
• Hiposialie;
• Ulceratii;
• Simetricitatea leziunilor,
• ocolirea parodontiului marginal;
• Hiperkeratoza limbii
• Gingivite ;
• Fisuri mici in smalt, cu zone de dentina decalcificata.
• eritem al fetei in forma de aripi de fluture
• Concomitent cu tratamentul medicamentos specific pentru LES se va
recomanda fizioterapie de recuperare.
• Pentru ameliorare durerii si inflamatiei se recomanda:
• - masaj usor relaxant la nivelul fetei,
• - ultrasunetul pentru a produce endotermie la nivelul articulatiei
afectate, dar nu in prezenta inflamatiei. Poate fi aplicat cu un strat de
gel antiinflamator, parafina sau glicerina.
• - Exercitii izometrice pentru cresterea movilitatii articulare, exercitii
de mimica si contra rezistentei opuse de kinetoterapeut pentru
cresterea fortei musculare.
• - Logopedie:
• Logopedul poate interveni când pacientul prezintă o vorbire
neclară, dificultate în înţelegerea limbajului, sau când prezintă
dificultăţi în a vorbi adecvat.
• Durerile şi oboseala impun măsuri fizicale antalgice şi de
conservare a energiei: repaus, controlul durerilor prin
aplicarea de căldură, masaj sedativ, electroterapie antalgică
TENS, băi galvanice.
• Fenomenul Raynaud poate fi redus prin proceduri de încălzire
a mâinilor – băi calde, împachetări cu parafină.
 
•Boala autoimuna, cronica, caracterizata printr-o scleroza progresiva a dermului si in unele cazuri a viscerelor.
(ingrosarea si induratia pielii)
• Principalele manifestarile la nivelul cavităţii orale sunt :
•Microstomia;
•Constricție tisulară;
•Xerostomia din cauza afectării glandelor salivare;
•Leziuni parodontale;
•Leziuni ale mucoasei orale;
•Resorbţii osoase;
•Țesut fibros
• Manifestarile de la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare:
•- atralgii;
•- artropatii;
•- vasoconstrictie;
•- atrofie gingivala;
•- facies cu buze subtiri, rigide, cu riduri disparute, orificiul bucal redus;
•- retractia buzelor , incisivii superiori sunt dezveliti in permanenta
•- microstomia;
•- xerostomie;
•- telangiectazii
• In cadrul manifestarilor de la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare se recomanda
tratamentul atraligiilor, artropatiilor, vasoconstrictiei:
• - Profilactic – evitarea expunerii la frig;
• - Comprese calde la nivelul fetei timp de 5 minute– scade durerea si contractia
musculara;
• - Comprese cu parafina – efect hiperemiant, vasodilatator;
• - Masaj relaxant manual si electric in spectrul infrarosu cu efect de endotermie;
• - Ultrasunete (efect caloric), o data pe zi, 5,- 10 zile;
• - Galvanoionizari cu sare iodata;
• - Vitamina E, uleiuri vegetale.
• Tratament fiziokinetoterapeutic presupune:
• - reducerea contracturilor
• - menţinerea mobilităţii articulare
• - prevenirea deformaţiilor
• - tonifierea musculaturii.
•Dureri miofaciale;
•Miozita;
•Miospasm;
•Mialgia locala – data de hiperactivitatea muschilor masticatori
•Contractura miofibrotica
•Neoplazia
• Manifestari clinice
• Spasmul muscular al muschilor masticatori, sindromul dureros, disfunctie miofacială, oboseala musculară sunt cele
mai obisnuite dintre tulburarile articulatiei temporo-mandibulare.
• Semne clinice:
• Reducerea amplitudinii miscarilor mandibulare
• Deteriorarea functiei mandibulare (devieri, zgomote articulare, blocaje, miscari dificile);
• Dureri la palparea muschilor masticatori
• Dureri in articulatie sau la miscarile mandibulei.
• Simptome:
• Zgomote articulare
• Dureri la nivelul fetei sau maxilarului
• Dureri la deschiderea exagerata a arcadelor dentare
• Senzatia de amorteala la nivelul maxilarului
• Blocaj manbdibular
• Oboselă musculară
• Obiectivele tratamentului
• Tratament medicamentos
• Fizioterapie
• Gutiere
• Psihoterapie
• Terapie ocluzala
• Tratament ortodontic
 
•Sunt boli sistemice ale ţesutului conjunctiv, caracterizate prin modificări
inflamatorii şi degenerative în muşchi (polimiozita) şi frecvent în tegument
(dermatomiozita), ducând la slăbiciune musculară simetrică şi un grad de
atrofie musculară, în special la centurile membrelor (scapulare si pelvine).
•Manifestari la nivelul articulatiei temporo-mandibulare si a cavitatii
orale
•- reducerea amplitudinii si vitezei de miscare a mandibulei;
•- modificari de masticatie datorate oboselii musculare accentuate;
•edem al fetei in jurul malarelor si al cavitatilor orbitare,
•- pe mucoasa gingivală se pot gasi pete punctiforme sau retea arborescenta;
•- edemul poate infiltra limba, faringele si laringele, provocand dispnee.
• Tratament
• - Repaus in perioada de activare a bolii;
• - Purtarea unui guler (minerve) in cazul afectiunii muschilor
flexori ai gatului;
• - Corticoterapie
• - Reeducarea deglutitiei;
• - Masaj de tonifiere a musculaturii atrofiate
• - Exerciţii de mimică
• - Electroterapie stimulatorie.
• Tabloul clinic- durere musculara pe o durata de cel putin 3 luni
• - tulburari de somn
• - oboseala cronica
• Sindromul fibromialgic in medicina dentară
• Zonele tender miofasciale care crează durere referită la nivel dentar:
• La nivelul m.temporal -> dinţii maxilari, frontali sau laterali;
• La nivelul maseterului -> dintii laterali, maxilari si mandibulari;
• La nivelul digastricului -> frontalii inferiori
•  
• Diagnosticul diferential se face cu:
• Sindrome ale disfunctiei articulatiei temporomandibulare
• Bruxism
• Se impune diagnosticul si tratamentul functiilor masticatorii pentru a
preveni malocluziile si malpozitiile dentare, precum alterarea functiei
masticatorii.
• Tratament:
• - Terapie de reducere a stresului emotional;
• - Miorelaxante – seara inainte de culcare;
• - Reducerea miscarilor mandibulare;
• - Masaj relaxant si presopunctura pe puntele dureroase;
• - Acupunctura;
• - Injectarea punctelor dureroase cu solutie anestezica sau
toxina boltulinica
• - Terapie cu ultrasuntete - 10 zile, 10 -15 minute;
• - Laseroterapie;
• - Terapie ocluzala si ortodontica
• Apare ca urmare a activităţii continue şi prelungite a
muşchiului temporal, a stresului emotional şi mecanic, sau a
unei dureri profunde.
• Clinic se remarcă:
• Durere în regiunea tâmplei şi la nivelul globului ocular;
• Durere la contracţia muşchiului temporal;
• Limitarea deschiderii cavităţii bucale;
• Inflamaţia ligamentului stilo-mandibular produce durere la nivelul
muschiului temporal.
• Tratament :
• Repausul miscarilor mandibulare. Se vor evita deschiderile exagerate ale arcadelor
dentare (ras, cascat, rosul unghiilor, agumei de mestecat, inclestarea maxilarelor);
• Caldura (comprese calde) reduce spasmul muscular (nu si in cazul inflamatiilor);
• Tratament fizioterapeutic cu ultrascurte (diametria) sau cu ultrasunete pe zonele
dureroase;
• Antidepresivele sunt recomandate atunci cand este depistata o cauza psihologica a
tulburarilor functionale a atm si cand este asociata cu alte dureri musculare si simptome
ale depresiei;
• Miorelaxante.
• Terapie ocluzala cu gutiere interocluzale pentru ameliorarea disfunctiei articulare,
ameliorarea sistemului masticator motor, protectia dintilor.
• Reducerea stresului poate fi un pas terapeutic important folosind tehnici de relaxare,
terapia stresului si alte mijloace de studiu ale comportamentului.
• Masaj usor, relaxant
• Kinetoterapia reconditioneaza si recupereaza aparatul muscular. Aceste tehnici se pot
aplica muschilor masticatori, muschilor care sunt incriminati in tulburarile functionale ale
articulației temporo-mandibulare.
• durere intensă, insuportabilă, comparabilă cu o descărcare
electrică foarte scurtă, dar cu caracter repetitiv.
• are un caracter paroxistic şi se produce la intervale variabile,
mai ales ziua şi mai rar noaptea;
• durerile pot fi declanşate de stimularea zonei trigger
• este declanşată mai des de stimulii tactili, decât de cei dureroşi
sau termici;
• afectează de obicei adulţii si mai ales varstnicii;
• neuropatia trigeminală poate apare şi în Sindromul Sjogren sau
în Poliartrita Reumatoidă;
• TRATAMENT DE RECUPERARE:
• Durerea in nevralgia trigeminala nu cedeaza la antalgice obisnuite!
• Tratament medicamentos consta in vasodilatatoare, antispastice,
carbamazepina.
• Tratament fizioterapeutic consta in aplicarea procedurilor antalgice:
• Masaj relaxant cu unguente antiinflamatoare;
• Exercitii de gimnastica faciala si presopunctura;
• Acupunctura
• Electroterapie cu curenti de joasa frecventa:
• Tipul de curent – difazat ,perioada lunga
• Terapie cu ultrasunete
• Unde ultrascurte (UUS)
• TENS = Stimulare Nervoasa Electrica Transcutanata (scade durerea, produce
sadare si vasodilatatie locala) pe punctele duroroase
• =afecţiune neurologică, autoimună, caracterizată prin slabiciune musculară episodică, produsă prin
pierederea sau disfuncţia receptorilor acetilcolinei.
• În miastenia gravis se descriu 2 forme:
• 1.Forma superioară (cefalică):
• Debut cu oftalmoplegie parţială extrinsecă cu ptoză palpebrală, bilaterală, inegală, alternantă;
• Sprâncenele sunt ridicate pentru a compensa ptoza şi porţiunea inferioară a sclerei,
• Ptoza este cauzată de slăbiciunea musculaturii pleoapelor. Pacienţii îşi încreţesc fruntea utilizând
muşchii frontali;
• Privind în sus timp îndelungat se accentuează ptoza, iar prin închiderea ochilor pentru câteva minute
se ameliorează.
• Apar pareze de oculomotor cu strabism şi diplopie
• La nivelul muşchilor feţei se manifestă prin:
• - pareză facială bilaterală,
• - facies imobil, cu şanţuri şterse
• În timp, slăbiciunea se extinde la musculatura maseterină, faringo-laringo-velopalatină şi linguală, ducând la
tulburări de masticaţie, căderea mandibulei (adesea pacienţii se sprijină cu mâna pentru a nu rămâne cu gura
deschisă), disfagie pentru lichide şi solide;
• Slăbiciune a musculaturii palatului produce vorbire nazală şi refulare nazală a lichidelor.
• Tratament:
• Regim igieno- dietetic: se evită alimentele care pot produce disfagie
(pacientul poate avea probleme de masticaţie sau înghiţire, lichidele
trebuie să fie groase pentru a nu reflua nazal)
• Anticolinesterazice cu ½ oră înaintea meselor:
• Corticoterapie
• Imunosupresoare
• Timectomia duce frecvent la remisiunea bolii
• Se evită: căldura excesivă, alcoolul, antibioticele, stresul psihic,
emoţional
• Se recomandă: odihnă la intervale regulate, evitare eforturi fizice
deosebite
• Tratament de recuperare:
• Reeducare respiratorie
• Tratamentul Disfagiei:
• - tehnici compensatorii, tehnica indirectă de tonifiere musculatură ce ajută
la înghiţire, directă: exerciţii efectuate în timpul înghiţirii:
• - Se posturează capul în flexie, cu bărbia în piept pentru evitarea aspiraţiei
• - Ţinerea respiraţiei în timpul înghiţirii scade riscul de aspiraţie
• - Lichide groase pentru scăderea riscului de aspiraţie
• Tratamentul Dizartriei:
• În formele uşoare logopedul educă pacientul să vorbească încet.
• În Faze avansate: dispozitive cu software cu sintetizator de voci şi
imprimare.
• Paralizia facială periferică
• este de aceeaşi parte cu leziunea;
• Prezenţa asimetriei faciale în repaus, cu modificări pe hemifaţa
afectată;
• Dispariţia ridurilor frunţii;
• Coborârea sprancenei;
• Abolirea clipitului;
• Hipotonia musculaturii obrazului, cu umflarea lui la fiecare expir;
• Căderea aripioarei nasului;
• Coborarea comisurii bucale;
• Reflexul cornean, optico-palpebral, nazo-palpebral sunt diminuate
sau abolite;
• Obiectivele kinetice vizează:
• Stoparea instalarii degenerescentei neuro-musculare
• Intensificarea si stimularea circulatiei sangelui si a limfei, pentru
prevenirea sau tratarea edemului
• Reeducare musculara;
• Tonifiere musculara;
• Reeducarea mimicii si expresivitatii faciale.
• Daca paralizia este partiala, starea pacientului se amelioreaza
complet in urma tratamentului, fara sechele;
• Daca paralizia este totala se admninistreaza corticosteroizi. Peste
50% dintre bolnavi prezinta hemispasm facial si sindromul
“lacrimilor de crocodil” (emisie necontrolata a lacrimilor).
• Principii fundamentale de tratament:
• Pacientul trebuie invatat miscarile la nivelul fetei, pe care trebuie sa le constientizeze:
contactul manual, strech-reflexul, periaj, ciupituri, vibratii, tapotament cu gheata.
• Se va anula actiunea musculaturii hemifetei sanatoase deoarece activitatea acestora
plaseaza musculatura hemifetei paralizate in pozitie de intindere maxima.
• Oglinda - in recuperare totul trebuie realizat voluntar, constient.
• Inainte de inceperea tratamentului kinetic este utila folosirea tehnicilor de masaj facial
extrabucal;
• In stadiul initial, cand musculatura este flasca (valoarea de testare 0 – 2) pozitia de lucru
este in decubit dorsal si se folosesc urmatorele mijloace terapeutice:
• Masajul local cu sau fara gheata
• Intinderile repetate
• Periaj, vibratii
• Contractii musculare active
• Electroterapie pentru stimularea musculaturii denervate
• Sediul leziunii este fascicolul geniculat corticofacial;
• Paralizia este situată pe partea opusă leziunii, interesând
porţiunea inferioară a hemifeţei;
• Comisura bucală este cazută;
• Imposibilitatea efectuării abducţiei comisurii bucale;
• Pacientul poate increţii fruntea si poate face ocluzie palpebrală
bilateral;
• Asimetria facială dispare în timpul mimicii emoţionale – plâns,
râs, datorită formaţiunilor extrapiramidale , care conectează nucleul
facial, fascicul geniculat nefiind o cale motorie unică;
• Când pacientul vorbeşte asimetria se accentuează (motilitate
voluntara).
• Principii de tratament:
• Tratament paraliziilor faciale este medical, chirurgical si
fiziokinetoterapeutic( termoterapia , electroterapia, baia
galvanica , ultrasunete,kinetoterapia, masajul)
• Inaintea inceprii programului de recuperare trebuie sa se
analizeze o fotografie anterioara paraliziei faciale pentru a
depista eventualele asimetrii preexistente.
• De la tratamentul fiziokinetic se exclud cazurile la care s-a
instalat spasmul facial.
• Program de tratament în paralizia facială
• 1. stimularea tegumentului şi a musculaturii faciale
• ▪cu obiect bont şi neted-aspru-ascuţit
• ▪ prin bătăi uşoare şi rare-din ce în ce mai profunde şi mai
frecvente,cu pulpa degetului
• 2. exerciţii de masticaţie-de muşcat
• 3. rezistenţa opusă la tracţiunile efecuate în toate axele de către
fiziokinetoterapeut printr-un inel de cauciuc ţinut în gură
• 4. exerciţiide suflat:spirometru,baloane,jucării de suflat,borcane
Pesher, cu gura închisă şi nările pensate
• 5. exerciţiide fluierat
• 6. exerciţii de vorbit (care să conţină vocale şi consoane ce
stimulează musculatura facială=h,m,n,o,p,s,t): propoziţii scurte şi
simple-fraze lungi şi din ce în ce mai complicate
Contuziile articulației temporo-mandibulare se pot produce in cursul fracturilor de
mandibula si mai ales in cazul fracturilor de condil.
•Articulatia devine dureroasa, miscarile mandibulei sunt limitate datorita durerii si spasmului
muscular.
•Tratamentul in simptomatologia acuta consta din repaus articular, caldura locala,
medicatie antiinflamatorie nesteroidiana, masaj usor si electroterapie analgezica si relaxanta
impotriva spasmului muscular persistent.
•Elongarile capsulei si ale ligamentelor periarticulare -apar dureri si limitarea miscarilor
mandibulare.
• 
•In luxatia unilaterala pacientul prezinta ocluzie prematura de partea bolnava si devierea
mabndibulei. Se recomanda imobilizare 10 zile, urmata de fizioterapie pentru reabilitarea
functionala.
•In traumatismele mai importante se poate produce hematom intraarticular, cu posibile
leziuni ale capsulei si meniscului. Mecanoterapia este indicata pentru refacerea amplitudinii
deschiderii arcadelor dentare si prevenirea anchilozei.
• Anchiloza articulației temporo-mandibulare este imposibilitatea
permanenta a deschiderii arcadelor dentare.
• Infectiile, traumatismele, disfuncțiile artrogene sunt cauzele
principale ale anchilozei mandibulare reale.
• Limitarea severa (imposibilitatea) deschiderii arcadelor dentare.
• Anchiloza falsa poate fi cauzata de mai multe categorii patologice:
• - miogenice (contractura m. msticatori);
• - neurogenice
• - osteogenice (hipertrofia apofizei coronoide)
• - histogenice (dupa interventii chirurgicale )
• - tumorale (tumori nasofaringiene).
• Examinarile radiologice pun in evidenta
• Distructia suprafetelor articulare
• Disparitia spatiului articular
• Osificarea atm (anchiloza adevarata)
• Tratamentul anchilozei articulației temporo-madibulare se
realizeaza prin kinetoterapie activa, electroterapie si masaj.
• Anchilozele fibroase si calcificante intraartuculare sunt foarte
greu de tratat.
• Simptome:
• - dureri la miscarile mandibulare;
• - limitarea miscarilor mandibulare cu deviere spre partea
bolnava
• - tumefactie periarticulara;
• - zgomote articulare (scrasnet, frecatura), dar nu sub forma de
pocnituri articulare.
• Imaginile radiologice obiectiveaza modificarile degenerative.
• Un numar redus de cazuri va prezenta osteoartrite generalizate.
Remisia poate fi spantana sau dupa cateva luni.
• Prin fizioterapie se pot obtine amerliorari semnificative , uneori sunt
necesare infiltratii la pacientii in varsta. Artrita reumatoida poate
interesa atm-ul la orice varsta, in timp ducand la anchiloza temporo-
mandibulara.